<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2026-07-202607C109202407680-00-TRA-DOC-RO-ARRET-C-0768-24-202606215-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="true" name="ParExtraits_2021"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="24/07/2026 10:20:33" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="M9NNtX3xKasw0VsdAJxQtqnFzjFbgZW23pAYYbWSoNXeGZGjqvVlqs+xrJy8ml+Wxc41LccDR9aoCMwvJTt1iz8YfYOHh+l1HZKIPKXF03wnE5cXH7I5ZfyurW7vm2hltBHb0EDBzcynFLDbrtVbZfQPUuRTrvgCI/9PCTTPd+E=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="mcat" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="10, 3, 0, 1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Tag"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="4ea7ac38-918a-4482-844a-69583502517a" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0768" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2024" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="mcat" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 24-06-26 11:35:49" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2026-07-23T12:18:01Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="020a4806d18a47529e498ffad4a467d4" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0768" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="RP" name="NatureAff"/>
    <meta content="RP" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId24" style="first"/>
      <div id="rId20" style="even">Hotărârea din 9.7.2026 – Cauza C‑768/24</div>
      <div id="rId21" style="default">Hortis</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a șaptea)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      9 iulie 2026 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Trimitere preliminară – Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale – Articolul 3 – Alegerea părților – Articolul 6 – Contract de muncă – Dispoziții imperative ale legii care ar fi aplicabilă în absența alegerii – Determinarea acestei legi – Legături mai strânse ale contractului de muncă cu o altă țară – Criterii de apreciere – Legături mai strânse care decurg, în executarea unui contract de muncă, din alegerea de către părți a legii aplicabile acestui contract”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza C‑768/24,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Cour de cassation (Curtea de Casație, Franța), prin decizia din 23 octombrie 2024, primită de Curte la 6 noiembrie 2024, în procedura
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      Hortis GRC SA,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-7" title="page-1">
      împotriva
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-8" title="page-1">
      JA,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-9" title="page-1">
      France Travail Île‑de‑France, fostă Pôle emploi Île‑de‑France,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-10" title="page-1">
      CURTEA (Camera a șaptea),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      compusă din domnul F. Schalin, președinte de cameră, și domnii M. Gavalec și Z. Csehi (raportor), judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-12" title="page-1">
      avocat general: domnul N. Emiliou,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-13" title="page-1">
      grefier: domnul A. Calot Escobar,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-14" title="page-1">
      având în vedere procedura scrisă,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-15" title="page-1">
      luând în considerare observațiile prezentate:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru Hortis GRC SA, de J.‑J. Gatineau și V. Rebeyrol, avocats;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru JA, de I. Goulet și F. Rocheteau, avocats;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru France Travail Île‑de‑ France, de N. Boullez, avocat;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul francez, de B. Dourthe, F. du Couëdic și T. Lechevallier, în calitate de agenți;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul ceh, de A. Pagáčová, M. Smolek și J. Vláčil, în calitate de agenți;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru Comisia Europeană, de J. Hottiaux și S. Noë, în calitate de agenți,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-22" title="page-1">
      având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-23" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-24" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 6 alineatul (2) din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO 1980, L 266, p. 1, JO 2007, L 347, p. 3, denumită în continuare „Convenția de la Roma”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Hortis GRC SA, societate pe acțiuni de drept elvețian cu sediul social în Elveția, pe de o parte, și JA, unul dintre salariații cesteia, precum și France Travail Île‑de‑France, fostă Pôle emploi Île‑de‑France, pe de altă parte, în legătură cu încetarea contractului de muncă încheiat de JA cu această societate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Convenția de la Roma</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 3 alineatul (1) din Convenția de la Roma prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-31" title="page-1">
      „Contractul este guvernat de legea aleasă de către părți. Această alegere trebuie să fie expresă sau să rezulte, cu un grad rezonabil de certitudine, din condițiile contractuale sau din împrejurările cauzei. Prin această alegere, părțile pot desemna legea aplicabilă întregului contract sau numai unei părți din acesta.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 6 din această convenție, intitulat „Contractele individuale de muncă”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-33" title="page-2">
      „(1) Sub rezerva dispozițiilor articolului 3, într‑un contract de muncă alegerea de către părți a legii aplicabile nu poate avea ca rezultat privarea angajatului de protecția care îi este asigurată prin normele imperative ale legii care ar fi aplicabilă în absența alegerii, în temeiul alineatului (2).
