European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/1042

28.5.2025

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1042 AL COMISIEI

din 27 mai 2025

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu cositor, originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 16 mai 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de produse laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu cositor (denumite în continuare „produse cositorite”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”, „China” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 2 aprilie 2024 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „EUROFER” sau „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de produse cositorite în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

1.2.   Înregistrarea

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produse cositorite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2731 al Comisiei (3).

1.3.   Măsuri provizorii

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 17 decembrie 2024, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare.

(5)

Comisia a primit observații atât de la Baoshan Iron & Steel Co., Ltd. și de la WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd. (denumit în continuare „Baosteel Group”), cât și de la Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd. (denumit în continuare „Shougang Jingtang”), dar niciuna dintre societăți nu a formulat observații cu privire la acuratețea calculelor.

(6)

La 14 ianuarie 2025, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile de produse cositorite originare din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/81 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

1.4.   Procedura ulterioară

(7)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), Baosteel Group, reclamantul, Shougang Jingtang, Trivium Packaging B.V. (denumită în continuare „Trivium”), China Iron and Steel Association (denumită în continuare „CISA”), Metal Packaging Europe („MPE”) și Steelforce Packaging BV („Steelforce”) și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(8)

Părților care au solicitat acest lucru li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. A avut loc o audiere cu reclamantul. În etapa provizorie nu au fost solicitate audieri de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările finale, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.

(10)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produse cositorite originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(11)

Au fost primite observații scrise cu privire la comunicarea constatărilor finale din partea Baosteel Group, a reclamantului, a Shougang Jingtang, a CISA, a MPE și a Steelforce.

(12)

În urma comunicării constatărilor, niciuna dintre părți nu a solicitat o audiere. În plus, niciuna dintre părți nu a solicitat intervenția consilierului-auditor.

1.5.   Afirmații referitoare la deschiderea procedurii

(13)

În observațiile sale cu privire la regulamentul provizoriu, CISA nu a fost de acord cu evaluarea Comisiei prevăzută în secțiunea 1.4 din regulamentul provizoriu, în care Comisia a respins afirmațiile CISA potrivit cărora plângerea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea prezentei investigații.

(14)

CISA și-a menținut, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora rezumatele neconfidențiale ale informațiilor utilizate în plângere nu erau suficient de detaliate, încălcând astfel dreptul său la apărare. Potrivit CISA, Comisia a considerat în mod eronat informațiile ca fiind suficient de detaliate și că o versiune neconfidențială rezumată în mod corespunzător a plângerii ar fi trebuit să fie prezentată din nou.

(15)

EUROFER a contestat aceste argumente, susținând că CISA nu și-a întărit afirmațiile anterioare cu argumente noi, ci doar le-a repetat.

(16)

În ceea ce privește poziția CISA rezumată în considerentul 14 de mai sus, Comisia a observat, în conformitate cu argumentul EUROFER, că CISA nu a furnizat niciun argument sau element de probă nou pentru a demonstra motivul pentru care Comisia a săvârșit o eroare în concluzia sa provizorie cu privire la acest aspect. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație și și-a menținut concluziile enunțate în considerentul 19 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora datele conținute în versiunea neconfidențială a plângerii au permis o înțelegere rezonabilă a conținutului informațiilor transmise cu titlu confidențial și că niciun drept la apărare nu a fost încălcat în această privință.

(17)

În ceea ce privește afirmația sa privind insuficiența elementelor de probă din plângere, CISA și-a reiterat, într-adevăr, poziția potrivit căreia, atunci când examinează suficiența elementelor de probă pentru a deschide prezenta investigație, Comisia ar fi trebuit să acorde mai multă atenție altor factori care ar putea cauza prejudicii – în special impactului creșterii prețurilor materiilor prime și energiei. CISA a susținut că numai acest factor a respins relevanța altor factori ca fiind cauza prejudiciului adus industriei Uniunii.

(18)

Comisia a subliniat că existența altor factori care ar putea avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu înseamnă neapărat că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situației acestei industrii nu este semnificativ și nici nu atenuează legătura de cauzalitate dintre cele două. Într-adevăr, corelația dintre deteriorarea situației industriei Uniunii și pătrunderea sporită a importurilor care fac obiectul unui dumping vândute la prețuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile practicate de industria Uniunii a indicat clar existența unei legături de cauzalitate.

(19)

În plus, realitatea creșterii costului de producție a fost recunoscută în mod explicit chiar în plângere, la punctele 159-161, și la punctul 205, ca parte a analizei legăturii de cauzalitate. Astfel, acest factor a fost luat în considerare în evaluarea globală a caracterului suficient al elementelor de probă, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(20)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile CISA și și-a reafirmat concluziile formulate în considerentele 6-26 din regulamentul provizoriu.

(21)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a reiterat aceleași afirmații, invocând un rezumat insuficient de detaliat al versiunii deschise a plângerii, elemente de probă insuficiente pentru deschiderea investigației și neevaluarea altor factori care ar putea cauza un prejudiciu.

(22)

CISA a susținut că, prin urmare, dreptul său la apărare a fost încălcat pe tot parcursul investigației. Întrucât aceste încălcări procedurale nu pot fi remediate acum într-un stadiu atât de avansat al investigației, CISA a susținut că investigația ar trebui încheiată.

(23)

În lipsa unor noi argumente, Comisia și-a menținut poziția enunțată în considerentul 20 de mai sus. Având în vedere că, prin urmare, Comisia nu a constatat nicio încălcare procedurală în ceea ce privește prezenta investigație, iar CISA nu a adus niciun element de probă substanțial care să dovedească astfel de încălcare, Comisia a respins cererea CISA de a încheia investigația din aceste motive.

1.6.   Eșantionarea

(24)

Nu s-au primit observații cu privire la eșantionarea producătorilor-exportatori, a producătorilor din Uniune sau a importatorilor neafiliați.

(25)

La 14 ianuarie 2025, Comisia a primit o cerere din partea societății chineze Jiangsu Kemao New Materials Technology Co., Ltd de a fi inclusă în investigație în calitate de producător-exportator cooperant.

(26)

Astfel cum se prevede în secțiunea 5.3.1 din avizul de deschidere, numai producătorii-exportatori care au fost de acord să fie incluși în eșantion, dar care nu sunt selectați să facă parte din acesta, vor fi considerați cooperanți (aceștia sunt denumiți în continuare „producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion”). Prin urmare, această cerere a fost respinsă, deoarece societatea nu s-a făcut cunoscută în termenul stabilit în secțiunea 5.3.1 litera (a) din avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6) din regulamentul respectiv.

(27)

Astfel, eșantioanele sunt confirmate.

1.7.   Examinarea individuală

(28)

Nu s-a primit nicio cerere de examinare individuală.

1.8.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(29)

Au fost efectuate vizite de verificare suplimentare la cele trei societăți de vânzări afiliate din Baosteel Group, după cum urmează:

—

Baosteel Europe, München, Germania;

—

Baosteel España, Barcelona, Spania;

—

Baosteel Italia, Genova, Italia.

(30)

De asemenea, a avut loc o vizită de verificare la utilizatorul Massilly Holding S.A.S (denumit în continuare „Massilly”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(31)

Considerentul 41 din regulamentul provizoriu stabilește definiția produsului care face obiectul investigației. Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de produsele laminate plate pentru ambalaje, din fier sau din oțeluri nealiate, acoperite sau placate cu cositor, chiar acoperite cu un material plastic și/sau lăcuite (denumite în continuare „produse cositorite”), încadrate în prezent la codurile NC 7210 11 00 , 7210 12 , ex 7210 70 , 7210 90 40 , ex 7210 90 80 , 7212 10 și ex 7212 40 (coduri TARIC 7210 70 10 15, 7210 70 80 20, 7210 70 80 92, 7210 90 80 20, 7212 40 20 10, 7212 40 80 12, 7212 40 80 30, 7212 40 80 80 și 7212 40 80 85).

(32)

Considerentul 43 din regulamentul provizoriu stabilește definiția produsului în cauză, și anume produsul care face obiectul investigației, originar din Republica Populară Chineză.

(33)

În absența altor comentarii cu privire la produsul care face obiectul investigației, la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă considerentele 41-50 din regulamentul provizoriu.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(34)

În urma comunicării constatărilor provizorii, asociația exportatorilor chinezi CISA a formulat din nou observații cu privire la utilizarea metodei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cadrul prezentei investigații. Baosteel Group și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să respingă afirmația reclamantului privind presupusele distorsiuni semnificative.

(35)

În primul rând, CISA și-a reiterat afirmația potrivit căreia documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (denumit în continuare „raportul”) nu a îndeplinit standardul privind probele imparțiale și obiective. Aceasta a afirmat că raportul nu a fost nici imparțial, nici obiectiv, deoarece a fost redactat cu scopul de a ajuta producătorii din Uniune să redacteze plângeri împotriva Republicii Populare Chineze.

(36)

În al doilea rând, CISA și-a reiterat observația potrivit căreia plângerea s-a bazat pe investigații antidumping anterioare pentru a furniza elemente de probă privind distorsiuni semnificative în China, în timp ce Comisia ar trebui să stabilească în mod cert existența unor practici de dumping în cadrul fiecărei investigații. CISA a remarcat că organul de apel al OMC a afirmat că „simpla încorporare prin trimitere a constatărilor dintr-o hotărâre în altă hotărâre nu va fi, în mod normal, suficientă ca explicație motivată și adecvată” (5).

(37)

În cele din urmă, CISA a afirmat că, în opinia sa, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul antidumping în ceea ce privește utilizarea unei țări reprezentative în scopul identificării costurilor pentru construirea valorii normale.

(38)

Potrivit Comisiei, considerentele 72-117 din regulamentul provizoriu stabilesc în detaliu propriile constatări ale Comisiei cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în fabricarea de produse cositorite în China, utilizând diverse surse ușor accesibile.

(39)

În observațiile formulate, CISA și Baosteel Group nu au contestat elementele de probă depuse la dosar de către Comisie în aceste considerente din regulamentul provizoriu.

(40)

Observațiile CISA cu privire la raport și la plângere au fost deja abordate în considerentele 120-127 din regulamentul provizoriu.

(41)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA și-a reiterat argumentele din comunicarea constatărilor provizorii, astfel cum se prevede în considerentele 34-39 de mai sus.

(42)

CISA a afirmat din nou că utilizarea de către Comisie a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu a fost susținută de elemente de probă obiective și nici nu a fost justificată de un raționament juridic solid și a făcut trimitere la observațiile sale privind comunicarea constatărilor provizorii furnizate Comisiei.

(43)

CISA nu a furnizat niciun element de probă nou care să arate că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze articolul 2 alineatul (6a) în cadrul prezentei investigații.

(44)

Având în vedere că nici CISA, nici Baosteel Group nu au furnizat niciun element de probă nou în observațiile lor, se confirmă concluziile Comisiei din considerentele 118-135 din regulamentul provizoriu.

3.2.   Valoarea normală

3.2.1.   Existența unor distorsiuni semnificative

(45)

Considerentul 203 din regulamentul provizoriu a stabilit că, pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion care au importat minereu de fier din țări fără acuzații de distorsiuni în temeiul articolului 2 alineatul (6a), Comisia a considerat mai degrabă prețul nedistorsionat plătit de producătorii-exportatori incluși în eșantion decât valoarea de referință stabilită mai sus pe baza prețurilor de import malaysiene.

(46)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a formulat observații cu privire la influența Grupului de resurse pentru minereuri din China (6) (China Minerals Resources Group, denumit în continuare „CMRG”) asupra achiziționării de minereu de fier importat în China. Acesta a susținut că CMRG era un club de stat pentru achiziționarea în comun de materii prime și că multe combinate siderurgice deținute de stat „delegaseră CMRG toate achizițiile publice urgente […] pentru a consolida achizițiile de minereu de fier”.

(47)

EUROFER a depus la dosar un raport de presă (7) din 6 octombrie 2023 în care se afirma că CMRG se afla „în discuții cu principalii patru furnizori de minereu de fier din lume – Rio Tinto, BHP, Vale și Fortescue Metals – [și] solicitând condiții preferențiale pentru transport, clase etc.”

(48)

Pe baza acestor rapoarte de presă, EUROFER a solicitat Comisiei să examineze cu atenție afirmațiile producătorilor-exportatori chinezi de a cumpăra minereu de fier importat la prețuri nedistorsionate.

(49)

Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”) a primit un chestionar privind distorsiunile din sectorul produselor cositorite la începutul investigației, nefurnizând niciun răspuns. În consecință, Comisia a informat GC că va utiliza dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește distorsiunile din sector.

(50)

Comisia a constatat că CMRG a fost înființat printr-un decret al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat („SASAC”) din 22 iulie 2022 (8).

(51)

Potrivit site-ului său, scopul CMRG este de a „furniza servicii sigure și durabile de aprovizionare cu materii prime și soluții adaptate pentru industrii precum siderurgia. Prin crearea unui parteneriat strategic cu furnizorii mondiali de minerale, cu clienții finali și cu liderii din sectoarele portuar, maritim, comercial și financiar și prin promovarea inteligenței digitale, a tehnologiei verzi și a practicilor durabile în domeniul resurselor minerale, urmărim să stimulăm ecosisteme industriale reziliente și durabile, asigurând în același timp stabilitatea și dezvoltarea de înaltă calitate a lanțurilor industriale și de aprovizionare” (9).

(52)

Producătorii-exportatori chinezi Baosteel Group și Shougang Jingtang au răspuns la aceste observații ale EUROFER cu privire la influența CMRG asupra achizițiilor lor de minereu de fier și, în urma unei cereri din partea Comisiei, au furnizat informații suplimentare cu privire la aceste achiziții și la clauzele lor contractuale.

(53)

În primul rând, Comisia a observat că cererea a intervenit tardiv în cadrul procedurii, ceea ce nu a asigurat o perioadă de timp suficientă pentru a investiga în mod corespunzător afirmațiile formulate. Termenul prevăzut în avizul de deschidere pentru prezentarea observațiilor privind distorsiunile semnificative a fost de 37 de zile de la data publicării.

(54)

Elementele de probă colectate ulterior de la producătorii-exportatori incluși în eșantion au arătat că CMRG a fost într-adevăr implicat în unele dintre acordurile de achiziție a minereului de fier încheiate între producătorii-exportatori și furnizorii din țări terțe.

(55)

Cu toate acestea, având în vedere faptul că CMRG nu a fost pe deplin operațional în cursul perioadei de investigație, deoarece și-a început activitatea abia la începutul anului 2023, iar Comisia nu a putut colecta informații suplimentare și nu a putut verifica informațiile transmise de părți în această etapă târzie a procedurii, aceasta a concluzionat că nu există suficiente elemente de probă pentru a confirma afirmația EUROFER.

(56)

În urma comunicării constatărilor finale, EUROFER a susținut din nou că Comisia ar fi trebuit să investigheze impactul CMRG asupra prețurilor minereului de fier obținute de producătorii-exportatori incluși în eșantion și ar fi trebuit să utilizeze datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a respinge prețurile de import pentru minereul de fier plătite de producătorii-exportatori chinezi.

(57)

Comisia a constatat că rolul CMRG în aprovizionarea cu minereu de fier importat a fost limitat și nu ar fi putut afecta în mod semnificativ prețul de achiziție al minereului de fier importat de către producătorii-exportatori incluși în eșantion în cursul investigației. EUROFER nu a furnizat informații noi care să contrazică elementele de probă din dosar și, prin urmare, concluziile Comisiei au rămas neschimbate.

3.2.2.   Țara reprezentativă

(58)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EUROFER a formulat observații suplimentare cu privire la selectarea Malaysiei ca țară reprezentativă, afirmând că piața oțelului, în special, a fost distorsionată de importurile din China, furnizând drept dovadă o investigație antidumping în curs care vizează produsele din oțel plat laminat la cald din China. EUROFER a remarcat din nou că Malaysia are cerințe legate de acordarea de licențe pentru exporturile de minereu de fier și că Malaysia are un exercițiu financiar diferit față de China, și anume din aprilie până în martie.

(59)

Baosteel Group a susținut că investigația antidumping malaysiană a vizat mai degrabă oțelul acoperit decât produsele din oțel plat laminat la cald, care sunt mai degrabă un produs din oțel în aval decât o materie primă pentru produse cositorite. Investigația malaysiană a fost, de asemenea, deschisă după încheierea perioadei de investigație.

(60)

EUROFER nu a prezentat nicio propunere pentru o altă țară reprezentativă și a solicitat Comisiei doar să examineze îndeaproape valorile de referință din Malaysia utilizate pentru construirea valorii normale.

(61)

Prin urmare, Comisia a confirmat Malaysia ca țară reprezentativă. Examinarea valorilor de referință pe baza prețurilor de import ale factorilor de producție în Malaysia este prezentată în secțiunea 3.2.3.

(62)

În lipsa oricăror alte observații privind alegerea țării reprezentative, se confirmă considerentele 137-156 din regulamentul provizoriu.

3.2.3.   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(63)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EUROFER a formulat observații cu privire la utilizarea valorii de referință malaysiene pentru pulberea de minereu de fier, huila de cocs și oțelul laminat la cald.

(64)

În primul rând, EUROFER a formulat observații cu privire la prețul de import al pulberii de minereu de fier în Malaysia, afirmând că acest preț a fost mai mic decât prețul din cadrul altor indici, inclusiv un indice Platts (IODEX CFR China 62 % FE).

(65)

Cu toate acestea, EUROFER nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că prețul de import al minereului de fier în Malaysia a fost distorsionat sau că prețul și cantitatea importată în Malaysia nu erau reprezentative, ci doar că indicele Platts era mai mare. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(66)

În plus, EUROFER a susținut că, în cadrul investigației antidumping privind produsele din oțel acoperit electrolitic cu crom, Comisia a refuzat să utilizeze prețurile reale de achiziție a minereului de fier de către Baosteel Group, deoarece a constatat că prețurile de achiziție ale Baosteel Group au fost afectate de relația dintre societățile sale afiliate și/sau de distorsiunile semnificative existente în China (10).

(67)

EUROFER a citat, de asemenea, constatările Comisiei din investigația antidumping privind anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, în care Comisia a concluzionat că minereul de fier a fost afectat de influența guvernului (11).

(68)

În cadrul investigației privind produsele din oțel acoperit electrolitic cu crom, Comisia a constatat că Baosteel Group nu a importat direct, ci prin intermediul unei societăți afiliate stabilite în Hong Kong. S-a constatat că aceasta nu a fost situația în cadrul prezentei investigații.

(69)

Constatările investigației privind produsele laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați nu au fost aplicabile în acest caz, deoarece producătorii-exportatori incluși în eșantion și-au procurat minereul de fier direct din surse din afara Chinei. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(70)

EUROFER a afirmat apoi că valoarea de referință malaysiană pentru huila de cocs a fost mai mică decât indicele Platts („Prem Low Vol HCC FOB Aus”).

(71)

Nu a fost furnizat niciun element de probă potrivit căruia prețul de import în țara reprezentativă a fost distorsionat sau nu a fost reprezentativ și, prin urmare, Comisia a respins afirmația, iar această valoare de referință nu a fost modificată.

(72)

EUROFER a prezentat, de asemenea, observații cu privire la utilizarea indicelui „rulou laminat la cald din oțel (originar din Japonia, Coreea, Taiwan), import, CFR Vietnam” din Fastmarkets ca valoare de referință pentru oțelul laminat la cald, afirmând că indicele utilizat a fost mai mic decât media altor indici pe care EUROFER i-a furnizat din MEPS și că prețurile de import în Vietnam ar putea fi distorsionate de importurile din China, astfel cum reiese din deschiderea unei investigații antidumping împotriva importurilor de produse din oțel plat laminat la cald din China.

(73)

EUROFER a susținut, de asemenea, că investigația antidumping în curs a Comisiei privind produsele din oțel plat laminat la cald din Vietnam investighează existența unor distorsiuni privind materiile prime în Vietnam legate de cărbune și minereu de fier.

(74)

Cu toate acestea, întrucât valoarea de referință din Fastmarkets nu a inclus importurile din China în Vietnam, iar EUROFER nu a furnizat elemente de probă care să arate că prețurile de import din Japonia, Coreea și Taiwan au fost distorsionate, Comisia a respins afirmația.

(75)

În urma comunicării constatărilor finale, EUROFER a solicitat din nou Comisiei să ia în considerare utilizarea unor valori de referință diferite, mai ridicate pentru minereul de fier sub formă de pulbere, cărbunele cocsificabil și oțelul plat laminat la cald (HRF).

(76)

Întrucât EUROFER nu a furnizat informații noi care să sugereze că valorile de referință utilizate au fost denaturate, doar că au fost semnificativ mai mici decât alți indici internaționali prezentați de EUROFER și că, din acest motiv, se presupune că au fost denaturați, aceste afirmații au fost respinse.

(77)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul de producători-exportatori Baosteel Group a formulat observații cu privire la valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier și huila pentru gaz.

(78)

În ceea ce privește valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier, Baosteel Group a afirmat că această valoare de referință era anormal de ridicată și că nu era posibil ca prețul peletelor de minereu de fier să fie mai mare decât prețul rulourilor laminate la cald, care este un produs din aval.

(79)

Comisia nu a fost de acord cu acest lucru ca motiv pentru a respinge valoarea de referință, care se bazează pe prețul nedistorsionat al importurilor în Malaysia în cantități semnificative. Nu a fost furnizat niciun element de probă potrivit căruia prețul de import în țara reprezentativă a fost distorsionat sau nu a fost reprezentativ.

(80)

De asemenea, Comisia nu a găsit niciun element de probă care să indice că o comparație între valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier utilizând prețurile de import în Malaysia și valoarea de referință pentru rulourile laminate la cald utilizând indicele Fastmarkets ar arăta că oricare dintre valorile de referință au fost distorsionate.

(81)

Ulterior, Baosteel Group a solicitat Comisiei să ia în considerare valori de referință alternative, mai degrabă decât prețul de import din Malaysia. Acestea au inclus trei indici publicați de Platts pentru perioada de investigație, și anume FOB Tubarăo (Brazilia); CFR North China și Atlantic Basin Iron Ore Pellets Contract Price Brazil Export FOB. Toți cei trei indici au indicat un preț mai mic decât prețul importurilor în Malaysia.

(82)

Întrucât nu a fost furnizat niciun element de probă potrivit căruia prețul de import în țara reprezentativă a fost distorsionat sau nu a fost reprezentativ, afirmația a fost respinsă.

(83)

În urma comunicării constatărilor finale, Baosteel Group a solicitat din nou Comisiei să modifice valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier, deoarece a considerat că este prea mare în raport cu alți indici internaționali pe care Baosteel Group le-a prezentat după comunicarea constatărilor provizorii și, de asemenea, în ceea ce privește valoarea de referință pentru rulourile laminate la cald, care este un produs din aval obținut din pelete de minereu de fier.

(84)

Ca alternativă, Baosteel Group a solicitat Comisiei să calculeze valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier utilizând metoda de calculare a valorii de referință pentru subproduse, și anume prin utilizarea unui raport între peletele de minereu de fier și rulourile laminate la cald.

(85)

Comisia a respins din nou primul argument, întrucât Baosteel Group nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că valoarea de referință utilizată a fost denaturată.

(86)

Comisia a observat că, într-adevăr, în etapa provizorie, a respins valoarea de referință malaysiană pentru rulourile laminate la cald, pe baza prețurilor de import, și a înlocuit-o cu un indice furnizat de Fastmarkets.

(87)

În considerentul 171 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că comparația dintre prețul de import al oțelului laminat la rece și cel al oțelului laminat la cald în Malaysia a sugerat că prețul de import al oțelului laminat la cald ar putea să nu fie reprezentativ.

(88)

Cu toate acestea, Baosteel Group nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că o comparație între prețul de import în Malaysia al peletelor de minereu de fier și indicele Fastmarket pentru rulourile laminate la cald ar face ca prețul de import al peletelor de minereu de fier să fie nereprezentativ.

(89)

În al doilea rând, Comisia a respins opțiunea de a construi valoarea de referință pentru peletele de minereu de fier utilizând metoda pentru subprodusele care nu sunt comercializate sau importate în țara reprezentativă, deoarece peletele de minereu de fier au fost într-adevăr comercializate și importate în cantități semnificative.

(90)

În al doilea rând, Baosteel Group a formulat observații cu privire la valoarea de referință pentru huila pentru gaz, afirmând că nu era posibil ca prețul huilei pentru gaz să fie mai mare decât cel al huilei de cocs și că prețul de import în Malaysia era anormal de ridicat. Baosteel a solicitat Comisiei să ia în considerare valori de referință alternative, cum ar fi prețurile din porturile australiene, porturile europene sau valoarea de referință din Metal Bulletin, utilizate în investigația antidumping privind produsele din oțel acoperit electrolitic cu crom (12).

(91)

Comisia a constatat că importurile de huilă de cocs în Malaysia au fost efectuate în cantități semnificative. Întrucât nu a fost furnizat niciun element de probă care să arate că prețul de import în țara reprezentativă a fost distorsionat sau nu a fost reprezentativ sau că valoarea de referință nu reflecta huila de cocs utilizată de producătorii-exportatori incluși în eșantion, afirmația a fost respinsă.

(92)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Shougang Jingtang a formulat observații cu privire la valoarea de referință a pulberii de minereu de fier și a deșeurilor siderurgice.

(93)

Potrivit Shougang Jingtang, Comisia ar trebui să utilizeze valoarea de referință pentru pulberea de minereu de fier din Malaysia pentru a calcula costurile minereului achiziționat pe piața internă pe care l-a consumat, în loc să îl înlocuiască cu prețul plătit pentru minereul de fier importat de societate.

(94)

Comisia a acceptat afirmația și a înlocuit costurile pulberii de minereu de fier achiziționate pe piața internă cu valoarea de referință constatată în Malaysia.

(95)

În ceea ce privește deșeurile siderurgice, Shougang Jingtang a subliniat că deșeurile siderurgice utilizate ca factor de producție includeau deșeurile siderurgice reciclate, pentru care Comisia ar fi trebuit să utilizeze valoarea de referință pe care a calculat-o pentru deșeurile siderurgice rezultate din produse secundare.

(96)

Întrucât Shougang Jingtang nu a indicat utilizarea deșeurilor siderurgice reciclate ca factor de producție separat în răspunsul său la chestionar sau în cursul vizitei de verificare, Comisia nu a fost în măsură să verifice consumul de deșeuri siderurgice la acest nivel granular. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(97)

În cadrul comunicării constatărilor finale, Shougang Jingtang a solicitat din nou Comisiei să împartă factorul de producție în deșeuri virgine și deșeuri reciclate, în pofida faptului că această divizare nu a fost prezentată de societate în niciuna dintre observațiile sale sau nu a fost verificată în cursul vizitei de verificare, întrucât, potrivit societății, datele au fost disponibile ca parte a răspunsului la chestionar.

(98)

Comisia a examinat expunerea la răspunsul inițial la chestionar al societății Shougang Jingtang la care se referea societatea și nu a găsit nicio informație care să permită o împărțire a acestui factor de producție în deșeuri virgine și deșeuri reciclate. Această expunere a fost furnizată ca informații care stau la baza tabelului privind costul de producție, însă în tabelul respectiv nu s-a făcut nicio distincție între deșeurile virgine și deșeurile reciclate.

(99)

Prin urmare, Comisia a decis să respingă această afirmație, deoarece societatea ar fi trebuit să ia act de necesitatea de a divide acest factor de producție în tabelul corect în cursul transmiterii răspunsului la chestionar, al procesului de clarificare sau în cursul verificării răspunsului la chestionar și a decis să nu facă acest lucru.

3.2.4.   Costurile VAG și profitul

(100)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EUROFER a sugerat ca sursa costurilor VAG și a profitului să fie schimbată cu o societate ale cărei activități sunt mai apropiate de cele ale producătorilor-exportatori și a propus Leader Steel Holdings Berhad (13). Shougang Jingtang a susținut, de asemenea, că societatea din țara reprezentativă, Alliance Steel (M) Sdn Bhd nu fabrica produsul care face obiectul investigației.

