COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.5.2015
COM(2015) 273 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2015
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2015
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2015
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2015
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene 3 ,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European 4 ,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului de politică economică,
întrucât:
(1)La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.
(2)La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.
(3)La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Sloveniei pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 5 , Comisia și-a prezentat avizul privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei pentru 2015 6 .
(4)La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii 7 , care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă 8 , în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.
(5)La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări bugetare responsabile și favorabile creșterii.
(6)La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară privind Slovenia pentru 2015 9 , în care a evaluat progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014. Pentru Slovenia, raportul de țară include, de asemenea, rezultatele bilanțului aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Slovenia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită măsuri de politică decisive și o monitorizare specifică. Mai precis, reechilibrarea este în curs, iar măsurile de politică decisive luate, îmbunătățirea rezultatelor la export și a condițiilor de creștere au redus riscurile față de anul trecut, mai ales cele legate de sustenabilitatea pe plan extern. Cu toate acestea, guvernanța corporativă deficitară, implicarea puternică a statului la capitalul întreprinderilor, un efect de levier important al întreprinderilor și creșterea considerabilă a datoriei publice pun în pericol stabilitatea financiară și creșterea, fapt care necesită o atenție sporită. Prin urmare, dezechilibrele nu mai sunt considerate excesive, dar continuă să necesite o atenție sporită.
(7)La 30 aprilie 2015, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.
(8)În prezent, Slovenia face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de stabilitate pentru 2015 al Sloveniei, guvernul își exprimă intenția de a corecta deficitul excesiv până în 2015, cu respectarea termenului stabilit de Consiliu, și de a atinge obiectivul pe termen mediu, respectiv obținerea unei poziții bugetare echilibrate în termeni structurali până în 2020, și anume la un an de la încheierea perioadei de programare. Guvernul își propune să reducă treptat deficitul global la 2,9 % din PIB în 2015 și la 0,9 % din PIB în 2019. Potrivit Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel de vârf de 81,6 % în 2015, după care va începe să scadă. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază aceste proiecții bugetare este plauzibil. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, nu se așteaptă corectarea la timp și în mod durabil a deficitului excesiv până în 2015. În același timp, efortul bugetar se situează sub nivelul recomandat de Consiliu, pe baza echilibrului structural și a măsurilor discreționare luate. Presupunând că deficitul excesiv va fi corectat la timp, conform planului, Slovenia va face obiectul componentei preventive a pactului începând cu 2016. Măsurile de sprijinire, începând cu 2016, a țintelor de deficit preconizate nu au fost detaliate suficient. Prin urmare, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se pare că există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016 și vor fi necesare măsuri suplimentare. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca Slovenia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. În ceea ce privește regulile de politică bugetară, Parlamentul a aprobat, în 2013, temeiul constituțional pentru stabilirea unei reguli privind soldul/excedentul bugetului public în termeni structurali. Cu toate acestea, legislația de punere în aplicare necesară nu a fost încă adoptată. Se preconizează că revizuirile Legii privind finanțele publice vor oferi temeiul juridic necesar pentru aspectele procedurale care stau la baza Legii privind regulile de politică bugetară.
(9)Slovenia a întreprins măsuri de reducere a presiunilor asupra sustenabilității pe termen mediu a sistemului de pensii, dar parametrii-cheie mai trebuie ajustați pentru a asigura sustenabilitatea acestui sistem în perioada de după 2020. Reforma din 2013 a sistemului de pensii a avut un impact pozitiv și se preconizează că actul legislativ care instituie un fond demografic va fi adoptat în iunie 2015. Cu toate acestea, pentru a se asigura sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor, vor fi necesare reforme suplimentare. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma sistemului de îngrijire pe termen lung. La sfârșitul anului 2013, guvernul a adoptat un plan de reformă a sistemului de îngrijire pe termen lung, dar adoptarea legislației de punere în aplicare a reformei a fost amânată până la sfârșitul anului 2015 pentru ca mai întâi să fie adoptate deciziile privind reforma asigurărilor de sănătate, inclusiv să se rezolve problema surselor de finanțare a sistemului general de sănătate și a îngrijirii pe termen lung. Cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung legate de vârstă pot fi limitate prin acordarea de prestații persoanelor care au cea mai mare nevoie de acestea și prin reorientarea îngrijirii instituționalizate înspre îngrijirea la domiciliu.
(10)A fost încheiat un acord social în ianuarie 2015 care prevede că majorările salariale din sectorul public nu vor ține pasul cu majorările salariale din sectorul privat. Componența și indexarea salariilor minime nu sunt reglementate de acest acord. Deși majorarea recentă a salariului minim este relativ ridicată față de cea a salariului mediu, a fost cu toate acestea limitată. Din evaluarea reformei pieței muncii din 2013 reiese că numărul restricțiilor privind accesul pe piața muncii a scăzut, dar persistă probleme structurale în ceea ce privește șomajul pe termen lung și ratele scăzute ale încadrării în muncă a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor mai în vârstă. Slovenia a întreprins unele acțiuni pentru a aborda neconcordanța de competențe și numeroase alte măsuri sunt planificate până în 2020.