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-34" title="page-2">
      (2) Sub rezerva dispozițiilor articolului 4 și în absența unei alegeri în conformitate cu articolul 3, contractul de muncă este supus:
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-35" title="page-2">
      (a) legii țării în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit munca în executarea contractului, chiar dacă este angajat cu titlu temporar în altă țară;
    </p>
    <p class="C10Marge1" id="para-36" title="page-2">
      sau
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-37" title="page-2">
      (b) dacă angajatul nu își desfășoară în mod obișnuit munca într‑o singură țară, legii țării sediului prin care a fost angajat,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-38" title="page-2">
      cu excepția cazului în care reiese din ansamblul împrejurărilor că acel contract de muncă prezintă legături mai strânse cu o altă țară, caz în care contractul este supus legii acelei țări.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Regulamentul Roma I</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO 2008, L 177, p. 6, rectificare în JO 2009, L 309, p. 87, denumit în continuare „Regulamentul Roma I”) a înlocuit Convenția de la Roma. În temeiul articolului 28 din regulamentul menționat, acesta se aplică contractelor încheiate începând cu 17 decembrie 2009.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 8 din Regulamentul Roma I, intitulat „Contractele individuale de muncă”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-42" title="page-2">
      „(1) Contractul individual de muncă este reglementat de legea aleasă de părți în conformitate cu articolul 3. Cu toate acestea, o astfel de alegere nu poate priva angajatul de protecția acordată acestuia în temeiul dispozițiilor de la care nu se poate deroga prin convenție în virtutea legii care, în absența unei alegeri, ar fi fost aplicabilă în temeiul alineatelor (2), (3) și (4) din prezentul articol.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-43" title="page-2">
      (2) În măsura în care legea aplicabilă contractului individual de muncă nu a fost aleasă de părți, contractul este reglementat de legea țării în care sau, în lipsă, din care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea în executarea contractului. În cazul în care angajatul este angajat temporar într‑o altă țară, nu se consideră că și‑a schimbat locul de desfășurare a muncii în mod obișnuit.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-44" title="page-3">
      (3) În cazul în care legea aplicabilă nu poate fi determinată în temeiul alineatului (2), contractul este reglementat de legea țării în care este situată unitatea angajatoare.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-45" title="page-3">
      (4) În cazul în care reiese din circumstanțele de ansamblu ale cazului că respectivul contract are o legătură mai strânsă cu o altă țară decât cea menționată la alineatul (2) sau (3), se aplică legea acelei alte țări.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul francez</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul L1232‑1 din code du travail (Codul muncii) prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-48" title="page-3">
      „Orice concediere pentru motive personale se motivează în condițiile definite în prezentul capitol.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-49" title="page-3">
      Aceasta este justificată de o cauză reală și serioasă.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul L1232‑2 din acest cod are următorul cuprins:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-51" title="page-3">
      „Angajatorul care intenționează să concedieze un salariat îl convoacă, înainte de luarea oricărei decizii, la o întrevedere prealabilă.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-52" title="page-3">
      Convocarea se face prin scrisoare recomandată sau prin scrisoare înmânată personal, cu confirmare de primire. Această scrisoare indică obiectul convocării.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-53" title="page-3">
      Întrevederea prealabilă nu poate avea loc la mai puțin de cinci zile lucrătoare de la prezentarea scrisorii recomandate sau de la predarea personală a scrisorii de convocare.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul L1232‑3 din codul menționat prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-55" title="page-3">
      „În timpul întrevederii prealabile, angajatorul indică motivele deciziei avute în vedere și primește explicațiile salariatului.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul L1232‑6 din același cod prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-57" title="page-3">
      „În cazul în care angajatorul decide să concedieze un salariat, îi notifică decizia sa prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-58" title="page-3">
      Această scrisoare conține enunțarea motivului sau a motivelor invocate de angajator.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-59" title="page-3">
      Aceasta nu poate fi expediată mai devreme de două zile lucrătoare după data prevăzută pentru întrevederea prealabilă concedierii la care a fost convocat salariatul.
