COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.12.2025

COM(2025) 792 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

AL OPTULEA RAPORT PRIVIND MECANISMUL DE SUSPENDARE A EXCEPTĂRII DE LA OBLIGATIVITATEA VIZELOR

{SWD(2025) 429 final}

Al optulea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor

Cel de al optulea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor se bazează pe articolul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1806 („Regulamentul privind vizele”). Articolul 8 alineatul (4) din regulament prevede obligația Comisiei de a asigura monitorizarea îndeplinirii continue a cerințelor privind exceptarea de la regimul obligativității vizelor de către țările ai căror resortisanți au obținut acces fără viză în UE, ca urmare a încheierii cu succes a unui dialog privind liberalizarea vizelor. Raportul se referă la anul 2024, precum și la evoluțiile majore din 2025. Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care detaliază toate aspectele relevante pentru țările și regiunile vizate de prezentul raport.

Liberalizarea vizelor este o componentă importantă a setului de instrumente al UE pentru cooperarea cu țările terțe în materie de migrație, securitate și justiție. Ea facilitează mobilitatea și contactele între oameni. Liberalizarea vizelor poate stimula călătoriile și turismul și poate consolida legăturile comerciale, sociale și culturale dintre cetățenii UE și cetățenii țărilor terțe beneficiare. De asemenea, poate să promoveze relațiile diplomatice și cooperarea internațională. În același timp, monitorizarea de către Comisie a regimurilor de călătorii fără viză ale UE a arătat că regimul de călătorii fără viză poate genera și provocări semnificative în materie de migrație și securitate, care trebuie abordate.

Raportul se referă la partenerii din Balcanii de Vest și la țările din cadrul Parteneriatului estic, precum și la alte regiuni din afara vecinătății imediate a UE (zona Est-Caraibe și America Latină), concentrându-se asupra țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în care au fost identificate probleme specifice legate de migrație și/sau securitate, care ar putea fi evaluate în cadrul mecanismului de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor.

Prezentul raport se axează pe alinierea politicii în domeniul vizelor, gestionarea frontierelor de migrație și readmisie, aspecte legate de securitate și chestiuni legate de cetățenie. Principalele constatări sunt prezentate în prezentul raport, organizat în funcție de temele-cheie, în timp ce recomandările specifice fiecărei țări sunt prezentate în anexă.

Alinierea politicii în domeniul vizelor

Apropierea geografică imediată a partenerilor din Balcanii de Vest și a țărilor Parteneriatului estic de teritoriul statelor membre ale UE face ca alinierea politicii în domeniul vizelor la politica UE în domeniul vizelor să fie o chestiune de importanță majoră. Alinierea insuficientă, atât în ceea ce privește lista țărilor care au nevoie de viză, cât și procedurile de eliberare a vizelor, poate duce la creșterea riscurilor în materie de migrație ilegală și securitate pentru UE.

Alinierea insuficientă a politicii în domeniul vizelor facilitează accesul fără viză al resortisanților țărilor terțe supuși obligației de a deține viză la nivelul UE, dintre care unii prezintă riscuri ridicate în materie de migrație, în Balcanii de Vest (unii cu documente de călătorie frauduloase) și, ulterior, intrarea ilegală pe cale terestră în spațiul Schengen, unde pot depune cereri de azil. În mod similar, resortisanții țărilor terțe care au intrat în Balcanii de Vest cu vize valabile au trecut, în unele cazuri, frontierele externe ale Uniunii în mod ilegal și au solicitat azil, ceea ce ridică preocupări serioase cu privire la caracterul adecvat al procedurilor de acordare a vizelor în cazul anumitor parteneri din Balcanii de Vest.

Macedonia de Nord este singurul partener din Balcanii de Vest care a realizat o aliniere aproape completă la lista UE a țărilor care au obligația de a deține viză, cu o singură diferență rămasă în comparație cu lista UE a țărilor care au obligația de a deține viză. În 2024 și 2025, Serbia, Albania, Kosovo 1* și Muntenegru au înregistrat progrese în direcția continuării alinierii la lista UE a țărilor care au obligația de a deține viză.

În ceea ce privește Serbia și Albania, acest lucru s-a realizat în conformitate cu angajamentele asumate de ele în cadrul Agendei de reforme 2 . În 2024, Serbia a redus numărul acordurilor de călătorii fără viză cu țările care fac obiectul obligației de a deține viză pentru UE de la 16 la 12. Albania a redus numărul acordurilor permanente de călătorii fără viză de la 8 la 6, iar numărul exonerărilor sezoniere de obligația de a deține viză de la 6 la 5 în 2024 și 2025.

Politica Kosovo în domeniul vizelor a început să fie monitorizată abia în 2024, când cetățenii săi au obținut acces fără viză în UE. La momentul respectiv, Kosovo a menținut acordurile de călătorii fără viză cu 19 țări supuse obligației de a deține viză pentru UE; de atunci, acest număr a fost redus la 17.

După regresia de la începutul anului 2025, Muntenegru a eliminat ulterior acordurile de călătorii fără viză cu 5 țări și a redus numărul exonerărilor sale sezoniere de obligația de a deține viză de la 4 la 1; prin urmare, numărul total al diferențelor dintre politica Muntenegrului în domeniul vizelor și cea a UE a crescut de la 15 la 9.

În 2025, Bosnia și Herțegovina a înregistrat un regres față de progresele anterioare înregistrate în acest domeniu. Bosnia și Herțegovina a menținut numărul acordurilor permanente de călătorii fără viză la 7 3 , dar a crescut numărul exonerărilor sezoniere de obligația de a deține viză de la 1 la 3. Prin urmare, numărul diferențelor dintre politica sa în materie de vize și cea a UE a crescut de la 8 în 2024 la 10, în prezent.

Nu s-au putut observa progrese reale în ceea ce privește țările din cadrul Parteneriatului estic. Republica Moldova și Ucraina au același număr de acorduri de călătorii fără viză ale căror resortisanți au obligația de a deține viză pentru UE ca la sfârșitul anului 2024 4 , și anume 11 și respectiv 15.

