|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2025/1720 |
7.8.2025 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1720 AL COMISIEI
din 6 august 2025
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Investigațiile anterioare și măsurile în vigoare
|
(1) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 217/2013 (2), Comisia Europeană a instituit taxe antidumping la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”. |
|
(2) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/915 (3), Comisia Europeană a reinstituit măsuri antidumping definitive la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”). În urma unei investigații anticircumvenție, Comisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1475 (4), a extins măsurile la importurile din Thailanda. |
|
(3) |
Măsurile antidumping în vigoare în prezent la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) variază între 14,2 % și 15,6 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, 14,6 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și un nivel al taxei de 35,6 % pentru toate celelalte societăți din RPC. |
1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
|
(4) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(5) |
Cererea de reexaminare a fost depusă la 4 martie 2024 de către trei producători din Uniune, ALEURO Converting Sp. z o. o., CeDo Sp. z.o.o. și ITS B.V. (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 33 % din producția totală a Uniunii de anumite folii de aluminiu în rulouri. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii. |
1.3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping
|
(6) |
Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 3 iunie 2024, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din RPC (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. La 3 iunie 2024, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
1.4. Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată
|
(7) |
Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului va acoperi perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”). |
1.5. Părțile interesate
|
(8) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la investigație. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile din RPC în contextul deschiderii reexaminării, invitându-i să participe. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Nicio parte interesată nu a prezentat observații și/sau nu a solicitat o audiere. |
1.6. Eșantionarea
|
(9) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
1.6.1. Constituirea eșantionului de producători din Uniune
|
(10) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității din punctul de vedere al volumului de producție și de vânzări al produsului similar care poate fi investigat în mod rezonabil în timpul disponibil. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 33 % din volumul total estimat al producției produsului similar în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații, iar Comisia a confirmat eșantionul selectat în mod provizoriu, care este reprezentativ pentru industria Uniunii. |
1.6.2. Constituirea eșantionului de importatori
|
(11) |
Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(12) |
Niciun importator neafiliat nu s-a prezentat și nu a furnizat informațiile solicitate. |
1.6.3. Utilizatori
|
(13) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele, precum și organizațiile de consumatori reprezentative să se facă cunoscute și să coopereze. Nu s-a manifestat în acest sens niciun utilizator din Uniune sau vreo asociație a acestora. |
1.6.4. Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC
|
(14) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din țările în cauză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(15) |
Niciun producător-exportator din țara în cauză nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. |
1.7. Răspunsuri la chestionar
|
(16) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(17) |
Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție și online în ziua deschiderii investigației (7). |
|
(18) |
S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. |
|
(19) |
Nici GC, nici vreun producător sau producător-exportator din China nu a furnizat răspunsuri la chestionar. Comisia a informat producătorii-exportatori și GC cu privire la consecințele lipsei de cooperare în cadrul investigației. |
1.8. Verificarea
|
(20) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următorilor producători din Uniune:
|
1.9. Procedura ulterioară
|
(21) |
La 16 mai 2025, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor. |
|
(22) |
Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens. |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul reexaminării
|
(23) |
Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul care a făcut obiectul investigației inițiale și al reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, și anume folia de aluminiu cu o grosime de 0,007 mm sau mai mult, însă mai mică de 0,021 mm, fără suport, neprelucrată altfel decât prin simplă laminare, gofrată sau nu, în rulouri ușoare cu greutatea de maximum 10 kg, încadrată în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10 (codurile TARIC 7607 11 11 11, 7607 11 11 19, 7607 19 10 11 și 7607 19 10 19) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). |
|
(24) |
Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat, în general, ca produs de consum pentru ambalare și pentru alte aplicații de uz casnic/de alimentație publică („folii din aluminiu pentru uz casnic” sau „AHF”). |
2.2. Produsul în cauză
|
(25) |
Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză și încadrat în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10 (codurile TARIC 7607 11 11 11, 7607 11 11 19, 7607 19 10 11 și 7607 19 10 19). |
2.3. Produsul similar
|
(26) |
Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:
|
|
(27) |
Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. DUMPINGUL
3.1. Observații preliminare
|
(28) |
În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din RPC au continuat să intre în Uniune, deși la niveluri semnificativ mai scăzute decât în perioada investigației inițiale. Potrivit Eurostat, importurile de AHF din RPC au reprezentat aproximativ 1,02 % (640 de tone) din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 13,4 % (12 994 de tone) în timpul investigației inițiale și de 1,8 % (1 519 tone) în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspective expirării măsurilor. Deși importurile din RPC au continuat, volumul acestora a fost semnificativ mai mic decât în cursul investigației inițiale, ceea ce indică faptul că măsurile de apărare comercială au influențat nivelul importurilor. |
|
(29) |
Astfel cum se menționează în considerentul 19, niciunul dintre producătorii sau exportatorii din RPC nu a cooperat în cadrul investigației. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință. |
|
(30) |
În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului au fost stabilite pe baza datelor disponibile. Aceste informații au inclus, în special, informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor combinate cu alte surse de informații disponibile public considerate adecvate, cum ar fi site-urile web oficiale ale societăților și statisticile oficiale, în special Global Trade Atlas („GTA”) (8) și Eurostat. |
3.2. Dumpingul
3.2.1. Procedura de determinare a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de AHF originare din RPC
|
(31) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(32) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. |
|
(33) |
La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
|
(34) |
La data de 20 februarie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „nota privind factorii de producție”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la factorii de producție relevanți, astfel cum au fost identificați în cererea de reexaminare, și la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În acest sens, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Turcia drept țară reprezentativă adecvată. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza raportului financiar pentru 2023 referitor la societatea Sedat Tahir A.Ș, un producător de AHF din țara reprezentativă. Nu au fost primite observații de la părți. |
3.2.2. Valoarea normală
|
(35) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(36) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(37) |
Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. |
3.2.3. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(38) |
Comisia a examinat elementele de probă din dosar pentru a decide dacă în RPC există distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, ceea ce face inadecvată utilizarea prețurilor și a costurilor interne din țara respectivă. Analiza respectivă a acoperit următoarele elemente de probă cu privire la diferitele criterii relevante pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative. |
|
(39) |
În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative. |
