ORDONANȚA PREȘEDINTELUI TRIBUNALULUI

17 februarie 2016 ( *1 )

„Asistență judiciară — Cerere formulată anterior introducerii unei acțiuni — Acțiune pe care își propune să o inițieze persoana fizică — Inadmisibilitate vădită — Acțiune pe care își propune să o inițieze persoana juridică — Admitere”

În cauza T‑376/15 AJ,

KJ, cu domiciliul în Paris (Franța),

KK, cu sediul în Paris,

reclamanți,

împotriva

Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME), reprezentată de P. Lambert, de E. Fierro Sedano și de I. Jimeno Hierro, în calitate de agenți, asistați de J. Stuyck, avocat,

pârâtă,

având ca obiect o cerere de acordare a asistenței judiciare formulată în temeiul articolului 147 din Regulamentul de procedură al Tribunalului,

PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI

dă prezenta

Ordonanță ( 1 )

Cerere și procedură

1

Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 7 iulie 2015, reclamanții, domnul KJ și KK, societate al cărei reprezentant și unic acționar este domnul KJ, au solicitat acordarea beneficiului asistenței judiciare, în aplicarea dispozițiilor articolului 147 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în vederea introducerii unei acțiuni având ca obiect anularea unor decizii privind, pe de o parte, respingerea propunerii depuse de KK ca răspuns la cererea de propuneri și activități conexe în temeiul programelor de lucru pentru perioada 2014-2015 din cadrul Programului‑cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și din cadrul Programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2014-2018) de completare a programului‑cadru Orizont 2020 (JO 2013, C 361, p. 9, denumită în continuare „cererea de propuneri H2020‑SMEINST‑1-2014”) și, pe de altă parte, respingerea cererii de revizuire a evaluării care a condus la respingerea propunerii depuse de această societate (denumite în continuare, împreună, „deciziile atacate”).

2

În observațiile sale, depuse la grefa Tribunalului la 4 septembrie 2015, Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) a solicitat respingerea cererii.

3

Prin scrisoarea din 21 octombrie 2015, reclamanții au prezentat un addendum la cererea lor de asistență judiciară care cuprindea înscrisuri justificative referitoare la situația lor financiară, pe care președintele Tribunalului a decis să le includă în dosar.

4

La 12 noiembrie 2015, în aplicarea articolului 10 alineatul (6) și a articolului 89 alineatul (3) literele (c) și (d) din Regulamentul de procedură, președintele Tribunalului a invitat societatea KK să își prezinte conturile anuale pentru ultimele trei exerciții încheiate. El a adresat de asemenea societății KK întrebări privind situația economică actuală a acesteia (descrierea activității exacte a întreprinderii și a funcționării sale, numărul de angajați, descrierea activelor și pasivelor, prezentarea cifrei de afaceri și explicarea sumară a originii acesteia, descrierea datoriilor întreprinderii și explicarea sumară a sursei acestor datorii, precum și, în cazul unei activități deficitare, explicarea surselor de finanțare a societății). Aceasta din urmă a depus înscrisurile și răspunsurile sale la întrebări la 30 noiembrie 2015.

În drept

5

Potrivit articolului 146 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, acordarea asistenței judiciare este supusă dublei condiții ca, pe o parte, solicitantul, din cauza stării sale materiale, să fie în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor legate de asistența și de reprezentarea sa în justiție în fața Tribunalului și ca, pe de altă parte, acțiunea sa să nu pară în mod vădit inadmisibilă ori în mod vădit nefondată.

Cu privire la cererea domnului KJ

[omissis]

12

Întrucât domnul KJ nu are interesul de a exercita acțiunea împotriva deciziilor atacate, acțiunea pe care își propune să o inițieze este vădit inadmisibilă. Prin urmare, în temeiul articolului 146 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, cererea sa de asistență juridică trebuie să fie respinsă, fără să fie necesar să se examineze dacă sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de acest articol.

Cu privire la cererea societății KK

13

În primul rând, în ceea ce privește situația economică a KK, aceasta a prezentat conturile sale anuale (bilanțul contabil și contul de profit și de pierderi) pentru ultimele trei exerciții încheiate, astfel cum au fost depuse la administrația fiscală. Din aceste conturi rezultă că societatea, ale cărei produse sunt în fază de dezvoltare, nu a realizat nicio cifră de afaceri pe ultimele trei exerciții încheiate. Ea nu dispune de alte active decât know‑how‑ul acționarului unic și al colaboratorilor acestuia și se confruntă cu un pasiv de [confidențial] ( 2 ) pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2014. Potrivit informațiilor furnizate de societate, acest pasiv este legat de plata cheltuielilor de asigurări sociale, precum și de investițiile efectuate de societate pentru a permite dezvoltarea produselor sale. Societatea precizează că acest pasiv este finanțat din aporturile acționarului unic, prin intermediul economiilor sale și a împrumuturilor pe care le‑a contractat.

[omissis]

15

Or, din aceste elemente rezultă că KK nu deține în proprietate resurse necesare pentru a face față cheltuielilor cu procesul.

16

Cu toate acestea, aprecierea situației economice a unei persoane juridice pentru a decide dacă îi poate fi acordat beneficiul asistenței juridice nu se face numai în raport cu resursele sale considerate izolat, independent de situația deținătorilor direcți sau indirecți ai capitalului acesteia.

17

Astfel, potrivit articolului 47 al treilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, asistența juridică gratuită se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a asigura accesul efectiv la justiție. În lumina acestui principiu, care poate fi invocat de persoanele juridice (Hotărârea din 22 decembrie 2010, DEB, C‑279/09, Rep., EU:C:2010:811, punctul 59), trebuie interpretate condițiile de acordare a asistenței judiciare, enunțate la articolele 146-150 din Regulamentul de procedură.