Georgia menține în prezent 26 de acorduri de călătorii fără viză cu țări care au obligația de a deține viză în UE și nu a luat nicio măsură în vederea continuării alinierii din 2022. Dimpotrivă, Georgia a înregistrat un regres în 2024, acordând cetățenilor chinezi dreptul de intrare fără viză. De asemenea, Georgia urmează în continuare o politică în domeniul vizelor care se abate în mod substanțial de la acquis-ul UE, în special prin permiterea intrării resortisanților din 17 țări care au nevoie de viză atât în UE, cât și în Georgia, exclusiv pe baza unei vize sau a unui permis de ședere eliberat de una dintre țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG).

Partenerii învecinați care beneficiază de un regim de călătorii fără viză trebuie să înregistreze de urgență progrese substanțiale în ceea ce privește alinierea listelor lor de cetățenii care beneficiază de un regim de călătorii fără viză la cele ale UE, precum și în ceea ce privește alinierea procedurilor lor de acordare a vizelor la standardele Schengen. Aceasta include introducerea colectării sistematice de date biometrice, cum ar fi fotografia digitală și amprentele digitale, în cadrul procesului de solicitare a vizelor. Practicile incompatibile cu acquis-ul UE, cum ar fi acordarea de exonerări sezoniere de obligația de a deține viză și permiterea intrării fără viză pe baza unei vize sau a unui permis de ședere eliberat de o țară terță, trebuie eliminate.

Până la alinierea deplină, o verificare mai riguroasă a sosirilor fără viză ale resortisanților țărilor terțe, în special a celor din țări care prezintă riscuri în materie de securitate sau de migrație ilegală, ar fi o măsură temporară minimă preconizată din partea partenerilor învecinați care beneficiază de un regim de călătorii fără viză.

Migrația, gestionarea frontierelor și readmisia

Principala provocare în acest domeniu rămâne persistența fluxurilor de migrație ilegală către UE prin Balcanii de Vest, deși cifrele au scăzut semnificativ din 2023. Acest lucru se datorează eforturilor comune ale UE, ale statelor sale membre și ale agențiilor relevante ale UE, precum și ale partenerilor din Balcanii de Vest, în special în cadrul Planului de acțiune al UE privind Balcanii de Vest 5 prezentat de Comisie în decembrie 2022. Principala cale pe „ruta Balcanilor de Vest” trece prin Serbia și prin Bosnia și Herțegovina; Albania și Macedonia de Nord sunt, de asemenea, într-o mai mică măsură, țări de tranzit. În 2024 și 2025, frontiera lungă și dificil de controlat dintre Bosnia și Herțegovina și Croația a devenit principalul punct de intrare a migranților aflați în situație ilegală care călătoresc prin Balcanii de Vest către UE.

Partenerii din Balcanii de Vest vor trebui să își intensifice eforturile de combatere a traficului de persoane și de reducere în continuare a numărului de migranți aflați în situație ilegală care sunt introduși ilegal. Nivelurile de violență legate de traficul de migranți au crescut, de asemenea, în Balcanii de Vest. În Serbia, rețelele de introducere ilegală de migranți funcționează cu o intensitate și o violență din ce în ce mai mari, unele grupuri fiind în prezent compuse parțial din resortisanți din aceleași țări de origine ca și migranții aflați în situație ilegală. Eforturile depuse pentru consolidarea politicilor de combatere a traficului de persoane și a capacităților operaționale în aceste domenii vor trebui intensificate în continuare.

Afluxul semnificativ în Georgia de resortisanți din India și, într-o mai mică măsură, din alte țări din Asia și Orientul Mijlociu ridică semne de întrebare cu privire la potențiala migrație ilegală către UE, pe cale terestră sau maritimă.

Toți partenerii examinați mențin o cooperare regulată cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), inclusiv cu Bosnia și Herțegovina, care a semnat un acord privind statutul Frontex cu UE în 2025 6 . Majoritatea colaborează, de asemenea, cu Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA). Sprijinul continuu din partea UE și a statelor sale membre, prin furnizarea de echipamente, formare, schimb de bune practici, precum și patrule de frontieră comune, a produs rezultate operaționale tangibile.

Cooperarea în materie de readmisie dintre statele membre ale UE și toți partenerii examinați a fost, în general, evaluată ca fiind foarte bună, nefiind raportate probleme majore. Cu toate acestea, au fost observate unele probleme legate de readmisie. Întârzierile în prelucrarea cererilor de readmisie din partea Bosniei și Herțegovinei și a Kosovo s-au datorat în principal lipsei de cooperare sau obstrucționării de către persoanele returnate, în timp ce, în cazul Ucrainei, acestea au fost cauzate de condițiile de război în curs.

Au fost raportate probleme minore în cooperarea cu Kosovo, unde au fost înregistrate unele refuzuri de a accepta documente de călătorie ale UE, și cu Republica Moldova, care, în anumite cazuri, a refuzat să accepte resortisanți ai țărilor terțe care au tranzitat teritoriul său.

În ceea ce privește Serbia, persistă, de asemenea, preocupări cu privire la practica sa de a condiționa eliberarea documentelor de returnare de depunerea prealabilă a unui plan de zbor. O altă preocupare serioasă și de lungă durată, în pofida acordului de readmisie dintre UE și Serbia, se referă la cooperarea limitată a Serbiei în ceea ce privește readmisia resortisanților țărilor terțe care au tranzitat teritoriul său, inclusiv în cazurile în care există dovezi credibile ale tranzitului, cum ar fi documentele de identitate eliberate de autoritățile sârbe solicitanților de azil.

Se preconizează că toți acești parteneri vor aborda fără întârziere chestiunile rămase nesoluționate identificate de statele membre ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor privind readmisia.

În ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina, cooperarea cu Frontex în materie de gestionare a frontierelor a rămas satisfăcătoare în 2024 și 2025.

Cereri de azil nefondate

Cererile de azil nefondate depuse de resortisanți ai țărilor partenere care sunt exonerate de obligația de a deține viză reprezintă în continuare o provocare semnificativă pentru unele state membre ale UE. Aceste cereri au, de regulă, rate de recunoaștere foarte scăzute 7 , impunând o povară disproporționată asupra sistemelor naționale de azil. Între 2015 și primul trimestru al anului 2025, 18 % dintre cererile de azil din UE au fost depuse de resortisanți care beneficiază de acces fără viză în UE.

Numărul cererilor de azil depuse de această categorie în vecinătatea UE a scăzut, în general; cu toate acestea, numărul cererilor din Kosovo și, în special, din Ucraina a crescut semnificativ în 2024 (6 785 și, respectiv, 28 350). În cazul Albaniei (7 140), Georgiei (14 530), Republicii Moldova (5 945), Macedoniei de Nord (3 435) și Serbiei (3 270), deși cifrele au scăzut considerabil în 2024 comparativ cu 2023, ele au rămas totuși la niveluri considerabile.

Partenerii din imediata vecinătate a UE au depus eforturi pentru a atenua această problemă. Mai multe administrații publice, inclusiv din Albania, Georgia și Kosovo, au sponsorizat campanii de informare pentru a sensibiliza publicul cu privire la drepturile și obligațiile asociate regimului de călătorii fără viză în UE. Printre măsurile suplimentare se numără introducerea verificărilor la ieșire asupra cetățenilor care călătoresc în spațiul Schengen (Albania și Georgia) pentru a verifica dacă aceștia îndeplinesc condițiile de intrare în spațiul Schengen și detașarea de ofițeri Frontex în aeroporturile internaționale (Georgia). Aceste inițiative s-au dovedit a fi eficace și ar trebui menținute și extinse la alți parteneri.

Astfel cum s-a raportat în cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor, numărul de cereri de azil depuse în UE de țările din America Latină care beneficiază de acces fără viză continuă să reprezinte o povară semnificativă pentru sistemele de azil ale statelor membre. Între 2015 și T1 2025, resortisanții țărilor din America Latină care beneficiază de un regim de călătorii fără viză au reprezentat mai mult de jumătate din totalul cererilor de azil depuse de resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză în această perioadă. În 2024, numărul de cereri din Venezuela s-a ridicat la 74 015, continuând o tendință ascendentă constantă; numărul de cereri din Peru a crescut, de asemenea, la 27 260. Cererile din Columbia au înregistrat o scădere, dar, în cifre absolute, rămân îngrijorătoare (51 615). Cererile din Honduras (2 380), Nicaragua (2 475) și El Salvador (2 575) au scăzut, de asemenea, dar au rămas totuși la niveluri semnificative.

Pentru a asigura durabilitatea exonerării de obligația de a deține viză, regimul de călătorii fără viză trebuie să rămână strict limitat la șederile pe termen scurt și nu ar trebui să fie utilizat în mod abuziv pentru a depune cereri de azil în UE. În acest context, Comisia și SEAE vor continua să colaboreze cu țările cele mai relevante pentru a preveni utilizarea abuzivă a regimului de călătorii fără viză.

Aspecte legate de ordinea și siguranța publică, inclusiv combaterea corupției și securitatea documentelor

Toate țările examinate au menținut o cooperare strânsă cu Europol și Eurojust. Partenerii din Balcanii de Vest au continuat să pună în aplicare în mod activ Planul comun de acțiune privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest și au semnat noul Plan de acțiune comună la 30 octombrie 2025 8 .

În 2024, toți partenerii din Balcanii de Vest au continuat să coopereze cu Europol și cu statele membre, ceea ce a dus la rezultate operaționale substanțiale în combaterea criminalității transfrontaliere grave, inclusiv a atacurilor cibernetice, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de stupefiante și de arme de foc de către grupurile infracționale organizate. S-au obținut rezultate concrete și semnificative în ceea ce privește dezmembrarea a numeroase grupuri infracționale de către toți partenerii din Balcanii de Vest.

În pofida războiului în curs, Ucraina a continuat cooperarea intensă cu Europol în eforturile de combatere a terorismului, precum și în lupta împotriva criminalității financiare, a criminalității informatice, a traficului de arme de foc, explozivi, materiale CBRN 9 și a traficului de persoane. 

Unele state membre au semnalat apariția unor rute de trafic de arme de foc din Orientul Apropiat și Mijlociu prin Republica Moldova către UE.

Preocupările în materie de securitate persistă în Georgia din cauza influenței Rusiei, în special având în vedere creșterea rapidă a diasporei ruse rezidente. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aproximativ 160 000 de cetățeni ruși au emigrat în Georgia. Există o teamă din ce în ce mai mare că prezența Rusiei în Georgia ar putea fi exploatată pentru operațiuni de influență străină.

Lupta împotriva corupției a fost un criteriu de referință esențial acceptat de toți partenerii care beneficiază de un regim de călătorii fără viză din imediata vecinătate a UE în cursul dialogurilor privind liberalizarea vizelor. Respectarea continuă a acestui criteriu de referință rămâne o condiție prealabilă pentru menținerea regimului de călătorii fără viză. Majoritatea țărilor examinate au respectat această cerință, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri de abordare a problemelor ridicate în rapoartele anterioare din cadrul mecanismului de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor. Cu toate acestea, Georgia nu numai că nu a dat curs în mod adecvat recomandărilor privind combaterea corupției prevăzute în cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor, ci a înregistrat un regres prin anularea unor reforme anterioare în acest domeniu.

În ceea ce privește securitatea documentelor, toți partenerii examinați, cu excepția Ucrainei, au eliminat complet pașapoartele nebiometrice. Ultimele pașapoarte nebiometrice ucrainene au fost eliberate în 2016 și vor expira în 2026; numărul de pașapoarte nebiometrice aflate în continuare în circulație este neînsemnat. Cu toate acestea, statele membre au raportat utilizarea de documente frauduloase sau falsificate de către cetățeni din Albania, Kosovo și Ucraina pentru a intra sau a rămâne ilegal în UE, unele dintre acestea fiind obținute prin practici de corupție.

În Georgia, Kosovo, Serbia și Ucraina, posibilitatea ca persoanele să își schimbe numele și să obțină noi documente de identitate, uneori în mod repetat, rămâne problematică, deoarece poate fi utilizată pentru a se sustrage semnalărilor din Sistemul de Informații Schengen (SIS) și pentru a eluda interdicțiile de returnare sau de intrare în UE. Această vulnerabilitate ar trebui abordată de partenerii externi, în cooperare cu UE.