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-60" title="page-3">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Litigiul principal și întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Hortis, a cărei activitate constă în furnizarea de servicii informatice întreprinderilor, l‑a angajat pe JA, care are reședința în Franța, în calitate de director, începând cu 1 septembrie 2007.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În cursul executării contractului de muncă încheiat între Hortis și JA, care era supus legii elvețiene, JA avea reședința și își desfășura activitatea profesională în Franța. Printr‑o scrisoare din 25 ianuarie 2012, acesta a fost concediat potrivit formalităților de încetare a contractului de muncă stabilite de dreptul elvețian, care nu prevede nici o întrevedere prealabilă încetării contractului de muncă și nici obligația de motivare a scrisorii de concediere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">JA a contestat procedura urmată și temeinicia acestei concedieri în fața conseil de prud’hommes de Paris (Tribunalul pentru Litigii de Muncă din Paris, Franța), care, după ce s‑a declarat competent să soluționeze litigiul, i‑a respins acțiunea prin hotărârea din 7 iunie 2016.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Sesizată cu apel de JA, cour d’appel de Paris (Curtea de Apel din Paris, Franța) a statuat, printr‑o hotărâre din 29 ianuarie 2020, printre altele, că numai dreptul francez este aplicabil litigiului, în temeiul articolului 6 din Convenția de la Roma, a calificat concedierea ca fiind fără un motiv real și serios și a condamnat Hortis la plata către JA a unor sume cu titlu de despăgubiri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a declara legea franceză aplicabilă încetării contractului de muncă în discuție în litigiul principal, cour d’appel de Paris (Curtea de Apel din Paris) a reținut că nu se putea deroga prin contract de la dispozițiile acestei legi privind întrevederea prealabilă concedierii și obligația de motivare a scrisorii de concediere, în măsura în care, în esență, locul de executare a muncii era Franța. Astfel, întrucât dreptul elvețian nu prevede nici o întrevedere prealabilă concedierii, nici motivarea scrisă a scrisorii de concediere, JA ar trebui să beneficieze de protecția dispozițiilor imperative ale legii franceze, mai favorabile în materie de concediere, ținând seama de garanțiile procedurale pe care le oferă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Hortis a declarat recurs împotriva hotărârii cour d’appel de Paris (Curtea de Apel din Paris) din 29 ianuarie 2020 la Cour de cassation (Curtea de Casație, Franța), care este instanța de trimitere. În acest cadru, ea susține că cour d’appel de Paris (Curtea de Apel din Paris) s‑a abținut în mod eronat să verifice dacă legea elvețiană nu era aplicabilă ca urmare a legăturilor mai strânse pe care contractul de muncă în discuție în litigiul principal le prezenta cu Elveția, în special ca urmare a perceperii de către JA a unei remunerații avantajoase în franci elvețieni (CHF) plătite într‑un cont bancar elvețian, a afilierii lui JA la casele sociale elvețiene, a supunerii sale la regimul fiscal avantajos aplicabil salariaților care lucrează în Elveția, precum și a deținerii de către JA a unei adrese electronice și a unui număr de telefon mobil elvețian.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, Hortis invocă o jurisprudență a Cour de cassation (Curtea de Casație) potrivit căreia, atunci când părțile au desemnat legea aplicabilă contractului de muncă, iar instanțele de fond decid să o înlăture, acestea din urmă ar trebui să caracterizeze, pe de o parte, că legea pe care o consideră aplicabilă este cea a locului de executare a acestui contract și, pe de altă parte, că respectivul contract nu prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea în care munca este desfășurată în mod obișnuit.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În cadrul acestui recurs, JA susține, la rândul său, că faptul că angajatul în cauză își desfășoară în mod obișnuit munca în aceeași țară este un element de legătură deosebit de semnificativ a contractului cu această țară, care nu poate fi înlăturat decât dacă există elemente de legătură mult mai semnificative cu o altă țară. Potrivit lui JA, jurisprudența Cour de cassation (Curtea de Casație) invocată de Hortis ar trebui interpretată în sensul că instanțele de fond ar trebui să verifice de asemenea dacă contractul de muncă nu prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât Franța, în cazul în care salariatul lucrează în mod obișnuit în mai multe țări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Instanța de trimitere exprimă îndoieli în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor imperative ale legii franceze, mai protectoare decât cele ale legii elvețiene, ținând seama de împrejurările litigiului cu care este sesizată, potrivit cărora, pe de o parte, Hortis și JA au ales în mod expres legea elvețiană pentru a reglementa contractul de muncă în discuție în litigiul principal și, pe de altă parte, JA își desfășura în mod obișnuit activitatea în Franța. În această privință, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă, în temeiul articolului 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, trebuie să verifice existența unor legături mai strânse între acest contract și Elveția, ținând seama și de legăturile care rezultă, în executarea contractului menționat, din alegerea de către părți a legii aplicabile acestuia. În caz afirmativ, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă trebuie să înlăture dispozițiile legii franceze.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, Cour de cassation (Curtea de Casație) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-72" title="page-5">
      „1) Articolul 6 in fine din [Convenția de la Roma] trebuie interpretat în sensul că, în ipoteza alegerii de către părți a legii care guvernează contractul de muncă, instanța națională trebuie să înlăture, în aplicarea ultimei teze a acestui text, normele imperative, mai protectoare decât cele ale legii autonomiei, ale legii a cărei aplicare este solicitată de angajat și care ar fi aplicabilă în absența alegerii, în temeiul alineatului (2) al [acestui] articol, atunci când din ansamblul împrejurărilor reiese că există o legătură mai strânsă între contractul menționat și țara a cărei lege a fost aleasă de părți să guverneze contractul de muncă?
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-73" title="page-5">
      2) În cazul unui răspuns afirmativ, instanța națională este obligată să ia în considerare legăturile mai strânse care rezultă, în executarea contractului de muncă, din alegerea de către părți a legii aplicabile sau trebuie să le înlăture pentru a determina dacă normele imperative ale legii unei alte țări, invocate de angajat, sunt aplicabile în temeiul alineatului (2) al articolului 6 din Convenția de la Roma?”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la întrebările preliminare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la prima întrebare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma trebuie interpretat în sensul că, atunci când părțile aleg legea aplicabilă contractului de muncă, instanța națională trebuie să acorde prioritate acestei legi, înlăturând dispozițiile imperative, mai protectoare, rezultate din legea a cărei aplicare este solicitată de angajat, în condițiile în care aceasta din urmă ar fi aplicabilă, în lipsa unei alegeri, în temeiul respectivului articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), în ipoteza în care, având în vedere ansamblul împrejurărilor, contractul de muncă prezintă legături mai strânse cu țara a cărei lege a fost aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă contractului menționat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintit că, în conformitate cu norma generală prevăzută la articolul 3 din Convenția de la Roma, contractul este guvernat de legea aleasă de părți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, articolul 6 din convenția menționată stabilește norme de conflict speciale referitoare la contractul individual de muncă care derogă de la această regulă generală, pe de o parte, în cadrul alineatului (1) al acestui articol 6, prin limitarea libertății de alegere de către părți a legii aplicabile și, pe de altă parte, în cadrul alineatului (2) al aceluiași articol 6, prin stabilirea criteriilor de determinare a acesteia în lipsa unei astfel de alegeri (Hotărârea din 11 decembrie 2025, Locatrans, C‑485/24, EU:C:2025:955, punctul 34).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, potrivit alineatului (1) al articolului 6 din Convenția de la Roma, într‑un contract de muncă, alegerea de către părți a legii aplicabile în conformitate cu articolul 3 din această convenție nu poate avea ca rezultat privarea angajatului de protecția care îi este asigurată prin normele imperative ale legii care ar fi aplicabilă în absența alegerii, în temeiul alineatului (2) al acestui articol 6 (Hotărârea din 11 decembrie 2025, Locatrans, C‑485/24, EU:C:2025:955, punctul 35).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Acest alineat (2) enunță criteriile de legătură ale contractului de muncă pe baza cărora trebuie determinată lex contractus în absența alegerii părților. Cu toate acestea, din trimiterea efectuată de alineatul (1) al articolului 6 din Convenția de la Roma la alineatul (2) al aceluiași articol 6 rezultă că criteriile menționate în cuprinsul acestui din urmă alineat sunt relevante și atunci când părțile au ales legea aplicabilă contractului. Astfel, inclusiv în această ipoteză, aceste criterii permit, în scopul de a‑i garanta angajatului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) amintit, protecția dispozițiilor imperative ale legii care ar fi aplicabilă în temeiul respectivelor criterii, să se determine care este această din urmă lege. Aplicarea acestora poate conduce, așadar, la aplicarea unei alte legi decât cea aleasă de părțile la contract (Hotărârea din 11 decembrie 2025, Locatrans, C‑485/24, EU:C:2025:955, punctul 36).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Mai precis, cele două criterii de legătură ale contractului de muncă prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a) și la articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Convenția de la Roma sunt, în primul rând, cel al țării în care angajatul „își desfășoară în mod obișnuit munca” [articolul 6 alineatul (2) litera (a)] și, respectiv, cu titlu subsidiar, în lipsa unui astfel de loc, cel al sediului „prin care a fost angajat” (Hotărârea din 15 decembrie 2011, Voogsgeerd, C‑384/10, EU:C:2011:842, punctul 26).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, conform articolului 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, atunci când din ansamblul împrejurărilor rezultă că un contract de muncă prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea identificată pe baza acestor două criterii, instanța națională este obligată să înlăture aceste criterii și să aplice legea acestei alte țări (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 36).