|
(40) |
Solicitantul susține că piața AHF în rulouri mici este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților din RPC. În această privință, solicitantul a afirmat că guvernul și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra IDS și face trimitere la un studiu al OCDE din ianuarie 2019 privind întreprinderile deținute de stat din sectorul aluminiului, care arată modul în care deținerea în proprietate de către stat influențează politicile industriale relevante și modul în care deținerea în proprietate de către stat se traduce în sprijin guvernamental. În plus, raportul anual pe 2021 al China Aluminium International Engineering Corporation Limited („Chalieco”) explică faptul că societatea este controlată de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat („SASAC”). Mai mult, solicitantul afirmă că constatările Departamentului de Comerț al SUA (denumit în continuare „DOC”) din investigația sa antisubvenție privind anumite tipuri de aluminiu din China au stabilit că 37 % din consumul intern de aluminiu din China provine de la IDS. În cele din urmă, cererea se referă la un raport al unui reprezentant al Comitetului de partid al Asociației industriei metalelor neferoase din China, care demonstrează că dezvoltarea producției aluminiului în China se desfășoară în conformitate cu orientările generale de politică. |
|
(41) |
Cererea consideră, de asemenea, că prezența statului chinez în firmele producătoare de AHF în rulouri mici permite statului să intervină în ceea ce privește prețurile sau costurile. Potrivit solicitantului, GC își menține influența în întreprinderile deținute de stat prin numirea și revocarea personalului-cheie din conducerea întreprinderilor deținute de stat, care este principala responsabilitate a SASAC. Atât IDS, cât și societățile chineze private găzduiesc, de asemenea, comitete interne de partid capabile să exercite influență guvernamentală și de partid asupra guvernanței lor corporative și a deciziilor lor comerciale, astfel cum se prevede în mod expres la articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. Se raportează, de asemenea, că, în ultimii ani, PCC a luat măsuri pentru a spori puterea și prezența comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor. În plus, producătorii chinezi de aluminiu sunt regrupați în cadrul Asociației industriei metalelor neferoase din China, care este supravegheată de Biroul Partidului pentru Construcții din cadrul SASAC și de Departamentul industriei materiilor prime din cadrul Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației. |
|
(42) |
Solicitantul susține apoi că GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele pieței libere. În această privință, sectorul aluminiului face obiectul a numeroase planuri, orientări, directive și alte documente de politică emise la nivel național, regional și municipal. Solicitantul se bazează în special pe un raport elaborat pentru WVMetalle, asociația germană a industriei metalelor neferoase, care arată că „[sectorul metalelor neferoase] constituie un element central al planificării guvernamentale în contextul Inițiativei strategice pentru industriile emergente (lansate în 2009), al Planului «Made in China 2025» (lansat în 2015), precum și al altor programe la nivel înalt” și că guvernul chinez „intervine direct în stabilirea prețurilor în materie de capital, forță de muncă, terenuri, materii prime și factori de producție de bază utilizați în procesul de producție”. Acest raport identifică următoarea intervenție a GC în industria aluminiului:
|
|
(43) |
În plus, solicitantul se referă la următoarele politici în vigoare în cursul perioadei investigației de reexaminare:
|
|
(44) |
Dincolo de planuri, statul a intervenit în acest sector, printre altele, prin măsuri legate de export, inclusiv instituirea unor taxe la export, a unui contingent la export, a unor cerințe privind performanța exporturilor și a unor cerințe privind prețurile minime de export pentru diferite materii prime necesare în producția de aluminiu. |
|
(45) |
În fine, conform solicitantului, se constată că prețul inputurilor esențiale, cum ar fi energia și electricitatea, este influențat de diferitele tipuri de intervenții ale statului. Printre alte tipuri de intervenții ale statului care conduc la distorsiuni ale pieței se numără politica de stocare prin Biroul rezervelor de stat și rolul Shanghai Futures Exchange. În plus, mai multe investigații în materie de apărare comercială au stabilit că guvernul chinez a acordat în mod constant diferite tipuri de măsuri de ajutor de stat producătorilor de aluminiu. Intervenția extinsă a GC în sectorul aluminiului a condus la supracapacitate, care este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate. |
|
(46) |
Apoi, solicitantul subliniază lipsa legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea, aplicarea sa discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării acestei legislații, afirmând că, în ceea ce privește normele privind falimentul, sistemul chinez privind falimentul își îndeplinește în mod necorespunzător principalele obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile creditorilor și ale debitorilor. Solicitantul concluzionează că, la fel ca orice alt sector din economia chineză, producătorii de AHF în rulouri mici fac obiectul normelor chineze privind falimentul, întreprinderile și proprietatea și, prin urmare, ei fac, de asemenea, obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării acestor legi. |
|
(47) |
În cerere, solicitantul susține, de asemenea, că costurile salariale sunt distorsionate. În acest sens, cererea menționează că un sistem de salarizare bazată pe principiile unei piețe libere nu se poate dezvolta pe deplin în RPC deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. În sprijinul acestui argument, cererea menționează existența unui singur sindicat care este recunoscut din punct de vedere juridic și care este sub conducerea PCC, pe lângă faptul că posturile de conducere din cadrul sindicatului erau ocupate de membri de rang înalt ai partidului din cadrul întreprinderilor deținute de stat sau de directori din întreprinderi nestatale, ceea ce îi afectează capacitatea de a reprezenta în mod eficient interesele lucrătorilor. În plus, RPC nu a ratificat încă o serie de convenții internaționale majore ale Organizației Internaționale a Muncii, iar mobilitatea forței de muncă chineze este afectată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care prevede că numai rezidenților dintr-o anumită zonă administrativă li se acordă acces la întreaga gamă de prestații sociale și de asistență socială publică. |
|
(48) |
Mai mult, în cerere se subliniază faptul că producătorii de AHF în rulouri mici au acces la finanțarea acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Aceste diverse distorsiuni includ o prezență puternică a guvernului în instituțiile financiare și costuri ale îndatorării scăzute în mod artificial, pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce indică o situație incomparabilă cu cea a altor economii de piață. Sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat, care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv de faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. De asemenea, potrivit constatărilor solicitantului, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. |
|
(49) |
În al doilea rând, în cadrul investigațiilor recente privind sectorul aluminiului din RPC (9), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (10). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul aluminiului, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (11), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (12). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are drept rezultat direcționarea resurselor către sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (13). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (14). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul aluminiului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (15), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (16). |
|
(50) |
În al treilea rând, în cea mai recentă reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la produsul care face obiectul reexaminării (17), Comisia a concluzionat că au fost prezente distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia nu are cunoștință de schimbări structurale majore în RPC în general și/sau în sectorul relevant în special, care să poată afecta această concluzie. |
|
(51) |
În al patrulea rând, elementele de probă suplimentare disponibile în Raportul privind distorsiunile semnificative din economia Chinei (denumit în continuare „raportul”) (18), elaborat de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, au indicat existența unor distorsiuni semnificative și în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
|
(52) |
În al cincilea rând, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. |
|
(53) |
Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.2.4. Țara reprezentativă
3.2.4.1.
|
(54) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(55) |
Astfel cum se explică în considerentul 34, la 20 februarie 2025, Comisia a publicat o notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și a surselor relevante. În această notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.2.4.2.
|
(56) |
În notă, Comisia a identificat Turcia drept țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, aceasta este clasificată de Banca Mondială drept țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului în cauză. |
|
(57) |
Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă. |
3.2.4.3.
|
(58) |
În notă, Comisia a indicat că, pentru Turcia, au fost puse la dispoziția publicului date financiare de la un producător de AHF, precum și date privind importurile de materii prime relevante, informații privind energia și forța de muncă. |
|
(59) |
Comisia a căutat în Orbis disponibilitatea datelor financiare ale unei societăți producătoare din Turcia. Au fost găsite date ușor accesibile pentru exercițiul financiar 2023 în cazul unui producător de AHF din Turcia: Sedat Tahir A.Ș. În plus, Turcia dispune de date privind importurile referitoare la factorii de producție relevanți, precum și de date privind energia electrică și costurile forței de muncă. |
|
(60) |
Comisia a informat părțile interesate în notă că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată și datele privind societatea menționată anterior, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. |
|
(61) |
Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Turciei ca țară reprezentativă și privind utilizarea datelor de la producătorul de AHF din țara reprezentativă. |
|
(62) |
Comisia nu a primit nicio observație după publicarea notei. |
3.2.4.4.
|
(63) |
După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Turcia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.4.5.
|
(64) |
Având în vedere analiza de mai sus, s-a constatat că Turcia a îndeplinește criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
3.2.5. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor și a valorilor de referință nedistorsionate
|
(65) |
În notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, în conformitate cu metodologia explicată de solicitant și care reflectă procesul de producție utilizat în Uniune. Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA (21) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza Institutul de Statistică al Turciei pentru stabilirea costului nedistorsionat al forței de muncă (22) și Autoritatea de reglementare a pieței energiei din Turcia pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei (23). |
|
(66) |
Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție ca urmare a publicării notei. |
3.2.5.1.
|
(67) |
Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare (indicate în tabelul de mai jos) analizate de Comisie, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factorii de producție ai produsului care face obiectul reexaminării
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3.2.5.2.
|
(68) |
Rulourile de AHF sunt fabricate prin reînfășurarea și tăierea rulourilor jumbo de AHF în rulouri de până la 10 kg și apoi ambalarea acestora. Produsul este un produs de bază conceput pentru ambalare. |
|
(69) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 36 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ. |
|
(70) |
Nu s-a efectuat nicio ajustare pentru costurile de transport sau taxele de import. Turcia nu aplică taxe la importul foliilor de aluminiu în rulouri jumbo din alte țări decât RPC. În ceea ce privește costurile de transport intern al materialelor, nu au fost disponibile date din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor chinezi. Întrucât dumpingul a fost stabilit chiar și fără astfel de ajustări, iar orice ajustare în sens ascendent a valorii normale pentru transportul intern nu ar face decât să crească marja de dumping, o astfel de ajustare nu a fost considerată necesară. |
3.2.5.3.
|
(71) |
Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pentru perioada de investigație pe baza costului orar mediu cu forța de muncă per ENI pentru 2022 pentru activitatea economică „Fabricarea metalelor de bază”, codul NACE 24 în conformitate cu clasificarea NACE Rev. 2. Costul mediu orar al forței de muncă per ENI (27) se ridică la 7,04 euro/persoană/oră (28). |
3.2.5.4.
|
(72) |
Comisia intenționează să utilizeze cele mai recente date disponibile privind prețurile energiei electrice industriale aplicabile în Turcia, furnizate de Institutul de Statistică al Turciei (TurkStat), publicate de guvernul Turciei (29). Aceste date indică un tarif industrial mediu pentru 2023 de 0,13 EUR per kWh. |
3.2.5.5.
|
(73) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(74) |
În lipsa informațiilor disponibile privind cheltuielile generale în cererea de reexaminare, Comisia a decis în mod prudent să nu integreze astfel de costuri în calculul valorii normale. |
|
(75) |
Pentru a stabili valori nedistorsionate ale cheltuielilor indirecte de fabricație, costurilor VAG și profitului și ținând cont de lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
|
(76) |
Pe baza datelor furnizate de un producător turc de folii de aluminiu pentru uz casnic, Sedat Tahir A.Ș. (30), Comisia a calculat costurile VAG (23,3 %) și profitul (8,8 %) ca procent din costul mărfurilor vândute. |
3.2.6. Calcularea valorii normale
|
(77) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(78) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea AHF. Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă, Turcia, astfel cum se descrie la punctul 3.3.2. |
|
(79) |
După ce au fost stabilite costurile de fabricație nedistorsionate, Comisia a adăugat costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la punctul 3.3.5.5:
|
|
(80) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.2.7. Prețul de export
|
(81) |
În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF (comunicate de Eurostat (31)), ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, prețul CIF a fost redus cu costul transportului maritim și al asigurării, precum și cu costul transportului intern. |
3.2.8. Comparație
|
(82) |
Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. |
|
(83) |
Odată compensat prin deducerea costurilor de transport maritim, de asigurare și de transport intern pentru a asigura o comparație echitabilă la nivelul franco fabrică, prețul de export a putut fi comparat cu valoarea normală. În lipsa cooperării, nu s-a ținut seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. |
3.2.9. Marja de dumping
|
(84) |
Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 28 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, volumul importurilor în cauză a fost foarte limitat, corespunzând unei cote de piață de 1,02 % pe piața Uniunii și, prin urmare, prețurile au fost considerate nereprezentative. Din acest motiv, Comisia a investigat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului. |
3.3. Probabilitatea continuării dumpingului
|
(85) |
Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. În plus, având în vedere că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de AHF din China au fost scăzute, cu o cotă de piață în Uniune de 1,02 %, Comisia a analizat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului. |
|
(86) |
S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe și atractivitatea pieței Uniunii. |
3.3.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China
|
(87) |
Din cauza lipsei de cooperare a producătorilor chinezi, constatările privind capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China s-au bazat pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Întrucât nu sunt disponibile date precise privind capacitatea industriei de AHF în rulouri mici, supracapacitatea pentru rulourile jumbo a fost considerată un indicator relevant al supracapacității industriei de AHF în rulouri. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 68, rulourile jumbo de aluminiu trebuie doar să fie tăiate pentru a produce AHF în rulouri. |
|
(88) |
Solicitantul a prezentat elemente de probă care arată că capacitatea de producție de AHF a Chinei a crescut constant. Printre creșterile notabile se numără creșterea capacității Shenhuo Aluminum de la 451 000 la 900 000 de tone în provincia Yunnan și deschiderea unei noi fabrici cu o capacitate de 100 000 de tone de către Longding Aluminum, axată pe folii pentru baterii și folii cu grosime redusă. Această supracapacitate actuală a fost recunoscută atât de Comisia pentru comerț internațional a SUA, care a concluzionat în 2023 că eliminarea măsurilor comerciale ar putea conduce la prejudicii continue, cât și de Asociația industriei metalelor neferoase din China, care a raportat că, începând din 2016, China deținea mai multe echipamente de prelucrare a aluminiului decât totalul existent în restul lumii. |
|
(89) |
Atât creșterea producției, cât și a capacității de producție au fost semnificativ mai mari decât creșterea consumului intern din China. |
|
(90) |
În conformitate cu informațiile furnizate în cerere, consumul de aluminiu de uz casnic al Chinei în 2022 a fost estimat la aproximativ 322 000 de tone, în timp ce producția a totalizat 450 000 de tone, iar capacitatea a ajuns la 516 000 de tone, ceea ce a dus la o capacitate neutilizată de 66 000 de tone, ceea ce reprezintă ceva mai mult decât consumul din Uniune, care a fost stabilit la 62 625 de tone în cursul PIR. |
|
(91) |
Pe această bază, Comisia a constatat că în RPC există capacități excedentare substanțiale și că, prin urmare, există o probabilitate mare ca volumele importurilor să crească semnificativ și să exercite o presiune sporită la nivel de prețuri în cazul abrogării măsurilor antidumping. |
3.3.2. Posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe
|
(92) |
În prezent, sunt în vigoare măsuri antidumping privind importurile de AHF originare din China în diferite țări, cum ar fi Argentina, Mexic, Taiwan și Statele Unite. După Brexit, Regatul Unit a transpus măsurile existente ale Uniunii pentru a menține aceste taxe. Existența acestor bariere în calea comerțului implică faptul că este puțin probabil ca exportatorii din RPC să exporte cantități semnificative de AHF către aceste piețe majore. |
|
(93) |
India și-a ridicat taxele antidumping în 2022 și, de atunci, importurile de folii de aluminiu din China au crescut semnificativ. Această creștere a generat preocupări în cadrul industriei interne indiene cu privire la reapariția practicilor de dumping, subliniind comportamentul potențial agresiv al exportatorilor chinezi în urma eliminării măsurii. La 17 martie 2025, Ministerul de Finanțe din India a anunțat o taxă antidumping provizorie cuprinsă între 619 USD și 873 USD pe tonă la importurile de folii de aluminiu din China (32). |
|
(94) |
Având în vedere dificultățile exportatorilor chinezi de a vinde pe aceste piețe din cauza măsurilor instituite de aceste alte țări terțe asupra importurilor de AHF originar din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale, piața Uniunii ar deveni și mai atractivă pentru exportatorii chinezi care doresc să își exporte producția excedentară și să utilizeze capacitatea neutilizată. |
3.3.3. Atractivitatea pieței Uniunii
|
(95) |
Piața Uniunii este atractivă pentru exportatorii chinezi, după cum o demonstrează faptul că, de la instituirea măsurilor antidumping, exportatorii chinezi au încercat să eludeze aceste restricții. În 2021, măsurile antidumping aplicabile importurilor din China au fost extinse la Thailanda în urma unei investigații anticircumvenție care a concluzionat că există operațiuni de asamblare, efectuate de filiale ale producătorilor chinezi, menite să eludeze măsurile în vigoare. |
|
(96) |
Această atractivitate este destul de evidentă, având în vedere prețurile de vânzare de pe piața Uniunii. Pe baza statisticilor chineze privind exporturile, astfel cum sunt raportate în GTA, prețul mediu de vânzare pe piața Uniunii este cu 77 % mai mare decât prețul mediu de vânzare din China către alte piețe terțe. Aceasta indică faptul că piața Uniunii este atrăgătoare din punct de vedere al nivelului prețurilor deoarece exporturile către Uniune ar genera profituri mai mari. În consecință, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, piața Uniunii ar deveni probabil și mai atractivă pentru exportatorii chinezi. |
|
(97) |
În plus, elementele de probă arată că cota de piață a importurilor de folii de aluminiu din China în Uniune a scăzut semnificativ, de la 13,4 % în cursul perioadei investigației inițiale la doar 1,02 % în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest declin puternic evidențiază impactul măsurilor antidumping ale UE. În cazul expirării acestor măsuri, este probabil ca producătorii chinezi să aibă atât capacitatea, cât și motivația de a-și crește exporturile către piața Uniunii, ceea ce ar putea duce la o reapariție a practicilor de dumping. |
3.4. Probabilitatea reapariției dumpingului
|
(98) |
Pe lângă continuarea dumpingului în cursul PIR analizată la punctul 3.3 și având în vedere cota de piață scăzută a importurilor din China, de 1,02 %, Comisia a analizat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului. În această privință, Comisia a analizat tiparul prețurilor exporturilor chineze către țări terțe în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
|
(99) |
În absența unor informații mai detaliate disponibile publicului cu privire la exporturile Chinei către țări terțe și în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia s-a bazat pe date din GTA. Datele au fost extrase utilizând codurile NC 7607 11 10 , 7607 11 20 și 7607 11 90 din China, care acoperă atât produsul în cauză, cât și alte produse care nu intră în domeniul de aplicare al investigației (AHF cu o grosime mai mică de 0,007 mm și de până la 0,2 mm). Aceste statistici au reprezentat cele mai adecvate date disponibile și au fost considerate suficient de reprezentative pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului. |
|
(100) |
Conform acestui set de date, principalele destinații pentru exporturile chineze în cursul PIR au fost India (88 344 de tone), Mexic (65 635 de tone) și Thailanda (57 916 tone). Prețurile de export către aceste piețe au fost analizate pentru a determina prețurile franco fabrică și CIF, aplicându-se aceleași prețuri de transport, conformitate vamală și alte ajustări utilizate pentru prețul de export în UE. |
|
(101) |
Aceste prețuri au fost comparate cu valoarea normală stabilită la punctele 3.2.2-3.2.6 și exprimate ca procent din valoarea CIF medie. Aceasta a indicat o diferență de preț de 112 % pentru India, 111 % pentru Indonezia și 112 % pentru Thailanda. Diferențele substanțiale de preț indică un tipar al comportamentului exportatorilor chinezi de a vinde la prețuri mai mici pe piețele de export. Prin urmare, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca importurile din China în Uniune să crească în mod semnificativ și să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping. |
3.5. Concluzie
|
(102) |
Investigația a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping. Având în vedere cota de piață în prezent scăzută a acestor importuri, Comisia a evaluat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului prin analizarea exporturilor chineze către piețe semnificative din țări terțe. S-a constatat, de asemenea, că aceste exporturi fac obiectul unui dumping, cu marje de dumping de peste 111 % pentru India, Mexic și Thailanda. |
|
(103) |
Pe baza constatărilor prezentate la punctele 3.3.1 (capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China), 3.3.2 (posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe) și 3.3.3 (atractivitatea pieței Uniunii), Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca producătorii chinezi să continue – și chiar să crească semnificativ – exporturile produsului în cauză către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. |
|
(104) |
În consecință, există elemente de probă substanțiale care indică atât continuarea practicii de dumping, cât și, în orice caz, o mare probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. |
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(105) |
Produsul similar a fost fabricat de 31 de producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(106) |
Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 65 540 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, răspunsurile verificate la chestionar din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion și chestionarul macro transmis de solicitant, care conține date de la industria Uniunii. |
|
(107) |
Astfel cum se indică la punctul 1.2, au fost selectați să facă parte din eșantion trei producători din Uniune, reprezentând 33 % din producția totală a produsului similar din Uniune. |
4.2. Consumul din Uniune
|
(108) |
Comisia a stabilit consumul din Uniune prin adunarea volumului vânzărilor în Uniune realizate de către industria Uniunii și a importurilor totale în Uniune raportate de Eurostat. |
|
(109) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)
|
||||||||||||||||||||||
|
(110) |
În perioada examinată, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 5 %. În 2021, consumul a crescut brusc cu 18 %, în principal din cauza impactului pandemiei de COVID-19. În această perioadă, comercianții cu amănuntul au acordat prioritate mărfurilor produse în UE pentru a atenua perturbările lanțului de aprovizionare și pentru a compensa suspendarea importurilor din China. În plus, odată ce oamenii au rămas acasă și au gătit mai frecvent, cererea de produse legate de alimente, inclusiv de folii de aluminiu în rulouri, a crescut semnificativ. Cu toate acestea, începând din 2022 – inclusiv în cursul perioadei investigației de reexaminare (PIR) – consumul a început să scadă. În comparație cu 2021, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 13 % în cursul PIR. |
4.3. Importuri din RPC
4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din RPC
|
(111) |
Comisia a stabilit volumul importurilor utilizând baza de date a Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza unei comparații între volumele importurilor și consumul de pe piața Uniunii, astfel cum se raportează în tabelul 2 de mai sus. |
|
(112) |
Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(113) |
În pofida cotei lor de piață scăzute, importurile din China au continuat în cursul perioadei examinate, iar tendința lor a fost una de creștere. Începând din 2020, când importurile din China au fost aproape neglijabile, acestea au crescut considerabil în 2021, o tendință care a persistat pe parcursul anului 2022 și al PIR, ceea ce a dus la o creștere globală de la un volum al vânzărilor de 6 tone la 640 de tone în cursul perioadei examinate, reprezentând o cotă de piață de 1,02 % în cursul PIR. |
4.4. Prețul importurilor provenite din țara în cauză
|
(114) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat, în absența cooperării din partea Chinei. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe aceeași bază. |
|
(115) |
Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețuri de import (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||
|
(116) |
Prețurile medii ale importurilor din China au crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. Prețurile au scăzut mai întâi cu 15 % în 2021 și apoi au crescut din 2022 până în PIR cu 53 %. |
|
(117) |
Întrucât producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat, Comisia a putut stabili un preț mediu pe tonă pentru o varietate de tipuri de produse doar pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat. |
|
(118) |
Prețul exporturilor din China astfel determinat a fost comparat cu prețurile de vânzare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți de pe piața Uniunii în cursul PIR, ajustate la un nivel franco fabrică. |
|
(119) |
Rezultatul acestei comparații, exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei investigației de reexaminare, a arătat că, în medie, prețurile exporturilor din China către Uniune au fost cu aproximativ 21 % mai mici decât prețurile medii ale industriei Uniunii. |
|
(120) |
Cu toate acestea, astfel cum se indică în considerentul 113, din cauza volumului neglijabil al importurilor de AHF în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețurile acestor vânzări nu au fost considerate reprezentative. |
|
(121) |
Comisia a luat act de faptul că volumele importurilor din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost foarte scăzute. Cu toate acestea, volumele scăzute ale importurilor, combinate cu riscul reluării practicilor prejudiciabile în materie de prețuri în cazul abrogării măsurilor, susțin concluzia că rămâne adecvată continuarea măsurilor existente. |
4.5. Importurile din țări terțe, altele decât RPC
|
(122) |
Importurile de folii de aluminiu în rulouri din alte țări terțe decât China au provenit în principal din Turcia. |
|
(123) |
Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de folii de aluminiu în rulouri din alte țări terțe au evoluat după cum urmează: Tabelul 5 Importuri din țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(124) |
Volumul importurilor din alte țări terțe decât China a crescut semnificativ, de la 88 de tone în 2020 la 4 892 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
|
(125) |
Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, această creștere a avut ca efect o creștere a cotei de piață a importurilor din țări terțe în aceeași perioadă, de la 0,1 % în 2020 la 8 % în PIR. |
|
(126) |
Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe decât RPC a crescut cu 83 % în ansamblu în cursul perioadei examinate, dar a rămas sub nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii, după cum se arată în tabelul 9. |
|
(127) |
În cursul perioadei examinate, importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au provenit în principal din Turcia, Indonezia și India și au crescut de la 51 la 2 703 tone, de la 0 tone în 2020 la 427 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare și, respectiv, de la 13 tone la 189 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
4.6.1. Observații generale
|
(128) |
Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(129) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 14, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare. |
|
(130) |
În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de solicitanți. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. |
|
(131) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(132) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. |
4.6.2. Indicatorii macroeconomici
4.6.2.1.
|
(133) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(134) |
Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 16 % în cursul perioadei examinate, urmând scăderea consumului din Uniune. Între 2020 și 2021, s-a înregistrat o creștere atribuită efectelor pozitive ale pandemiei de COVID-19. În această perioadă, comercianții cu amănuntul au acordat prioritate asigurării disponibilității produselor ca răspuns la perturbările lanțului de aprovizionare și la suspendarea importurilor din China. |
|
(135) |
Capacitatea de producție a industriei Uniunii a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Între 2020 și 2021 s-a înregistrat o creștere (ca urmare a unei creșteri a turelor de lucru), atribuită efectelor pozitive ale redresării după pandemia de COVID-19. |
|
(136) |
Utilizarea capacității a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. |
4.6.2.2.
|
(137) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(138) |
Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, urmând tendința consumului din Uniune. Vânzările Uniunii au crescut mai întâi cu 12 % în 2021, din motivele explicate în considerentele 111 și 136, și au scăzut cu 17 % între 2021 și PIR. |
|
(139) |
În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 9 puncte procentuale, de la 100 % la 91 %. |
4.6.2.3.
|
(140) |
În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 5 %, în timp ce producția și vânzările industriei Uniunii au scăzut cu 16 % și, respectiv, cu 5 %, iar cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 8 %. |
4.6.2.4.
|
(141) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 8 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(142) |
Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate, reflectând o corelație notabilă între numărul de angajați implicați în producția produsului care face obiectul reexaminării și volumul producției din Uniune. În acest interval de timp, s-a înregistrat mai întâi o creștere cu 11 % între 2020 și 2021, urmată de o scădere cu 15 puncte procentuale între 2021 și PIR. |
|
(143) |
Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în termeni de producție (tone) per angajat, a demonstrat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei examinate. |
4.6.2.5.
|
(144) |
Toate marjele de dumping stabilite în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. În același timp, nivelul importurilor în cursul PIR a fost semnificativ limitat, reprezentând doar 1 % din cota de piață. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost destul de limitat. În consecință, investigația s-a reorientat pe evaluarea probabilității reapariției și continuării dumpingului, precum și a probabilității reapariției prejudiciului, în cazul în care măsurile antidumping existente ar fi abrogate sau modificate. Această abordare a fost necesară pentru a evalua impactul viitor potențial asupra industriei interne și pentru a asigura eficacitatea continuă a măsurilor de apărare comercială. |
4.6.2.6.
|
(145) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 9 Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(146) |
Prețurile medii unitare de vânzare ale industriei Uniunii au crescut cu 63 % în cursul perioadei examinate. În primul rând, acestea au crescut ușor din 2020 până în 2021, cu 4 %, și apoi pronunțat, cu 59 %, în PIR comparativ cu 2021. |
|
(147) |
Costul unitar de producție a crescut cu 55 % în cursul perioadei examinate, urmând o tendință similară cu prețul de vânzare. Din 2020 până în 2021, costul de producție a crescut cu 13 %. Creșterea bruscă a costului unitar de producție în cursul PIR a fost cauzată de o creștere abruptă a prețurilor la energie și la produsele de bază, din cauza unei redresări a cererii la nivel mondial în urma pandemiei de COVID-19 și a agresiunii militare din Ucraina. Deși costurile de producție au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost în măsură, cu excepția anului 2021, să își majoreze prețurile de vânzare în consecință pentru a rămâne profitabilă. |
4.6.2.7.
|
(148) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||||
|
(149) |
În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 24 %. În timp ce numărul de angajați în cursul PIR a scăzut, astfel cum se menționează în considerentul 142, costul mediu per angajat a crescut în comparație cu 2020. |
4.6.2.8.
|
(150) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(151) |
Pe parcursul perioadei examinate, stocurile de AHF ale industriei Uniunii au scăzut cu 38 %. Stocurile au înregistrat un vârf de 18 % în 2022 și o scădere bruscă cu 56 de puncte procentuale în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest fapt este în concordanță cu scăderea producției și a capacității de producție. |
4.6.2.9.
|
(152) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 12 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(153) |
Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. |
|
(154) |
Per total, profitabilitatea industriei Uniunii a crescut cu două puncte procentuale, de la 6 % la 8 %, în cursul perioadei examinate. Aceasta a scăzut mai întâi de la 6 % la minus 2 % în 2021 și apoi a crescut la 5 % în 2022 și la 8 % în PIR. |
|
(155) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a fost una crescătoare în cursul perioadei examinate, înregistrând +99 %. Acesta a scăzut mai întâi între 2020 și 2021 cu 112 % și, de atunci, a crescut până la PIR. |
|
(156) |
Între 2020 și perioada investigației de reexaminare investițiile au scăzut cu 46 %. În general, investițiile au vizat îmbunătățirea calității și înverzirea producției. Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a fluctuat mult în cursul perioadei examinate. Din 2020 până în perioada investigației de reexaminare, fluctuațiile au variat între -114 % și 189 %. Din 2020 până în 2021, el a scăzut puternic, scădere urmată de o revenire puternică în perioada investigației de reexaminare, pentru a atinge un nivel cu 110 puncte procentuale peste punctul de plecare din perioada examinată în 2020. |
4.6.2.10.
|
(157) |
Măsurile în vigoare au asigurat protecția industriei Uniunii, permițându-i acesteia să își crească cota de piață, să crească prețurile în conformitate cu creșterea costurilor și să atingă un nivel profitabil și un randament pozitiv al investițiilor la sfârșitul perioadei examinate. |
|
(158) |
Pe de altă parte, industria Uniunii a înregistrat o scădere a producției, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității. |
|
(159) |
În plus, în pofida măsurilor în vigoare, exportatorii chinezi au continuat să exporte produsul în cauză în volume tot mai mari, de la cantități neglijabile în 2020 la 640 de tone în cursul PIR, și să își crească cota de piață, de la aproape 0 % la 1 % în această perioadă. |
|
(160) |
În același timp, importurile din țări terțe au crescut atât ca volum absolut, cât și în ceea ce privește cota de piață în cursul perioadei examinate. Deși prețurile medii ale acestor importuri au fost mai mici decât cele ale industriei Uniunii, Comisia, astfel cum se menționează în considerentul 127, a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere subcotarea prețurilor și volumul în creștere al acestor importuri, există riscul ca, în absența măsurilor, aceste importuri să poată cauza un prejudiciu important industriei Uniunii în viitor. |
|
(161) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare. |
5. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
|
(162) |
Comisia a concluzionat, în considerentul 161, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. |
|
(163) |
În pofida măsurilor existente, piața Uniunii s-a dovedit a fi în continuare o piață atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi în ceea ce privește dimensiunea și prețurile. Importurile din China ale produsului în cauză au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ. Capacitatea neutilizată substanțială din China, combinată cu măsurile de apărare comercială instituite pe mai multe piețe terțe asupra producătorilor-exportatori chinezi, evidențiind un model de dumping constant, sprijină probabilitatea ca prejudiciul să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În acest caz, ar fi foarte probabil ca exporturile chineze către Uniune să câștige rapid cotă de piață în detrimentul industriei Uniunii, care s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului său de vânzări și cu o creștere a costurilor sale fixe unitare. Creșterea costurilor fixe combinată cu o scădere a prețurilor de vânzare pe o piață în scădere ar înrăutăți imediat situația industriei Uniunii. În consecință, industria Uniunii ar trece pe pierdere, situația economică globală a industriei Uniunii ar fi afectată în mod negativ și ar reapărea prejudiciul important legat de importurile care fac obiectul unui dumping/unor subvenții. |
5.1. Importuri din țări terțe
|
(164) |
Volumul importurilor din alte țări terțe decât China a crescut semnificativ, de la 88 de tone în 2020 la 4 892 de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare. |
|
(165) |
Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, această creștere a avut ca efect creșterea cotei de piață a importurilor din țări terțe în aceeași perioadă, de la 0,1 % în 2020 la 8 % în PIR. |
|
(166) |
Deși prețurile importurilor din China au înregistrat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate, acestea au rămas în mod constant sub prețurile industriei Uniunii. Mai semnificativ, în comparație cu prețul indicativ al Uniunii, diferența este și mai pronunțată. În cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul mediu al importurilor din China a fost de 5 246 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu de vânzare în Uniune a fost de 5 674 EUR/tonă, iar prețul indicativ a fost stabilit la 5 708 EUR/tonă. Această subcotare persistentă, în special în ceea ce privește prețul indicativ, arată faptul că importurile din China continuă să exercite o presiune descendentă asupra prețurilor de pe piața Uniunii. Având în vedere această disparitate de preț și în absența unor măsuri de apărare comercială, există un risc clar ca o astfel de subcotare să conducă la un prejudiciu important pentru industria Uniunii în viitor. |
|
(167) |
Comisia a analizat, în plus, dacă prețurile de export ponderate din China către țări terțe, altele decât Uniunea, ajustate la un preț franco vămuit în Uniune au subcotat industria Uniunii în comparație cu prețul indicativ al industriei Uniunii în cursul PIR. Având în vedere lipsa de cooperare din partea exportatorilor chinezi, Comisia și-a bazat analiza pe datele din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Analiza a identificat patru țări terțe unde producătorii-exportatori chinezi au vândut produsul în cauză în cursul perioadei investigației de reexaminare la prețuri cu aproximativ 35 % mai mici decât prețul indicativ mediu al industriei Uniunii. |
|
(168) |
Astfel cum se explică la punctul 3.3.1, în RPC există capacități excedentare substanțiale, care depășesc cu mult consumul total din Uniune în PIR. În plus, Comisia nu a găsit elemente care să poată indica o creștere semnificativă a cererii interne pentru produsul care face obiectul reexaminării în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din RPC sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție disponibilă din RPC. |
|
(169) |
În concluzie, analiza a demonstrat – pe baza datelor disponibile – că producătorii-exportatori chinezi au fost în măsură să vândă la prețuri semnificativ mai mici decât prețul indicativ al industriei Uniunii. Având în vedere capacitățile neutilizate semnificative disponibile în China, s-a observat, în plus, că volume mari de folii în aluminiu în rulouri ar putea fi produse pentru a fi vândute pe piața UE. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, exportatorii chinezi ar fi în măsură să exercite o presiune semnificativă asupra prețurilor și, prin urmare, să cauzeze prejudicii industriei Uniunii. |
|
(170) |
Un alt indiciu al gradului de atractivitate al pieței Uniunii este faptul că, de la începutul instituirii măsurilor, au existat încercări de eludare din partea exportatorilor chinezi care au fost identificate și neutralizate în 2021. În investigația sa anticircumvenție (33), Comisia a constatat că producătorii thailandezi despre care se știe că își exportă produsele în Uniune erau cu toții filiale ale producătorilor chinezi de folii de aluminiu de uz casnic care fac obiectul taxelor antidumping atunci când exportă din RPC. |
|
(171) |
Prețurile medii ale importurilor din alte țări terțe decât RPC au crescut cu 83 % în cursul perioadei examinate, dar au rămas sub nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii, după cum se arată în tabelul 9. |
|
(172) |
În timpul perioadei examinate, importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au provenit în principal din Turcia, Indonezia și India. |
|
(173) |
Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut cu 15 % între 2020 și 2021 și au crescut semnificativ în 2022 și în cursul PIR. |
|
(174) |
Astfel cum se indică în considerentul 113, din cauza volumului neglijabil al importurilor de AHF în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul acestor vânzări nu a fost considerat reprezentativ și nu a putut fi utilizat pentru a trage concluzii referitoare la prețurile produselor importate din RPC în Uniune și la comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori. |
|
(175) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la un preț care generează prejudicii. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, redresarea industriei Uniunii va fi anulată. |
5.2. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
|
(176) |
Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(177) |
În cursul perioadei examinate, exporturile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 40 %, iar prețurile medii au crescut cu 60 %. Exporturile industriei Uniunii către clienți neafiliați au scăzut semnificativ, acestea urmând un model similar cu producția globală de la nivelul Uniunii, care a scăzut cu 16 %. |
|
(178) |
În ansamblu, s-a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii a fost negativă. |
6. INTERESUL UNIUNII
|
(179) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor. |
6.1. Interesul industriei Uniunii
|
(180) |
Deși măsurile antidumping au avut un efect de scădere asupra volumului importurilor care fac obiectul unui dumping care intră pe piața Uniunii, astfel cum se menționează la punctul 4.6.2.9, industria Uniunii a rămas într-o situație instabilă, după cum confirmă tendințele negative ale indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, vânzările la export și investițiile. |
|
(181) |
În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil că intrarea unor volume substanțiale de importuri originare din țara în cauză care fac obiectul unui dumping ar genera un prejudiciu suplimentar pentru industria Uniunii. Se estimează că acest aflux va cauza, printre altele, scăderea cotei de piață a Uniunii, scăderea prețurilor de vânzare din Uniune, scăderea gradului de utilizare a capacității din Uniune și, în general, o deteriorare gravă a situației financiare a industriei Uniunii. |
|
(182) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea în continuare a măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei Uniunii. |
6.2. Interesul utilizatorilor și al importatorilor neafiliați
|
(183) |
Comisia a contactat toți utilizatorii și toți importatorii neafiliați cunoscuți. Niciun utilizator și niciun importator neafiliat nu s-a manifestat și nu a cooperat la prezenta investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar. Având în vedere lipsa de interes din partea utilizatorilor și a importatorilor neafiliați și în absența oricăror indicii că concluziile la care s-a ajuns în investigațiile anterioare s-au schimbat, s-a considerat că menținerea măsurilor nu este contrară interesului utilizatorilor și al importatorilor. |
6.3. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(184) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva continuării măsurilor existente care vizează importurile de folii de aluminiu în rulouri din RPC. |
|
(185) |
În urma comunicării constatărilor, solicitanții au prezentat observații cu privire la decizia Comisiei Europene de a menține taxele antidumping pentru foliile de aluminiu în rulouri din China, indicând faptul că continuarea măsurilor va susține concurența loială, va preveni distorsionarea pieței și va sprijini redresarea continuă și sustenabilitatea producătorilor din Uniune. Comisia a luat act de această observație. |
7. MĂSURILE ANTIDUMPING
|
(186) |
Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind continuarea și reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de folii de aluminiul în rulouri originare din RPC trebuie să fie menținute. |
|
(187) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (5) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. |
|
(188) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping și scutirile, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (5) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici sau scutirea este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(189) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național. |
|
(190) |
Nivelurile individuale ale taxelor antidumping specificate în prezentul regulament pentru societăți se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(191) |
O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (34). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii. |
|
(192) |
Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia trebuie să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de a exporta cantități substanțiale. |
|
(193) |
În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (35), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(194) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii de aluminiu în rulouri încadrate în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10 (codurile TARIC 7607 11 11 11, 7607 11 11 19, 7607 19 10 11 și 7607 19 10 19) originare din RPC.
(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos se stabilesc după cum urmează:
|
Societate |
Taxă (%) |
Codul adițional TARIC |
|
CeDo (Shanghai) Ltd, Shanghai |
14,2 |
B299 |
|
Ningbo Times Aluminium Foil Technology Co. Ltd, Ningbo |
15,6 |
B300 |
|
Ningbo Favored Commodity Co. Ltd, Yuyao City |
14,6 |
B301 |
|
Able Packaging Co. Ltd, Shanghai |
14,6 |
B302 |
|
Guangzhou Chuanlong Aluminium Foil Product Co. Ltd, Guangzhou |
14,6 |
B303 |
|
Ningbo Ashburn Aluminium Foil Products Co. Ltd, Yuyao City |
14,6 |
B304 |
|
Shanghai Blue Diamond Aluminium Foil Manufacturing Co. Ltd, Shanghai |
14,6 |
B305 |
|
Weifang Quanxin Aluminium Foil Co. Ltd, Linqu |
14,6 |
B306 |
|
Zhengzhou Zhuoshi Tech Co. Ltd, Zhengzhou City |
14,6 |
B307 |
|
Zhuozhou Haoyuan Foil Industry Co. Ltd, Zhouzhou City |
14,6 |
B308 |
|
Zibo Hengzhou Aluminium Plastic Packing Material Co. Ltd, Zibo |
14,6 |
B309 |
|
Yuyao Caelurn Aluminium Foil Products Co. Ltd, Yuyao |
14,6 |
B310 |
|
Toate celelalte societăți |
35,6 |
B999 |
(3) Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor originare din Republica Populară Chineză, astfel cum este prevăzută la alineatul (2), se extinde la o rată de 35,6 % la importurile aceluiași produs, anumite folii de aluminiu în rulouri expediate din Thailanda, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Thailanda (codurile TARIC 7607 11 11 11 și 7607 19 10 11).
(4) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) și scutirile de la extinderile măsurilor în urma investigațiilor anticircumvenție menționate la alineatul (3) sunt condiționate de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul certific faptul că (volumul) de (produs care face obiectul reexaminării) vândut la export în Uniunea Europeană vizat de prezenta factură a fost produs de către (denumirea și adresa întreprinderii) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până când se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.
(5) Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din Republica Populară Chineză și pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzător aferent societăților cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că:
|
(a) |
nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1), originare din Republica Populară Chineză, în cursul perioadei cuprinse între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada investigației inițiale”); |
|
(b) |
nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care a cooperat la investigația inițială care a condus la instituirea taxei sau ar fi putut coopera la aceasta și |
|
(c) |
fie a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză, fie și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei investigației inițiale. |
(6) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2025.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 217/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (JO L 69, 13.3.2013, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/217/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/915 al Comisiei din 4 iunie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 146, 5.6.2019, p. 63, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/915/oj).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1475 al Comisiei din 14 septembrie 2021 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/915 asupra importurilor de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri expediate din Thailanda, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Thailanda (JO L 325, 15.9.2021, p. 24, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/1475/oj).
(6) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2024/3498, 3.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3498/oj).
(7) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2731.
(8) https://connect.ihsmarkit.com/gta/home.
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661 al Comisiei din 14 octombrie 2024 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L, 2024/2661, 15.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2661/oj); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112 al Comisiei din 18 ianuarie 2023 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite roți din aluminiu originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 18, 19.1.2023, p. 66, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/112/oj).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, punctul 3.3 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, punctul 3.3.1.
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentele 45-52 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentul 45.
(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentele 53-55 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentele 46-50.
(13) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentele 56-63 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentele 51-63.
(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentul 64 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentul 64.
(15) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentul 65 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentul 65.
(16) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2661, considerentul 66 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/112, considerentul 66.
(17) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/915, punctul 3.3.1.
(18) Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024 [SWD(2024) 91 final].
(19) World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare) (https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income).
(20) În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.
(21) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.
(22) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2022-49571.
(23) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2022-45567&dil=2#:~:text = TURKSTAT%20Corporate&text = In%20the%.
(24) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2022-49571.
(25) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2022-45567&dil=2#:~:text=TURKSTAT%20Corporate&text=In%20the%.
(26) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(27) Angajare cu normă întreagă.
(28) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Labour-Cost-Statistics-2022-49571.
(29) https://data.tuik.gov.tr/Bulten/Index?p=Electricity-and-Natural-Gas-Prices-Period-I:-January-June,-2022-45567&dil=2#:~:text = TURKSTAT%20Corporate&text = In%20the%.
(30) Disponibile la adresa: https://orbis.bvdinfo.com.
(32) https://news.metal.com/newscontent/103232729/India-Imposes-Provisional-Anti-Dumping-Duty-on-Chinese-Aluminum-Foil-Imports?utm_source=chatgpt.com, accesat la 23 aprilie 2025.
(33) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R1475.
(34) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.
(35) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1720/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)