În Ucraina, practica deținerii mai multor pașapoarte biometrice valabile, precum și modificările manuale ale documentelor de călătorie (cum ar fi prelungirea datelor de expirare) generează preocupări serioase cu privire la integritatea și fiabilitatea documentelor.

În Bosnia și Herțegovina și în Serbia, există raportări potrivit cărora grupuri infracționale organizate sunt implicate în producerea și distribuirea de documente de identitate falsificate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere din diferite state membre ale UE. În Serbia, în special, amploarea și complexitatea acestor falsificări sunt alarmante, unele pașapoarte electronice contrafăcute de înaltă calitate putând eludeze sistemele moderne de verificare a documentelor.

Întrebări privind cetățenia, inclusiv sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori

Țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză și care aplică sisteme de acordare a cetățeniei pentru investitori prezintă riscuri inerente în materie de securitate, permițând eventual resortisanților țărilor terțe care altfel ar fi supuși obligației de a deține viză să eludeze controalele de securitate standard și să obțină acces la spațiul Schengen prin dobândirea cetățeniei.

Astfel de programe prezintă riscuri grave în ceea ce privește migrația ilegală, amenințările la adresa securității și evaziunea fiscală. Aceste riscuri sunt deosebit de acute atunci când sunt combinate cu: (i) verificarea și procesul de diligență insuficiente; (ii) absența unei legături reale între solicitanți și țara care acordă cetățenia; și (iii) posibilitatea ca o persoană să își schimba numele în timpul procesului sau ulterior.

În consecință, în cadrul mecanismului revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, funcționarea unor astfel de programe constituie, în sine, un motiv de suspendare a scutirii de viză pentru țările terțe.

În rândul țărilor învecinate, astfel de programe persistă în Macedonia de Nord, unde legislația națională permite acordarea cetățeniei fără cerințe privind reședința anterioară persoanelor considerate a reprezenta un „interes economic special” pentru țară. Cu toate acestea, numărul de cetățenii acordate în temeiul acestei dispoziții rămâne nesemnificativ (una în 2023 și două în 2024).

Muntenegru și-a încheiat oficial programul la 31 decembrie 2022. Cu toate acestea, autoritățile au continuat să prelucreze cererile de cetățenie depuse înainte de încheierea programului. În 2024, Ministerul de Interne a emis 1 282 de decizii de acordare a cetățeniei muntenegrene solicitanților și membrilor familiilor lor. În aprilie 2025, 29 de cereri rămase erau încă în curs de prelucrare.

Deși Serbia nu aplică un astfel de program în sens strict, o dispoziție din legislația sa privind cetățenia permite acordarea cetățeniei „în interesul Republicii Serbia”. Această dispoziție permite acordarea cetățeniei fără nicio cerință privind reședința anterioară și fără a obliga solicitanții să renunțe la cetățenia lor existentă. Începând din 2022, peste 200 de resortisanți ruși au obținut cetățenia sârbă în temeiul acestei clauze, iar profilurile mai multor astfel de persoane au generat preocupări din partea UE.

O preocupare similară există și în ceea ce privește Georgia. Deși cifrele sunt foarte limitate în comparație cu parcursul normal pentru dobândirea cetățeniei, resortisanții ruși ar putea utiliza proceduri simplificate de naturalizare pentru a dobândi cetățenia. Atât cazul Serbiei, cât și cel al Georgiei justifică o examinare suplimentară pentru a stabili dacă aceste practici sunt abuzive. Astfel cum se indică în pachetul de extindere al Comisiei din 2025, respectarea legislației UE impune țărilor candidate să elimine sistemele existente de acordare a cetățeniei pentru investitori și să abroge temeiul lor juridic 10 .

În zona Est-Caraibe, sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori funcționează de mulți ani în cinci țări – Antigua și Barbuda, Dominica, Grenada, Saint Kitts și Nevis și Saint Lucia. Aceste programe reprezintă o provocare semnificativă și continuă, de o amploare mult mai mare. Se estimează că aproximativ 107 000 de pașapoarte au fost eliberate prin intermediul sistemelor gestionate de aceste țări. Numărul de cereri rămâne ridicat, și anume 13 113 în 2023 și 10 573 în 2024. Termenele de prelucrare sunt scurte, iar ratele de respingere foarte scăzute – de exemplu, în 2024, ratele de respingere au fost de 1,7 % în Antigua și Barbuda, 5,3 % în Saint Lucia și 6,5 % în Dominica – ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la caracterul adecvat al procedurilor de securitate și de diligență.

Ca răspuns la preocupările exprimate de UE 11 , cele cinci țări din zona Est-Caraibe au luat unele măsuri, inclusiv armonizarea pragului minim de investiții la 200 000 USD, consolidarea examinării de securitate și stabilirea unor standarde comune pentru schimbul de informații și transparență. Cu toate acestea, situația continuă să prezinte preocupări semnificative.

Utilizarea sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori de către țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză prezintă un risc de securitate care nu poate fi neglijat pentru spațiul Schengen și va fi examinată în continuare în cadrul juridic revizuit al mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Nerespectarea de către Georgia a altor criterii de referință esențiale

Respectarea drepturilor fundamentale constituie unul dintre principalele obiective de referință convenite de Georgia în cadrul dialogului privind liberalizarea vizelor. Respectarea în continuare a acestui criteriu de referință rămâne o condiție esențială pentru menținerea dreptului de a călători fără viză.

În cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor din 6 decembrie 2024, Comisia a evaluat că Georgia nu și-a respectat acest angajament, în special prin adoptarea Legii privind transparența influenței străine în mai 2024 și a pachetului legislativ privind valorile familiale și protecția minorilor în septembrie 2024. S-a constatat că ambele inițiative încalcă drepturile și libertățile fundamentale, în special libertatea de asociere, de întrunire și de exprimare, precum și dreptul la viață privată, întrucât prima ar putea fi utilizată împotriva societății civile și pentru a reduce la tăcere partidele de opoziție, iar cea de a doua a impus restricții discriminatorii asupra educației, precum și asupra dezbaterilor și adunărilor publice, încălcând principiul nediscriminării. Prin urmare, Comisia a emis recomandări specifice prin care solicită Georgiei:

-asigurarea și susținerea protecției drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, inclusiv a libertății de asociere, de întrunire și de exprimare, a dreptului la viață privată, a dreptului de a participa la afacerile publice și a interzicerii discriminării;

-evitarea și abrogarea oricărei legislații care restrânge drepturile și libertățile fundamentale, contravine principiului nediscriminării și încalcă standardele europene și internaționale relevante. În special, abrogarea Legii privind transparența influenței străine și a pachetului legislativ privind valorile familiei și protecția minorilor și modificarea strategiei naționale și a planului de acțiune privind drepturile omului pentru a se asigura protecția deplină a drepturilor persoanelor LGBTIQ.

De atunci, Georgia nu a pus în aplicare aceste recomandări și, în schimb, a regresat și mai mult în domenii-cheie ale guvernanței și drepturilor fundamentale. Modificările legislative, inclusiv Legea privind înregistrarea agenților străini și modificările aduse Legii privind granturile, Legii organice privind asociațiile politice ale cetățenilor, Codului privind infracțiunile administrative și Legii privind radiodifuziunea, au redus în mod colectiv spațiul civic și au restricționat vocile disidente, inclusiv pe cele ale protestatarilor, ale reprezentanților opoziției, ale organizațiilor societății civile și ale mass-mediei independente. Ele au afectat în special asociațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului, multiplicând diverse obstacole pentru a le îngreuna activitățile și, prin urmare, pentru a le limita capacitatea de a funcționa.

La 14 iulie 2025, Comisia Europeană a reamintit într-o scrisoare adresată autorităților georgiene cerința de a continua respectarea cerințelor privind liberalizarea vizelor, solicitând informații actualizate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor celui de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor. În răspunsul său, Georgia nu a informat cu privire la niciun progres semnificativ în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor referitoare la drepturile fundamentale din cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor. În consecință, Georgia continuă să încalce criteriile de referință care stau la baza regimului de călătorii fără viză acordat de UE. Având în vedere aceste evoluții, ar trebui avute în vedere măsuri adecvate în cadrul mecanismului revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Concluzii

Deși majoritatea partenerilor din vecinătatea UE au luat măsuri pentru a da curs recomandărilor emise în cadrul rapoartelor anterioare privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor, persistă provocări semnificative.

Cazul cel mai grav se referă la Georgia, care a încălcat numeroase angajamente asumate în cursul dialogului privind liberalizarea vizelor, nu a pus în aplicare aproape toate recomandările din cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor și, în pofida solicitărilor repetate din ultimii ani de a avansa în ceea ce privește alinierea politicii în domeniul vizelor și prevenirea corupției, a înregistrat și mai multe regrese în perioada 2024-2025, inclusiv în ceea ce privește protecția drepturilor și libertăților fundamentale.

Pentru ceilalți parteneri din Balcanii de Vest și din regiunea Parteneriatului estic, este în continuare imperativ să se înregistreze progrese în ceea ce privește alinierea politicii în domeniul vizelor, atât prin armonizarea listelor țărilor terțe care au nevoie de viză, cât și prin asigurarea faptului că procedurile de examinare și de eliberare a vizelor sunt pe deplin conforme cu standardele Schengen. Până la alinierea deplină, partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să consolideze de urgență verificarea sosirilor fără viză ale resortisanților țărilor terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate.

Prevenirea cererilor de azil nefondate ar trebui să rămână o prioritate pentru toți partenerii care beneficiază de un regim de călătorii fără viză, în special Albania, Georgia, Kosovo și Republica Moldova. Bosnia și Herțegovina ar trebui să își intensifice eforturile de consolidare a gestionării frontierelor, fiind necesară în același timp o vigilență continuă în ceea ce privește practicile în materie de cetățenie ale Georgiei și Serbiei.

 

Dincolo de vecinătatea imediată a UE, continuarea funcționării sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori în zona Est-Caraibe reprezintă o preocupare persistentă și gravă în materie de securitate, constituind un motiv potențial de suspendare a regimului de călătorii fără viză în cadrul mecanismului revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Recomandările detaliate specifice fiecărei țări sunt prezentate în anexa I.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a angajamentelor privind liberalizarea vizelor prin dialoguri politice la nivel înalt, reuniuni ale Subcomitetelor pentru justiție, libertate și securitate și raportarea sa anuală periodică în cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor și al pachetului de extindere.

Anexa I: Recomandările celui de al optulea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor

Albania

Albania a luat măsuri pentru a da curs majorității recomandărilor anterioare ale Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare în următoarele domenii:

a)Alinierea politicii în domeniul vizelor: în mod prioritar, Albania trebuie să își alinieze în continuare politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, cu un accent deosebit pe țările ai căror resortisanți prezintă riscuri în materie de migrație ilegală și/sau securitate pentru UE. Albania ar trebui, de asemenea, să își alinieze procedurile de acordare a vizelor la standardele Schengen, în special prin introducerea colectării de date biometrice (inclusiv o fotografie digitală și amprente digitale) ca parte a examinării cererilor de viză. Până la alinierea deplină, Albania ar trebui să continue și să consolideze verificarea resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză, în special a celor care provin din țări care prezintă riscuri în materie de securitate sau de migrație ilegală.

b)Cereri de azil nefondate: Albania trebuie să continue și să consolideze măsurile care vizează reducerea numărului de cereri de azil nefondate depuse de resortisanții săi în statele membre ale UE, acordând o atenție deosebită cererilor depuse de minorii migranți neînsoțiți.

c)Prevenirea șederii ilegale: Albania trebuie să mențină și să înăsprească măsurile de prevenire a depășirii perioadei permise de ședere de către resortisanții albanezi în spațiul Schengen.

d)Supravegherea eliberării vizelor și a angajărilor: Albania trebuie să consolideze procesul de examinare a cererilor de viză depuse de resortisanți ai țărilor terțe din țări care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală și/sau securitate pentru UE. De asemenea, ar trebui să înăsprească condițiile de eliberare a acestor vize, să îmbunătățească monitorizarea practicilor de angajare și să consolideze capacitatea inspectoratelor de muncă.

