<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-531/20</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62020CC0531</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:917">EU:C:2021:917</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>10</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>10</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Concluziile domnului Campos Sánchez‑Bordona – Cauza C‑531/20</HT></P><P><HT TYPE="SC">NovaText</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Domnul Manuel Campos Sánchez‑Bordona</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20211111">11 noiembrie 2021</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: spaniola.</P></NOTE></P></TI><STI><P>Cauza C‑531/20</P><P>NovaText GmbH</P><P>împotriva</P><P>Ruprecht‑Karls‑Universität Heidelberg</P><P><HT TYPE="NORMAL">[cerere de decizie preliminară formulată de Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania)]</HT></P></STI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Procedura întrebărilor preliminare</KEYWORD><KEYWORD>Proprietate intelectuală</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2004/48/CE</KEYWORD><KEYWORD>Articolele 3 și 14</KEYWORD><KEYWORD>Măsuri, proceduri și mijloace de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală</KEYWORD><KEYWORD>Cheltuieli de judecată</KEYWORD><KEYWORD>Celelalte cheltuieli</KEYWORD><KEYWORD>Cheltuieli pentru serviciile unui consilier în proprietate industrială</KEYWORD><KEYWORD>Interpretarea unei reglementări potrivit căreia cheltuielile legate de activitatea unui consilier în proprietate industrială sunt incluse în stabilirea cheltuielilor de judecată indiferent de necesitatea acesteia pentru apărarea dreptului</KEYWORD><KEYWORD>Întinderea controlului jurisdicțional</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><CONTENTS.CONCLUSION><GR.SEQ LEVEL="1"><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>În Hotărârea United Video Properties<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160728">28 iulie 2016</DATE> (<NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:611">EU:C:2016:611</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0001" REF.END="QE0001"/>Hotărârea United Video Properties<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/>). Curtea s‑a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procedurilor referitoare la protecția drepturilor de proprietate intelectuală în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111018">18 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Realchemie Nederland</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑406/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:668">EU:C:2011:668</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150716">16 iulie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Diageo Brands</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑681/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:471">EU:C:2015:471</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0072">72</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), dar fără a aborda problemele care sunt dezbătute în speță.</P></NOTE>, Curtea a abordat problemele ridicate de articolele Directivei 2004/48/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P>Directiva Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="157" PAGE.FIRST="45" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 157, p. 45</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 17/vol. 2, p. 56).</P></NOTE> referitoare la plata cheltuielilor de judecată și a altor cheltuieli de procedură efectuate în cadrul litigiilor privind drepturile de proprietate intelectuală (inclusiv drepturile de proprietate industrială).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania) solicită Curții să interpreteze din nou articolul 3 alineatul (1) și articolul 14 din Directiva 2004/48 și să clarifice consecințele Hotărârii United Video Properties.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere necesită acest nou demers din partea Curții pentru a stabili dacă sunt conforme cu dreptul Uniunii normele care, în Republica Federală Germania, impun părții care cade în pretenții obligația de a rambursa, în mod obligatoriu, cheltuielile generate de participarea unui agent în proprietate industrială (<HT TYPE="ITALIC">Patentanwalt</HT>), deși aceasta nu a fost necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară într‑un litigiu în materie de mărci.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="2"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Potrivit expunerii dreptului său național, pe care o face în esență instanța de trimitere:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Regula generală în ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată și a altor cheltuieli de procedură este că partea care cade în pretenții trebuie să plătească părții care a obținut câștig de cauză costul actelor de procedură care sunt <HT TYPE="ITALIC">necesare</HT>.</P></ITEM><ITEM><P>În schimb, în litigiile privind drepturile de proprietate intelectuală, plata onorariilor pentru acțiunea unui consilier în proprietate industrială este inclusă, <HT TYPE="ITALIC">în orice caz</HT>, în procesul de stabilire a cheltuielilor de judecată în sarcina părții care a căzut în pretenții, fără ca instanța să poată aprecia dacă participarea acestui consilier a fost sau nu necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">I.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">A.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dreptul Uniunii. Directiva 2004/48</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 1 prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0002" REF.END="QE0002"/>Prezenta directivă privește măsurile, procedurile și mijloacele de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. În înțelesul prezentei directive, expresia <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0003" REF.END="QE0003"/>drepturi de proprietate intelectuală<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="00BB" ID="QE0003"/> include drepturile de proprietate industrială.<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 2 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0004" REF.END="QE0004"/>Domeniul de aplicare<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/>) prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="002.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0005" REF.END="QE0005"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Fără a aduce atingere mijloacelor prevăzute sau care pot fi prevăzute prin legislația comunitară sau internă, în măsura în care aceste mijloace sunt favorabile titularilor drepturilor, măsurile, procedurile și mijloacele de reparație se aplică, în conformitate cu articolul 3, oricărei încălcări a drepturilor de proprietate intelectuală prevăzute de legislația comunitară și/sau legislația internă a statului membru în cauză.</ALINEA><ALINEA>[…]<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>Articolul 3 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0006" REF.END="QE0006"/>Obligație generală<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="201D" ID="QE0006"/>) prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="003.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0007" REF.END="QE0007"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Statele membre prevăd măsuri, proceduri și mijloace de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală care intră sub incidența prezentei directive. Aceste măsuri, proceduri și mijloace de reparație trebuie să fie corecte și echitabile, nu trebuie să fie complicate în mod inutil sau costisitoare ori să presupună termene nerezonabile sau să atragă întârzieri nejustificate.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="003.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Măsurile, procedurile și mijloacele de reparație trebuie să fie de asemenea eficiente, proporționale și disuasive și să fie aplicate astfel încât să se evite crearea unor obstacole în calea comerțului legal și să se ofere protecție împotriva folosirii lor abuzive.<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Articolul 14 (<QUOT.START CODE="201E" ID="QS0008" REF.END="QE0008"/>Cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/>) prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0009" REF.END="QE0009"/>Statele membre asigură ca, în principiu, cheltuielile de judecată rezonabile și proporționale și celelalte cheltuieli făcute de partea care a obținut câștig de cauză să fie suportate de partea care a pierdut, în afară de cazul când principiul echității nu permite acest lucru.<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="3"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">B.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Dreptul german. Gesetz über den Schutz von Marken und sonstigen Kennzeichen – Markengesetz<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>Legea privind protecția mărcilor și a altor semne distinctive din <DATE ISO="19941025">25 octombrie 1994</DATE>, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0010" REF.END="QE0010"/>MarkenG<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/> (BGBl. 1994 I, p. 3082).</P></NOTE></HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 140 alineatul (3), în versiunea aplicabilă în litigiu, dintre cheltuielile generate de participarea unui consilier în proprietate industrială la un litigiu în materie de semne distinctive, sunt recuperabile onorariile prevăzute la articolul 13 din Gesetz über die Vergütung der Rechtsanwältinnen und Rechtsanwälte<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P>Rechtsanwaltsvergütungsgesetz (Legea privind remunerarea avocaților) din <DATE ISO="20040505">5 mai 2004</DATE> (BGBl. 2004 I, p. 718).</P></NOTE>, precum și cheltuielile necesare efectuate de acest consilier.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>În temeiul articolului 125e alineatul (5), articolul 140 alineatul (3) se aplică <HT TYPE="ITALIC">mutatis mutandis</HT> procedurilor desfășurate în fața instanțelor competente în materie de mărci ale Uniunii.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">II.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Situația de fapt, litigiul și întrebarea preliminară</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>Ruprecht‑Karls‑Universität Heidelberg (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0011" REF.END="QE0011"/>universitatea<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/>) a introdus la Landgericht Mannheim (Tribunalul Regional din Mannheim, Germania)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>Instanțele de prim grad și de apel au acționat în speță în calitate de instanțe competente în domeniul mărcilor Uniunii.</P></NOTE> o acțiune împotriva NovaText GmbH având ca obiect încetarea contrafacerii mărcilor Uniunii Europene aparținând acesteia și recunoașterea drepturilor sale asupra mărcilor respective.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>În cererea introductivă, reprezentantul universității a indicat participarea unei consiliere în proprietate industrială.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>Litigiul s‑a finalizat prin încheierea de către părți a unui acord de tranzacție scris, în conformitate cu articolul 278 alineatul (6) din Zivilprozessordnung (ZPO) (Codul de procedură civilă). La <DATE ISO="20170523">23 mai 2017</DATE>, instanța de prim grad a pronunțat hotărârea privind tranzacția judiciară.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>La aceeași dată, instanța de prim grad a stabilit valoarea litigiului la <FT TYPE="NUMBER">50000</FT> de euro și a obligat NovaText la plata cheltuielilor de judecată. Acțiunea formulată de NovaText împotriva acestei decizii a fost respinsă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Prin decizia din <DATE ISO="20171208">8 decembrie 2017</DATE>, instanța de prim grad a stabilit cuantumul cheltuielilor de judecată care trebuiau rambursate de NovaText universității la <FT TYPE="DECIMAL">10528,95</FT> euro. Din această sumă, cuantumul de <FT TYPE="DECIMAL">4867,70</FT> euro corespundea activității consilierei în proprietate industrială în legătură cu acțiunea în primă instanță și cuantumul de 325,46 euro corespundea activității acesteia în legătură cu calea de atac referitoare la plata cheltuielilor de judecată<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>Reprezentantul universității a dat asigurări că respectiva consilieră în proprietate industrială a participat efectiv la procedură și că fiecare act depus la instanță a fost convenit cu aceasta. De asemenea, consiliera a participat la negocierile acordului de tranzacție.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>NovaText a formulat apel la Oberlandesgericht Karlsruhe (Tribunalul Regional Superior din Karlsruhe, Germania), solicitând anularea deciziei privind cheltuielile de judecată, în măsura în care o obliga la plata cheltuielilor legate de participarea consilierei în proprietate industrială.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="4"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>Instanța de apel a respins apelul formulat de NovaText pentru următoarele motive:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Întrucât este vorba despre un litigiu în materie de mărci și semne distinctive, articolul 140 alineatul (3) din MarkenG nu permite să se stabilească dacă participarea consilierei în proprietate industrială era necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară sau dacă această consilieră a furnizat un <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0012" REF.END="QE0012"/>serviciu suplimentar<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/> față de cel prestat de avocatul mandatat de universitate.</P></ITEM><ITEM><P>Articolul 140 alineatul (3) din MarkenG nu poate fi interpretat în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) și cu articolul 14 din Directiva 2004/48 pentru a verifica dacă participarea consilierei în proprietate industrială era necesară.</P></ITEM><ITEM><P>Acest articol nu încalcă nici principiul general al egalității prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Grundgesetz (Constituția germană).</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>Decizia pronunțată în apel a fost atacată cu recurs în fața Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție). Această instanță, după ce a prezentat exegeza predominantă a articolului 140 alineatul (3) din MarkenG<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>Potrivit instanței de trimitere, instanța de apel a interpretat articolul 140 alineatul (3) din MarkenG în conformitate cu jurisprudența constantă a Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție), în concordanță cu concepția predominantă din doctrină. Conform acestei jurisprudențe și doctrine, cheltuielile ocazionate de asistența furnizată de un consilier în proprietate industrială într‑o cauză referitoare la semne distinctive trebuie să fie rambursate indiferent dacă această asistență era necesară pentru valorificarea sau apărarea în justiție a drepturilor. Aceasta arată însă că, în ceea ce privește procedurile extrajudiciare și, în special, asistența furnizată de consilierul în proprietate industrială la o punere în întârziere în temeiul dreptului mărcilor, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) a considerat că o aplicare prin analogie a articolului 140 alineatul (3) din Markengesetz nu poate fi reținută și că, prin urmare, cheltuielile legate de asistența furnizată de consilierul în proprietate industrială sunt recuperabile numai în cazul în care această asistență este necesară.</P></NOTE>, deduce din Hotărârea United Video Properties eventuala incompatibilitate a acestei dispoziții cu articolul 3 alineatul (1) și cu articolul 14 din Directiva 2004/48 coroborate cu considerentul (17) al acesteia.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>În opinia sa, obligarea automată a părții care a căzut în pretenții la rambursarea cheltuielilor legate de participarea unui consilier în proprietate industrială, indiferent de necesitatea participării sale, ridică probleme pe trei niveluri:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>În primul rând, rambursarea cheltuielilor legate de activitatea unui consilier în proprietate industrială, a cărui implicare nu era necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară, ar putea fi, contrar articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2004/48, în mod inutil costisitoare.