(1)

În octombrie 2005, Consiliul a instituit măsuri antidumping definitive asupra importurilor de acid tricloroizocianuric (denumit în continuare „TCCA”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) prin Regulamentul (CE) nr. 1631/2005 (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”). Nivelurile taxei antidumping au variat între 7,3 % și 42,6 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 855/2010 (3), Consiliul a modificat regulamentul inițial, reducând taxa antidumping pentru un producător-exportator la 3,2 %.

(3)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 (4), măsuri antidumping definitive la importurile de TCCA originar din RPC, care constau în niveluri individuale ale taxei cuprinse între 3,2 % și 40,5 %, cu o taxă reziduală de 42,6 %.

(4)

La 3 mai 2013, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator, în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Liaocheng City Zhonglian Industry Co. Ltd. (denumit în continuare „solicitantul”), un producător-exportator din RPC.

(5)

Solicitantul a susținut că nu a exportat TCCA în Uniune în perioada inițială a anchetei, respectiv în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 (denumită în continuare „perioada anchetei inițiale”).

(6)

În plus, solicitantul a susținut că nu a fost afiliat cu niciunul dintre producătorii-exportatori ai TCCA care fac obiectul măsurilor antidumping menționate mai sus.

(7)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că a început să exporte TCCA în Uniune după încheierea perioadei anchetei inițiale.

(8)

Comisia a examinat dovezile prima facie prezentate de solicitant și a considerat că acestea sunt suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază. După consultarea Comitetului consultativ și după ce a oferit industriei respective din Uniune posibilitatea de a-și prezenta observațiile, Comisia a deschis, prin Regulamentul (UE) nr. 809/2013 (5), o reexaminare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 în ceea ce privește solicitantul.

(9)

În temeiul Regulamentului (UE) nr. 809/2013, taxa antidumping instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011 a fost abrogată în ceea ce privește importurile de TCCA produs și vândut pentru export în Uniune de către solicitant. În același timp, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, autoritățile vamale au primit instrucțiuni să ia măsurile adecvate pentru înregistrarea acestor importuri.

(10)

Produsul vizat de actuala reexaminare este același cu cel descris în regulamentul inițial, acidul tricloroizocianuric și preparatele pe baza acestuia, denumit, de asemenea, „simclozen”, în conformitate cu denumirea comună internațională (DCI), încadrat în prezent la codurile NC ex 2933 69 80 și ex 3808 94 20 și originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză” sau „TCCA”).

(11)

TCCA este un produs chimic utilizat ca dezinfectant organoclorurat cu spectru larg și înălbitor, utilizat în special pentru dezinfectarea apei din piscine. Este vândut sub formă de pudră, granule, tablete sau fulgi. Toate formele de TCCA și preparatele pe baza acestuia prezintă aceleași caracteristici de bază (compoziția chimică) și proprietăți (dezinfectant), sunt destinate pentru utilizări similare și sunt, prin urmare, considerate ca fiind un singur produs.

(12)

Comisia a informat oficial solicitantul, industria Uniunii, precum și reprezentanții țării exportatoare cu privire la inițierea reexaminării. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate.

(13)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru această anchetă, Comisia a trimis solicitantului un formular de cerere pentru tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), precum și un chestionar și a primit răspunsuri în termenele stabilite în acest scop. Comisia s-a străduit să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea statutului de nou exportator și a marjei de dumping. A avut loc o vizită de verificare în spațiile de lucru ale solicitantului în RPC.

(14)

Ancheta privind dumpingul a acoperit perioada cuprinsă între 1 august 2012 și 31 iulie 2013 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”).

(15)

Ancheta a confirmat faptul că solicitantul nu a exportat produsul în cauză în cursul perioadei anchetei inițiale și că a început să îl exporte în Uniune după respectiva perioadă.

(16)

În ceea ce privește celelalte condiții necesare pentru recunoașterea statutului de nou exportator, solicitantul a fost în măsură să demonstreze că nu a avut nicio legătură, directă sau indirectă, cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi care fac obiectul măsurilor antidumping în vigoare pentru produsul în cauză.

(17)

Prin urmare, se confirmă faptul că solicitantul ar trebui să fie considerat „nou exportator”, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază și, astfel, pentru solicitantul respectiv ar trebui să se determine o marjă individuală.

(18)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv atunci când se dovedește că fabricarea și vânzarea produsului similar se fac în condiții predominante de economie de piață.

(19)

Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(20)

Ancheta a stabilit că evidențele contabile ale solicitantului nu erau în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, prin urmare, că practicile contabile ale societății nu îndeplinesc cerințele celui de al doilea criteriu. În special, solicitantul nu a indicat în conturile sale, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, existența unui sistem de stimulente destinat personalului de conducere.

(21)

În consecință, bilanțul nu reprezenta fidel situația financiară a societății, iar contul de profit și pierdere și situația fluxurilor de trezorerie au fost grevate de costuri financiare pentru care nu exista o justificare.

(22)

Pe baza acestor considerente, solicitantului nu i s-a putut acorda TEP.

(23)

Solicitantului și altor părți interesate li s-a oferit posibilitatea de a își prezenta observațiile cu privire la constatările de mai sus.

(24)

Solicitantul a subliniat că regimul de stimulente ar trebui înregistrat în 2013, că nu avea legătură cu bilanțul din 2012 și că, în 2012, nu fusese încă stabilită natura regimului. Potrivit solicitantului, natura regimului ar fi determinată în conformitate cu recomandările auditorilor formulate în momentul auditului conturilor financiare pentru 2013 și ar putea lua forma unor remunerații, dobânzi pentru fondurile împrumutate sau cvasi-contribuții.

(25)

Regimul a fost stabilit contractual între societate și conducere în 2012. Cu toate acestea, nu există nicio mențiune cu privire la acest fapt în conturile auditate din 2012, nici măcar în notele la conturile financiare. De asemenea, nu s-a efectuat nicio înregistrare contabilă care să identifice regimul de stimulente în cursul exercițiului financiar 2013, până la perioada de anchetă (noiembrie 2013).

(26)

Această omitere de a reflecta regimul în conturi este un fapt grav. Într-adevăr, totalul pasivului raportat în balanța de verificare la sfârșitul PA, 31 iulie 2013, era semnificativ subraportat întrucât suma totală a împrumutului contractat de conducere ar fi crescut valoarea pasivului cu 14 %. În plus, contul de profit și pierdere din 2013 va conține costuri financiare pentru care nu există nici un temei juridic, deoarece nu s-a înregistrat nicio intrare de numerar care să corespundă regimului de stimulente și totuși s-au plătit efectiv dobânzi în 2013. În consecință, costurile financiare pentru 2013 vor fi de 9 de ori mai mari decât costurile raportate pentru 2012. Prin urmare, informațiile financiare prezentate în conturi nu ofereau o reprezentare fiabilă și fidelă a situației financiare a societății.

(27)

De asemenea, trebuie remarcat faptul că natura regimului și contabilizarea acestuia nu pot depinde de concluziile auditului și că înregistrarea lui trebuie efectuată corect și în timp util și nu în mod retroactiv. Prin urmare, nedeclararea exactă a situației financiare și a fluxurilor aferente regimului nu pot fi considerate a fi în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(28)

În urma comunicării de către Comisie a acestor concluzii, solicitantul și-a reiterat cererea de acordare a TEP, fără a prezenta însă vreun argument nou. Constatările cu privire la determinarea TEP sunt, așadar, confirmate.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul țărilor care nu au o economie de piață și, atunci când este imposibilă acordarea TEP, în cazul țărilor în tranziție, valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analogă.

(30)

Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 809/2013, Comisia a preconizat să utilizeze Japonia ca țară analogă pentru a stabili valoarea normală pentru solicitant, în cazul în care acestuia nu i se acordă tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, astfel cum s-a procedat în cadrul anchetei care a dus la instituirea măsurilor prin regulamentul inițial.

(31)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Japoniei ca țară analogă și nu au formulat nicio observație. Comisia a contactat, de asemenea, producători din Statele Unite ale Americii, dar niciunul dintre ei nu a cooperat. Prin urmare, Japonia este considerată ca fiind o țară analogă adecvată. Un producător din Japonia a acceptat să coopereze și a furnizat informațiile solicitate.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă vânzările de TCCA ale acestui producător japonez către clienți independenți erau reprezentative. S-a constatat, în acest sens, că volumul total al vânzărilor respective era egal cu cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale solicitantului.

(33)

Comisia a examinat apoi dacă existau tipuri de TCCA vândute pe piața internă de către producătorul japonez cooperant care să fi fost suficient de comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune de către solicitant. Comisia a identificat tipurile de TCCA despre care s-a constatat că sunt identice sau comparabile în mod direct cu tipul vândut la export către Uniune de către solicitant. S-a stabilit, de asemenea, că aceste tipuri de TCCA au fost vândute la niveluri de preț profitabile și în cadrul unor operațiuni comerciale normale de către societatea japoneză și că prețurile de vânzare pe piața internă ar putea fi luate în considerare pentru determinarea valorii normale.

(34)

Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețul real pe piața internă, calculat ca medie ponderată a tipurilor de TCCA considerate a fi comparabile.

(35)

Deoarece produsul în cauză a fost exportat direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite efectiv pentru produs atunci când este vândut la export către Uniune.

(36)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe baza prețului franco fabrică și la același nivel comercial. În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. În acest scop, costurile de transport și cheltuielile de ambalare au fost eliminate atât din prețurile de export din China, cât și din prețurile de vânzare pe piața internă ale producătorului japonez cooperant.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată pe tip de produs și prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație a dovedit existența unui dumping.

(38)

S-a constatat că marja de dumping a solicitantului, exprimată ca procent al prețului net, franco-frontieră a Uniunii, era de 32,8 %.

(39)

Având în vedere constatările anchetei și în conformitate cu regula taxei mai mici, se constată că solicitantului ar trebui să i se aplice o măsură antidumping definitivă la nivelul marjei de dumping constatate, care în acest caz este mai mică decât marja de prejudiciu în cazul inițial.

(40)

Având în vedere cele de mai sus, taxa antidumping aplicabilă solicitantului se percepe retroactiv pentru importurile de produs în cauză înregistrate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 809/2013.

(41)

Părțile în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat instituirea unei taxe antidumping definitive modificate pentru importurile de TCCA provenite de la solicitant și perceperea retroactivă a respectivei taxe pentru importurile care au făcut obiectul înregistrării. Au fost primite observații din partea solicitantului, însă, după cum a fost explicat mai sus, ele nu au fost de natură să influențeze constatările expuse anterior.

(42)

Prezenta reexaminare nu aduce atingere datei expirării măsurilor instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1389/2011.

(43)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,