Bruxelles, 3.12.2025

COM(2025) 737 final

EVALUAREA ANUALĂ DE CĂTRE COMISIE

a rapoartelor anuale de activitate ale statelor membre privind creditele la export, în sensul Regulamentului (UE) nr. 1233/2011


1. Introducere:

Prezenta evaluare anuală pentru anul 2024 privind activitățile de credit la export care beneficiază de susținere oficială este realizată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1233/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială. Ea acoperă activitățile de credit la export care beneficiază de susținere oficială, desfășurate de agențiile de creditare a exportului (ACE) ale statelor membre și se bazează pe informațiile furnizate de statele membre în rapoartele anuale de activitate pe care acestea le pun la dispoziția Comisiei tot în temeiul regulamentului. Rapoartele urmează un model standardizat (denumit și „model de listă de verificare”) convenit cu statele membre, care a fost revizuit și îmbogățit de-a lungul timpului. Modelul actual este utilizat din 2023 și include detalii suplimentare, în special o examinare sectorială axată pe climă a activităților de credite la export care beneficiază de susținere oficială, precum și o raportare financiară mai armonizată.

2. Rapoarte anuale de activitate primite pentru anul calendaristic 2024:

Douăzeci și unu de state membre au fost în măsură să acorde credite la export care beneficiază de susținere oficială în 2024 în limitele domeniului de aplicare al Acordului privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială (denumit în continuare „acordul”): Austria, Belgia, Cehia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria. Toate au prezentat un raport anual de activitate pentru anul 2024.

Celelalte state membre – Bulgaria, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Malta – au confirmat că nu dispun de o agenție capabilă să acorde credite la export care beneficiază de susținere oficială.

3. Analiza rapoartelor anuale de activitate:

(a)Informații generale:

În 2024, toate statele membre cu cel puțin o agenție de creditare a exportului, cu excepția Greciei (a cărei agenție de creditare a exportului nu oferă niciun sprijin financiar în domeniul de aplicare al acordului) au fost furnizori de acoperire pură, ceea ce înseamnă credite la export sub formă de garanții și/sau produse de asigurare. Dintre acestea, douăsprezece state membre (Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia, Spania și Suedia) au fost și furnizori de susținere financiară oficială, și anume finanțare directă, refinanțare a împrumuturilor comerciale pentru operațiuni de credit la export sau sprijin privind rata dobânzii. Un număr mic de state membre (Austria, Danemarca, Franța, Ungaria, Polonia, Spania) raportează că sunt furnizori de ajutor condiționat, o formă de credite la export cu un element concesional, reglementate în contextul acordului OCDE.

Acordul și cele trei recomandări ale OCDE privind disciplinele de bună guvernanță 1 asigură armonizarea practicilor pe întreg teritoriul țărilor membre ale OCDE și în cadrul UE. În acest cadru, guvernele își elaborează totuși propriile politici. Majoritatea ACE dispun de norme suplimentare față de cele care figurează în orientările OCDE, de exemplu în ceea ce privește conținutul național și local, și de standarde mai stricte, inclusiv pentru a reflecta propriile politici naționale și angajamente internaționale, cum ar fi principiile Equator (un cadru de gestionare a riscurilor care le permite instituțiilor financiare să identifice, să evalueze și să gestioneze riscurile de mediu și sociale atunci când finanțează proiecte legate de Corporația Financiară Internațională din cadrul Grupului Băncii Mondiale). Unele ACE aleg să ofere programe adaptate anumitor sectoare sau anumitor obiective. Acest lucru poate reflecta particularitățile înțelegerilor sectoriale separate din acord, ale structurilor de coasigurare sau ale orientărilor strategice.

Structura organizatorică a ACE și guvernanța în ceea ce privește acordarea susținerii diferă de la un stat membru la altul. Creditele la export care beneficiază de susținere oficială sunt gestionate de douăzeci și șapte de organisme din statele membre - fie agenții publice, fie întreprinderi private care își desfășoară activitatea sub mandat public și sub supraveghere guvernamentală. Acestea sunt enumerate în anexa 1. Statele membre care oferă atât acoperire, cât și finanțare au de regulă o instituție separată dedicată acestui din urmă scop, denumită uneori EXIM-bancă (prescurtare pentru export-import).

(b)Volumul de susținere oficială:

Rapoartele anuale de activitate furnizează informații financiare relevante privind susținerea oficială acordată de ACE, în conformitate cu cadrele legislative naționale și cu structura organizatorică a statelor membre respective. Comisia nu are nicio observație cu privire la aspectele financiare ale rapoartelor anuale de activitate pe 2024.

Pentru susținerea oficială sub formă de acoperire pură, astfel cum este definită la articolul 5.1 din acord, tabelul de mai jos enumeră expunerile la risc nominale totale raportate la 31 decembrie 2024 pentru cei mai mari furnizori din UE:

Tabelul 1. Totalul portofoliilor de susținere oficială ale UE și ale statelor membre sub formă de acoperire pură în 2024 (milioane EUR)

Cei mai mari contribuitori din UE, în funcție de expunerea la risc nominală totală

Expunerea totală cu acoperire pură în UE

370 060

Italia

93 606

Germania

73 800

Franța

66 872

Suedia

42 900

Țările de Jos

25 292

În ceea ce privește susținerea financiară oficială, astfel cum este definită la articolul 5.2 din acord, tabelul de mai jos indică, pentru cei mai mari furnizori din UE, valoarea nominală raportată a portofoliului de împrumuturi care beneficiază de susținere oficială la 31 decembrie 2024:

Tabelul 2. Totalul portofoliilor de susținere oficială ale UE și ale statelor membre sub formă de susținere financiară oficială în 2024 (milioane EUR)

Cei mai mari contribuitori din UE, în funcție de valoarea nominală a portofoliului de împrumuturi care beneficiază de susținere oficială

Portofoliul total de împrumuturi în UE

103 618

Italia

43 528

Franța

17 192

Germania

15 991

Suedia

8 853

Finlanda

6 583

Este util de remarcat faptul că cumularea cifrelor din tabelele 1 și 2 nu ar oferi o imagine exactă a valorii totale a susținerii oferite pentru operațiunile de export, deoarece un stat membru poate susține aceeași operațiune de export atât prin finanțare directă, cât și prin acoperire pură. În plus, aceste tabele iau în considerare numai produsele financiare care intră în domeniul de aplicare al acordului, excluzând apoi alte produse financiare potențiale oferite de ACE, de exemplu creditele la export pe termen scurt sau sprijinul public pentru exporturile de echipamente militare și de produse agricole de bază.

Pentru a reprezenta fluxul de susținere oficială, tabelul de mai jos se referă la valoarea operațiunilor susținute prin noi angajamente de credite la export, susținute în temeiul acordului, în cursul anului calendaristic 2024, pentru cei mai mari furnizori din UE:

Tabelul 3. Noi angajamente ale statelor membre ale UE notificate OCDE în 2024 (milioane EUR)

Cei mai mari contribuitori din UE la creditele la export ale OCDE

Numărul total de operațiuni cu credite la export

Valoarea totală agregată a creditului pentru proiectele susținute prin credite la export

Totalul angajamentelor noi notificate în UE

1 568

53 007

Franța

168

18 756

Italia

371

11 368

Suedia

344

8 075

Germania

254

6 800

Finlanda

14

2 092

(c)Luarea în considerare a obiectivelor climatice:

La 15 martie 2022, concluziile Consiliului Uniunii Europene privind creditele la export 2 au prezentat un „pact al UE privind clima pentru finanțarea exporturilor”, care includea o serie de angajamente. Printre acestea, statele membre și-au semnalat „disponibilitatea de a-și îmbogăți rapoartele anuale”, în contextul prezentei analize anuale, „cu o evaluare orientată spre climă a activităților lor respective de credite la export care beneficiază de susținere oficială, pentru fiecare sector în parte”, care funcționează din 2023. Un alt element a fost angajamentul, în cadrul aceluiași set de concluzii, ca statele membre să stabilească, până la sfârșitul anului 2023, în cadrul politicilor lor naționale, „termene proprii, bazate pe date științifice, pentru încetarea creditelor la export care beneficiază de susținere oficială în cazul proiectelor din sectorul energetic bazate pe combustibili fosili, cu excepția cazului în care există circumstanțe limitate și clar definite, compatibile cu o limită de încălzire de 1,5 °C și cu obiectivele Acordului de la Paris”.

În rapoartele lor anuale de activitate, 16 state membre (Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) au raportat că au publicat o astfel de politică. Celelalte state membre fie au declarat că nu au niciun interes în sectorul energiei pe bază de combustibili fosili, fie că nu acordă credite la export care beneficiază de susținere oficială.

În ceea ce privește sectorul cărbunelui, orice susținere acordată proiectelor legate de centralele electrice pe bază de cărbune fără măsuri de reducere a emisiilor este interzisă din 2021 în temeiul acordului, cu excepții pentru proiectele care reduc poluarea sau care instalează sisteme de reducere a emisiilor de CO2, care nu conduc nici la o prelungire a duratei de viață utilă a centralei, nici la o creștere a capacității. În politicile lor legate de climă, majoritatea statelor membre au instituit o politică de eliminare treptată a cărbunelui mai strictă decât interdicția prevăzută în acord, în special neautorizând nicio finanțare de-a lungul întregului lanț valoric. În 2024, ACE nu au raportat nicio operațiune referitoare la proiecte legate de sectorul energiei pe bază de cărbune (ceea ce include activitățile de explorare, producție, transport, depozitare legată de infrastructura de distribuție, rafinare, distribuție și producție de energie electrică).

În ceea ce privește sectorul petrolier, cele 16 state membre au stabilit diferite termene pentru încetarea susținerii. 11 state membre s-au angajat să nu mai susțină aceste proiecte (Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania, Suedia și Ungaria). Celelalte state membre și-au menținut posibilitatea de a finanța astfel de operațiuni, cu o dată de încheiere până cel târziu în 2030, deși niciunul nu a notificat operațiuni legate de petrol în aceste sectoare în 2024.

În sectorul gazelor naturale, aceleași 11 state membre și-au asumat angajamente clare de a înceta finanțarea proiectelor privind centralele electrice și lanțul valoric aferent. Cu toate acestea, unele ACE (Danemarca, Finlanda, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) mențin posibilitatea acordării de susținere sub formă de granturi în circumstanțe limitate, de exemplu pentru reducerea producției de energie electrică, pentru dezvoltarea celor mai sărace țări sau atunci când gazele naturale fac parte dintr-o soluție de tranziție compatibilă cu obiectivul de 1,5 °C: unele dintre acestea precizează că contribuția stabilită la nivel național a țării beneficiare nu trebuie să fie un criteriu, iar ACE evaluează consecvența cu obiectivul de 1,5 °C. Pe de altă parte, Spania a pus în aplicare restricții mai stricte pentru activitățile din amonte și din aval. La fel ca în cazul petrolului, celelalte state membre își mențin posibilitatea de a finanța astfel de operațiuni, cu o dată de încheiere până cel târziu în 2030, deși niciunul nu a notificat operațiuni legate de gaze în aceste sectoare în 2024.

În practică, paisprezece proiecte susținute prin credite la export în sectoarele petrolului și gazelor au fost notificate de cinci ACE din UE în 2024, cu o valoare totală a creditului de 1 176,2 milioane EUR:

Statul membru furnizor

Valoarea operațiunilor

Tipul de proiect

Belgia și Germania

138,7 milioane EUR (Belgia) și 265,2 milioane EUR (Germania)

Generatoare de abur și turbină pentru o centrală electrică cu gaze în ciclu combinat

Finlanda (două proiecte)

73,8 milioane EUR

Modernizarea și renovarea centralelor pe gaz existente (fără nicio modificare a producției centralei)

Germania (două proiecte)

21,3 milioane EUR

două proiecte în amonte în domeniul gazelor

Germania

21,4 milioane EUR

Instalarea unei conducte mobile de gaz

Italia

605,8 milioane EUR

Instalarea conductei subacvatice pentru extracția gazelor

Țările de Jos (patru proiecte)

20,9 milioane EUR

Patru proiecte petroliere în amonte

Țările de Jos (trei proiecte)

29,1 milioane EUR

Trei proiecte petroliere în segmentul midstream

Finlanda (pentru primul său proiect) și Germania au fost în măsură să ofere sprijin acestor proiecte, deoarece angajamentele au fost asumate înainte de introducerea strategiilor lor climatice; în consecință, cerințele nu erau încă aplicabile. Belgia și Italia și-au justificat sprijinul pe motiv că nu exista nicio interdicție privind activitatea specifică la momentul aprobării, politicile lor în domeniul climei permițând un astfel de sprijin până la sfârșitul anului 2025. Al doilea proiect finlandez și majoritatea proiectelor neerlandeze (toate cu excepția unuia) au fost considerate acceptabile în mod excepțional, în măsura în care se refereau la furnizarea de bunuri pentru infrastructura existentă, cu condiția ca această furnizare să conducă la îmbunătățirea performanței de mediu și/sau a siguranței și/sau a sănătății, fără a prelungi durata de viață economică a infrastructurii. Restul proiectului olandez a fost aprobat în temeiul unei excepții aplicabile anumitor nave care furnizează servicii de sprijin pentru infrastructura fosilă existentă.

În cazul tuturor operațiunilor, statele membre raportoare au remarcat că au efectuat un proces de diligență necesară în materie de climă similar celui pe care l-au utilizat pentru alte impacturi sociale și asupra mediului.

Pe lângă aceste restricții pentru sectorul energiei pe bază de combustibili fosili, ACE au adoptat programe de stimulare pentru operațiunile favorabile climei, în plus față de termenele maxime de rambursare mai lungi permise în temeiul Înțelegerii sectoriale privind schimbările climatice din cadrul acordului. De exemplu, unele ACE oferă norme mai flexibile în ceea ce privește conținutul național, cum ar fi o sumă maximă mai mare a împrumutului, o rată de acoperire mai ridicată, o rată minimă a primei aplicată în mod implicit sau o rambursare a cheltuielilor de studiu pentru operațiuni favorabile climei.

În detaliu, 53 de proiecte au fost finanțate în 2024 în sectoarele atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, astfel cum sunt definite în Înțelegerea sectorială privind schimbările climatice, de către șase țări diferite, în valoare totală de 4 247 de milioane EUR (aproape de patru ori mai mult față de valoarea creditului acordat pentru proiectele legate de combustibilii fosili). Dintre aceste proiecte, majoritatea erau legate de energia din surse regenerabile (42 de operațiuni cu o valoare a creditului de 2 928 de milioane EUR).

(d)Abordarea altor riscuri legate de mediu:

Recomandarea OCDE referitoare la abordările comune privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială și la obligațiile de diligență socială și în domeniul mediului stabilește principii comune pentru îndeplinirea obligației de diligență socială și în materie de mediu. Toate statele membre aderă la recomandare, în temeiul căreia ele identifică și abordează potențialele efecte și riscuri asociate cererilor de susținere oficială. Recomandarea menționată se bazează pe standarde bine stabilite, cum ar fi Standardele privind performanțele sociale și de mediu ale Corporației Financiare Internaționale, pe Orientările Grupului Băncii Mondiale privind mediul, sănătatea și siguranța, pe politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale, precum și pe standardele de mediu și sociale ale Băncii Mondiale. Recomandarea acoperă aspecte-cheie de mediu, cum ar fi emisiile atmosferice, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea eficientă a resurselor, gestionarea deșeurilor, zgomotul și vibrațiile, gestionarea materialelor periculoase, impactul asupra ecosistemelor, protecția biodiversității și utilizarea semnificativă a resurselor naturale. Aceasta include, de asemenea, cerințe privind pregătirea și răspunsul în situații de urgență, astfel încât titularii de proiecte să fie în măsură să reacționeze în situații de accidente și de urgență într-un mod adecvat, pentru a preveni și a atenua impactul asupra mediului.

Politicile privind diligența necesară și procedurile de evaluare a riscurilor ale ACE se bazează în principal pe recomandare, chiar dacă ea joacă un rol neexclusiv, iar politicile se bazează pe alte standarde și pe acquis-ul UE. Toate statele membre care acordă credite la export care beneficiază de susținere oficială raportează conformitatea cu dimensiunea de mediu a recomandării și faptul că aceasta face parte integrantă din sistemele lor de diligență și de gestionare a riscurilor și din procesele lor decizionale. Procedurile de evaluare ex ante depind de tipul, dimensiunea și categoria unei anumite cereri de credite la export care beneficiază de susținere oficială. Riscurile sunt identificate, clasificate și evaluate și pot avea repercusiuni asupra eligibilității pentru susținere. Toate ACE ale UE au confirmat că au examinat toate cererile de credite la export care beneficiază de susținere oficială în scopul de a identifica necesitatea efectuării unei analize de mediu.

În conformitate cu recomandarea, ACE trebuie să clasifice aceste cereri, în funcție de potențialul impact negativ asupra mediului, în trei categorii de risc: ridicat (categoria A), mediu (categoria B) sau scăzut (categoria C). Multe state membre raportează că aplică recomandarea în sens mai larg decât domeniul său de aplicare. Aceasta include clasificarea tuturor operațiunilor, inclusiv a celor în cazul cărora ele sprijină o cotă cu o valoare sub 10 milioane DST, care, în principiu, nu ar fi incluse în etapa de screening. Statele membre raportează că a fost efectuată o evaluare a impactului social și asupra mediului (Environmental and Social Impact Assessment - ESIA) în conformitate cu articolul 18 din recomandare pentru toate cererile din categoria A pentru care ACE și-a asumat un angajament final. Pentru cererile din categoria B, statele membre raportează că solicitanții au furnizat întotdeauna suficiente informații cu privire la impactul relevant al proiectului asupra mediului, în conformitate cu articolul 19 din recomandare. Înainte de a lua o decizie privind acordarea susținerii pentru proiectele din categoria A sau B, toate ACE care au finanțat astfel de proiecte au raportat că au evaluat întotdeauna informațiile care rezultă din examinarea și din revizuirea operațiunilor, prin intermediul unui raport privind obligația de diligență efectuat de un organism intern independent sau de un consultant extern al cărui aviz pozitiv constituie o cerință pentru emitere. Informațiile relevante au fost primite prin intermediul rapoartelor de evaluare a impactului social și asupra mediului (ESIA), dar și datorită formularelor și chestionarelor de cerere ale ACE, cercetării documentare, vizitelor la fața locului, cercetărilor efectuate de consultanți externi și contactelor directe cu solicitanții.

Numai Suedia a raportat că a refuzat o cerere pentru un proiect minier, din cauza gestionării inadecvate a riscurilor privind ariile naturale protejate și drepturile omului. Suedia a raportat, de asemenea, că a refuzat alte proiecte ca fiind incompatibile cu politicile privind combustibilii fosili. În plus, pot apărea neconformități minore, cum ar fi nerespectarea termenelor de transmitere a informațiilor sau a rapoartelor. Situațiile de neconformitate sunt soluționate în coordonare cu sponsorii proiectelor și, uneori, cu sprijinul ambasadei statului membru, prin conceperea de acțiuni corective și de măsuri de atenuare care sunt monitorizate în timp sau prin suspendarea susținerii ori refuzarea despăgubirii, deși aceste din urmă instrumente nu au fost utilizate în cursul perioadei de raportare.

(e)Diligența necesară în domeniul social și al drepturilor omului:

Pe lângă dimensiunea sa de mediu, Recomandarea OCDE, privind abordările comune stabilește, din 2012, principii pentru îndeplinirea obligației de diligență socială. Ea acoperă principalele efecte sociale potențiale legate de proiecte, inclusiv asupra muncii și a condițiilor de muncă (de exemplu, tratamentul echitabil, discriminarea, libertatea de asociere, negocierea colectivă, cazarea lucrătorilor), sănătatea, siguranța și securitatea comunității (de exemplu, expunerea comunității la boli, utilizarea personalului de securitate), achiziționarea de terenuri și relocarea involuntară (de exemplu, strămutarea fizică, strămutarea economică), colaborarea adecvată cu comunitățile afectate (de exemplu, procesul de consultare și participare în cunoștință de cauză, mecanismul de soluționare a reclamațiilor), popoarele indigene (de exemplu, procesul de acordare a consimțământului în mod liber, în prealabil și în cunoștință de cauză), patrimoniul cultural. Aceasta acoperă, de asemenea, principalele efecte asupra drepturilor omului referitoare la proiect, inclusiv munca forțată, munca copiilor, problematica egalității de gen și situațiile legate de securitate și sănătate în muncă care pun viața în pericol. Se acordă o atenție deosebită grupurilor vulnerabile.

Practicile de diligență necesară raportate de ACE sunt similare celor pentru riscurile legate de mediu. Toate cele douăzeci de state membre raportoare care acordă susținere oficială indică respectarea dimensiunii sociale și a drepturilor omului din Recomandarea OCDE privind abordările comune și faptul că aceasta face parte integrantă din sistemele lor decizionale, de diligență necesară și de gestionare a riscurilor. Toate au confirmat că au examinat toate cererile cu scopul de a identifica dacă trebuie efectuată o evaluare în domeniul social și al drepturilor omului. Ele au raportat că a fost efectuată o ESIA pentru toate cererile din categoria A. Pentru cererile din categoria B, ele au raportat că solicitanții au furnizat întotdeauna informații suficiente pentru a aborda efectele relevante ale proiectului. Înainte de a lua o decizie de acordare a susținerii oficiale pentru proiectele din categoria A sau B care ar putea avea un impact negativ asupra domeniului social și al drepturilor omului, statele membre raportează că ACE de pe teritoriul lor au evaluat întotdeauna informațiile care au rezultat din etapele de screening și de examinare, așa cum au făcut-o și în cazul riscurilor de mediu.

Statele membre nu au raportat situații de neconformitate permanentă în 2024 în cadrul proceselor lor de diligență necesară în domeniul social și al drepturilor omului, cu excepția proiectului minier suedez deja menționat anterior (care a condus la refuzarea proiectului). Unele ACE au raportat că s-au confruntat cu situații de abateri de la acțiunile convenite și de la standardele internaționale în faza de monitorizare a anumitor operațiuni și că au instituit măsuri de la caz la caz (cum ar fi un accent sporit pe aspectele specifice și o amânare a termenelor pentru livrabile).

Toate ACE, cu excepția a două dintre ele, dispun fie de un proces de consultare participativă, fie de un mecanism de soluționare a reclamațiilor pentru comunitățile afectate. În toate cazurile, sponsorilor de proiecte li se solicită să instituie mecanisme indiferent de implicarea ACE. Statele membre nu au raportat Comisiei nicio plângere în rapoartele lor anuale de activitate pentru 2024.

(f)Măsuri de combatere a dării și luării de mită:

Toate statele membre care acordă credite la export care beneficiază de susținere oficială raportează respectarea Recomandării OCDE privind combaterea luării și dării de mită și creditele la export care beneficiază de susținere oficială. Această recomandare conține măsuri de screening, de efectuare a diligenței necesare, de evaluare și de luare a deciziilor cu privire la eligibilitatea pentru acordarea de sprijin cu scopul de a descuraja darea sau luarea de mită în cazul creditelor la export care beneficiază de susținere oficială. În special, aceasta înseamnă să se verifice dacă părțile implicate în operațiuni nu sunt enumerate în listele de excludere ale instituțiilor financiare multilaterale.

(g)Practici de creditare sustenabilă:

Toate statele membre care acordă credite la export care beneficiază de susținere oficială raportează respectarea Recomandării OCDE privind practicile de creditare sustenabilă și creditele la export care beneficiază de susținere oficială. Recomandarea urmărește să asigure mobilizarea finanțării nevoilor de dezvoltare ale țărilor cu venituri mai mici fără ca acestea să acumuleze datorii excesive în viitor. Aderarea la recomandare este strâns legată de respectarea strictă a politicilor Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) în ceea ce privește condiționalitatea limitării datoriei pentru împrumuturile neconcesionale, precum și în ceea ce privește creditarea sustenabilă. În temeiul recomandării, țările aderente au convenit, de asemenea, asupra unor măsuri importante de asigurare a transparenței, care includ furnizarea de informații către Banca Mondială și FMI. În majoritatea cazurilor, evaluările privind sustenabilitatea datoriei fac parte din evaluările generale ale riscurilor la nivel național care afectează politicile de acoperire la nivel de țară ale ACE.

(h)Alte informații incluse în rapoartele anuale de activitate:

Statele membre urmăresc să asigure faptul că ACE funcționează cât mai transparent posibil, respectând în același timp confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile. În conformitate cu Recomandarea OCDE privind abordările comune, procedura armonizată în întreaga UE este publicarea de informații detaliate pentru proiectele care ar putea avea efecte sociale sau de mediu negative. ACE au dezvăluit întotdeauna toate informațiile necesare în temeiul articolelor 39 și 41 din recomandare, și anume informații ex-ante relevante pentru proiectele din categoria A, inclusiv evaluări ale impactului social și asupra mediului, și informații ex post pentru toate proiectele din categoriile A și B care beneficiază de susținere, prin intermediul paginilor de internet dedicate de pe site-urile lor, menționate în anexa 2.

Numeroase ACE din UE au o politică de responsabilitate socială a întreprinderilor care implică de obicei nu numai eforturi interne, ci și un dialog strâns cu clienții ACE. În acest context, ACE își evaluează din ce în ce mai mult practicile și elaborează planuri de reducere a impactului lor asupra mediului, inclusiv estimări ale amprentei de carbon.

4. Respectarea de către ACE a obiectivelor și obligațiilor Uniunii:

Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) enumeră obiectivele generale ale Uniunii Europene; articolul 21 stabilește principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii. Potrivit articolului 3 alineatul (5) din TUE, în relațiile sale cu restul comunității internaționale, Uniunea Europeană „contribuie la [...] dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite”. În ceea ce privește politica comercială comună a UE, principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii sunt menționate la articolul 206 și la articolul 207 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Parlamentul European a invitat Comisia să facă o declarație cu privire la respectarea sau nerespectarea de către statele membre a obiectivelor și obligațiilor UE în cursul furnizării creditelor la export care beneficiază de susținere oficială. Comisia și-a realizat evaluarea anuală în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1233/2011. Ca atare, evaluarea Comisiei are la bază rapoartele anuale de activitate prezentate de statele membre și nu poate fi considerată exhaustivă.

Comisia consideră că informațiile disponibile oferă dovezi conform cărora activitățile de credit la export care beneficiază de susținere oficială din UE respectă articolele 3 și 21 din TUE. Recomandările OCDE oferă un cadru pentru gestionarea programelor de credit la export ale statelor membre. De asemenea, statele membre își stabilesc propriile politici pe baza acestor recomandări și în conformitate cu obiectivele UE. Statele membre pun în aplicare, de asemenea, o serie de politici de sprijinire a tranziției climatice și de reducere a susținerii pentru proiectele referitoare la combustibilii fosili, sporind în același timp susținerea pentru proiectele care sprijină tranziția. Comisia este în favoarea continuării progreselor în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește consolidarea în continuare a angajamentelor statelor membre în ceea ce privește eliminarea treptată a combustibililor fosili. În ceea ce privește respectarea obligațiilor internaționale și a obligațiilor din legislația UE în domeniul concurenței, nu au existat litigii la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului legate de activitățile de credit la export ale vreunui stat membru al UE pentru anul 2024, iar Comisia nu a primit nicio plângere privind posibile încălcări ale reglementărilor UE care implică ACE.

(1)   Recomandarea referitoare la abordările comune privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială și la obligațiile de diligență socială și în domeniul mediului ; Recomandarea privind practicile de creditare sustenabilă și creditele la export care beneficiază de susținere oficială ; Recomandarea privind combaterea luării și dării de mită și creditele la export care beneficiază de susținere oficială .
(2)   Concluziile Consiliului privind creditele la export din 15 martie 2022 .