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, reiese din jurisprudența Curții că instanța națională poate lua în considerare și alte elemente ale raportului de muncă atunci când rezultă că cele referitoare la unul dintre cele două criterii de legătură prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Convenția de la Roma sugerează că contractul prezintă legături mai strânse cu un alt stat decât cel care reiese din aplicarea acestor două criterii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 37 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această interpretare este în concordanță cu textul noii dispoziții privind normele de conflict referitoare la contractele de muncă, introdusă prin Regulamentul Roma I, care nu este însă aplicabilă ratione temporis în cauza principală. Astfel, potrivit articolului 8 alineatul (4) din acest regulament, în cazul în care reiese din ansamblul circumstanțelor că contractul are o legătură mai strânsă cu o altă țară decât cea menționată la alineatul (2) sau (3) al acestui articol 8, se aplică legea acelei alte țări (Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 38 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie arătat că, deși conținutul articolului 8 alineatele (2)-(4) din Regulamentul Roma I diferă puțin de cel al articolului 6 alineatul (2) din Convenția de la Roma, structura acestuia reflectă voința legiuitorului Uniunii de a clarifica, prin utilizarea unor alineate distincte, diferitele etape ale raționamentului care trebuie urmat de instanța națională pentru a determina legea aplicabilă în lipsa unei alegeri exercitate de părți.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, prima întrebare privește în special aspectul dacă instanța națională trebuie să aplice dispozițiile legii unei țări cu care contractul de muncă în cauză prezintă legături mai strânse, în împrejurări în care această lege este și cea aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă respectivului contract.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În această privință, trebuie, pe de o parte, să se observe că termenii „altă țară”, care figurează la articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, trebuie avuți în vedere prin referire la „țara” determinată pe baza unuia dintre cele două criterii de legătură prevăzute la acest articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b). Astfel, modul de redactare a acestor dispoziții nu permite să se excludă ca această „altă țară” să fie cea a cărei lege a fost aleasă de părți în conformitate cu articolul 3 din convenția menționată.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, la punctul 63 din Hotărârea din 11 decembrie 2025, Locatrans (C‑485/24, EU:C:2025:955), Curtea a constatat că „revine astfel instanței de trimitere sarcina de a determina dacă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, din ansamblul circumstanțelor rezultă că contractul de muncă în discuție în litigiul principal prezintă legături mai strânse cu Franța decât cu Luxemburgul, a cărui lege a fost aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă acestui contract”. Rezultă că Curtea a admis în mod expres că această dispoziție poate obliga instanța de trimitere să acorde prioritate legii alese de părți ca fiind legea aplicabilă contractului de muncă în cauză atunci când acesta din urmă prezintă legături mai strânse cu țara a cărei lege a fost astfel aleasă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, Curtea a precizat de asemenea că, în măsura în care obiectivul articolului 6 din Convenția de la Roma este de a asigura o protecție adecvată angajatului, acest articol 6 trebuie să garanteze că contractului de muncă îi este aplicabilă legea țării cu care acest contract prezintă cele mai strânse legături. Or, această interpretare nu trebuie să conducă în mod necesar la aplicarea, în toate cazurile, a legii celei mai favorabile angajatului (Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 34). Cu alte cuvinte, aplicarea legii țării cu care contractul stabilește legături mai strânse permite asigurarea unei protecții adecvate a angajatului, fără ca această lege să îi fie în mod necesar cea mai favorabilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, în speță, în cazul în care din ansamblul împrejurărilor ar reieși că contractul de muncă în discuție în litigiul principal prezintă legături mai strânse cu Elveția, a cărei lege a fost aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă acestui contract, decât cu Franța, unde JA, în executarea contractului menționat, își desfășura în mod obișnuit activitatea, instanța de trimitere ar trebui să înlăture, în temeiul articolului 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, dispozițiile imperative ale legii franceze, mai protectoare decât cele ale legii elvețiene.