(101)

Comisia a analizat conturile Leader Steel Holdings Berhad și a constatat că profitul se bazează aproape în întregime pe alte venituri, și nu pe veniturile din activitatea comercială a societății în sine. Prin urmare, datele financiare ale societății nu conțineau o sumă rezonabilă pentru profit și au fost respinse.

(102)

La comunicarea constatărilor finale, EUROFER a solicitat din nou utilizarea datelor de la Leader Steel Holdings Berhad, susținând că profitul din conturile pentru 2023 a fost obținut din activitățile comerciale ale societății.

(103)

Cu toate acestea, contul de profit și pierdere pentru 2023 al Leader Steel Holdings Berhad, astfel cum a fost publicat pe site-ul său web, a arătat că profitul grupului se află la același nivel cu venitul lor care nu era obținut din activități comerciale și, prin urmare, nu a putut fi considerat a fi la un nivel rezonabil. În consecință, afirmația formulată de EUROFER a fost respinsă.

(104)

Astfel cum se prevede în considerentul 199 din regulamentul provizoriu, Comisia a recunoscut că, într-adevăr, societatea din Malaysia nu fabrica produsul care face obiectul investigației. Cu toate acestea, Comisia a considerat că datele sale financiare au furnizat o valoare rezonabilă și nedistorsionată a costurilor VAG și a profitului, deoarece Alliance Steel (M) Sdn. Bhd era un producător de produse din aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul investigației, și anume produse din oțel.

(105)

Baosteel Group a afirmat, de asemenea, că exercițiul financiar al Malaysiei nu corespunde perioadei de investigație a Comisiei. Cu toate acestea, nu a furnizat nicio dovadă care să demonstreze că datele financiare utilizate nu ar fi adecvate pentru a fi utilizate.

3.2.5.   Calculul

(106)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Shougang Jingtang a solicitat Comisiei să revizuiască ratele de consum ale societății utilizate pentru calcularea valorii lor normale, deoarece acestea erau, din greșeală, neobișnuit de ridicate. Potrivit societății, acest lucru s-a datorat unei probleme tehnice din fișa de lucru a costurilor pentru una dintre lunile din perioada de investigație.

(107)

Această cerere a fost respinsă, deoarece ratele de consum utilizate în calcule au fost cele prezentate de societate în răspunsul inițial la chestionar, în cursul procesului de clarificare și au fost verificate în timpul vizitei de verificare la fabrica sa. Rapoartele revizuite prezentate de Shougang Jingtang nu au putut fi verificate sau corelate cu documentele prezentate împreună cu chestionarul sau răspunsul la cererea de clarificare sau cu probele prezentate în timpul vizitei de verificare.

(108)

În urma comunicării constatărilor finale, Shougang Jingtang și-a reiterat cererea de ajustare a ratelor de consum verificate în cursul vizitei de verificare. Shougang Jingtang a susținut că Comisia nu avea obligația de a verifica aceste informații și că Comisia ar fi putut constata din conturile celuilalt grup de producători-exportatori incluși în eșantion că marja de dumping a Shougang era prea ridicată.

(109)

Comisia a respins din nou cererea din aceleași motive menționate în considerentul 107. Scopul procesului de verificare a fost de a se asigura că datele prezentate de societate au corespuns datelor din evidențele contabile ale acesteia, și că datele coincid într-adevăr. Shougang nu a oferit niciun element de probă nou după comunicarea constatărilor finale.

(110)

Shougang Jingtang a susținut în continuare că nu ar trebui adăugate costuri de transport intern la prețurile sale de import pentru minereul de fier, deoarece acestea includeau deja costurile de transport intern. Într-adevăr, în cazurile în care societatea a putut indica date verificate privind costurile de transport intern adăugate incorect la ratele lor de consum, aceste costuri au fost eliminate.

3.3.   Prețul de export

(111)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații cu privire la calcularea prețului de export de la toți producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(112)

Shougang Jingtang a remarcat că a inclus TVA de 6 % în unele ajustări care au fost solicitate pe lista vânzărilor societății sale afiliate Shougang International și a solicitat eliminarea TVA. Această afirmație a fost acceptată, iar ajustările au fost revizuite în consecință.

(113)

Potrivit celor constatate de Baosteel Group, Comisia a efectuat o dublă deducere în calcularea prețului de export prin intermediul Baosteel Italia în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Acest lucru a fost verificat și s-a efectuat o corecție pentru eliminarea dublei deduceri.

3.4.   Comparație

(114)

Shougang Jingtang a susținut că ajustarea efectuată în etapa provizorie în ceea ce privește prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) pentru societatea sa afiliată din Hong Kong (denumită în continuare „Shougang Hong Kong”) nu a fost în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(115)

Shougang Jingtang a susținut că Shougang International, societatea-mamă a Shougang Hong Kong, a acționat ca agent de emitere a facturilor de vânzări pentru Shougang Jingtang și că rolul Shougang Hong Kong era de a finaliza tranzacțiile de export pentru Shougang International și, astfel, Shougang Hong Kong a funcționat și ca agent pentru Shougang Jingtang. Prin urmare, comisioanele plătite de Shougang Jingtang către Shougang International au reprezentat o plată pentru servicii atât către Shougang International, cât și către Shougang Hong Kong, iar Comisia ar trebui să deducă comisioanele plătite de Shougang Jingtang către Shougang International din prețul de export și să nu efectueze nicio ajustare suplimentară.

(116)

Potrivit Comisiei, Shougang Jingtang a recunoscut în observațiile sale că atât Shougang International, cât și Shougang Hong Kong îndeplineau funcții similare cu cele ale agenților care lucrează pe bază de comision, contestând doar valoarea ajustărilor care trebuiau efectuate.

(117)

În ceea ce privește acestea din urmă, Comisia a fost de acord cu producătorul-exportator că funcțiile entităților juridice în cauză erau complementare. Cu toate acestea, nu exista niciun element la dosar care să demonstreze că, în ceea ce privește comisionul cuprins în contractul încheiat între Shougang Jingtang și Shougang International, acesta acoperea fără niciun dubiu plățile pentru servicii atât către Shougang International, cât și către Shougang Hong Kong și, în orice caz, această sumă reprezenta o plată între două entități afiliate, iar relația dintre cele două aducea atingere fiabilității sumei care trebuia dedusă.

(118)

În consecință, suma pentru comisioanele care acoperă funcțiile relevante îndeplinite de Shougang International și Shougang Hong Kong a fost cuantificată de Comisie pe baza costurilor VAG respective ale acestora și a profitului nominal pe care un agent care îndeplinește aceste funcții ar fi de așteptat să îl genereze. O sumă astfel stabilită a fost dedusă din prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

3.5.   Marjele de dumping

(119)

Astfel cum s-a descris mai sus, în urma afirmațiilor părților interesate, Comisia a revizuit marjele de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. Aceste revizuiri au modificat, de asemenea, marja pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion și nivelul taxei la nivel național.

(120)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Societate

Marja de dumping definitivă

Baosteel Group:

Baoshan Iron and Steel Co., Ltd.

WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd.

13,1  %

Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd.

46,7  %

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

24,5  %

Toate celelalte importuri originare din China

62,3  %

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(121)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 228 și 229 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(122)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a afirmat că nu este de acord cu concluziile Comisiei privind consumul la nivelul Uniunii enunțate în considerentele 230-236 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, argumentele sale se refereau numai la decizia provizorie de a nu analiza separat piața liberă și consumul captiv, așadar numai considerentele 232-234.

(123)

În această privință, CISA a subliniat jurisprudența OMC (14) care a stabilit necesitatea ca autoritățile care efectuează examinarea să analizeze în mod obiectiv toate segmentele unei industrii. Prin urmare, CISA a solicitat Comisiei să remedieze această eroare și să separe analizele piețelor captive și libere.

(124)

Comisia a observat că CISA nici măcar nu a încercat să explice de ce decizia Comisiei de a nu analiza separat aceste două segmente ale piețelor ar fi fost eronată. Astfel cum reiese în mod clar din jurisprudența citată de CISA în cuprinsul acelorași puncte: „[...] în subsidiar, autoritățile care efectuează examinarea ar trebui să ofere o explicație satisfăcătoare cu privire la motivul pentru care nu este necesar să se examineze în mod direct sau specific celelalte părți ale industriei interne” (15).

(125)

În acest sens, astfel cum s-a stabilit în mod clar în considerentele 233 și 234 din regulamentul provizoriu, Comisia nu a considerat necesar să facă o distincție între piața captivă și piața liberă deoarece, în primul rând, nu a existat nicio diferență de comportament între cele două piețe, în timp ce, în al doilea rând, piața captivă a reprezentat aproximativ 1 % din volumul de pe piața liberă pe parcursul perioadei examinate. CISA a ignorat complet acest raționament.

(126)

Prin urmare, în lipsa oricăror argumente pentru a contesta această decizie, Comisia a respins afirmațiile CISA și și-a menținut constatările enunțate în considerentele 230-236 din regulamentul provizoriu.

4.3.   Importurile din țara în cauză

4.3.1.   Cantitatea și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză

(127)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CISA a contestat concluziile Comisiei privind rolul importurilor din China în cauzarea unui prejudiciu important industriei Uniunii, constatate în considerentele 237-240 din regulamentul provizoriu. În esență, CISA a reiterat constatările Comisiei cu privire la modul în care pandemia de COVID-19 și perturbările comerțului maritim au afectat evoluția atât a cererii din Uniune, cât și a volumelor importurilor din China. Cu toate acestea, CISA a susținut că tendința din 2022 până în perioada de investigație a arătat o revenire la modelele comerciale normale și o reechilibrare a unei piețe perturbate în locul unei situații care a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(128)

Potrivit celor evidențiate de Comisie, în considerentele 237-240 din regulamentul provizoriu au fost evaluate cantitățile și cotele de piață ale importurilor din China, și nu legătura de cauzalitate dintre acestea și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Pe de altă parte, pe fond, observațiile CISA nu au contestat concluziile Comisiei din aceste considerente.

(129)

Astfel, în lipsa oricăror afirmații care să demonstreze contrariul, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 237-240 din regulamentul provizoriu.

4.3.2.   Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor

(130)

Potrivit CISA, Comisia nu a efectuat o evaluare exactă și obiectivă a tendințelor prețurilor în considerentele 241-250 din regulamentul provizoriu. CISA a susținut că prețurile importurilor din China au crescut în cursul perioadei examinate și, prin urmare, au redus potențialul de subcotare a prețurilor.

(131)

De asemenea, potrivit CISA, Comisia a atribuit în mod superficial blocarea și scăderea prețurilor importurilor din China, în loc să considere creșterea costului de producție ca având o contribuție majoră.

(132)

Tabelul 4 din regulamentul provizoriu a arătat, într-adevăr, că prețurile chineze au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, astfel cum se prevede în tabelul 8 din regulamentul provizoriu, costul de producție al industriei Uniunii a crescut și mai mult în această perioadă, cu 64 %. Prin urmare, concluzia CISA potrivit căreia creșterea prețului importurilor din China a avut un potențial redus de blocare sau subcotare a prețurilor a fost incorectă în fapt. CISA însăși a recunoscut că subcotarea prețurilor a fost constatată în perioada de investigație, când prețurile chineze au fost mai mari decât în 2020 sau 2021, sprijinind concluziile Comisiei în această privință.

(133)

În considerentul 277 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat că prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii s-au menținut sub nivelul costurilor medii de producție în toți anii perioadei examinate, cu excepția anului 2022, fapt care ar putea fi atribuit blocării și scăderii prețurilor în diferiți ani ai perioadei examinate, inclusiv în perioada de investigație.

(134)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile de mai sus ca fiind neîntemeiate și și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 241-250 din regulamentul provizoriu.

4.4.   Situația economică a industriei Uniunii

4.4.1.   Observații generale

(135)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 251-254 din regulamentul provizoriu.

4.4.2.   Indicatori macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(136)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Trivium a pus sub semnul întrebării exactitatea concluziilor Comisiei privind capacitățile de producție disponibile în Uniune. În mod specific, aceasta a considerat că cifrele privind capacitatea sunt probabil teoretice, deoarece realizarea acestei producții ar necesita factori de producție suplimentari din sectorul siderurgic din amonte și deschiderea liniilor de producție neutilizate.

(137)

Trivium a adăugat, de asemenea, că unul dintre producătorii din Uniune neincluși în eșantion, Liberty Liege Dudelange („Liberty”), și-a încetat producția la uzina sa din Liège, Belgia, în timp ce o alta, uzina Acciaierie d’Italia din Genova, Italia („Acciaierie”), nu era pe deplin operațională de mai mulți ani din cauza dificultăților financiare.

(138)

În cele din urmă, Trivium a subliniat că, în ceea ce privește capacitatea uzinelor din Regatul Unit („Regatul Unit”), aceasta nu ar trebui să fie luată în considerare în calculul capacității Uniunii, deoarece Regatul Unit nu mai este stat membru din 2021 și a subliniat că unul dintre producătorii din Uniune a suferit o avarie la linia de producție pentru oțelul acoperit electrolitic cu crom (ECCS). Întrucât ECCS și produsele cositorite sunt adesea utilizate în aceleași aplicații (în special producția de cutii de conserve alimentare), acest lucru a dus la o creștere a cererii de produse cositorite în Uniune.

(139)

EUROFER a contestat argumentele prezentate de Trivium, oferind exemple de declarații publice ale Liberty din 2024 (16), indicând faptul că Liberty efectuează o revizuire a operațiunilor sale în scopul restructurării sau al unei eventuale cesionări a instalațiilor sale, demonstrând că respectivele capacități neutilizate pot deveni din nou disponibile. EUROFER a adăugat că și în situația în care acest lucru nu s-ar întâmpla, iar instalațiile ar fi complet închise, aceasta nu ar avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra aprovizionării, deoarece Liberty reprezintă doar o mică parte din capacitatea totală a Uniunii.

(140)

EUROFER a făcut afirmații similare cu privire la uzina Acciaierie din Genova, făcând trimitere la comunicate de presă care indică faptul că uzina respectivă încă producea în 2023 (17).

(141)

Comisia a reamintit, în această privință, că investigația vizează numai industria Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și că Regatul Unit este o țară terță. De asemenea, prezenta investigație vizează numai produsul care face obiectul investigației, astfel cum este definit în secțiunea 2 din avizul de deschidere (18). Prin urmare, cifrele privind capacitatea nu includ capacitățile identificate în Regatul Unit și nici capacitățile Uniunii legate de producția de ECCS.

(142)

Comisia a reamintit, de asemenea, că cifrele privind capacitatea indicate în Tabelul 5 din regulamentul provizoriu au fost furnizate chiar de producătorii din Uniune; mai precis, răspunsul la chestionarul macro, care a fost verificat de Comisie în etapa definitivă a investigației.

(143)

Astfel, cifrele privind capacitatea provin din date verificate și nu au fost prezentate dovezi care să pună la îndoială exactitatea acestor cifre.

(144)

Comisia a confirmat că o cotă adecvată din capacitatea Liberty și Acciaierie d’Italia a fost, de asemenea, adăugată la cifrele privind capacitatea totală. Faptul că aceste societăți au redus ori au restricționat producția în perioada în cauză nu înseamnă că această capacitate nu există. Din informațiile pe care le deține Comisia și după cum a subliniat EUROFER, liniile de producție nu au fost desființate și ar putea, în principiu, să fie repuse în funcțiune în cazul în care condițiile de piață se îmbunătățesc (19). Prin urmare, acestea ar trebui să fie avute în vedere la calcularea capacității totale de producție din Uniune.

(145)

În plus, capacitatea de producție a acestor două societăți luate împreună se ridică la [250-350] de mii de tone pe an. Prin urmare, chiar dacă acestea nu ar fi luate în calcul pentru capacitatea totală a Uniunii, acest lucru nu ar modifica în mod substanțial concluzia Comisiei enunțată în considerentul 383 din regulamentul provizoriu, contestată de Trivium. Mai precis, chiar și cu această reducere, capacitatea totală de producție a Uniunii ar depăși în continuare cererea totală a Uniunii cu [650-750] de mii de tone chiar și în anul 2020, când a fost înregistrată cea mai mare cerere, ceea ce nu indică niciun risc de deficit de aprovizionare.

(146)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a respins afirmațiile formulate de Trivium ca fiind nefondate și a confirmat concluziile enunțate în considerentele 255-257 din regulamentul provizoriu.

(147)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a susținut că Comisia nu a făcut distincție între capacitatea nominală și gradul real de utilizare a capacității sau de pregătire operațională, oferind o imagine înșelătoare în ceea ce privește disponibilitatea aprovizionării în Uniune. CISA a subliniat că Liberty a recunoscut public necesitatea restructurării sau cesionării, în timp ce operațiunile uzinei Acciaierie au fost îngreunate de dificultăți financiare de lungă durată. Aducerea acestor instalații pentru a începe efectiv producția ar necesita, prin urmare, capital substanțial, timp și procese de reglementare care limitează disponibilitatea în condiții reale a capacității de producție în Uniune.

(148)

Comisia nu a susținut niciodată că aceste capacități sunt disponibile imediat pentru producție. În schimb, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 144 de mai sus, deși aceste instalații nu produceau în prezent produse de cositorit, producția acestora ar putea, în principiu, să reînceapă în cazul în care condițiile de piață s-ar îmbunătăți, chiar dacă acest proces ar putea necesita o anumită perioadă de timp.

(149)

În plus, astfel cum a subliniat deja Comisia în considerentul 145 de mai sus, chiar și fără a lua în considerare uzinele Liberty și Acciaierie, capacitatea totală de producție a Uniunii ar depăși în continuare cererea totală a Uniunii cu [650-750] de mii de tone chiar și în cel mai mare an de cerere din 2020, ceea ce arată că nu există niciun risc de deficit de aprovizionare.

(150)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile formulate de CISA.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(151)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Steelforce a susținut că, în ceea ce privește cota de piață a industriei Uniunii, aceasta a înregistrat o ușoară creștere în perioada cuprinsă între anul 2023 și perioada de investigație, indicând că tendința s-a uniformizat și sugerând că nivelul scăderii cotei de piață observate în cursul perioadei examinate nu este prevăzut să continue în viitor. Potrivit Steelforce, Comisia nu a explicat de ce o viitoare erodare minoră a pieței industriei Uniunii ar trebui să justifice intervenția.

(152)

Perioada de investigație s-a suprapus în mare măsură cu anul 2023, fiind perioada cuprinsă între 1 aprilie 2023 și 31 martie 2024. Prin urmare, argumentul potrivit căruia scăderea cotei de piață s-a uniformizat induce în eroare și nu poate fi pur și simplu extrapolat în viitor. Pentru efectuarea analizei sale, Comisia a luat în considerare întreaga perioadă examinată, care a arătat o scădere semnificativă a cotei de piață de 14 %, în timp ce importurile din China au crescut cu 125 % în cursul aceleiași perioade. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(153)

În lipsa oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele 258-260 din regulamentul provizoriu.

4.4.2.3.   Creșterea economică

(154)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 261-267 din regulamentul provizoriu.

4.4.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(155)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 268-271 din regulamentul provizoriu.

4.4.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(156)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 272 și 273 din regulamentul provizoriu.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(157)

Având în vedere respingerea afirmațiilor CISA privind blocarea și scăderea prețurilor din considerentele 131-134 de mai sus și în lipsa altor observații, se confirmă considerentele 274-279 din regulamentul provizoriu.

4.4.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(158)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 280 și 281 din regulamentul provizoriu.

4.4.3.3.   Stocurile

(159)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 282-284 din regulamentul provizoriu.

4.4.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(160)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 285-292 din regulamentul provizoriu.

4.5.   Concluzie privind prejudiciul

(161)

Steelforce a contestat concluzia Comisiei potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu. Potrivit celor subliniate de Steelforce, cota de piață a industriei Uniunii s-a menținut la un nivel semnificativ, aproximativ 70 %, fiind de peste două ori mai mare decât cota de piață a importurilor din China pe parcursul perioadei examinate. Steelforce a susținut că, din această perspectivă, o reducere de la 78 % la 67 % a cotei de piață (și anume cu 11 puncte procentuale) nu poate fi considerată „importantă”, deoarece nu conduce la o deteriorare semnificativă a forțelor existente ale pieței.

(162)

Steelforce a precizat, de asemenea, că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu este suficientă stabilirea de către Comisie a unui grad de prejudiciu adus industriei Uniunii, ci mai degrabă ca un astfel de prejudiciu să fie „important”.

(163)

Comisia a reamintit în această privință că, deși articolul 3 alineatul (1) din regulamentul de bază impune într-adevăr Comisiei să stabilească existența unui prejudiciu important, acesta nu precizează când și cum ar trebui să se considere că standardul privind prejudiciul „important” este îndeplinit, oferind Comisiei libertatea de a dispune în acest sens.

(164)

Astfel, Comisia a reamintit că prejudiciul important poate fi stabilit chiar dacă industria Uniunii deține majoritatea cotei de piață a Uniunii, în timp ce, astfel cum se prevede în mod expres la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, un singur indicator de prejudiciu nu va constitui neapărat o bază decisivă de orientare. Într-adevăr, Comisia a luat în considerare cotele de piață împreună cu toți ceilalți indicatori de prejudiciu și evoluțiile pieței și a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. În cele din urmă, Comisia consideră că o scădere cu 11 puncte procentuale a cotei de piață a industriei Uniunii este substanțială.

(165)

Prin urmare, Comisia a respins argumentul Steelforce și și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 293-305 potrivit cărora industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(166)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a susținut că Comisia nu a analizat în mod substanțial dacă pierderea de 11 puncte procentuale din cota de piață a industriei Uniunii reflectă tipul de deteriorare semnificativă necesară în temeiul regulamentului de bază. CISA a propus ca, în cadrul unei astfel de analize, ar fi trebuit să fie luată în considerare proporționalitatea pe piața produselor cu conținut redus, care ar fi fost atât în scădere, cât și supusă unor schimbări structurale.

(167)

Comisia a constatat că afirmațiile CISA par să ignore cea mai mare parte a analizei efectuate de Comisie. Astfel cum se indică în considerentul 164 de mai sus, Comisia a considerat că o scădere cu 11 puncte procentuale a cotei de piață este substanțială. Evoluția cotelor de piață în contextul evoluției altor indicatori, cum ar fi cererea și alte forțe ale pieței, a fost analizată pe larg, în special în considerentele 258-267, 295-297, 300, 303, 308-320, 330-336 și 350-355 din regulamentul provizoriu și detaliată în lumina observațiilor părților, printre altele, în considerentele 170, 176-182 de mai jos. Comisia a respins afirmațiile CISA de mai sus ca fiind nefondate.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(168)

CISA a susținut caracterul eronat al concluziei Comisiei potrivit căreia importurile care fac obiectul unui dumping au fost cauza prejudiciului. Mai precis, potrivit CISA, creșterea importurilor nu a fost contextualizată în mod corespunzător, având în vedere perioadele de restricții comerciale și de creștere a cererii în timpul pandemiei de COVID-19. CISA a susținut că, în ceea ce privește creșterea volumelor importurilor discutată în considerentele 237-239 din regulamentul provizoriu, aceasta a fost o corecție previzibilă în urma unei perioade de restricții comerciale și de creștere a cererii.

(169)

De asemenea, CISA și-a reiterat observațiile privind prețurile importurilor din China, indicând că și acestea au înregistrat o creștere în cursul perioadei examinate, fără a prezenta argumente sau elemente de probă suplimentare privind modul în care acest lucru ar invalida concluziile Comisiei referitoare la legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(170)

Afirmațiile CISA din considerentul 168 de mai sus sunt însă vădit neadevărate. Comisia a ținut seama de condițiile de piață predominante în cursul perioadei examinate și a contextualizat evoluția volumelor importurilor și a cotelor de piață în astfel de condiții, în special perturbările lanțurilor de aprovizionare (20) și efectele pandemiei de COVID-19 asupra evoluției cererii (21). Punctul de vedere al CISA cu privire la interacțiunea dintre acești factori nu diferă în mod semnificativ de concluziile la care a ajuns Comisia.

(171)

În mod similar, Comisia a subliniat că evoluția prețurilor importurilor din China și interacțiunea acesteia cu prejudiciul suferit de industria Uniunii au fost deja analizate în considerentele 241-250 și 319-320 din regulamentul provizoriu.

(172)

Prin urmare, Comisia a respins argumentele CISA, menținându-și totodată concluziile enunțate în considerentele 307-320 din regulamentul provizoriu.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Consumul

(173)

Steelforce a susținut că scăderea producției cu care s-a confruntat industria Uniunii este cel puțin parțial consecința scăderii cererii, atât la nivel mondial, cât și în Uniune. Astfel cum a arătat Comisia în Tabelul 2 din regulamentul provizoriu, cererea din Uniune a scăzut cu 25 % în perioada cuprinsă între anul 2020 și perioada de investigație. Scăderea cererii la nivel mondial este evidențiată și de faptul că volumul exporturilor industriei Uniunii a scăzut, de asemenea, cu 24 % în decursul aceleiași perioade. Prin urmare, scăderea producției nu poate fi imputată importurilor din China.

(174)

CISA a susținut, pe scurt, că analiza legăturii de cauzalitate ar trebui să țină seama de impactul scăderii cererii asupra volumelor de vânzări și asupra ajustărilor de preț.

(175)

În ceea ce privește argumentul invocat de Steelforce, Comisia a subliniat că acest factor a fost, în fapt, avut în vedere. Comisia a recunoscut că ar fi fost de așteptat ca industria Uniunii să înregistreze pierderi de volum în raport cu anumite vânzări și în materie de producție pe piața aflată în scădere (22). Astfel cum se arată, printre altele, în considerentul 327 din regulamentul provizoriu, scăderea cu 36 % a volumului vânzărilor către Uniune înregistrată de industria Uniunii a fost cu aproape 50 % mai mare decât scăderea consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate.

(176)

În același timp, chiar și pe măsură ce piața era în scădere, volumele importurilor din China au continuat să crească. Ar fi fost de așteptat ca, pe o piață în scădere, toate volumele să scadă în proporții relativ egale. Producătorii chinezi nu numai că și-au sporit volumul exporturilor, ci au și câștigat cotă de piață, în detrimentul producătorilor din Uniune (a se vedea considerentele 263 și 264 din regulamentul provizoriu).

(177)

Comisia a reamintit că astfel de volume în creștere au intrat totodată în Uniune la prețuri de dumping, ceea ce a subcotat și a blocat prețurile industriei Uniunii în 2023 și în perioada de investigație.

(178)

Astfel cum a subliniat deja Comisia în considerentul 320 din regulamentul provizoriu, datorită volumului și cotei sale de piață în comparație cu importurile din alte țări terțe, importurile din China au exercitat în mod clar cea mai mare influență asupra comportamentului în materie de prețuri de pe piață.

(179)

Prin urmare, Comisia a respins argumentele invocate de Steelforce și de CISA și și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 323-329 din regulamentul provizoriu.

5.2.2.   Importuri din țări terțe

(180)

CISA a susținut din nou că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a evaluat dacă importurile din țări terțe au contribuit la concurența prețurilor și la modificarea cotei de piață, în special deoarece Comisia a recunoscut în considerentul 330 din regulamentul provizoriu că importurile din alte surse, cum ar fi Coreea și Turcia, au intrat în Uniune, dar nu a evaluat dacă aceste importuri au contribuit la concurența prețurilor și la modificarea cotei de piață.

(181)

Cu toate acestea, astfel cum se prevede în considerentul 333 din regulamentul provizoriu, volumul importurilor și cota de piață din alte țări terțe, inclusiv Coreea și Turcia, au fost scăzute și au înregistrat o scădere semnificativă în perioada examinată și, prin urmare, nu ar fi putut exercita un impact semnificativ asupra industriei Uniunii. Prin urmare, afirmația CISA a fost nefondată.