(11)Sectorul bancar a fost stabilizat în continuare prin recapitalizarea băncilor Abanka și Banka Celje în 2014. A fost finalizat un plan de acțiune cuprinzător pentru bănci, acesta fiind prezentat cabinetului prim-ministrului în ianuarie 2015. Banca Sloveniei a asigurat monitorizarea deficiențelor identificate în cadrul evaluării calității activelor din 2013 și își va relua inspecțiile la fața locului în primul trimestru al anului 2015, pentru a verifica dacă recomandările au fost puse în aplicare de către bănci. Marile bănci și-au reorganizat și și-au consolidat unitățile de lichidare și de restructurare. Cu toate acestea, pentru ca sectorul bancar să fie mai solid, sunt necesare consolidarea rentabilității pe termen lung și reducerea numărului de credite neperformante în sectorul întreprinderilor. Au fost instituite atât planul general de restructurare a întreprinderilor, cât și un grup operativ centralizat pentru restructurarea întreprinderilor. Reducerea în continuare a gradului de îndatorare a sectorului întreprinderilor, inclusiv prin intermediul Societății de administrare a activelor bancare și prin aplicarea integrală a noii legislații în materie de insolvență, ar contribui la restabilirea condițiilor pentru relansarea investițiilor private. Activitatea de creditare a băncilor continuă să se deterioreze, ceea ce afectează în special IMM-urile. Se preconizează că doar în 2016 se vor concretiza toate rezultatele recentei recapitalizări a sectorului bancar. Activitatea limitată de creditare a băncilor și ratele ridicate ale dobânzilor afectează capacitatea de finanțare a IMM-urilor. Chiar dacă proporția cererilor de credit respinse a scăzut în ultimii șase ani, numărul IMM-urilor care semnalează că băncile sunt mai reticente în a acorda credite a crescut în mod considerabil și este unul dintre cele mai mari din UE.
(12)Programul de privatizare este în curs, dar înregistrează întârzieri. Restructurarea celor cinci bănci mari deținute de stat și lichidarea a două bănci naționale mai mici sunt pe drumul cel bun. Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane (Slovenski državni holding), care este responsabilă de gestionarea și cesionarea activelor statului, este în prezent pe deplin operațională. Mai trebuie aprobat de către Parlamentul sloven un proiect de strategie de gestionare a activelor, preconizându-se că aprobarea acestuia va fi urmată de publicarea calendarului de cesionare pentru o serie de active deținute de stat bine determinate. În decembrie 2014, Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane a adoptat un nou cod privind guvernanța corporativă, iar în ianuarie 2015 a fost numit un responsabil cu conformitatea.
(13)Eficiența instanțelor s-a îmbunătățit în continuare în 2014, chiar dacă într-un ritm mai lent. Deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește reducerea duratei procedurilor judiciare în primă instanță în privința litigiilor civile și comerciale, inclusiv în cazurile care intră sub incidența legislației în materie de insolvență, durata procedurilor și numărul cauzelor nesoluționate rămân semnificative.
(14)Mediul de afaceri nefavorabil din Slovenia este un factor principal al nivelurilor scăzute de investiții în întreprinderile slovene, iar numărul mare de legi și numeroasele modificări ale legislației îngreunează activitatea întreprinderilor și respectarea reglementărilor locale. Numărul profesiilor reglementate a scăzut de la 323 la 242, dar rămâne mare. Aproximativ 25 % dintre măsurile de reducere a sarcinii administrative incluse în Documentul unic au fost puse în aplicare. Agenției pentru protecția concurenței i se permite o autonomie bugetară suficientă și se asigură independența instituțională.
(15)Noul guvern și-a reiterat angajamentul de a lupta împotriva corupției și a adoptat în ianuarie 2015 un nou program cu durata de doi ani, care prevede 11 măsuri cu caracter permanent. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește transparența și răspunderea. Se pregătește în prezent o reformă cuprinzătoare a sectorului public. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește rapoartele privind procedurile de evaluare a performanței și de control al calității.
(16)În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Sloveniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-4 de mai jos.
(17)În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările emise în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.
(18)În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Slovenia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare pe deplin și în timp util a acestor recomandări,
RECOMANDĂ ca, în perioada 2015-2016, Slovenia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să asigure o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2015 și să realizeze o ajustare bugetară de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016. Să adopte Legea privind regulile de politică bugetară și să revizuiască Legea privind finanțele publice. Să înregistreze progrese în ceea ce privește reforma pe termen lung a sistemului de pensii. Până la sfârșitul anului 2015, să adopte o reformă a sistemului de sănătate și de îngrijire pe termen lung.
2.Să revizuiască, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, mecanismul de stabilire a salariului minim, în special rolul alocațiilor, având în vedere impactul asupra sărăciei persoanelor încadrate în muncă, a creării de locuri de muncă și a competitivității. Să asigure creșterea capacității de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a lucrătorilor mai în vârstă. Să ia măsuri pentru a aborda șomajul pe termen lung și să ofere stimulente adecvate pentru prelungirea vieții active.
3.Să reducă procentul de credite neperformante deținute de bănci prin introducerea unor ținte concrete. Să amelioreze capacitatea de monitorizare a riscurilor de credit în cadrul băncilor. Să continue restructurarea întreprinderilor și să mențină o guvernanță corporativă solidă a Societății de administrare a activelor bancare. Să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-uri și al microîntreprinderilor. Să adopte o strategie pentru Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane care să conțină o clasificare clară a activelor, să pună în aplicare un plan anual de gestionare a activelor și să aplice criterii de performanță.
4.Să se asigure că reformele adoptate în vederea îmbunătățirii eficacității justiției civile contribuie la reducerea duratei procedurilor.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele