Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Slovaciei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, în special articolul 3 alineatul (3),
Având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU, adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Slovacia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru de stimulare a creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea. Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care a identificat Slovacia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024. La data de 16 ianuarie 2024, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Slovaciei.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre, cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 29 aprilie 2021, Slovacia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei, care a fost modificată la 14 iulie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU. Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Slovacia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La 24 aprilie 2024, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Slovacia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Slovacia la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Slovacia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Slovacia. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice pentru Slovacia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în martie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Slovacia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Slovacia se confruntă cu vulnerabilități legate de competitivitatea prin costuri, echilibrul extern, piața locuințelor și datoria gospodăriilor, care persistă în ciuda unor îmbunătățiri recente, iar măsurile de politică nu au fost adoptate. Slovacia a făcut obiectul unui bilanț aprofundat în 2023, în urma căruia s-a considerat că vulnerabilitățile sale nu vor duce la dezechilibre macroeconomice, deoarece se preconiza că acestea se vor atenua pe termen mediu. Aceste vulnerabilități s-au atenuat, dar nu atât de repede cât se preconizase cu un an înainte. În plus, îmbunătățirile par a fi ciclice, iar vulnerabilitățile structurale par a fi înrădăcinate, pe fondul unei lipse a măsurilor de politică. Deficitul important de cont curent s-a îmbunătățit anul trecut, dar se preconizează că acesta va rămâne vizibil negativ, ceea ce va duce la persistența unei poziții investiționale internaționale nete semnificativ negative. Inflația de bază s-a dovedit a fi mai persistentă decât se preconizase și a rămas mai ridicată decât media zonei euro, în timp ce costurile unitare ale muncii continuă să crească mai mult decât în cazul majorității partenerilor comerciali. Nu se preconizează că aceste presiuni asupra prețurilor și costurilor se vor disipa în mod semnificativ anul acesta sau anul viitor, ceea ce ar putea împiedica îmbunătățirea competitivității și a balanței comerciale. Împrumuturile acordate gospodăriilor au crescut semnificativ de-a lungul anilor și au încetinit în 2023, pe fondul unei scăderi a creditelor ipotecare. Prețurile locuințelor au scăzut, dar acestea sunt încă într-o oarecare măsură supraevaluate și se preconizează că vor crește din nou, dat fiind că oferta de locuințe rămâne limitată. Cererea de locuințe este sprijinită de intervenții de politică, cum ar fi indemnizațiile pentru credite ipotecare recent adoptate, care împiedică transmisia politicii monetare și sunt costisitoare din punct de vedere bugetar. Ajustarea bugetară a fost amânată și se preconizează că deficitul public ridicat se va înrăutăți în acest an, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va crește în 2024 și 2025, în pofida creșterii favorabile a PIB-ului, care exercită o presiune ascendentă asupra cererii interne. În general, măsurile de politică nu au fost suficiente pentru a aborda vulnerabilitățile identificate, ceea ce a contribuit la înrădăcinarea lor. Ajustarea bugetară ar contribui la reducerea inflației de bază și la consolidarea poziției externe, precum și la limitarea creșterilor datoriei publice; la baza unei astfel de ajustări ar trebui să stea lansarea procedurii aplicabile deficitelor excesive. De asemenea, sunt necesare acțiuni pentru a îmbunătăți competitivitatea prin prețuri și competitivitatea bazată pe alte elemente și pentru a reduce riscurile legate de piața locuințelor și de acumularea datoriilor gospodăriilor, inclusiv prin dezvoltarea unei piețe funcționale a închirierilor.
(11)Pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Slovaciei a crescut de la 1,7 % din PIB în 2022 la 4,9 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 57,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 56,0 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în orientările de politică bugetară pentru 2024, Comisia face, în primăvara anului 2024, primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeiate pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La 19 iunie 2024, Comisia a adoptat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În acest raport a fost analizată situația bugetară a Slovaciei, întrucât deficitul public din 2023 al acestei țări a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB. Raportul a concluzionat că, având în vedere această evaluare și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar instituit în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia intenționează să propună, în luna iulie, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, recomandând Consiliului să adopte, în temeiul articolului 126 alineatul (6), o decizie de stabilire a existenței unui deficit excesiv pentru Slovacia.