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma trebuie interpretat în sensul că, atunci când părțile aleg legea aplicabilă contractului de muncă, instanța națională trebuie să acorde prioritate acestei legi înlăturând dispozițiile imperative, mai protectoare, rezultate din legea a cărei aplicare este solicitată de angajat și care ar fi aplicabilă, în lipsa unei alegeri, în temeiul respectivului articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), în ipoteza în care, având în vedere ansamblul împrejurărilor, contractul de muncă prezintă legături mai strânse cu țara a cărei lege a fost aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă contractului menționat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la a doua întrebare</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma trebuie interpretat în sensul că, pentru a stabili dacă sunt aplicabile dispozițiile imperative ale legii unei alte țări decât cea prevăzută la acest articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), instanța națională este obligată să ia în considerare legăturile mai strânse care, în executarea unui contract de muncă, rezultă din alegerea de către părți a legii aplicabile acestui contract sau dacă trebuie să le înlăture.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din jurisprudența Curții rezultă că, pentru a aprecia legăturile pe care un contract de muncă le prezintă cu o altă țară decât cea în care angajatul în cauză își desfășoară în mod obișnuit munca sau cea a sediului prin care a fost angajat lucrătorul, instanța națională trebuie să țină seama de ansamblul elementelor ce caracterizează raportul de muncă. În această privință, instanța națională trebuie să aprecieze elementul sau elementele care, în opinia sa, sunt cele mai semnificative. Această instanță nu poate deduce însă în mod automat că norma prevăzută la articolul 6 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Convenția de la Roma trebuie înlăturată pentru simplul motiv că, prin numărul lor, celelalte împrejurări relevante, în afară de locul de muncă efectiv sau de țara în care se află sediul prin care a fost angajat angajatul, desemnează o altă țară (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 40).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, Curtea a constatat deja că, printre elementele de legătură semnificative, trebuie luate în considerare în special țara unde salariatul în cauză își achită impozitele și taxele aferente venitului obținut din activitatea sa, precum și țara unde este afiliat la sistemul de securitate socială și la diverse regimuri de pensii, de asigurări de sănătate și de invaliditate. Pe de altă parte, instanța națională trebuie de asemenea să țină cont de ansamblul împrejurărilor cauzei, cum ar fi printre altele elementele legate de stabilirea salariului sau a celorlalte condiții de muncă (Hotărârea din 12 septembrie 2013, Schlecker, C‑64/12, EU:C:2013:551, punctul 41).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, instanța de trimitere urmărește în special să afle dacă elementele care trebuie luate în considerare pentru a identifica țara care prezintă legături mai strânse cu contractul de muncă, în sensul articolului 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, trebuie să le includă și pe cele care decurg, în executarea contractului de muncă, din alegerea de către părți a legii aplicabile acestui contract.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar, mai întâi, să se arate că din această dispoziție reiese că, pentru a aprecia dacă un contract de muncă prezintă legături mai strânse cu o altă țară, trebuie să se țină seama de „ansamblul împrejurărilor”. Modul de redactare a acestei dispoziții nu permite, așadar, excluderea din această apreciere a elementelor care decurg, în executarea acestui contract de muncă, din legea aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă acestuia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În continuare, trebuie amintit că, în măsura în care obiectivul Convenției de la Roma în ansamblul său este creșterea nivelului securității juridice prin consolidarea încrederii în stabilitatea relațiilor dintre părțile la un contract de muncă, ceea ce presupune ca sistemul de stabilire a legii aplicabile să fie clar și ca aceasta din urmă să fie previzibilă cu un anumit grad de certitudine, aplicarea criteriului de legătură prevăzut la articolul 6 alineatul (2) ultima teză din această convenție trebuie, în conformitate cu respectiva cerință a securității juridice și a previzibilității, să se întemeieze pe elemente obiective (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 decembrie 2025, Locatrans, C‑485/24, EU:C:2025:955, punctele 61 și 62).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, alegerea de către părțile la un contract de muncă a legii aplicabile acestuia nu poate constitui ca atare un criteriu care poate fi luat în considerare pentru a stabili dacă acest contract prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea în care angajatul în cauză își desfășoară în mod obișnuit munca sau cea a sediului prin care a fost angajat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, în ceea ce privește mai precis obiectivul articolului 6 din Convenția de la Roma, acesta constă în asigurarea unei protecții adecvate lucrătorului, considerat în mod tradițional ca fiind partea defavorizată din punct de vedere socioeconomic în cadrul unui raport de muncă, ținând seama de relația de subordonare care caracterizează un astfel de raport (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 martie 2011, Koelzsch, C‑29/10, EU:C:2011:151, punctul 40). Scopul acestui articol 6 este, așadar, de a preveni riscul ca unui lucrător să i se impună de către angajator aplicarea unei legi a unei țări care nu are legătură obiectivă cu realitatea raportului contractual dintre ei.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, pentru a se asigura că o lege a unei țări care reflectă cel mai bine realitatea raportului contractual al părților la un contract de muncă reglementează acest raport, trebuie să se țină seama de toate elementele obiective care caracterizează un astfel de raport, inclusiv de cele care decurg din alegerea de către părțile la respectivul contract a legii aplicabile acestuia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În schimb, în cadrul unei astfel de aprecieri globale, ponderea atribuită fiecăruia dintre elementele raportului de muncă în cauză poate fi diferită. Revine astfel instanței naționale sarcina de a pondera, în funcție de importanța și de pertinența lor, fiecare dintre aceste elemente care îi sunt prezentate și de a aprecia pe acela sau pe acelea dintre ele care apar ca fiind cele mai semnificative, indiferent de numărul lor. În această privință, pentru a preveni instrumentalizarea de către angajator a criteriilor de legătură ale contractului de muncă, instanța națională ar trebui să examineze printre altele dacă elementele menționate rezultă dintr‑un acord comun sau dacă acestea au fost impuse lucrătorului de către angajator.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, revine, așadar, instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma, din ansamblul împrejurărilor rezultă că contractul de muncă în discuție în litigiul principal prezintă legături mai strânse cu Franța sau cu Elveția. În cadrul acestei examinări, instanța menționată va trebui să țină seama de toate elementele obiective care caracterizează raportul de muncă în cauză și să efectueze ponderarea lor pentru a stabili țara a cărei lege reflectă cel mai bine realitatea acestui raport.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția de la Roma trebuie interpretat în sensul că, pentru a stabili dacă un contract de muncă prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea prevăzută la acest articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), instanța națională trebuie să țină seama, în cadrul unei aprecieri globale, de ansamblul elementelor obiective care caracterizează raportul de muncă în cauză, inclusiv cele care decurg, în executarea acestui contract, din alegerea de către părți a legii aplicabile contractului menționat. În cadrul acestei aprecieri globale, revine instanței menționate sarcina de a efectua o ponderare adecvată a acestor elemente.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-107" title="page-11">
      Pentru aceste motive, Curtea (Camera a șaptea) declară:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-109" title="page-11">
      trebuie interpretat în sensul că,
    </p>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-110" title="page-11">
      atunci când părțile aleg legea aplicabilă contractului de muncă, instanța națională trebuie să acorde prioritate acestei legi înlăturând dispozițiile imperative, mai protectoare, rezultate din legea a cărei aplicare este solicitată de angajat și care ar fi aplicabilă, în lipsa unei alegeri, în temeiul respectivului articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), în ipoteza în care, având în vedere ansamblul împrejurărilor, contractul de muncă prezintă legături mai strânse cu țara a cărei lege a fost aleasă de părți ca fiind legea aplicabilă contractului menționat.
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2)</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 6 alineatul (2) ultima teză din Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-112" title="page-11">
      trebuie interpretat în sensul că,
    </p>
    <p class="C32Dispositifmarge1" id="para-113" title="page-12">
      pentru a stabili dacă un contract de muncă prezintă legături mai strânse cu o altă țară decât cea prevăzută la acest articol 6 alineatul (2) literele (a) și (b), instanța națională trebuie să țină seama, în cadrul unei aprecieri globale, de ansamblul elementelor obiective care caracterizează raportul de muncă în cauză, inclusiv cele care decurg, în executarea acestui contract, din alegerea de către părți a legii aplicabile contractului menționat. În cadrul acestei aprecieri globale, revine instanței menționate sarcina de a efectua o ponderare adecvată a acestor elemente.
    </p>
    <div class="signatures">
<p class="C77Signatures" id="para-114" title="page-12">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: franceza.</p>
</body>
</html>