(182)

Astfel, în lipsa unor observații semnificative care să demonstreze contrariul, Comisia și-a menținut concluziile enunțate în considerentele 330-336 din regulamentul provizoriu.

5.2.3.   Performanța la export a industriei Uniunii

(183)

CISA a susținut din nou faptul că modul în care scăderea exporturilor a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii nu a fost evaluat în mod adecvat de către Comisie.

(184)

CISA nu a furnizat argumente sau explicații cu privire la motivul pentru care a formulat o astfel de opinie. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată.

(185)

Astfel, în lipsa unor observații semnificative care să demonstreze contrariul, Comisia și-a menținut concluziile enunțate în considerentele 337-342 din regulamentul provizoriu.

5.2.4.   Costul de producție și investițiile

(186)

CISA a susținut din nou faptul că modul în care creșterea costurilor de producție a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii nu a fost evaluat în mod adecvat de către Comisie. CISA nu a furnizat argumente sau explicații cu privire la motivul pentru care a formulat o astfel de opinie. Prin urmare, Comisia a respins afirmația CISA ca nefondată.

(187)

În mod similar, MPE a sugerat că creșterea costului de producție este strâns corelată cu performanța industriei Uniunii atât pe piața internă, cât și pe piața de export. MPE a sugerat că, în ceea ce privește Comisia, aceasta ar fi trebuit să demonstreze că motivul prejudiciului suferit de industria Uniunii nu îl constituie creșterea costurilor de producție.

(188)

Pe de altă parte, Steelforce și-a menținut poziția potrivit căreia creșterea investițiilor a fost principala cauză a prejudiciului pentru industria Uniunii, susținând în mod specific că analiza Comisiei din considerentele 291, 346 și 347 din regulamentul provizoriu nu este adecvată în această privință.

(189)

Steelforce a susținut că scopul investițiilor este nesemnificativ, în măsura în care acestea au în mod clar un impact asupra situației financiare a producătorilor din Uniune.

(190)

EUROFER a furnizat un răspuns la aceste afirmații, susținând că investițiile pentru întreținere reprezintă un pas necesar pentru orice întreprindere, iar investițiile în vederea atingerii obiectivelor de mediu sunt impuse de legislația Uniunii. Cel mult, acest din urmă aspect explică de ce investițiile au fost totuși efectuate într-un mediu de piață dificil. De asemenea, potrivit celor susținute de EUROFER, costurile asociate investițiilor de mediu nu ar trebui să fie considerate un factor care invalidează legătura de cauzalitate, deoarece Comisia ia în considerare în calculele sale privind marja de prejudiciu și costurile viitoare de conformare cu legislația de mediu.

(191)

În ceea ce privește afirmațiile formulate de MPE, Comisia a subliniat că a ținut seama, în fapt, de creșterea costurilor de producție și de interacțiunea sa cu alți factori în analiza sa privind prejudiciul și legătura de cauzalitate (23). MPE nu a demonstrat de ce o parte a analizei sale ar fi fost eronată și nici modul în care evoluția altor indicatori ar putea fi atribuită, în schimb, creșterii costurilor de producție. Cu titlu de exemplu, în cazul în care costurile de producție ar fi principalul indicator al performanței industriei Uniunii, astfel cum a sugerat MPE, nu ar fi posibil ca industria Uniunii să realizeze profit în 2022, anul în care costurile de producție au înregistrat al doilea cel mai ridicat nivel pe parcursul întregii perioade examinate, în condițiile în care a înregistrat pierderi în toți ceilalți ani.

(192)

În ceea ce privește afirmațiile privind creșterea investițiilor, Comisia a reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 291 din regulamentul provizoriu, creșterea investițiilor poate fi atribuită aproape în totalitate unui singur producător din Uniune și care s-a datorat întreținerii periodice care a trebuit să fie efectuată asupra unuia dintre furnalele sale înalte, în timp ce restul investițiilor au fost efectuate aproape exclusiv în domeniul conformării cu legislația de mediu. Alte investiții, în special ale celorlalți doi producători, au rămas, în esență, neschimbate în cursul perioadei examinate.

(193)

Întrucât întreținerea activelor de bază, astfel cum este descrisă mai sus, este esențială pentru ca orice întreprindere să își mențină orice operațiune semnificativă, în timp ce costurile de conformare cu legislația de mediu sunt determinate de legislație, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia o astfel de creștere a investițiilor nu poate fi considerată un prejudiciu autoprovocat. Nu este vorba despre o decizie comercială care ar putea fi amânată în mod rezonabil. Faptul că, astfel cum a subliniat EUROFER, aceste investiții au fost realizate într-un mediu de piață dificil reflectă și mai mult această concluzie.

(194)

Cu toate acestea, Comisia a simulat cifrele privind profitabilitatea prin eliminarea din costurile agregate ale industriei Uniunii: (a) a investițiilor realizate de producătorul cu cea mai mare pondere a investițiilor; și (b) a tuturor investițiilor realizate de toți cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. În ambele scenarii, tendințele profitabilității rămân aceleași, iar industria Uniunii a continuat să înregistreze pierderi în 2020, 2021, 2023 și în perioada de investigație.

(195)

Acest lucru a arătat că investițiile realizate nu au fost principalul factor determinant al prejudiciului suferit de industria Uniunii – chiar dacă nu ar fi fost realizate investiții în cursul perioadei examinate, situația profitabilității industriei Uniunii nu ar fi suferit schimbări semnificative.

(196)

Pe baza celor de mai sus și în urma analizei suplimentare a impactului investițiilor asupra profitabilității industriei Uniunii, prezentată mai sus, Comisia și-a menținut concluzia potrivit căreia nici creșterea costurilor de producție, nici investițiile nu au fost principala cauză a prejudiciului adus industriei Uniunii.

5.2.5.   Contractele pe termen lung dintre producătorii și utilizatorii din Uniune

(197)

Steelforce și-a reiterat argumentul potrivit căruia prejudiciul cauzat producătorilor din Uniune a fost autoprovocat de decizia lor comercială de a se baza în continuare pe contracte pe termen lung cu clienții lor, utilizatorii de produse cositorite. Steelforce a susținut că, în regulamentul provizoriu, Comisia nu a explicat de ce această practică nu a putut fi modificată, dat fiind că utilizatorii nu se opun achiziționării de tablă cositorită în contextul vânzărilor punctuale de la producători din afara Uniunii.

(198)

Ca răspuns, EUROFER a reiterat faptul că respectivele contracte pe termen lung reprezintă un standard de piață de piață împins în cele din urmă de-a lungul lanțurilor valorice de către supermarketuri, pentru a asigura previzibilitatea prețurilor, și că exportatorii chinezi au profitat de această realitate prin subcotarea producătorilor din Uniune prin vânzări la vedere și, astfel, prin acapararea în cele din urmă a cotei de piață.

(199)

Steelforce a răspuns la aceste cereri reconvenționale, reiterându-și argumentul potrivit căruia motivul pentru care producătorii din Uniune nu ar trece ei înșiși la vânzări punctuale (deoarece producătorii din afara Uniunii pot colabora în mod clar cu utilizatorii în cadrul unor astfel de contracte) a fost propria lor decizie comercială.

(200)

Comisia a reamintit că a explicat, în fapt, de ce standardul contractelor anuale din cadrul lanțurilor de aprovizionare din Uniune nu poate fi modificat unilateral de producătorii din Uniune. Astfel cum se explică în considerentul 322 din regulamentul provizoriu și cum a reiterat EUROFER în cererea sa reconvențională, principalii comercianți cu amănuntul (supermarketuri) din Uniune solicită prețuri anuale de la furnizorii lor de cutii de conserve alimentare, care, la rândul lor, solicită același lucru de la furnizorii lor de cutii, care, la rândul lor, solicită același lucru de la producătorii de produse cositorite din Uniune.

(201)

Nu a fost prezentat niciun element de probă nou care să indice vreo eroare în concluziile Comisiei în această privință. Având în vedere acest lucru și ținând cont de faptul că Comisia dispune de elemente de probă la dosar care demonstrează că contractele anuale cu producătorii din Uniune reprezintă un standard de piață, în timp ce exportatorii chinezi primesc, de obicei, comenzi spot, Comisia și-a menținut concluziile din considerentele 321, 322, 348 și 349 din regulamentul provizoriu.

(202)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA și Steelforce nu au fost de acord cu concluziile Comisiei privind relevanța contractelor anuale în analiza legăturii de cauzalitate.

(203)

Steelforce a susținut că, chiar dacă utilizarea contractelor anuale cu producătorii din Uniune reprezintă un standard de piață, nici Comisia, nici vreuna dintre părțile interesate nu au reușit să explice de ce s-ar considera că industria Uniunii este obligată să utilizeze contracte anuale, în timp ce utilizatorii acceptă în mod clar să desfășoare activități comerciale cu producătorii chinezi pe piața la vedere.

(204)

Pe de altă parte, CISA a subliniat faptul că creșterea costului de producție al industriei Uniunii nu a putut fi compensată prin creșterea prețurilor. CISA a susținut că nu importurile din China sunt cele care suprimau prețurile care au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii, ci mai degrabă poziționarea structurală a acesteia în cadrul lanțului de aprovizionare. Faptul că industriile din aval determină industria Uniunii să vândă pe baza contractelor anuale a lăsat puțin loc pentru ajustările necesare ale prețurilor.

(205)

Astfel cum Comisia a explicat deja în considerentul 322 din regulamentul provizoriu și în considerentul 200 de mai sus, contractele anuale reprezintă o așteptare generală a pieței impusă întreprinderilor din aval, începând de la supermarketuri și continuând de-a lungul lanțului valoric. Marii comercianți cu amănuntul doresc previzibilitate în stabilirea prețurilor pe tot parcursul anului. În același timp, operațiunile unităților de umplere a alimentelor depind în mare măsură de calendarul și de volumele recoltelor anuale. Astfel, prin însăși natura activității lor, unitățile de umplere a alimentelor au nevoie de previzibilitate în ceea ce privește volumul și timpul de pregătire al cutiilor goale de care au nevoie într-un anumit an, pentru ca alimentele să poată fi introduse în conserve în timp util după recoltare. Acest lucru se traduce, de asemenea, prin faptul că producătorii au nevoie de o aprovizionare la fel de previzibilă cu produse cositorite pentru a produce cutiile respective în timp util. O astfel de specificitate a pieței favorizează previzibilitatea livrărilor și ancorarea celei mai mari părți a comenzilor în lanțurile de aprovizionare locale, cu termene de execuție mai scurte, mai puțin predispuse la perturbări. Acest lucru duce, în mod firesc, la o presiune generală a pieței pentru ca producătorii din Uniune să convină asupra unor contracte anuale cu majoritatea clienților lor care produc cutii de conserve alimentare.

(206)

Având în vedere că cea mai mare parte a ofertei este astfel asigurată în ceea ce privește volumele și prețurile, producătorii de alimente pot opta să se aprovizioneze, de asemenea, cu anumite volume de produse cositorite la prețuri mai mici din China și din alte țări terțe de pe piața la vedere. Prin urmare, natura specială a nevoilor întreprinderilor din aval și comportamentul lor economic rațional în cadrul acestui lanț valoric explică motivul pentru care piața preferă contractele anuale cu producătorii din Uniune, dar tolerează vânzările la vedere din China.

(207)

În plus, Comisia a subliniat că argumentul Steelforce implica, de asemenea, faptul că producătorii din Uniune aleg, dintr-un anumit motiv, să accepte condiții comerciale care îi determină să își desfășoare activitatea în pierdere. Comisia nu a văzut, iar Steelforce nu a explicat de ce producătorii din Uniune ar decide, în calitate de operatori economici raționali, să își desfășoare activitatea într-un astfel de mod.

(208)

În ceea ce privește argumentul CISA, chiar dacă acesta ar fi acceptat, Comisia a subliniat că lipsa profitabilității este doar unul dintre elementele analizei legăturii de cauzalitate. Astfel cum se indică în considerentele 350-354 din regulamentul provizoriu, concluzia privind legătura de cauzalitate se bazează pe pierderea cotei de piață, subcotarea prețurilor, blocarea prețurilor și scăderea prețurilor.

(209)

Într-adevăr, astfel cum s-a demonstrat, producătorii din Uniune au pierdut din cota de piață în raport cu importurile din China care au fost vândute la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune și cauzau blocarea și scăderea prețurilor în aproape toți anii perioadei examinate.

(210)

În cele din urmă, poziționarea structurală a industriei Uniunii în cadrul lanțului de aprovizionare nu ar fi o problemă în sine. Dacă nu ar exista volume din ce în ce mai mari ale importurilor din China la prețuri de dumping, industria Uniunii ar fi în măsură să negocieze condiții mai bune în contractele sale. Astfel cum se poate observa din tabelele 3 și 4 din regulamentul provizoriu, volumul și cota de piață a importurilor din China au crescut în 2022, 2023 și PI, în timp ce prețurile au scăzut în 2023 și în PI. Pentru a concura cu aceste importuri la prețuri inechitabile și pentru a rămâne pe piață, industria Uniunii a trebuit să accepte condiții mai puțin favorabile.

(211)

Astfel cum s-a explicat, printre altele, în considerentele 274-279 din regulamentul provizoriu, astfel de importuri au cauzat blocarea prețurilor pentru industria Uniunii, obligând-o astfel să vândă în pierdere. Acest lucru este clar vizibil în faptul că industria Uniunii, după ce a fost în măsură să vândă peste costurile sale de producție în 2022, și-a redus prețurile în 2023 și în PI, chiar și în condițiile în care costurile de producție au continuat să crească în 2023 (tabelul 8 din regulamentul provizoriu).

(212)

Prin urmare, argumentul formulat de CISA a fost respins ca nefondat.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(213)

Astfel cum s-a explicat în secțiunile 5.1 și 5.2 de mai sus, Comisia a analizat toate observațiile pe care părțile interesate le-au formulat cu privire la analiza Comisiei referitoare la legătura de cauzalitate din regulamentul provizoriu. Nu au fost prezentate elemente sau argumente noi care să justifice o inversare a concluziilor Comisiei în această privință.

(214)

Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările din considerentele 350-354 din regulamentul provizoriu și și-a menținut concluzia potrivit căreia importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(215)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CISA nu a fost de acord cu constatările Comisiei privind legătura de cauzalitate, în special cu concluziile Comisiei privind scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii și impactul creșterii investițiilor. CISA a susținut că, deși este posibil ca importurile din China să fi exercitat un anumit grad de presiune concurențială, elementele de probă disponibile nu susțin concluzia că acestea au constituit cauza predominantă sau una importantă a prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(216)

Întrucât CISA nu a furnizat dovezi sau argumente noi în sprijinul acestei concluzii, Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată și și-a menținut concluzia din considerentul 214 de mai sus.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

(217)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 355 din regulamentul provizoriu.

6.1.   Marja de prejudiciu

(218)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 356-361 din regulamentul provizoriu.

(219)

Marjele de prejudiciu au fost recalculate luând în considerare taxele care trebuie plătite. Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 220-227 din regulamentul provizoriu).

Societate

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (%)

Baosteel Group:

—

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

—

WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd.

13,1

46,2

Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd.

46,7

62,4

Alte societăți cooperante neincluse în eșantion

24,5

52,0

Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză

62,3

71,7

6.2.   Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii

(220)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(221)

Cu toate acestea, chiar și cu marjele revizuite, marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului au rămas mai mari decât marjele de dumping. Prin urmare, Comisia a considerat că nu este necesar să se abordeze acest aspect.

6.3.   Concluzie privind nivelul măsurilor

(222)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

Societate

Taxa antidumping definitivă (%)

Baosteel Group:

—

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

—

WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd.

13,1

Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd.

46,7

Alte societăți cooperante neincluse în eșantion

24,5

Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză

62,3

7.   INTERESUL UNIUNII

(223)

În observațiile lor cu privire la regulamentul provizoriu, mai multe părți interesate au contestat concluziile Comisiei privind interesul Uniunii.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(224)

În observațiile sale cu privire la regulamentul provizoriu, Steelforce a susținut că taxele antidumping vor conduce la închiderea instalațiilor de producție a cutiilor de conserve din Uniune. Acest lucru ar distruge principala piață a producătorilor din Uniune, ceea ce înseamnă că taxele antidumping sunt împotriva interesului industriei Uniunii.

(225)

Acest argument se bazează pe ipoteza că impactul taxelor asupra utilizatorilor ar fi atât de negativ încât va conduce la prăbușirea producției de cutii de conserve în Uniune. Cu toate acestea, potrivit analizei din secțiunea 7.3 de mai jos, nu s-a demonstrat că este probabil ca acest scenariu să se materializeze.

(226)

Având în vedere acest lucru și în lipsa altor observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 368-370 din regulamentul provizoriu.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al comercianților

(227)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Steelforce a susținut săvârșirea unei erori de către Comisie în evaluarea interesului importatorilor. Comisia a concluzionat că importurile de produse cositorite au reprezentat o cotă minoră din cifra de afaceri a grupului Steelforce, deși entitatea care a răspuns la chestionar era Steelforce Packaging BV, o entitate distinctă, care ar fi fost de fapt mult mai grav afectată.

(228)

Comisia a clarificat faptul că Steelforce Packaging BV este, într-adevăr, o singură societate din cadrul grupului Steelforce, în timp ce concluziile Comisiei din considerentele 373 și 374 din regulamentul provizoriu făceau referire la întregul grup Steelforce.

(229)

Acest fapt nu infirmă însă concluziile la care s-a ajuns în considerentele respective. Chestionarele Comisiei au solicitat date (în special privind cifra de afaceri și profitabilitatea) la nivelul operațiunilor totale ale Uniunii, tocmai pentru a obține o imagine exactă a modului în care ar fi afectată poziția globală a unui importator din Uniune.

(230)

Având în vedere cele de mai sus și dat fiind că niciun alt importator sau comerciant nu s-a manifestat pentru a se opune taxelor, Comisia și-a menținut concluzia că este puțin probabil ca taxele să aibă un efect negativ semnificativ asupra situației importatorilor și comercianților din Uniune.

(231)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Steelforce a susținut că, în cazul în care Comisia intenționează să tragă concluzii cu privire la modul în care taxele antidumping ar putea avea un impact asupra importatorilor pe baza datelor colectate de la Steelforce, aceste concluzii ar trebui să fie formulate pe baza operațiunilor totale în Uniune efectuate de Steelforce Packaging BV, entitatea din cadrul grupului Steelforce care importă produse cositorite, și nu de întregul grup Steelforce.

(232)

CISA a susținut, de asemenea, că Comisia nu ar trebui să evalueze impactul taxelor la nivel de grup, ci mai degrabă la nivel de entitate.

(233)

Cu toate acestea, Comisia nu a tras nicio concluzie cu privire la impactul taxelor asupra altor importatori din datele colectate de la Steelforce. În schimb, concluziile formulate în considerentele 371-374 din regulamentul provizoriu și în considerentele 227-230 de mai sus se refereau numai la Steelforce. Această analiză, analizând într-adevăr performanța întregii întreprinderi Steelforce, astfel cum a fost prezentată în răspunsul său la chestionar, nu a sugerat că aceasta va fi afectată în mod semnificativ de taxe.

(234)

În acest scop, Comisia nu a identificat un motiv valabil pentru a-și reevalua abordarea și pentru a analiza numai performanța Steelforce Packaging BV. Astfel cum s-a precizat în răspunsul la chestionar și în elementele de probă colectate în cursul verificării la fața locului, mai multe entități din cadrul Steelforce Group din Uniune au fost implicate într-o anumită măsură în importul și revânzarea produselor cositorite, iar datele relevante au fost consolidate la nivel de grup. Izolarea unei singure societăți de grup pentru a evalua singur impactul asupra acesteia ar fi contrară faptelor stabilite în cadrul investigației.

(235)

În ceea ce privește importatorii în general, astfel cum se explică în considerentul 375 din regulamentul provizoriu și în considerentul 231 de mai sus, Comisia a putut doar să concluzioneze că taxele nu ar avea un impact semnificativ asupra lor, deoarece niciun alt importator, cu excepția Steelforce, nu s-a manifestat pentru a se opune taxelor și nici nu au fost prezentate argumente cu privire la modul în care poziția concurențială a unui importator ar fi afectată în mod negativ de restabilirea condițiilor de concurență echitabile.

7.3.   Interesul utilizatorilor, al consumatorilor sau al furnizorilor

7.3.1.   Afirmații privind disponibilitatea și fiabilitatea aprovizionării

(236)

După comunicarea constatărilor provizorii, Steelforce și MPE și-au reiterat afirmațiile potrivit cărora industria Uniunii nu este o sursă fiabilă de aprovizionare, deoarece utilizatorii se confruntă adesea cu întârzieri în livrările de la producătorii din Uniune. Steelforce a făcut referire la e-mailurile pe care le-a furnizat într-o comunicare anterioară, indicând situații de întârzieri semnificative în livrările producătorilor din Uniune și a observat că Massilly a susținut că producătorii de produse cositorite din Uniune au o capacitate limitată și o politică de previzionare foarte strictă ce interzice orice abatere în materie de volum și prețuri mai mari. MPE a furnizat mai multe e-mailuri din partea membrilor lor ca probe. MPE a reiterat, de asemenea, faptul că taxele vor duce la o ofertă insuficientă de produse cositorite în Uniune. CISA a susținut aceste observații.

(237)

În plus, Steelforce a susținut că industria din aval depinde de importurile din China pentru a-și respecta calendarul de producție. MPE a susținut că nu ar fi fezabil ca industria ambalajelor din aval să revină la aprovizionare din alte țări terțe, deoarece China este de departe cea mai mare sursă de aprovizionare, în afară de industria Uniunii.

(238)

EUROFER a răspuns acestor afirmații susținând că la nivel mondial există o capacitate operațională de [8-13] milioane de tone, excluzând capacitatea din Uniune și din China, care ar putea fi direcționată către piața Uniunii.

(239)

Steelforce a susținut că această capacitate nu a luat în considerare cererea din țările terțe sau partenerii lor comerciali în cauză și, prin urmare, nu a putut fi reorientată către Uniune.

(240)

În plus, MPE a susținut că efectul combinat al măsurilor de salvgardare și al măsurilor antidumping va cauza probleme semnificative industriei ambalajelor metalice din Uniune, atât în ceea ce privește disponibilitatea aprovizionării, cât și în ceea ce privește creșterea costurilor de producție.

(241)

Scopul măsurilor antidumping nu este de a stopa importurile din țara în cauză, ci de a se asigura că acestea intră pe piața Uniunii la prețuri echitabile. Prin această perspectivă trebuie evaluat impactul taxelor asupra utilizatorilor.

(242)

Prin urmare, Comisia nu a putut accepta argumentele potrivit cărora instituirea de taxe va duce la o lipsă de aprovizionare în Uniune. În plus, astfel cum s-a descris deja în considerentul 383 din regulamentul provizoriu (și a fost discutat în continuare în considerentul 145 de mai sus), chiar și în scenariul extrem de puțin probabil în care toate importurile în Uniune ar dispărea, există o capacitate suficientă în Uniune pentru a satisface cererea totală a Uniunii. Pe lângă aceasta, există diverse alte surse de aprovizionare din țări terțe.

(243)

În plus, deși MPE a arătat că unii dintre membrii săi s-ar confrunta cu întârzieri în livrările de la producătorii din Uniune, Comisia nu poate accepta argumentul potrivit căruia acest aspect poate fi remediat numai de importurile din China. În cadrul prezentei investigații, Comisia a constatat că termenele de livrare din Uniune sunt mult mai scurte decât cele din China, în timp ce, pe de altă parte, fiabilitatea ridicată a producătorilor din Uniune a fost evidențiată de unii dintre utilizatori.

(244)

În ceea ce privește argumentul MPE enunțat în considerentul 240 de mai sus, Comisia a reamintit că măsurile de salvgardare (24) sunt un mecanism temporar și, în plus, orice taxe care ar trebui plătite în temeiul mecanismului de salvgardare nu vor fi cumulate cu taxele antidumping care rezultă din prezenta investigație. Prin urmare, acest argument a fost fără obiect.

(245)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CISA și-a extins argumentele privind disponibilitatea capacității de producție a Liberty și Acciaierie, deja analizate în considerentele 147-150 de mai sus, la analiza privind interesul Uniunii. CISA a susținut că nu este realist să se preconizeze că aceste capacități ar putea fi redemarate rapid și că, prin urmare, există riscul unui deficit de aprovizionare.

(246)

Steelforce și MPE și-au reiterat observațiile cu privire la presupusa absență a aprovizionării în timp util și în mod regulat în Uniune. MPE a reamintit elementele de probă pe care le-a prezentat de la mai mulți dintre membrii săi, care au arătat că aceștia s-au confruntat cu întârzieri în livrările de la producătorii din Uniune și au obiectat față de Comisie, care pare să acorde mai multă importanță opiniei altor utilizatori, care au subliniat fiabilitatea producătorilor din Uniune. Steelforce a adresat o întrebare retorică cu privire la motivul pentru care supracapacitatea disponibilă a Uniunii nu este utilizată pentru a efectua livrări fiabile către utilizatorii din Uniune, făcând trimitere la dovezile MPE privind termenele de execuție din ce în ce mai lungi, care au arătat că această tendință s-a înrăutățit începând cu 2022.

(247)

Astfel cum s-a subliniat deja în considerentele 149 și 145 și de mai sus, chiar și atunci când uzinele Liberty și Acciaierie au fost eliminate din cifrele privind capacitatea de producție a Uniunii, capacitatea totală de producție a Uniunii a depășit în continuare cererea totală a Uniunii în toți anii perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a respins argumentul CISA ca fiind fără obiect.

(248)

În ceea ce privește observațiile MPE, Comisia a precizat că nu a decis să acorde mai multă încredere opiniilor anumitor utilizatori decât celor ale membrilor MPE. În schimb, Comisia a concluzionat în considerentul 243 de mai sus că mai multe cazuri de probleme de aprovizionare evidențiate de unii dintre membrii MPE, în special atunci când alți utilizatori au lăudat fiabilitatea industriei din Uniune, nu au indicat concluzia că, de regulă, industria Uniunii nu ar fi în măsură să furnizeze în timp util și în mod adecvat produse cositorite la scară largă.

(249)

Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 243 de mai sus, Comisia nu a înțeles modul în care neinstituirea unor taxe antidumping asupra importurilor din China, care au termene de livrare și mai lungi, ar putea contribui la soluționarea unei astfel de probleme.

(250)

În cele din urmă, în ceea ce privește argumentul Steelforce, Comisia a subliniat că, în 2022, cererea din Uniune, precum și cantitățile de producție și de vânzări ale producătorilor din Uniune au fost toate mai mari decât în cursul anului 2023 și al perioadei de investigație. Cu toate acestea, datele MPE citate de Steelforce au arătat că, în 2022, era, de asemenea, cel mai probabil ca industria Uniunii să efectueze livrări la timp și integral (denumite în continuare livrări „OTIF”). Incidența livrărilor OTIF a început să scadă abia în 2023 și în perioada de investigație, întrucât pe piața Uniunii au pătruns importuri care fac obiectul unui dumping în volume din ce în ce mai mari, sustrăgând din cota de piață a industriei Uniunii și plasând industria într-o poziție financiară din ce în ce mai precară. Acest lucru nu sprijină afirmația potrivit căreia industria Uniunii nu ar fi în măsură să își aprovizioneze clienții în timp util dacă aceștia s-ar confrunta cu niveluri (mai ridicate) standard ale cererii.

7.3.2.   Afirmații privind impactul taxelor antidumping asupra industriilor din aval

(251)

Steelforce, Massilly, Trivium, MPE și CISA nu au fost de acord cu evaluarea Comisiei privind impactul taxelor asupra industriilor din aval.

(252)

Potrivit MPE, concluziile Comisiei cu privire la modul în care taxele antidumping vor afecta costurile de producție ale Trivium și Massily nu pot fi extinse la toți utilizatorii, deoarece Trivium și Massilly au achiziționat o parte relativ mică din numărul total al produselor lor cositorite din China. MPE a observat că o imagine generală mai exactă ar fi prezentată dacă aceste calcule ar fi efectuate presupunând că, în medie, producătorii de ambalaje metalice s-au aprovizionat cu 23,4 % din oferta lor de produse cositorite din China, în conformitate cu cota de piață a importurilor din China în cursul perioadei de investigație. Presupunând, de asemenea, că produsele cositorite reprezintă 50 % din costurile de producție ale unui utilizator, astfel de calcule conduc la o creștere a costurilor totale de producție cu 5-6 %.

(253)

În mod similar, în timpul verificării la fața locului, Massilly a arătat că impactul taxelor va afecta în cea mai mare parte numai unele dintre instalațiile sale, dar într-o măsură mult mai mare decât ceea ce a concluzionat Comisia în considerentele 384-387 din regulamentul provizoriu.

(254)

Pe de altă parte, Steelforce a susținut că, pentru o industrie atât de sensibilă la evoluția prețurilor, chiar și creșterea cu 2 % a costurilor producătorilor de cutii de conserve este semnificativă și va afecta competitivitatea acestora. Steelforce a reiterat, de asemenea, afirmațiile făcute de Massily în etapa provizorie, potrivit cărora taxele vor afecta întregul lanț valoric din aval, inclusiv industria alimentară. Steelforce a remarcat că, deși industria Uniunii a angajat aproximativ 5 000-6 000 de lucrători echivalenți cu normă întreagă („ENI”), numai MPE a raportat peste 66 000 de angajați direcți în rândul producătorilor de cutii de conserve din Uniune și, prin urmare, interesul Uniunii este afectat în mod semnificativ. Mai precis, clienții producătorilor de cutii de conserve alimentare vor trece de la cutiile din staniu la alte tipuri de ambalaje (PET sau plastic) și mai rapid, în timp ce importurile de cutii de conserve deja umplute cu alimente vor spori și mai mult presiunea asupra lanțurilor valorice din aval. CISA a susținut aceste afirmații.

(255)

Steelforce a susținut că investigația antidumping privind ECCS este un caz în care, după instituirea de către Comisie a unor taxe antidumping definitive (25), lanțul valoric din aval (producătorii de cutii de conserve) s-a confruntat cu presiunea concurențială din străinătate, ceea ce a dus la reducerea cererii de ECCS în sine.

(256)

În cele din urmă, MPE a susținut că întregul lanț din aval ar trebui protejat, în caz contrar taxele ar pune în pericol competitivitatea industriei ambalajelor, în special având în vedere creșterea constantă a importurilor de cutii de conserve goale și părți ale acestora în Uniune.

(257)

În ceea ce privește afirmația MPE enunțată în considerentul 252 de mai sus, Comisia a reamintit că, pentru a-și formula concluziile, s-a bazat pe elementele de probă din dosar. În această privință, estimările și concluziile Comisiei enunțate în considerentul 386 din regulamentul provizoriu se bazează, într-adevăr, pe datele cuprinzătoare și detaliate furnizate în răspunsurile la chestionar ale Trivium și Massilly, acestea din urmă fiind verificate ulterior.

(258)

Pe de altă parte, chiar și în cazul în care calculele MPE ar fi exacte, aceasta din urmă nu a furnizat elemente de probă sau exemple concrete de utilizatori care aveau o pondere atât de mare de produse cositorite în costul lor de producție, importând totodată o parte atât de mare a acestora din China. De asemenea, nu s-a demonstrat că utilizatorii nu ar avea în portofoliul lor și alte produse în afara cutiilor din staniu, caz în care impactul taxelor asupra activității lor generale ar fi mai puțin pronunțat. Dimpotrivă, ambii utilizatori care au furnizat răspunsuri la chestionar au și alte produse în portofoliul lor.

(259)

În cele din urmă, în cazul în care ar exista utilizatori cu o pondere mult mai mare a produselor cositorite în costul lor de producție, care se aprovizionează, de asemenea, cu o cotă mult mai mare din acesta din China și, prin urmare, ar fi fost afectați într-o măsură mai mare de taxe, se presupune că aceștia s-ar fi manifestat și ar fi cooperat în cadrul investigației pentru a demonstra Comisiei că taxele vor avea într-adevăr un astfel de impact negativ asupra activității lor. Totuși, nu aceasta a fost situația.

(260)

În ceea ce privește afirmația Massilly din considerentul 253 de mai sus, deși Massilly a demonstrat într-adevăr că anumite părți ale activității sale vor fi afectate mai grav de taxe decât altele, acest lucru nu invalidează concluziile Comisiei cu privire la utilizatorul respectiv. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 229 de mai sus, Comisia a evaluat impactul taxelor la nivelul operațiunilor totale ale Uniunii, pentru a obține o imagine a modului în care ar fi afectată poziția globală a unui utilizator din Uniune, mai degrabă decât doar o parte a activității sale.

(261)

În ceea ce privește argumentele privind presiunile concurențiale asupra industriilor din aval, Comisia a primit o prezentare cu date sensibile și neverificate ca elemente de probă pentru susținerea acestor afirmații. Prezentarea a făcut referire la evoluția diferenței de preț dintre ambalajele din diferite materiale (inclusiv staniu și plastic) și la modificările cotei de piață a ambalajelor deținute de ambalajele din diferite materiale (inclusiv staniu și plastic) începând din 2020. Prezentarea conținea, de asemenea, date Eurostat care indicau evoluția importurilor de cutii și componente din staniu (partea superioară, capace și altele similare). În cele din urmă, prezentarea conținea dovezi empirice care indicau relocarea operațiunilor de umplere a cutiilor de conserve în străinătate.

(262)

Tendințele indicate în prezentare nu au sugerat că s-ar produce o defalcare a lanțurilor valorice din aval ca urmare a instituirii taxelor. În plus, astfel cum se arată în tabelele 4, 8 și 12 din regulamentul provizoriu, prețurile pentru tablă cositorită au fost cele mai ridicate în 2022 din toți anii perioadei examinate.

(263)

În mod similar, chiar dacă Steelforce a susținut că este cunoscut faptul că piețele din aval au suferit o presiune insurmontabilă din partea produselor străine concurente în urma investigației privind ECCS, nu au fost furnizate elemente de probă semnificative pentru a demonstra acest lucru. Steelforce a făcut trimiteri la declarațiile publice ale unui producător italian de produse alimentare, Del Monte, care a deschis o nouă unitate în India (26). Acest exemplu, care nici măcar nu a arătat motivele care au stat la baza deschiderii acestei unități, nu a putut fi considerat suficient pentru a concluziona că investigația ECCS a condus la o presiune insurmontabilă din partea produselor străine concurente.

(264)

În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația MPE potrivit căreia întregul lanț valoric din aval ar trebui să fie protejat, Comisia a observat că datele Eurostat au arătat, într-adevăr, că importurile în Uniune de cutii și componente din staniu (partea superioară, capace și altele similare) au crescut.

(265)

În ceea ce privește cutiile goale, deși importurile din China sunt în creștere, acestea ocupă doar locul trei în ceea ce privește volumul (după Regatul Unit și Turcia). În plus, volumul total al importurilor a rămas, în linii mari, același între 2020 și 2024 (dat fiind că importurile din Regatul Unit au înregistrat o scădere la fel de semnificativă), astfel încât nu se poate concluziona dacă aceste importuri au avut sau nu un impact negativ asupra cotei de piață a utilizatorilor din Uniune, și anume producătorii de cutii din staniu.

(266)

Pe de altă parte, importurile de componente din staniu din China au crescut semnificativ și au constituit cea mai mare cotă a importurilor începând din 2020 (Turcia și Regatul Unit fiind următoarele două cele mai importante surse ale importurilor).

(267)

În orice caz, aceste tendințe în creștere par să fi început deja cu câțiva ani în urmă și, prin urmare, sunt independente de investigația în curs. Nu există niciun indiciu că neimpunerea de taxe antidumping pentru produsele cositorite le va pune capăt sau le va inversa. În plus, cutiile de conserve și componentele din staniu nu se încadrează în definiția produsului care face obiectul prezentei investigații și, prin urmare, Comisia nu poate impune taxe asupra produselor din aval ca parte a acesteia, astfel cum a sugerat MPE.

(268)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CISA a susținut că este posibil ca concluziile Comisiei formulate pe baza informațiilor de la doar două societăți, Trivium și Massilly, să nu fie reprezentative pentru sectorul mai larg, în special având în vedere dimensiunea acestor doi utilizatori. CISA a susținut, în general, că analiza Comisiei privind impactul pe care taxele l-ar avea asupra utilizatorilor a fost inadecvată în ceea ce privește impactul asupra costurilor de producție și a presiunilor concurențiale din Uniune și de pe piețele de export.

(269)

Pe de altă parte, MPE și-a reiterat afirmațiile privind presiunile concurențiale asupra utilizatorilor activi în lanțul valoric al ambalajelor alimentare, exercitate de: (i) importurile ieftine de produse din ambalaje metalice semifinite, precum și de conserve alimentare umplute și aerosoli originari în principal din China; și (ii) materiale de ambalare alternative (cum ar fi materialele plastice). Acest lucru are ca rezultat sensibilitatea la preț a sectorului ambalajelor metalice, ceea ce îl împiedică să absoarbă sau să transfere asupra consumatorilor orice creștere a costurilor de producție care rezultă din instituirea de taxe antidumping.

(270)

MPE a susținut, de asemenea, că concluziile Comisiei din considerentele 258-259 se bazează pe argumente speculative; chiar dacă unii dintre utilizatori ar putea avea alte produse în portofoliile lor, MPE a considerat că acest lucru este irelevant în scopul prezentei investigații. În mod similar, MPE a susținut că participarea utilizatorilor la investigația antidumping și în acest caz este scăzută, deoarece Comisia nu a acordat suficientă atenție preocupărilor acestora.

(271)

Cu toate acestea, CISA nu a furnizat niciun argument cu privire la modul în care alte metode analitice ar fi făcut analiza Comisiei mai adecvată și nici nu a prezentat dovezi noi care să conteste concluziile anterioare ale Comisiei.

(272)

În mod similar, nici MPE nu a furnizat noi elemente de probă în susținerea afirmațiilor sale anterioare. Cu toate acestea, Comisia a subliniat că a examinat cu atenție toate elementele de probă și argumentele prezentate de toate părțile interesate, inclusiv de importatori și de utilizatori.

(273)

Investigația a stabilit existența dumpingului, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre cele două. În acest context, Comisia a analizat toate informațiile și elementele de probă care i-au fost furnizate de alte părți interesate, inclusiv eroarea maximă admisă, utilizatorii și importatorii, în ceea ce privește interesul Uniunii. Aceasta a inclus răspunsuri cuprinzătoare la chestionar din partea a doi utilizatori, Massily și Trivium. Pe baza datelor lor complete și, în cazul Massily, verificate, Comisia a concluzionat că acești utilizatori nu ar fi afectați în mod semnificativ de taxe.

(274)

Deși Comisia a examinat toate informațiile care i-au fost prezentate, aceasta nu a primit, cu toate acestea, nicio dovadă verificabilă de la niciun utilizator individual care să demonstreze că este puternic expusă importurilor din China și, prin urmare, unui impact disproporționat al instituirii de taxe antidumping. Concluziile privind motivele lipsei unei astfel de cooperări nu pot fi utilizate ca argument pentru a demonstra că utilizatorii vor fi efectiv afectați în mod semnificativ, cu atât mai puțin pentru a înlocui dovezile complete reale ale utilizatorilor, necesare pentru a demonstra astfel de efecte.

(275)

Astfel cum s-a explicat deja, elementele de probă pe care Comisia le-a avut la dispoziție (fie în ceea ce privește urmările cazului ECCS, fie situația din sectorul ambalajelor în cursul perioadei examinate) nu au indicat că era probabil ca industriile din aval să fie afectate în mod semnificativ în mod negativ de instituirea taxelor, chiar dacă acest lucru ar duce la creșterea prețurilor produselor cositorite în Uniune. Într-adevăr, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 262 de mai sus, prețurile produselor cositorite au fost cele mai ridicate în 2022. Niciunul dintre elementele de probă prezentate Comisiei nu a arătat o deteriorare semnificativă a pozițiilor pe piață sau a performanței industriilor utilizatoare de produse cositorite în anul respectiv.

(276)

Prin urmare, pe baza tuturor elementelor de probă furnizate de toate părțile interesate care au fost active în acest caz, Comisia nu a putut concluziona că măsurile ar avea un impact negativ asupra industriilor din aval care ar depăși necesitatea de a proteja producătorii din Uniune împotriva dumpingului prejudiciabil.

7.3.3.   Afirmații privind impactul taxelor asupra politicilor de mediu ale Uniunii

(277)

Potrivit Steelforce, Comisia nu a luat suficient în considerare impactul taxelor asupra politicilor de mediu ale Uniunii. Steelforce a contestat concluzia din considerentul 389 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia Comisia nu dispunea de suficiente elemente de probă pentru a concluziona că instituirea de taxe ar afecta în mod negativ politicile de mediu ale Uniunii. Steelforce a susținut că au fost furnizate suficiente elemente de probă, iar Comisia era obligată să investigheze în continuare acest aspect.

(278)

|Comisia nu a fost de acord cu această evaluare, întrucât toate părțile interesate au susținut doar că instituirea de taxe va duce la o trecere dramatică de la ambalajele din staniu la alte tipuri de ambalaje (mai puțin ecologice), subminând astfel obiectivele de mediu ale Uniunii.

(279)

Cu toate acestea, astfel cum s-a apreciat în secțiunea 7.3.2 de mai sus, nu a fost prezentat niciun element de probă convingător care să arate că instituirea de taxe antidumping ar avea un astfel de efect. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(280)

În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, CISA, MPE și Steelforce și-au reiterat afirmațiile anterioare privind incompatibilitatea taxelor antidumping la importurile de produse cositorite din China cu politicile de mediu ale Uniunii.

(281)

Totuși, aceste argumente reiterate se bazează pe ipoteza că Comisia ar considera că instituirea de taxe ar conduce la o substituire semnificativă a produselor cositorite cu alte materiale din sectorul ambalajelor. Întrucât Comisia nu a inversat concluziile sale anterioare cu privire la acest aspect (a se vedea subsecțiunea 7.3.2 de mai sus), Comisia a considerat că aceste afirmații reiterate sunt lipsite de relevanță.

7.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(282)

Comisia a reamintit, astfel cum s-a indicat deja în considerentul 391 din regulamentul provizoriu, că industria produselor cositorite din Uniune se află într-o situație dificilă. Industria Uniunii a înregistrat pierderi în cea mai mare parte a perioadei examinate, în timp ce importatorul cooperant și ambii utilizatori care au transmis răspunsuri la chestionar au înregistrat, pe de altă parte, profit.

(283)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri cu privire la importurile de produse cositorite originare din China.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.   Măsurile definitive

(284)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

8.2.   Forma măsurilor

(285)

În observațiile sale privind regulamentul provizoriu, MPE a solicitat schimbarea formei taxelor fie în taxe fixe, fie în prețuri minime la import, pentru a atenua impactul taxelor asupra utilizatorilor.

(286)

EUROFER s-a opus acestei sugestii, susținând că impunerea de măsuri sub formă de taxe fixe sau de preț minim la import riscă să facă măsurile complet ineficiente, având în vedere volatilitatea generală a costurilor energiei și ale materiilor prime, amplificată în special în contextul politic actual al unui potențial război comercial cu Statele Unite ale Americii și al conflictelor în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, EUROFER a susținut că o taxă fixă sau un preț minim la import ar putea fi mai dăunătoare pentru utilizatori, având în vedere că prețurile din perioada de investigație au fost relativ ridicate.

(287)

Comisia a observat în această privință că MPE nu a justificat modul în care schimbarea formei taxelor în taxe fixe sau într-un preț minim la import ar reduce impactul taxelor asupra utilizatorilor. Comisia a observat că prețurile de import au scăzut, în fapt, după perioada de investigație. Acest fapt sugerează că, cel puțin pe termen scurt, schimbarea formei taxelor din taxe ad valorem în taxe fixe sau un preț minim la import, calculat pe baza valorilor predominante în perioada de investigație, ar face efectiv ca importurile să fie și mai costisitoare decât taxele ad valorem.

(288)

Prin urmare, Comisia a considerat taxele ad valorem ca fiind cea mai adecvată formă de măsuri în acest caz, asigurând cel mai bun echilibru între interesul utilizatorilor și nevoia industriei Uniunii de protecție împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping.

(289)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie să fie după cum urmează:

Societate

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (%)

Taxa antidumping definitivă (%)

Baosteel Group:

—

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

—

WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd.

13,1

46,2

13,1

Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd.

46,8

62,4

46,8

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

24,6

52,0

24,6

Toate celelalte importuri originare din China

62,3

71,7

62,3

(290)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(291)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (27). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(292)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(293)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(294)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute crește semnificativ, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(295)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de investigație.

(296)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere în condițiile în care sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(297)

În urma comunicării constatărilor finale, EUROFER a solicitat Comisiei, în ceea ce privește considerentul 294 de mai sus, să declare că va deschide din oficiu un astfel de caz de circumvenție, întrucât Comisia are acces la toate datele relevante prezentate în considerentul menționat.

(298)

Pe de altă parte, MPE și-a reiterat solicitarea adresată Comisiei de a modula forma taxelor pentru a reduce la minimum impactul asupra utilizatorilor.

(299)

În ceea ce privește cererea EUROFER, Comisia a observat că nu poate presupune deschiderea niciunui tip de investigații viitoare în cadrul unei investigații în curs. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 294 de mai sus, o anchetă anticircumvenție poate fi deschisă numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază. Contrar afirmației EUROFER, Comisia nu colectează date sau dovezi privind practicile, operațiunile sau activitățile pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei, astfel cum se prevede la articolul 13. Orice eventuală investigație va fi inițiată pe baza meritelor proprii. Prin urmare, cererea EUROFER a fost respinsă.

(300)

În ceea ce privește solicitarea repetată a MPE de a modula forma taxelor, în timp ce Comisia a încercat să găsească un echilibru adecvat între interesele industriilor europene, nu s-a demonstrat că modularea formei taxelor ar ajuta utilizatorii în acest caz. Astfel cum s-a explicat în considerentul 287 de mai sus, prețurile de import au scăzut după perioada de investigație. Schimbarea formei taxelor de la taxe ad valorem la taxe fixe sau la un preț minim la import ar face ca importurile să fie și mai scumpe decât taxele ad valorem, cel puțin pe termen scurt.

8.3.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(301)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

8.4.   Retroactivitate

(302)

Astfel cum s-a menționat la punctul 1.2 de mai sus, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs care face obiectul investigației.

(303)

În cursul etapei definitive a investigației, Comisia a analizat dacă sunt îndeplinite sau nu criteriile în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(304)

Comisia a analizat, pe baza datelor de supraveghere, dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat:

1.

media lunară a importurilor din prima lună completă după deschidere până în luna completă în care a avut loc înregistrarea (iunie 2024-octombrie 2024), cu importurile medii lunare din aceleași luni ale perioadei de investigație;

2.

media lunară a importurilor din prima lună completă după deschidere până în luna completă în care au fost adoptate taxele provizorii (iunie 2024-ianuarie 2025), cu importurile medii lunare din aceleași luni ale perioadei de investigație;

3.

media lunară a importurilor din prima lună completă după deschidere până în luna completă în care a avut loc înregistrarea (iunie 2024-octombrie 2024), cu importurile medii lunare din întreaga perioadă de investigație; precum și

4.

media lunară a importurilor din prima lună completă după deschidere până în luna completă în care au fost adoptate taxele provizorii (iunie 2024-ianuarie 2025), cu importurile medii lunare din întreaga perioadă de investigație.

(305)

Niciuna dintre cele patru comparații prezentate mai sus nu a indicat o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat prejudiciul constatat în cursul perioadei de investigație.

(306)

În consecință, Comisia a concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru perceperea retroactivă.

9.   DISPOZIȚIE FINALĂ

(307)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (28), Comisia a instituit o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1782 al Comisiei (29), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2026. Produsul în cauză face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, taxa în afara contingentului și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra schimburilor comerciale un efect mai important decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea simultană a taxei antidumping și a taxei vamale în afara contingentului pentru produsul în cauză pe durata instituirii taxei de salvgardare.

(308)

Cu alte cuvinte, în cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului în cauză și depășește nivelul taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament, se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare simultană a taxelor de salvgardare și a taxei antidumping, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului în cauză și este stabilită la un nivel inferior nivelului taxei antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre această taxă și nivelul cel mai ridicat al taxei antidumping instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din valoarea taxei antidumping care nu este percepută se suspendă.

(309)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (30), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(310)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produse laminate plate, pentru ambalaje, din fier sau din oțeluri nealiate, acoperite sau placate cu cositor, chiar acoperite cu un material plastic și/sau lăcuite, încadrate în prezent la codurile NC 7210 11 00 , 7210 12 , ex 7210 70 , 7210 90 40 , ex 7210 90 80 , 7212 10 și ex 7212 40 (coduri TARIC 7210 70 10 15, 7210 70 80 20, 7210 70 80 92, 7210 90 80 20, 7212 40 20 10, 7212 40 80 12, 7212 40 80 30, 7212 40 80 80 și 7212 40 80 85) și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societate

Taxă antidumping definitivă

Cod adițional TARIC

Baosteel Group:

—

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

—

WISCO-Nippon Steel Tinplate Co., Ltd.

13,1  %

89LB

Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd.

46,8  %

89LC

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

24,6  %

 

Toate celelalte importuri originare din China

62,3  %

8999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin nume și funcție, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile din prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză.

(4)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/81 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de produse laminate plate, pentru ambalaje, din fier sau din oțeluri nealiate, acoperite sau placate cu cositor, chiar acoperite cu un material plastic și/sau lăcuite, originare din Republica Populară Chineză se percep definitiv. Sumele depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive se returnează.

Articolul 3

Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din Republica Populară Chineză și pentru a-i supune la nivelul taxei antidumping medii ponderate corespunzătoare pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să pună la dispoziție elemente de probă din care să reiasă că:

(a)

nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) în perioada de investigație (1 aprilie 2023-31 martie 2024);

(b)

nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care ar fi putut coopera la investigația inițială; precum și

(c)

fie a exportat efectiv produsul în cauză, fie face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unei cantități semnificative către Uniune după încheierea perioadei de investigație.

Articolul 4

(1)   În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 devine aplicabilă produselor laminate plate pentru ambalaje, din fier sau oțel nealiat, acoperite sau placate cu cositor, chiar acoperite cu un material plastic și/sau lăcuite, menționate la articolul 1 alineatul (1), și depășește taxa antidumping prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se percepe numai taxa în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159.

(2)   În cursul perioadei de aplicare a alineatului (1), perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă.

(3)   În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, devine aplicabilă produselor laminate plate pentru ambalaje, din fier sau din oțeluri nealiate, acoperite sau placate cu cositor, chiar acoperite cu un material plastic și/sau lăcuite, menționate la articolul 1 alineatul (1) și este stabilită la un nivel inferior taxei antidumping prevăzute la articolul 1 alineatul (2), taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de aplicare (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre această taxă și taxa antidumping mai ridicată prevăzută la articolul 1 alineatul (2).

(4)   Partea din cuantumul taxelor antidumping care, în temeiul alineatului (3), nu a fost percepută, se suspendă.

(5)   Suspendările menționate la alineatele (2) și (4) sunt limitate în timp la perioada de aplicare a taxei în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 mai 2025.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)   JO C, C/2024/3112, 16.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3112/oj.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2731 al Comisiei din 24 octombrie 2024 de supunere la înregistrare a importurilor de produse laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu staniu originare din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/2731, 25.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2731/oj).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/81 al Comisiei din 13 ianuarie 2025 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de produse laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu staniu originare din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/81, 14.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/81/oj).

(5)  SUA – Taxe antidumping și compensatorii (China), Raportul Organului de apel, punctul 354.

(6)   http://www.cmr-co.com/ (link accesat ultima dată la 28 februarie 2025).

(7)   https://gmk.center/en/news/chinas-new-state-owned-company-has-begun-negotiations-with-major-iron-ore-suppliers/#:~:text=China%20Mineral%20Resources%20Group%20(CMRG,materials%20for%20the%20next%20year. (link accesat ultima dată la 28 februarie 2025).

(8)   http://www.sasac.gov.cn/n2588030/n2588924/c25601477/content.html (link accesat ultima dată la 28 februarie 2025).

(9)   http://www.cmr-co.com/whoWeAre (link accesat ultima dată la 28 februarie 2025).

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2247 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom originare din Republica Populară Chineză și din Brazilia (JO L 295, 16.11.2022, p. 7), considerentele 61-62.

(11)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/58 al Comisiei din 14 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 10, 17.1.2022, p. 17), considerentele 138-141.

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/802 al Comisiei din 20 mai 2022 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom originare din Republica Populară Chineză și din Brazilia (JO L 143, 23.5.2022, p. 11), tabelul 2.

(13)   https://leadersteel.my/wp-content/uploads/2024/05/LEAS02-Annual-Report-2023.pdf.

(14)  Raportul organului de apel, Statele Unite – Măsuri antidumping privind anumite produse siderurgice laminate la cald din Japonia, WT/DS184/AB/R, adoptat la 24 iulie 2001, punctele 204-207.

(15)   Ibidem, punctul 204.

(16)  A se consulta: https://libertysteelgroup.com/liberty-triggers-strategic-review-of-western-european-downstream-businesses/ (link accesat ultima dată la: 10 martie 2025).

(17)  A se consulta: https://www.steelradar.com/en/haber/acciaierie-ditalia-produced-3-million-steels-in-2023/ (link accesat ultima dată la: 10 martie 2025).

(18)   JO C, C/2024/3112, 16.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3112/oj.

(19)  În timp ce publicațiile mai recente sugerează că Acciaierie intenționează să crească producția în 2025, a se vedea https://eurometal.net/acciaierie-ditalia-to-increase-taranto-production-this-year/ (link consultat ultima dată la: 10 martie 2025).

(20)  A se vedea, printre altele, considerentele 265, 266 și 311 din regulamentul provizoriu.

(21)  A se vedea, printre altele, considerentele 235, 300 și 323 din regulamentul provizoriu.

(22)  A se vedea considerentul 329 din regulamentul provizoriu.

(23)  A se vedea, printre altele, considerentele 248, 249, 298 și 371, precum și întreaga secțiune 5.2.4 din regulamentul provizoriu.

(24)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1782 al Comisiei din 24 iunie 2024 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159, inclusiv de prelungire a măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L, 2024/1782, 25.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1782/oj).

(25)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2247.

(26)   https://www.delmontefoods.in/our-culture (link accesat ultima dată la 11 martie 2025).

(27)  E-mail: TRADE-TDI-NAME-CHANGE-REQUESTS@ec.europa.eu; Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi /Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussels, BELGIQUE/BELGIË.

(28)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(29)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1782 al Comisiei din 24 iunie 2024 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei, inclusiv de prelungire a măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L, 2024/1782, 25.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1782/oj).

(30)  Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).


ANEXĂ

PRODUCĂTORI-EXPORTATORI COOPERANȚI DIN CHINA CARE NU AU FOST INCLUȘI ÎN EȘANTION

Denumirea societății

Codul adițional TARIC

Jiangsu Youfu Sheet Technology Co., Ltd.

89LD

Hesteel Group Hengshui Strip Processing Co.,Ltd. and Handan Steel Group Hengshui Cold Rolling Steel Co., Ltd.

89LE

Handan Jintai Packing Material Co., Ltd.

89LF

Jiangsu Suxun New Material Co., Ltd.

89LG

Jiangyin Comat Metal Products Co., Ltd.

89LH

GDH Zhongyue (Qinhuangdao) Tinplate Industrial Co.,Ltd. and GDH Zhongyue (Zhongshan) Tinplate Industry Co., Ltd.

89LI


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1042/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)