(12)La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat Slovaciei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu, ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Slovacia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat Slovaciei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară a fost expansionistă, situându-se la 6,1 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 3,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include costul redus al măsurilor de sprijin specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie cu 0,2 % din PIB. Sunt incluse, de asemenea, costurile suplimentare legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național care depășește creșterea potențială a producției pe termen mediu nu s-a datorat sprijinului de urgență specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată de măsurile de urgență nespecifice în domeniul energiei, de creșterile permanente ale salariilor din sectorul public și ale prestațiilor sociale, de creșterea cheltuielilor cu asistența medicală și de reducerea cotelor de TVA pentru anumite articole. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 3,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național au fost de 3,2 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere anuală de 0,8 puncte procentuale în comparație cu 2022. Slovacia a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. A finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale și în favoarea securității energetice, cum ar fi: investiții în infrastructurile energetice, transportul cu emisii zero și eficiența energetică a clădirilor, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(13)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 2,0 % în 2024 și de 3,1 % în 2025, în timp ce nivelul inflației IAPC ar urma să se situeze la 3,2 % în 2024 și la 4,4 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 5,9 % din PIB în 2024 și va scădea la 5,4 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 58,6 % până la sfârșitul anului 2024 și la 59,8 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 5,2 % din PIB în 2026 și va crește la 5,5 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public nu va reveni sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va crește la 63,6 % în 2026 și la 67,8 % în 2027.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,2 % în 2024 și cu 2,9 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 3,1 % în 2024 și la 3,6 % în 2025.
(15)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 5,9 % din PIB în 2024 și o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 58,5 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă, în principal, continuarea măsurilor existente de sprijinire a prețurilor la energie și a noilor măsuri de creștere a cheltuielilor, cum ar fi o creștere permanentă a celei de a 13-a plăți a pensiilor, creșterea cheltuielilor cu asistența medicală, crearea unui nou Minister al turismului și sportului, o modificare a Legii educației, care introduce dreptul legal de admitere la grădiniță al copiilor cu vârsta de peste 3 ani și care întărește drepturile copiilor cu nevoi educaționale speciale, precum și introducerea contractelor bazate pe performanță în universitățile publice. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, și anume de 1,4 % din PIB în 2024.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate, prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență, cheltuieli reprezentând 1,2 % din PIB, comparativ cu 0,5 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Slovaciei.
(17)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat Slovaciei să asigure o politică fiscalbugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 5,7 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Slovaciei vor crește cu 6,2 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 0,2 % din PIB în 2024. Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18)În plus, Consiliul a recomandat Slovaciei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Slovacia ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 2,1 % din PIB în 2023, la 0,4 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că prețurile gazelor pentru gospodării vor rămâne plafonate în 2024. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, aceste previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,7 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,2 % din PIB în anul respectiv. Nu se preconizează ca măsurile de sprijin în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024, Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru riscă, de asemenea, să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență din domeniul energiei menite să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile este estimat la 0,0 % din PIB în 2024 (0,0 % în 2023).
(19)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Slovaciei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 3,2 % din PIB în 2023 la 3,0 % din PIB în 2024, ca urmare a încheierii perioadei de programare 2014-2020 a fondurilor structurale ale UE, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023. De asemenea, acest lucru se datorează amânării unei livrări de echipament militar până în 2025. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 respectă recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează scăderea cheltuielilor publice finanțate din venituri obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, de la 3,2 % din PIB în 2023, la 2,0 % din PIB în 2024, ca urmare a încheierii perioadei de programare 2014-2020 a fondurilor structurale ale UE, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023.