</P></ITEM><ITEM><P>În al doilea rând, rambursarea unor astfel de cheltuieli ar putea să nu fie proporțională, în sensul articolului 14 din Directiva 2004/48, în cazul în care ar lipsi legătura directă și strânsă dintre activitatea consilierului în proprietate industrială și acțiunea judiciară având ca obiect asigurarea respectării unui drept conferit de marcă.</P></ITEM><ITEM><P>În al treilea rând, articolul 14 din Directiva 2004/48 impune ca instanța căreia îi revine sarcina cheltuielilor de judecată să evalueze caracteristicile specifice ale speței (Hotărârea United Video Properties, punctul 23). Or, rambursarea cheltuielilor efectuate cu consilierul în proprietate industrială, indiferent dacă participarea acestuia era sau nu necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară, nu ar lua în considerare în mod suficient caracteristicile specifice ale speței.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><?PAGE NO="5"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>În această situație, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) adresează Curții următoarea întrebare preliminară:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0013" REF.END="QE0013"/>Articolul 3 alineatul (1) și articolul 14 din Directiva 2004/48/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care prevede obligarea părții care a căzut în pretenții să ramburseze cheltuielile efectuate de partea care a obținut câștig de cauză pentru participarea unui consilier în proprietate industrială la o procedură judiciară în materie de mărci, indiferent dacă participarea consilierului în proprietate industrială a fost sau nu necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară?<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/></P></QUOT.S></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">III.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Procedura în fața Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată la grefa Curții la <DATE ISO="20201019">19 octombrie 2020</DATE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>Au formulat observații scrise NovaText și Comisia Europeană.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>S‑a considerat că nu este necesar să se organizeze o ședință.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">IV.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Apreciere</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">A.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Observații preliminare</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>Nu se contestă în speță faptul că onorariile și celelalte cheltuieli efectuate de un consilier în proprietate industrială pot, în principiu, să fie incluse în cheltuielile prevăzute la articolul 14 din Directiva 2004/48 fie cu titlu de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0014" REF.END="QE0014"/>cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/>, fie cu titlu de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0015" REF.END="QE0015"/>celelalte cheltuieli făcute de partea care a obținut câștig de cauză<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/>. Această calificare este de competența instanței de trimitere<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>Din argumentația instanței de trimitere pare să reiasă că aceasta le califică drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0016" REF.END="QE0016"/>alte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>Admiterea acestei premise va contribui la clarificarea dezbaterii. Limitând întrebarea sa la limitele stricte prevăzute la articolul 14 din Directiva 2004/48, instanța de trimitere exclude posibilitatea ca activitatea consilierului în proprietate industrială să intre în sfera noțiunii de cheltuieli de cercetare (sau de natură similară) a căror rambursare nu este în conformitate cu acest articol, ci cu articolul care reglementează despăgubirea pentru prejudiciile suferite de titularul dreptului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Astfel cum am arătat în Concluziile prezentate în cauza United Video Properties, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0017" REF.END="QE0017"/>[n]oțiunea de cheltuieli datorate ca urmare a intervenției experților, specialiștilor sau consilierilor tehnici poate cuprinde situații concrete diferite, dintre care unele nu trebuie neapărat încadrate în categoria <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0018" REF.END="QE0018"/>cheltuieli de procedură<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="00BB" ID="QE0018"/>. Această din urmă categorie nu include orice cheltuială mai mult sau mai puțin <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0019" REF.END="QE0019"/>asociată<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="00BB" ID="QE0019"/> cu exercitarea acțiunii sau efectuată <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0020" REF.END="QE0020"/>cu ocazia<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="00BB" ID="QE0020"/> acesteia, ci doar pe cele care își au originea imediată și directă în procesul însuși. O persoană fizică sau juridică poate să efectueze proceduri preliminare sau chiar să organizeze consultări prealabile cu anumiți consilieri sau specialiști, fără ca valoarea acestora să fie inclusă în mod necesar în <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0021" REF.END="QE0021"/>cheltuielile de procedură<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="00BB" ID="QE0021"/>. Conform considerentului (26) al directivei, <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0022" REF.END="QE0022"/>cheltuielile de cercetare și de<?PAGE NO="6"?> identificare<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="00BB" ID="QE0022"/> efectuate în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală sunt incluse în capitolul privind plata daunelor interese (articolul 13), iar nu în cel privind cheltuielile de judecată (articolul 14)<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>Concluziile prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>United Video Properties</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:201">EU:C:2016:201</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0079">79</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Curtea a statuat, în ceea ce privește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0023" REF.END="QE0023"/><QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0024" REF.END="QE0024"/>cheltuielile de cercetare și de identificare<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="00BB" ID="QE0024"/>, suportate deseori înaintea unei proceduri judiciare, [că] nu intră în mod necesar în domeniul de aplicare al articolului 14 din directiva menționată<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/> (Hotărârea United Video Properties, punctul 35).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>Îndoielile instanței de trimitere nu privesc, așadar, atât calificarea cheltuielilor legate de activitatea consilierului în proprietate industrială<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>Prin aceasta se distinge prezenta cauză de cauza Koch Media (C‑559/20), ale cărei concluzii le prezentăm, de asemenea, astăzi. Pentru aceasta din urmă, va fi necesar să se delimiteze cu mai multă precizie noțiunile de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0025" REF.END="QE0025"/>cheltuieli de judecată<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/>, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0026" REF.END="QE0026"/>celelalte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/> și <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0027" REF.END="QE0027"/>daune-interese<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="201D" ID="QE0027"/>.</P></NOTE>, cât caracterul automat cu care sunt puse în sarcina părții care a căzut în pretenții.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>Nu se contestă, în mod specific, nici faptul că interpretarea normei naționale conduce la un astfel de automatism:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Contrar regimului <HT TYPE="ITALIC">de drept comun</HT> de plată a cheltuielilor de judecată în procedura civilă germană<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>Prevăzut la articolul 91 din ZPO, conform punctului 10 din decizia de trimitere.</P></NOTE> (potrivit căruia cheltuielile legate de participarea unui consilier în proprietate industrială nu sunt recuperabile decât dacă sunt necesare pentru exercitarea efectivă a dreptului de către partea care a obținut câștig de cauză)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>Potrivit deciziei de trimitere, aceeași schemă este urmată în ceea ce privește cererile extrajudiciare în materie de proprietate intelectuală.</P></NOTE>, articolul 140 alineatul (3) din MarkenG instituie un regim <HT TYPE="ITALIC">special</HT> în ceea ce privește litigiile în materie de proprietate intelectuală.</P></ITEM><ITEM><P>Ca urmare a acestui regim special, potrivit interpretării dreptului intern efectuate de instanța de trimitere, recuperarea cheltuielilor generate de intervenția unui consilier în proprietate industrială ar fi aproape automată: este suficient ca reprezentantul părții care a avut câștig de cauză să dea asigurări că consilierul în proprietate industrială a participat în mod real la proces<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Punctul 2 din decizia de trimitere.</P></NOTE>.</P></ITEM><ITEM><P>Prin urmare, nu ar fi necesar ca intervenția consilierului în proprietate industrială să reprezinte o valoare adăugată în raport cu serviciul prestat de avocatul desemnat de partea interesată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>Instanța de trimitere nu a furnizat elemente de apreciere din care să se poată deduce viabilitatea unei <HT TYPE="ITALIC">interpretări conforme</HT> a reglementării sale naționale cu articolul 14 din Directiva 2004/48 (posibilitate pe care instanța de apel pare să o conteste).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>Întrucât Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție) are ultimul cuvânt de spus cu privire la posibilitățile hermeneutice ale propriului drept, tăcerea sa cu privire la acest aspect, la care tocmai am făcut referire, ne determină să nu abordăm această chestiune în prezentele concluzii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>Dat fiind că depășește termenii în care este formulată întrebarea preliminară, nu vom analiza nici problema efectelor care ar putea decurge din eventuala incompatibilitate între articolul 140 alineatul (3) din MarkenG și dreptul Uniunii. Întrebarea se limitează la îndoiala cu privire la această incompatibilitate.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="7"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">B.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Caracterul rezonabil, caracterul proporțional și controlul judiciar în aplicarea articolului 14 din Directiva 2004/48</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>Directiva 2004/48 urmărește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0028" REF.END="QE0028"/>apropierea [legislațiilor statelor membre] pentru a asigura un nivel de protecție ridicat, echivalent și omogen al proprietății intelectuale<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="201D" ID="QE0028"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>În acest sens, Curtea arată că articolul 14 din Directiva 2004/48 urmărește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0029" REF.END="QE0029"/>evitarea descurajării unei persoane prejudiciate de a iniția o procedură judiciară în vederea protejării drepturilor sale de proprietate intelectuală. […] [î]n general, persoana care aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să suporte în totalitate consecințele financiare ale conduitei sale<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20111018">18 octombrie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Realchemie Nederland</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑406/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:668">EU:C:2011:668</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Formularea acestui articol nu este însă necondiționată, întrucât, pe lângă faptul că este vorba despre o <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0030" REF.END="QE0030"/>normă generală<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/>, articolul menționat impune statelor membre obligația de a asigura numai rambursarea cheltuielilor de judecată rezonabile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 24: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0031" REF.END="QE0031"/>[…] articolul 14 din Directiva 2004/48 impune statelor membre să asigure numai rambursarea cheltuielilor de judecată <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0032" REF.END="QE0032"/>rezonabile<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="00BB" ID="QE0032"/>. În plus, articolul 3 alineatul (1) din această directivă dispune printre altele că procedurile prevăzute de statele membre nu trebuie să fie inutil de costisitoare.<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/></P></NOTE> și proporționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctul 29: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0033" REF.END="QE0033"/>[a]rticolul 14 din Directiva 2004/48 prevede că cheltuielile de judecată care vor fi suportate de partea care cade în pretenții trebuie să fie <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0034" REF.END="QE0034"/>proporționale<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="00BB" ID="QE0034"/>. Or, problema dacă aceste cheltuieli sunt proporționale nu poate fi apreciată independent de cheltuielile pe care partea care a obținut câștig de cauză le‑a suportat efectiv pentru asistarea de către un avocat, în măsura în care acestea sunt rezonabile în sensul punctului 25 din prezenta hotărâre.<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/></P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>Astfel cum am arătat în Concluziile prezentate în cauza United Video Properties, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0035" REF.END="QE0035"/>calificativele <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0036" REF.END="QE0036"/>rezonabile și proporționale<QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="00BB" ID="QE0036"/> sunt esențiale pentru a stabili dacă onorariile avocatului [plătite de una] dintre părți trebuie suportate de partea obligată la plata cheltuielilor de judecată. Este necesar ca ambele calificative să fie întrunite pentru ca regula prevăzută la articolul 14 să fie aplicabilă, această cerință fiind conformă cu articolul 3 din directivă, în temeiul căruia măsurile, procedurile și mijloacele de reparație necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie să fie <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0037" REF.END="QE0037"/>corecte, echitabile și proporționale<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="00BB" ID="QE0037"/><QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>Cauza <REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑57/15</NO.CASE> (<NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:201">EU:C:2016:201</NO.ECLI>), punctul <REF.NP.ECR REF="NP0051">51</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>. De asemenea, am arătat că <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0038" REF.END="QE0038"/>[u]nele versiuni lingvistice ale directivei atribuie ambele caracteristici atât cheltuielilor de judecată, cât și celorlalte cheltuieli de procedură. Altele (cea franceză, spaniolă și italiană), dimpotrivă, le aplică doar în privința cheltuielilor de judecată<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/>. La fel ca atunci, considerăm că, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0039" REF.END="QE0039"/>[a]vând în vedere sensul normei, se recomandă extinderea acestora la ambele categorii, precum în cazul versiunilor engleză, germană, portugheză sau neerlandeză<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="201D" ID="QE0039"/> (nota de subsol 18 din concluziile menționate).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>Criteriile privind caracterul rezonabil și caracterul proporțional trebuie evaluate de la caz la caz, o astfel de apreciere revenind instanței. În conformitate cu considerentul (17) al Directivei 2004/48, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0040" REF.END="QE0040"/>[m]ăsurile, procedurile și mijloacele de reparație prevăzute […] ar trebui să fie stabilite în fiecare caz astfel încât să se țină seama în mod corespunzător de caracteristicile specifice ale acestui caz<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>În cazul în care cheltuielile în litigiu, după cum este cazul în fapt, sunt calificate drept cheltuieli prevăzute la articolul 14, amintim că, potrivit Curții, activitatea corespunzătoare unor astfel de cheltuieli trebuie să prezinte o legătură directă și strânsă cu procedura judiciară.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>În lumina acestor premise, considerăm corecte reflecțiile instanței de trimitere cu privire la aplicarea criteriilor din Hotărârea United Video Properties în cauza pe care trebuie să o soluționeze.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="8"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>În primul rând, aplicarea automată a normei interne în cauză poate însemna că, în anumite cazuri, se încalcă interdicția prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2004/48, și anume aceea potrivit căreia procedurile instituite de statele membre <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0041" REF.END="QE0041"/>nu trebuie să fie […] în mod inutil […] costisitoare<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>În acest sens, Curtea se referă în mod expres la excluderea <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0042" REF.END="QE0042"/>de la rambursare [a] cheltuielil[or] […] ca urmare a prestării de servicii care <HT TYPE="ITALIC">nu sunt considerate necesare</HT> pentru a asigura respectarea dreptului de proprietate intelectuală în cauză<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/>, ca justificare a limitelor pe care legislația națională le poate impune pentru <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0043" REF.END="QE0043"/>asigurarea caracterului rezonabil al cheltuielilor care trebuie rambursate<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 25. Sublinierea noastră.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>Legătura dintre <HT TYPE="ITALIC">caracterul necesar</HT> și <HT TYPE="ITALIC">caracterul rezonabil</HT> al cheltuielilor apare, de asemenea, atunci când Curtea definește cheltuielile care pot intra sub incidența articolului 14 din Directiva 2004/48: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0044" REF.END="QE0044"/>În măsura în care serviciile unui consultant tehnic, indiferent de natura lor, <HT TYPE="ITALIC">sunt indispensabile</HT> pentru a putea formula în mod util o acțiune în justiție care urmărește, într‑un caz concret, să asigure respectarea unui astfel de drept, costurile legate de asistența acordată de acest consultant fac parte dintre <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0045" REF.END="QE0045"/>celelalte cheltuieli<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="00BB" ID="QE0045"/> care trebuie […] să fie suportate de partea care cade în pretenții[…]<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="201D" ID="QE0044"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>, punctul 39. Sublinierea noastră.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>Prin urmare, analiza <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0046" REF.END="QE0046"/>caracterului rezonabil<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/> trebuie să țină seama de ideea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0047" REF.END="QE0047"/>exigibilitate rezonabilă<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/>, la care face trimitere versiunea germană a articolului 14 din Directiva 2004/48<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>Versiunea germană a articolului 14 din directivă face referire la <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0048" REF.END="QE0048"/>Prozesskosten und sonstigen Kosten […] soweit sie <HT TYPE="ITALIC">zumutbar</HT> und angemessen sind<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/> (sublinierea noastră).</P></NOTE>. Cheltuielile care trebuie suportate de partea care a căzut în pretenții se pot limita astfel la <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0049" REF.END="QE0049"/>cheltuielile necesare<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/> efectuate de partea care a avut câștig de cauză.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>Caracterul <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0050" REF.END="QE0050"/>necesar<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/> al unei cheltuieli poate fi stabilit, în primul rând, chiar de legea internă (de exemplu, prin impunerea intervenției obligatorii a unui avocat). Dar acest caracter va putea fi atribuit și unor acțiuni care, deși, în mod abstract, ar putea să nu fie necesare, în mod concret au contribuit în mod adecvat la succesul acțiunii, astfel încât, în lipsa lor, aceasta nu ar fi fost admisă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>În al doilea rând, împărtășim, de asemenea, opinia instanței de trimitere care susține că rambursarea automată a unor astfel de cheltuieli ar putea să nu fie <HT TYPE="ITALIC">proporțională</HT>, în sensul articolului 14 din Directiva 2004/48, în cazul în care ar lipsi legătura directă și strânsă dintre acțiunea consilierului în proprietate industrială și acțiunea având ca obiect asigurarea respectării unui drept conferit de marcă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>Cheltuielile pe care partea care a pierdut trebuie să le ramburseze părții care a obținut câștig de cauză trebuie să fie, după cum am menționat deja, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0051" REF.END="QE0051"/>direct și strâns legate de procedura judiciară în cauză<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 36.</P></NOTE>. Această apreciere va necesita, în mod obișnuit, o evaluare prealabilă a necesității sale și stabilirea măsurii în care este prezentă această legătură în funcție de această evaluare.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="9"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>Legătura directă și strânsă dintre cheltuieli și procedură nu va exista dacă cheltuielile sunt inutile, în sensul că activitatea care le‑a generat nu aduce nimic semnificativ în cadrul procesului care să nu fi fost deja demonstrat de alți factori sau de alte elemente de probă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P>Este dificil, <HT TYPE="ITALIC">a priori</HT>, să se identifice proba pe care instanța o va considera necesară. În general, vor fi inutile cheltuielile care vizează fapte constitutive deja dovedite pe care nimeni nu le contestă. Cu toate acestea, atunci când este vorba despre combaterea poziției părții adverse și despre atacarea validității probelor pe care le‑a prezentat aceasta, este normal să se intensifice efortul probatoriu. În această ipoteză, faptul că instanța nu consideră proba suplimentară ca fiind în cele din urmă necesară, întrucât proba inițială îi este suficientă, nu ar trebui să determine pierderea dreptului de recuperare a costului aferent (probei suplimentare).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>În al treilea rând, toate aceste operațiuni necesită, în mod normal, pronunțarea hotărârii judecătorești, care trebuie să dispună de o marjă de autonomie pentru a evalua, în fiecare caz în parte, situațiile în care cheltuielile sunt necesare, în sensul deja prezentat, dar și rezonabile și proporționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>Pentru a înlătura orice îndoială cu privire la competențele de modulare ale instanței, adăugăm că atribuțiile sale sunt, în cele din urmă, consolidate de clauza de încheiere a articolului 14 din Directiva 2004/48, care îi permite totuși să decidă că cheltuielile nu sunt suportate de partea care a pierdut, atunci când <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0052" REF.END="QE0052"/>principul echității nu permite acest lucru<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>Hotărârea United Video Properties, punctul 31: excluderea pentru motive de echitate <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0053" REF.END="QE0053"/>vizează normele naționale care permit instanței, într‑un caz particular în care aplicarea regimului general în materie de cheltuieli de judecată ar conduce la un rezultat considerat ca fiind injust, să înlăture aplicarea acestui regim, cu titlu de excepție<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>Includerea necondiționată și automată a unor cheltuieli precum cele în speță, fără a trece prin filtrul aprecierii judiciare a caracterului lor necesar, rezonabil și proporțional în raport cu litigiul respectiv, ar putea deschide calea unei exercitări abuzive a dreptului de către reclamanți. Ar rămâne în puterea reclamanților, prin simpla declarație a reprezentantului acestora, să pună în sarcina părții care a căzut în pretenții rambursarea unor cheltuieli eventual frivole, inutile sau nerezonabile.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT>Prin urmare, articolul 14 din Directiva 2004/48 trebuie interpretat în conformitate cu sistemul prevăzut de această directivă, care, deși urmărește să asigure o protecție ridicată a titularului dreptului de proprietate intelectuală, caută să realizeze acest lucru fără a neglija alte garanții legate de calea de atac efectivă prevăzută de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>În concluzie, propunem să se răspundă instanței de trimitere că articolele 3 și 14 din Directiva 2004/48 trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care prevede obligarea părții care a căzut în pretenții la rambursarea cheltuielilor efectuate de partea care a obținut câștig de cauză pentru participarea unui consilier în proprietate industrială la o procedură judiciară în materie de mărci, indiferent dacă participarea consilierului respectiv a fost sau nu necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">V.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>Având în vedere considerațiile de mai sus, propunem Curții să răspundă Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania) după cum urmează:</TXT><P>Articolele 3 și 14 din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care prevede obligarea părții care a căzut în pretenții<?PAGE NO="10"?> să ramburseze cheltuielile efectuate de partea care a obținut câștig de cauză pentru participarea unui consilier în proprietate industrială la o procedură judiciară în materie de mărci, indiferent dacă participarea consilierului respectiv a fost sau nu necesară pentru valorificarea corespunzătoare a drepturilor pe cale judiciară.</P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>