e)Combaterea documentelor de identitate frauduloase: Albania trebuie să își intensifice eforturile de detectare și prevenire a utilizării și circulației documentelor de identitate albaneze contrafăcute.

f)Monitorizarea sistemului de acordare a cetățeniei pentru investitori: neadoptarea unui sistem de acordare a cetățeniei pentru investitori și abrogarea temeiului juridic pentru un astfel de sistem prin modificarea legii privind cetățenia.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina a luat unele măsuri pentru a da curs recomandărilor anterioare ale Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în următoarele domenii prioritare: 

a)Alinierea politicii în domeniul vizelor: Bosnia și Herțegovina trebuie, în regim de urgență, să își alinieze în continuare politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, cu un accent deosebit pe țările ai căror resortisanți prezintă riscuri în materie de migrație ilegală și/sau securitate pentru UE.

b)Controlul eliberării vizelor: Autoritățile trebuie să îmbunătățească verificarea cererilor de viză depuse de resortisanții țărilor terțe care provin din țări cu risc ridicat și să înăsprească condițiile de eliberare a vizelor pentru resortisanții acestor țări.

c)Gestionarea frontierelor 1: Bosnia și Herțegovina trebuie să își intensifice eforturile de îmbunătățire a gestionării frontierelor, acordând o atenție deosebită creșterii capacității polițiștilor de frontieră, abordării problemei trecerilor ilegale ale frontierei și înregistrării de progrese în punerea în aplicare a Acordului privind statutul Frontex prin lansarea mai multor operațiuni comune în secțiunile cu risc ridicat ale frontierei terestre.

d)Gestionarea frontierelor 2: Până la alinierea deplină a politicii în domeniul vizelor, este esențial să se continue și să se consolideze verificarea la frontieră a sosirilor resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză; se recomandă să se acorde o atenție deosebită verificării autenticității pașapoartelor. Autoritățile sunt puternic încurajate să se implice în mod proactiv în această chestiune în relația cu țările terțe, precum și cu companiile aeriene și să înregistreze progrese în ceea ce privește instituirea sistemelor de schimb de date privind pasagerii (API/PNR).

Georgia

La 14 iulie 2025, Comisia Europeană a trimis o scrisoare oficială autorităților georgiene, reamintind obligația de a respecta în continuare criteriile de referință privind liberalizarea vizelor și solicitând informații detaliate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor prevăzute în cel de al șaptelea raport privind mecanismul de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor.

În răspunsul său, Georgia nu a prezentat informații cu privire la înregistrarea de progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei. În majoritatea domeniilor, nu au fost raportate măsuri corective, iar în alte câteva cazuri situația s-a deteriorat și mai mult.

Deosebit de îngrijorătoare este aplicarea în continuare a actelor legislative, inclusiv a (i) Legii privind transparența influenței străine, (ii) Legii privind valorile familiale și protecția minorilor, (iii) Legii privind înregistrarea agenților străini și (iv) modificărilor aduse Legii privind subvențiile, Legii privind asociațiile politice ale cetățenilor, Codului privind infracțiunile administrative, Legii privind radiodifuziunea și televiziunea și Codului penal, care restricționează drepturile și libertățile fundamentale și contravin angajamentelor europene și altor angajamente internaționale ale Georgiei. În loc să ia măsuri de remediere, autoritățile georgiene au apărat în mod deschis aceste măsuri, invocând suveranitatea națională și ignorând angajamentele asumate în cadrul dialogului privind liberalizarea vizelor.

Prin urmare, Comisia concluzionează că Georgia a regresat în mod semnificativ în ceea ce privește principalele criterii de referință privind guvernanța și statul de drept care au stat la baza acordării regimului de călătorii fără viză. În mod similar, Georgia a regresat și în domeniul alinierii vizelor și al combaterii corupției. Această situație constituie un caz clar de regres în ceea ce privește angajamentele asumate în cadrul procesului de liberalizare a vizelor și afectează încrederea reciprocă pe care se bazează regimul de călătorii fără viză.

Având în vedere caracterul sistemic și deliberat al acestui regres, Comisia va lua în considerare măsuri adecvate în cadrul mecanismului revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor. În conformitate cu noile norme, în prima etapă, suspendarea vizelor ar putea viza titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale eliberate de autoritățile georgiene, care sunt principalele responsabile de neluarea de măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Noile norme asigură o aplicare uniformă a suspendării în toate statele membre, deoarece exonerările bilaterale de obligația de a deține viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale nu vor mai fi posibile după ce obligația de a deține viză este reimpusă pentru aceste grupuri la nivelul UE. În a doua etapă, suspendarea ar putea fi extinsă la întreaga populație în cazul în care problemele nu sunt abordate de autoritățile georgiene. În final, Georgia și-ar putea pierde complet statutul de țară exonerată de obligația de a deține viză și ar putea fi transferată în anexa I la Regulamentul privind vizele (lista țărilor terțe care au nevoie de viză).

De asemenea, Georgia are obligația de a pune capăt imediat practicii de a permite intrarea fără viză a resortisanților din 17 țări care au nevoie de viză atât în UE, cât și în Georgia, pe baza unei vize sau a unui permis de ședere eliberat de una dintre țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG).

Kosovo

În ansamblu, Kosovo continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda următoarele chestiuni nesoluționate:

a)Alinierea politicii în domeniul vizelor: Kosovo trebuie să își alinieze lista țărilor terțe care au obligația de a deține viză la lista UE. Până la alinierea deplină, Kosovo ar trebui să continue și să consolideze verificarea călătorilor exonerați de obligația de a deține viză care prezintă un risc potențial în materie de migrație și/sau securitate. Kosovo ar trebui, de asemenea, să își alinieze procedurile de acordare a vizelor la standardele Schengen, în special prin introducerea colectării de date biometrice (inclusiv o fotografie digitală și amprente digitale) ca parte a examinării cererilor de viză. 

b)Abordarea cererilor de azil nefondate: Kosovo trebuie să consolideze inițiativele în cooperare cu statele membre ale UE pentru a monitoriza și a reduce numărul de cereri de azil nefondate depuse de cetățenii săi în UE. De asemenea, ar trebui să mențină și să adapteze campania de comunicare în curs pentru a informa cetățenii cu privire la drepturile și obligațiile care le revin în temeiul regimului de călătorii fără viză în relația cu UE.

c)Consolidarea securității documentelor: Kosovo trebuie să consolideze măsurile de prevenire a eliberării de documente de identitate și de călătorie cu identități false și să îmbunătățească detectarea documentelor falsificate. Kosovo ar trebui să asigure cooperarea cu statele membre în ceea ce privește persoanele care fac obiectul unor semnalări în Sistemul de informații Schengen (SIS) și care ar putea solicita un document de călătorie cu nume modificate. Ar trebui menținută cooperarea continuă cu Interpol în ceea ce privește documentele pierdute și furate, alături de punerea în aplicare deplină a noii legi și a noilor instrucțiuni administrative privind cărțile de identitate, pentru a consolida securitatea generală a documentelor.

d)Protecția comunităților nemajoritare: Kosovo ar trebui să continue să aducă îmbunătățiri concrete în ceea ce privește protecția drepturilor comunităților nemajoritare.

Republica Moldova

Republica Moldova a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor anterioare ale Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare, în special în următoarele domenii:

a)    Alinierea politicii în domeniul vizelor: Republica Moldova trebuie să își alinieze politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au obligația de a deține viză, în special cu privire la țările care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE. Până la alinierea deplină, Republica Moldova ar trebui să continue și să consolideze verificarea riguroasă a resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză, în special a celor care provin din țări cu risc ridicat.

b)    Cereri de azil nefondate: Republica Moldova trebuie să își intensifice eforturile pentru a aborda apariția continuă a cererilor de azil nefondate depuse de resortisanți moldoveni în statele membre ale UE. Aceasta ar putea include campanii de informare specifice, adaptate profilurilor relevante ale migranților, precum și introducerea verificărilor la ieșire pentru a îmbunătăți urmărirea și descurajarea.

Muntenegru

Muntenegru a abordat unele dintre recomandările anterioare ale Comisiei, în special prin reducerea listei țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză și care au nevoie de viză pentru UE, precum și prin monitorizarea în continuare a cererilor de cetățenie rămase. Cu toate acestea, rămân de abordat următoarele aspecte:

a)Alinierea la lista UE a vizelor: Muntenegru trebuie să își alinieze politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au obligația de a deține viză. Muntenegru nu mai trebuie să acorde exonerări sezoniere de viză, inclusiv țărilor care au fost eliminate de pe lista permanentă a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză. Muntenegru ar trebui, de asemenea, să își alinieze procedurile de acordare a vizelor la standardele Schengen, în special prin introducerea colectării de date biometrice (inclusiv o fotografie digitală și amprente digitale) ca parte a examinării cererilor de viză. 

Între timp, Muntenegru trebuie să pună în aplicare măsuri de securitate specifice, cum ar fi o verificare sporită a sosirilor exonerate de obligația de a deține viză, și să documenteze eficacitatea acestora în ceea ce privește reducerea migrației ilegale și a riscurilor în materie de securitate.

b)Infrastructura pentru cererile de viză: În pregătirea tranziției către o politică revizuită în domeniul vizelor, Muntenegru ar trebui să își extindă capacitățile de eliberare a vizelor prin digitalizarea elementelor procesului de eliberare a vizelor pentru a permite resortisanților țărilor care sunt în prezent exonerați de obligația de a deține viză să solicite o viză după eliminarea exceptării. Acest lucru va facilita prelucrarea administrativă și va sprijini alinierea politicilor.

c)Monitorizarea sistemului de acordare a cetățeniei pentru investitori: Muntenegru trebuie să se asigure că temeiul juridic al sistemului este abrogat și că toate cererile pendinte din cadrul sistemului care este anulat acum sunt prelucrate în conformitate cu cele mai înalte standarde de securitate. În plus, eventualele cazuri de acordare anterioară a cetățeniei prin intermediul acestui sistem unor persoane care fac obiectul unor măsuri restrictive internaționale trebuie revizuite și revocate, după caz.

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord continuă să demonstreze un nivel satisfăcător de cooperare în domeniul migrației, al gestionării frontierelor și al securității. Au fost luate unele măsuri pentru a da curs recomandărilor anterioare ale Comisiei privind dobândirea cetățeniei pe motive de interes economic special. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda următoarele aspecte-cheie:

a)Alinierea la politica în domeniul vizelor: Macedonia de Nord trebuie să finalizeze alinierea politicii sale în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză. De asemenea, Macedonia de Nord ar trebui să își alinieze procedurile de acordare a vizelor la standardele Schengen, în special prin introducerea colectării de date biometrice (inclusiv o fotografie digitală și amprente digitale) ca parte a examinării cererilor de viză. 

b)Macedonia de Nord ar trebui să raporteze cu privire la punerea în aplicare și eficacitatea măsurilor suplimentare de screening aplicate resortisanților turci care sosesc în țară, în special în ceea ce privește migrația ilegală și riscurile în materie de securitate.

c)Depășirea perioadei permise de ședere: Pentru a atenua fenomenul persistent al resortisanților Macedoniei de Nord care depășesc termenul legal de ședere în spațiul Schengen, autoritățile trebuie să pună în aplicare inițiative specifice, inclusiv campanii de informare privind condițiile de călătorii fără viză și o cooperare consolidată cu statele membre.

d)Sistemul de acordare a cetățeniei pentru investitori: Macedonia de Nord trebuie să elimine sistemul și să abroge temeiul său juridic, să furnizeze informații cu privire la cererile deja depuse în temeiul dispoziției privind „interesul economic special” și să se asigure că toate aceste cereri fac obiectul unor verificări riguroase ale antecedentelor.

Serbia

Serbia a luat măsuri pentru a da curs recomandărilor anterioare ale Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare în mai multe domenii-cheie, în special în ceea ce privește migrația, politica în domeniul vizelor și dobândirea cetățeniei. Trebuie abordate următoarele aspecte:

a)    Alinierea la politica în domeniul vizelor: Serbia trebuie să își alinieze în continuare politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au obligația de a deține viză, cu un accent deosebit pe țările ai căror resortisanți prezintă un risc sporit de migrație ilegală sau de amenințări la adresa securității UE. Serbia ar trebui, de asemenea, să își alinieze procedurile de acordare a vizelor la standardele Schengen, în special prin introducerea colectării de date biometrice (inclusiv o fotografie digitală și amprente digitale) ca parte a examinării cererilor de viză. Până la alinierea deplină, Serbia ar trebui să continue să consolideze măsurile de verificare pentru resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză, în special pentru resortisanții țărilor cu risc ridicat.

b)    Procedurile de eliberare a vizelor: Serbia trebuie să îmbunătățească verificarea cererilor de viză depuse de resortisanții țărilor considerate a prezenta riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate. În paralel, normele care reglementează eliberarea vizelor pentru acești resortisanți ar trebui înăsprite pentru a asigura un control sporit și coerența cu standardele UE.

c)    Punerea în aplicare a obligațiilor de readmisie: Serbia trebuie să pună în aplicare pe deplin clauza privind resortisanții țărilor terțe din Acordul de readmisie UE-Serbia, în special în cazurile în care resortisanții țărilor terțe tranzitează teritoriul Serbiei, iar un astfel de tranzit este documentat în mod demonstrabil.

d)    Practici privind cetățenia: Serbia trebuie să nu acorde cetățenia în cadrul unor proceduri accelerate sau simplificate resortisanților țărilor care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE. În plus, ar trebui să se asigure o verificare de securitate adecvată și amănunțită pentru toți solicitanții, inclusiv în cadrul procedurii obișnuite de naturalizare.

Ucraina

În general, Ucraina continuă să îndeplinească cerințele cadrului de liberalizare a vizelor și a luat măsuri pentru a da curs mai multor recomandări anterioare ale Comisiei. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare, acolo unde este fezabil, având în vedere provocările actuale legate de război, în special următoarele:

a)Alinierea la politica în domeniul vizelor: Ucraina trebuie să își alinieze politica în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au obligația de a deține viză, cu un accent deosebit pe țările ai căror resortisanți prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE.

b)Securitatea documentelor: Ucraina este încurajată să depună eforturi mai mari pentru a aborda problema utilizării documentelor frauduloase, inclusiv a pașapoartelor, dar fără a se limita la acestea

c)Eforturile de combatere a corupției: Ucraina este încurajată să își consolideze în continuare cadrul anticorupție prin dezvoltarea în continuare a unui bilanț credibil și consecvent de anchete, urmăriri penale și condamnări în cazuri legate de corupție.

America Latină

Abordarea cazurilor de depășire a termenului legal de ședere și a cererilor de azil nefondate: Deși recunosc eforturile sporite depuse de țările în cauză din America Latină, ele ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a reduce numărul de cazuri de depășire a termenului legal de ședere și de cereri de azil nefondate depuse de cetățenii lor în UE. Astfel de măsuri, care sunt deja luate de unele țări, ar trebui să includă, atunci când este posibil, controale/verificări la plecare, campanii de comunicare pentru informarea cetățenilor cu privire la drepturile și obligațiile care le revin în temeiul regimului de călătorii fără viză în relația cu UE, precum și alte măsuri care ar putea fi convenite fie cu UE, fie la nivel bilateral cu statele membre ale UE.

Țări din zona Est-Caraibe care aplică sisteme de acordare a cetățeniei pentru investitori

Utilizarea sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori de către țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE constituie o preocupare serioasă în materie de securitate. Utilizarea unui sistem prin care cetățenia este acordată în schimbul unor plăți sau investiții prestabilite, fără ca persoana în cauză să aibă o legătură reală cu țara terță respectivă, constituie un motiv potențial de suspendare a regimului de călătorii fără viză în cadrul mecanismului revizuit privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor. Țările în cauză din zona Est-Caraibe ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru verificarea de securitate adecvată a solicitanților, până la întreruperea acestor sisteme.

(1)

*     Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(2)

     SWD(2024) 243 final – Decizia de punere în aplicare a Comisiei de aprobare a Agendei de reforme și a programului de lucru multianual din cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest – Kosovo.

(3)

     După ce Bosnia și Herțegovina a introdus obligativitatea vizelor pentru Oman în martie 2024, numărul a scăzut la șase, dar, atunci când, în decembrie 2024, Vanuatu a fost eliminat de pe lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză, acesta a crescut din nou la șapte. 

(4)

3    Republica Moldova a anulat un acord de călătorii fără viză în 2025, dar, având în vedere că Vanuatu are acum obligația să dețină viză în UE, numărul diferențelor pentru această țară a rămas același.

(5)

      Planul de acțiune al UE privind Balcanii de Vest – Migrație și afaceri interne .

(6)

      Acordul privind statutul cu Bosnia și Herțegovina – Migrație și afaceri interne .

(7)

Cu excepția Ucrainei.

(8)

      Planul de acțiune comună privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent pentru Balcanii de Vest – Migrație și afaceri interne

(9)

Chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

(10)

     A se vedea Hotărârea din 29 aprilie 2025, Comisia/Malta (Citoyenneté par investissement), C-181/23, ECLI:EU:C:2025:283 din 29 aprilie 2025, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că un stat membru încalcă articolul 20 din TFUE și principiul cooperării loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) din TUE atunci când instituie și pune în aplicare un sistem de naturalizare bazat pe o procedură tranzacțională între statul membru respectiv și persoanele care depun o cerere în cadrul programului respectiv, la sfârșitul căreia cetățenia statului membru respectiv și, prin urmare, statutul de cetățean al Uniunii sunt acordate în esență în schimbul unor plăți sau al unor investiții predeterminate. 

(11)

     Preocupări similare au fost exprimate de Statele Unite, Regatul Unit și Canada. De asemenea, măsurile luate urmăresc să răspundă cererilor SUA. Cetățenii acestor țări au în prezent obligația de a deține viză pentru a călători în SUA. Programul de scutire de vize | Departamentul pentru Securitate Internă .