(20)Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 5,4 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal venituri mai mari datorate creșterii PIB-ului nominal pe fondul unei inflații mai puternice. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 59,9 % până la sfârșitul anului 2025. O politică bugetară prudentă va contribui, de asemenea, la reducerea inflației de bază, care este cu mult peste media zonei euro și ar putea duce la pierderi de competitivitate dacă va persista, precum și la consolidarea poziției externe.
(21)Sistemul fiscal slovac ar putea beneficia de pe urma unui mix fiscal mai favorabil creșterii, menit să stimuleze participarea pe piața forței de muncă, promovând în același timp protecția mediului și sustenabilitatea finanțelor publice și asigurând mai multă echitate. În prezent, impozitele pe veniturile salariale ca procent din impozitele totale ocupă locul al cincilea în UE, situându-se la 52,4 %. În Slovacia, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă pentru persoanele cu venituri mai mici este relativ ridicată, descurajând participarea pe piața muncii, într-un context în care impozitarea veniturilor salariale este mai puțin progresivă decât media UE. Veniturile publice și condițiile de muncă sunt afectate în mod negativ de decalajul semnificativ dintre salariați și lucrătorii independenți în ceea ce privește impozitele, contribuțiile sociale și plățile obligatorii nefiscale, motiv pentru care ponderea lucrătorilor independenți care prezintă caracteristici de dependență este cea mai mare din UE. În Slovacia, veniturile recurente din impozitele pe proprietate au rămas în urma celor din UE, situându-se la doar 0,4 % din PIB, comparativ cu media UE de 2,1 % din PIB. Această discrepanță se datorează faptului că sistemul de impozitare slovac se bazează pe suprafață, impozitele fiind calculate mai degrabă în funcție de dimensiunea proprietății decât în funcție de valoarea de piață, ceea ce a dus la stagnarea veniturilor fiscale, în timp ce prețurile locuințelor au crescut în ultimii ani. În ceea ce privește taxele de mediu, Slovacia a avut rezultate remarcabile în 2022, depășind media UE în ceea ce privește taxele de mediu, atât în raport cu PIB-ul, cât și ca procent din totalul impozitelor. Totuși, acest lucru s-a datorat, în principal, veniturilor semnificative obținute din impozitele pe energie care au o bază de impozitare considerabilă. În schimb, veniturile provenite din taxele pe transport, poluare și resurse s-au situat sub media UE, ceea ce indică faptul că se poate consolida aplicarea principiului „poluatorul plătește”. În pofida îmbunătățirilor semnificative din ultimii ani, deficitul de respectare a obligațiilor fiscale în materie de TVA rămâne peste media UE. Cu toate acestea, Slovacia a reușit să reducă semnificativ acest deficit în perioada 2010-2021, datorită obligației, introduse începând din 2014, de raportare a tuturor tranzacțiilor naționale și intra-UE, precum și aplicării mai largi a mecanismului de taxare inversă. Aplicarea de măsuri de raționalizare a sistemelor de plată a impozitelor, a contribuțiilor sociale și a altor plăți obligatorii nefiscale, împreună cu măsuri de reducere a costurilor administrative și de conformare, poate să stimuleze veniturile publice și să sprijine sustenabilitatea finanțelor publice. În ultimii ani, Slovacia a adoptat mai multe măsuri nespecifice, cu potențiale efecte negative, de exemplu asupra prețurilor proprietăților și a competitivității prin prețuri, conducând, de asemenea, la o distribuție neechitabilă a resurselor. În plus, punerea în aplicare insuficientă a analizelor existente ale cheltuielilor în cadrul procesului bugetar împiedică realizarea economiilor identificate care ar putea fi benefice pentru situația finanțelor publice. Mai mult, îmbunătățirea în continuare a digitalizării administrației fiscale, în special în domeniul facturării electronice și al declarațiilor fiscale precompletate, ar putea contribui la reducerea în continuare a scurgerilor din sistemul fiscal, la facilitarea respectării obligațiilor fiscale și la reducerea costurilor acesteia.
(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Slovaciei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Slovacia să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea întârzierilor care apar, asigurând în același timp o guvernanță eficace și o capacitate administrativă solidă. Slovacia se confruntă cu diverse obstacole care împiedică punerea în aplicare cu succes a planului de redresare și reziliență, mai multe proiecte mari de investiții riscând să nu fie puse în aplicare. Punerea în aplicare a investițiilor încetinește, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate, al renovării clădirilor, al decarbonizării industriei, al protecției naturii și al gestionării apei. De asemenea, unele reforme în curs nu avansează conform planului, de exemplu în domeniul planificării peisajului, și pot prezenta obstacole suplimentare. Administrația publică slovacă suferă de o eficacitate structurală scăzută și de o lipsă a capacității administrative la diferite niveluri de guvernare pentru a putea pune în aplicare reforme și investiții complexe. Alte obstacole care trebuie abordate sunt legate, de exemplu, de achizițiile publice și de procedurile îndelungate de autorizare, care cauzează întârzieri majore. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(23)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Slovacia trebuie să își revizuiască programul până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Slovacia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar persistă disparități regionale semnificative în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială între regiunea capitalei și celelalte regiuni. Este vital să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și să se continue punerea în aplicare a priorităților convenite în cadrul programului, care continuă să fie relevante. Este deosebit de important să se consolideze capacitatea administrativă a autorităților locale, regionale și naționale și să se îmbunătățească parteneriatul și asumarea responsabilității, inclusiv printr-o mai mare implicare a părților interesate din societatea civilă. Consolidarea incluziunii sociale și economice a comunităților rome marginalizate, prin îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora, asigurarea accesului la educație și formare nesegregate de înaltă calitate și sprijinirea integrării acestora pe piața forței de muncă vor necesita în continuare eforturi. În același timp, trebuie finalizate investițiile planificate în infrastructura de apă potabilă și de apă uzată. În plus, investițiile planificate în economia circulară, gestionarea deșeurilor și creșterea eficienței energetice în clădirile publice și rezidențiale sunt esențiale pentru tranziția verde. Realizarea de progrese suplimentare în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile de energie și decarbonizarea economiei rămân la fel de importante. Politicile active în domeniul pieței forței de muncă trebuie consolidate pentru a combate șomajul de lungă durată. În acest sens, programele eficace de recalificare și de învățare în rândul adulților sunt esențiale. În cele din urmă, asigurarea unor servicii de educație și îngrijire timpurie de calitate și la prețuri accesibile pentru copiii cu vârsta sub 3 ani este esențială pentru a stimula egalitatea de gen pe piața forței de muncă și în societate.
(24)În contextul evaluării la jumătatea perioadei a programului politicii de coeziune, merită să se acorde mai multă atenție potențialului de stimulare a investițiilor în utilizarea durabilă a resurselor naturale, în special având în vedere investițiile restante în acest domeniu din perioada de programare anterioară. Slovacia ar putea, de asemenea, să utilizeze inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în domeniul tehnologiilor digitale și al inovării în domeniul tehnologiei profunde, al tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al biotehnologiei pentru a sprijini transformarea industriei.
(25)Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE, Slovacia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de cadrul judiciar și anticorupție, de lipsa de transparență și de concurență în procedurile de achiziții publice, de problemele de pe piața forței de muncă, de nivelul insuficient de competențe de bază, de lipsa incluziunii și de ratele scăzute de înscriere în educația și îngrijirea timpurie, precum și de adaptarea la schimbările climatice, de conservarea resurselor naturale și de cadrul privind economia circulară.
(26)Modificările legislative recente, în special modificările aduse Codului penal și desființarea Parchetului Special, au condus la preocupări serioase cu privire la independența și integritatea sistemului de justiție și de aplicare a legii din Slovacia. Fără garanții adecvate, aceste evoluții riscă să slăbească capacitatea sistemului de justiție penală și eficacitatea luptei împotriva corupției, inclusiv din perspectiva descurajării, investigării și urmăririi penale a cazurilor de corupție la nivel înalt și de fraudă. Situația riscă să fie afectată și mai mult de reorganizarea preconizată a poliției specializate în combaterea corupției (NAKA). În plus, recenta demitere a mai multor membri ai Consiliului Judiciar înainte de sfârșitul mandatului lor și lipsa de garanții pentru a asigura independența Consiliului Judiciar ridică, de asemenea, semne de întrebare. Aceste evoluții riscă să afecteze mediul de afaceri și de reglementare din Slovacia și, prin urmare, competitivitatea acesteia.
(27)Sistemul de guvernanță fragmentat din Slovacia și slaba coordonare dintre diferitele niveluri ale administrației publice afectează mediul de afaceri și, în special, capacitatea țării de a pune în aplicare în mod eficace politicile și proiectele de investiții. În plus, furnizarea de servicii publice de calitate și independența financiară a autorităților locale și regionale sunt, în general, slabe. Acest lucru, împreună cu utilizarea continuă a procedurilor legislative accelerate, duce la o lipsă de previzibilitate a cadrului de reglementare. În același timp, deși planul de redresare și reziliență urmărește să simplifice procedurile de achiziții publice din Slovacia, persistă provocări legate de lipsa de transparență și de concurență în domeniul achizițiilor publice. Acest lucru este ilustrat de faptul că, în 2023, 33 % din contractele de achiziții publice au fost atribuite unor ofertanți unici. Ca urmare a acestor provocări, achizițiile publice nu sunt utilizate în mod suficient și strategic pentru a promova obiective de politică importante, împiedicând progresele în direcția tranziției verzi și a celei digitale și limitând capacitatea Slovaciei de a-și îmbunătăți potențialul economic. Modificările propuse recent ale cadrului privind achizițiile publice și noua legislație privind investițiile strategice pot afecta și mai mult transparența și concurența în domeniul achizițiilor publice și riscă să reducă oferirea unor garanții adecvate, în special pentru investițiile la scară largă.
(28)Un procent relativ ridicat de tineri studenți din Slovacia nu dispune de un nivel minim de competențe de bază în domeniile matematicii, lecturii și științelor. Sondajul din 2022 al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că Slovacia se numără printre țările cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește competențele de bază, peste 30 % dintre studenți având rezultate slabe la matematică și citire, precum și o scădere a procentului elevilor cu rezultate foarte bune, ceea ce afectează potențialul de inovare și competitivitatea pe termen lung ale țării. Rezultatele arată, de asemenea, un decalaj pronunțat în ceea ce privește nivelul de instruire al tinerilor din medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic, inclusiv din comunitățile rome marginalizate, 62,6 % dintre aceștia neavând competențe de bază în matematică. Acest lucru corespunde unor disparități mai mari în sistemul de învățământ slovac. Planul slovac de redresare și reziliență conține multe măsuri în domeniul educației, dar nu este suficient de bine direcționat pentru a crește ponderea copiilor cu competențe de bază. Educația și formarea cadrelor didactice ar putea beneficia de pe urma unei concentrări sporite asupra sprijinirii dezvoltării competențelor de bază în rândul elevilor. În plus, profesia de cadru didactic nu este suficient de atractivă pentru a aborda problema deficitului de personal calificat și pot fi aduse în continuare îmbunătățiri pentru a asigura calitatea educației și a formării cadrelor didactice și a asigura disponibilitatea asistenților didactici, precum și oportunități de învățare reciprocă și de mentorat. În plus, există un potențial mare de creștere a înscrierii copiilor în structurile de educație și îngrijire timpurie (ECEC) prin creșterea disponibilității locurilor disponibile în acest structuri și prin impulsionarea utilizării lor de către părinți. În timp ce planul slovac de redresare și reziliență sprijină creșterea ratei de înscriere a copiilor începând cu vârsta de 3 ani, doar 1 % dintre toți copiii cu vârsta sub 3 ani erau înscriși într-o structură de educația și îngrijire timpurie în 2023, aceasta fiind cea mai scăzută rată de înscriere din UE. Creșterea participării în structurile de educație și îngrijire timpurie contribuie la o mai bună pregătire a copiilor pentru a dobândi competențe mai târziu în viață, reduce abandonul școlar timpuriu și stimulează participarea pe piața forței de muncă a părinților, în special a femeilor.