18

Or, nu se poate considera că o persoană juridică este privată de accesul efectiv la justiție în sensul articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale pentru simplul fapt că deținătorii direcți sau indirecți ai capitalului său ar refuza să utilizeze resursele de care dispun pentru a permite acestei persoane juridice să introducă o acțiune în justiție. În astfel de împrejurări, nu este sarcina bugetului Uniunii, prin intermediul fondurilor puse la dispoziția Tribunalului, să suplinească inacțiunea persoanelor care controlează persoana juridică în cauză și care, în definitiv, sunt interesate în principal în apărarea drepturilor lor.

19

În consecință, pentru a aprecia situația economică a unei persoane juridice care solicită beneficiul asistenței judiciare, trebuie să se țină seama nu numai de resursele financiare proprii, ci și de resursele de care dispune în mod global grupul de întreprinderi de care aceasta aparține direct sau indirect și de posibilitățile financiare ale acționarilor și asociaților săi, persoane fizice sau juridice [a se vedea prin analogie Ordonanța din 7 mai 1982, Hasselblad/Comisia, 86/82 R, Rec., EU:C:1982:151, punctul 4, Ordonanța din 14 decembrie 1999, HFB și alții/Comisia, C‑335/99 P(R), Rec., EU:C:1999:608, punctul 64, și Ordonanța din 7 decembrie 2010, ArcelorMittal Wire France și alții/Comisia, T‑385/10 R, EU:T:2010:502, punctele 39-60].

20

În speță, este cert că KK, întreprindere unipersonală cu răspundere limitată, este deținută de un acționar unic, domnul KJ.

21

Rezultă din înscrisurile prezentate în anexa la cererea de asistență juridică că domnul KJ a declarat la administrația fiscală un venitul brut zero pentru anul 2014. Veniturile sale provin din prestații de asistență socială care se ridică la [confidențial] lunar în septembrie 2015. În sfârșit, el arată că nu dispune de niciun bun mobil sau imobil.

22

Trebuie să se concluzioneze că domnul KJ se află în incapacitatea, cel puțin parțială, de a suplini imposibilitatea societății KK de a face față cheltuielilor cu procesul.

23

KK îndeplinește, așadar, prima condiție de acordare a asistenței juridice, enunțată la articolul 146 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

24

Trebuie amintit însă că, potrivit articolului 150 din Regulamentul de procedură, președintele poate să retragă beneficiul asistenței judiciare, din oficiu sau la cerere, după ascultarea persoanei în cauză, în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății.

25

În al doilea rând, în ceea ce privește acțiunea pe care își propune să o inițieze societatea solicitantă, aceasta constă în introducerea unei acțiuni împotriva deciziilor atacate.

[omissis]

29

În speță, elementele furnizate de KK în cererea sa, chiar dacă sunt sumare, sunt suficiente pentru a examina această cerere în raport cu articolul 146 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

[omissis]

31

În această privință, trebuie să se sublinieze că controlul pe care îl face instanța atunci când examinează dacă sunt întrunite condițiile articolului 146 alineatul (2) din Regulamentul de procedură urmărește să înlăture posibilitatea ca asistența juridică să fie acordată pentru o acțiune care nu are, în mod vădit, șanse de reușită.

32

Or, în lumina înscrisurilor furnizate, acțiunea pe care își propune să o inițieze KK nu pare, la prima analiză și în ansamblul său, a priori, nici vădit inadmisibilă, nici vădit nefondată.

33

În consecință, trebuie să se acorde societății KK beneficiul asistenței juridice.

34

În conformitate cu articolul 148 alineatul (7) din Regulamentul de procedură, ordonanța prin care se admite cererea de asistență judiciară poate stabili suma de bani care urmează să fie plătită avocatului însărcinat să reprezinte persoana în cauză sau poate fixa un plafon al cheltuielilor și onorariilor avocatului, care, în principiu, nu poate fi depășit.

35

În speță, trebuie să se amâne decizia în privința sumei cheltuielilor și onorariilor care trebuie suportată cu titlul de asistență judiciară gratuită. Cu toate acestea, trebuie să se precizeze de pe acum plafonul cheltuielilor și onorariilor avocatului, care, în principiu, nu poate fi depășit.

36

Prin urmare, ținând seama de obiectul și de natura litigiului, de dificultățile previzibile ale cauzei, de amploarea previzibilă a muncii pe care procedura contencioasă o reprezenta pentru consilieri și de interesele economice pe care litigiul îl reprezintă pentru parte, cheltuielile și onorariile avocatului desemnat în temeiul asistenței judiciare nu vor putea depăși, în principiu, suma de 3000 de euro, fără TVA, pentru apărarea KK.

 

Pentru aceste motive,

PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI

dispune:

 

1)

Admite cererea formulată de KK de acordare a asistenței judiciare.

 

2)

Suma corespunzătoare cheltuielilor de asistență și de reprezentare a KK va fi plătită avocatului însărcinat să o reprezinte, pe bază de înscrisuri justificative, în limita sumei de 3000 de euro.

 

3)

Respinge cererea de asistență juridică a domnului KJ.

 

Luxemburg, 17 februarie 2016.

 

Grefier

E. Coulon

Președinte

M. Jaeger


( *1 )   Limba de procedură: franceza.

( 1 )   Nu sunt reproduse decât punctele din prezenta ordonanță a căror publicare este considerată utilă de Tribunal.

( 2 )   Date confidențiale ocultate.