(29)Se preconizează că absorbțiile nete de carbon ale Slovaciei în sectoarele exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii vor scădea semnificativ, ceea ce indică faptul că țara nu va atinge obiectivul de – 6 821 kt de CO2 echivalent până în 2030 prevăzut în Regulamentul LULUCF. Acest lucru este corelat cu evaluarea insuficientă a riscurilor climatice de către Slovacia și cu provocările legate de transpunerea informațiilor privind riscurile climatice în soluții practice. Pentru a inversa această tendință în anii următori, va fi important să se promoveze măsurile de adaptare la schimbările climatice, inclusiv soluțiile bazate pe natură, și să fie integrate în politicile naționale relevante, să se finalizeze zonarea zonelor naturale protejate și să se promoveze utilizarea durabilă a resurselor naturale. În același timp, sunt necesare măsuri de politică suplimentare pentru a stimula tranziția către o economie circulară. Slovacia riscă să nu își îndeplinească obiectivul pentru 2025 privind deșeurile municipale solide, capitol la care a înregistrat în 2020 o scădere cu 19,2 puncte procentuale față de obiectivul de 55 % fixat pentru 2025, precum și obiectivul privind deșeurile de ambalaje, în privința căruia a înregistrat în 2020 o scădere de 5,3 puncte procentuale față de obiectivul de 65 % fixat pentru 2025. O mai bună gestionare a risipei de resurse ar permite Slovaciei să reducă depozitarea deșeurilor și să intensifice reutilizarea deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje și utilizarea materialelor circulare în industrie și construcții.
(30)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Slovacia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia, a celei de a patra și a celei de a cincea recomandări pentru zona euro.
(31)Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluzia sa privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1 și 3 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de piața locuințelor, de datoria gospodăriilor și de poziția externă. Politicile menționate în recomandarea 3 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de competitivitatea prin costuri. Recomandările 1 și 3 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandării pentru zona euro, în concordanță cu considerentul 30,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Slovacia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În concordanță cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete în 2025 la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. Să eficientizeze mixul fiscal, inclusiv prin reducerea factorilor de descurajare de pe piața forței de muncă și prin utilizarea într-o mai mare măsură a taxelor de mediu și recurente pe proprietate. Să reducă măsurilor costisitoare privind cheltuielile, inclusiv prin realizarea de analize ale cheltuielilor. Să consolideze în continuare conformarea fiscală, inclusiv prin digitalizarea în continuare a administrației fiscale. Să reducă riscurile legate de datoria gospodăriilor prin sprijinirea ofertei de locuințe și a extinderii pieței închirierilor.
2.Să asigure guvernanța eficace, să consolideze capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor UE, să accelereze investițiile și să mențină ritmul de punere în aplicare a reformelor. Să abordeze întârzierile care apar pentru a permite punerea în aplicare continuă, rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programului politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor de investiții în utilizarea mai sustenabilă a resurselor naturale, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în vederea îmbunătățirii competitivității.
3.Să consolideze eficacitatea, independența și integritatea sistemului judiciar și anticorupție, inclusiv prin asigurarea unor garanții adecvate pentru investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt. Să consolideze competitivitatea și productivitatea, inclusiv prin asigurarea transparenței și a concurenței în procesele de achiziții publice, să promoveze buna guvernanță și să îmbunătățească eficacitatea cheltuielilor publice. Să consolideze predarea competențelor de bază, inclusiv pentru copiii care provin din medii defavorizate, cum ar fi comunitățile rome marginalizate, și să sporească disponibilitatea și utilizarea structurilor de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate și la prețuri accesibile pentru copiii cu vârsta sub 3 ani. Să consolideze gestionarea risipei de resurse și reutilizarea deșeurilor municipale și a deșeurilor de ambalaje, precum și conservarea resurselor naturale prin integrarea de soluții bazate pe natură și prin finalizarea delimitării ariilor naturale protejate.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele