TEXT consolidat: 32011R0691 — RO

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 691/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 6 iulie 2011

privind conturile economice de mediu europene

(Text cu relevanță pentru SEE)

▼M3

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru colectarea, compilarea, transmiterea și evaluarea conturilor economice de mediu europene în scopul de a crea conturi economice de mediu sub formă de conturi satelit la Sistemul european de conturi 2010 (SEC 2010) prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), furnizând metodologia, standardele, definițiile, clasificările și normele contabile comune destinate a fi utilizate pentru compilarea conturilor economice de mediu.

Prezentul regulament contribuie, de asemenea, la furnizarea de informații fiabile cu privire la principalele tendințe, presiuni și factori determinanți pentru schimbările de mediu și, prin urmare, sprijină monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate de Uniune în îndeplinirea obiectivelor sale de mediu prevăzute în dreptul Uniunii, precum și a angajamentelor sale internaționale în domeniul mediului.

▼B

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„emisii atmosferice” înseamnă fluxul fizic de materiale gazoase sau granulate din economia națională (procese de producție sau de consum) către atmosferă (ca parte a sistemului de mediu);

„taxă referitoare la mediu” înseamnă o taxă a cărei bază de impunere este o unitate fizică (sau o aproximare a unei unități fizice) a ceva care are un impact negativ specific dovedit asupra mediului, și care este identificată de ►M3 SEC 2010 ◄ drept taxă;

„conturi referitoare la fluxul de materiale la scară economică (CFM-SC)” înseamnă compilații coerente ale intrărilor de materiale în economiile naționale, schimbărilor stocului de materiale în cadrul economiei și ieșirilor de materiale către alte economii sau către mediu;

▼M1

„cheltuieli pentru protecția mediului” înseamnă resurse economice alocate de către unitățile rezidente protecției mediului. Protecția mediului include toate activitățile și acțiunile care au ca scop principal prevenirea, reducerea și eliminarea poluării și a oricărei alte degradări a mediului. Aceste activități și acțiuni includ toate măsurile luate pentru restabilirea mediului după ce a fost degradat. Sunt excluse din această definiție activitățile care, deși sunt benefice pentru mediu, satisfac în principal necesitățile tehnice sau cerințele interne de igienă sau de securitate și siguranță ale unei întreprinderi sau ale unei alte instituții;

„sectorul bunurilor și serviciilor de mediu” înseamnă activitățile de producție ale unei economii naționale care generează produse de mediu (produse și servicii de mediu). Produsele de mediu sunt produse care au fost fabricate în scopul protecției mediului, conform definiției de la punctul 4, și al gestionării resurselor. Gestionarea resurselor include conservarea, menținerea și ameliorarea rezervelor de resurse naturale și, prin urmare, protejarea acestor resurse împotriva epuizării;

„conturi referitoare la fluxul fizic de energie” înseamnă compilații coerente ale fluxurilor fizice de energie în economiile naționale, ale fluxurilor care circulă în cadrul economiei și ale ieșirilor către alte economii sau către mediu;

▼M3

„conturi pentru păduri” înseamnă conturi de active pentru resursele forestiere, care cuprind suprafețe împădurite și masa lemnoasă de pe suprafețe împădurite, precum și conturi de activitate economică pentru silvicultură și exploatare forestieră;

„subvenții de mediu și transferuri similare” înseamnă transferuri curente și de capital, în sensul SEC 2010, destinate sprijinirii activităților de protecție a mediului și de ocrotire a resurselor naturale și a produselor conexe;

„conturi referitoare la ecosisteme” înseamnă un set de conturi menite să furnizeze informații coerente cu privire la amploarea și starea ecosistemelor și cu privire la fluxurile de servicii dinspre ecosistemele respective către sistemul socioeconomic.

▼B

Articolul 3

Module

(1)

Conturile economice de mediu care urmează să fie compilate în conformitate cu cadrul comun menționat la articolul 1 sunt grupate în următoarele module:

(a)

un modul pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice, astfel cum s-a stabilit în anexa I;

(b)

un modul pentru taxele referitoare la mediu, în funcție de activitatea economică, astfel cum s-a stabilit în anexa II;

(c)

un modul pentru conturile referitoare la fluxul de materiale la scară economică, astfel cum s-a stabilit în anexa III;

▼M1

(d)

un modul pentru conturile de cheltuieli pentru protecția mediului, în conformitate cu anexa IV;

(e)

un modul pentru conturile sectorului bunurilor și serviciilor de mediu, în conformitate cu anexa V;

(f)

un modul pentru conturile referitoare la fluxurile fizice de energie, în conformitate cu anexa VI;

▼M3

(g)

un modul pentru conturile pentru păduri, astfel cum este prevăzut în anexa VII;

(h)

un modul pentru conturile referitoare la subvenții de mediu și transferuri similare, astfel cum este prevăzut în anexa VIII;

(i)

un modul pentru conturile referitoare la ecosisteme, astfel cum este prevăzut în anexa IX.

▼B

(2)

Fiecare anexă conține următoarele informații:

(a)

obiectivele pentru care trebuie să fie compilate conturile;

(b)

acoperirea conturilor;

(c)

lista caracteristicilor pentru care trebuie compilate și transmise datele;

(d)

primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere pentru compilarea conturilor;

(e)

tabelele de raportare;

(f)

durata maximă a perioadelor de tranziție menționate la articolul 8, în cursul căreia Comisia poate acorda derogări.

▼M3

(3)

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9, atunci când este necesar pentru a ține seama de evoluțiile de mediu, economice și tehnice:

(a)

pentru a completa prezentul regulament prin furnizarea de orientări metodologice;

(b)

pentru a modifica anexele I-VI în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e);

(c)

pentru a modifica anexele VII, VIII și IX în ceea ce privește informațiile menționate la alineatul (2) literele (c), (d) și (e), cu condiția ca:

(i)

lista caracteristicilor menționate la alineatul (2) litera (c) să fie modificată cu cel mult patru caracteristici pentru fiecare anexă o dată la trei ani; și

(ii)

informațiile menționate la alineatul (2) litera (d) să fie modificate numai pentru a stabili primul an de referință, frecvența și termenele de transmitere în cazul oricăror caracteristici adăugate.

În procesul de exercitare a competenței conferite în temeiul prezentului alineat, Comisia se asigură că actele sale delegate nu impun o sarcină suplimentară considerabilă statelor membre sau respondenților. Comisia își motivează în mod corespunzător actele sale delegate.

▼M1

(4)

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9, pentru a specifica produsele energetice menționate în anexa VI secțiunea 3, pe baza listelor stabilite în anexele la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ).

Aceste acte delegate nu impun o sarcină suplimentară semnificativă asupra statelor membre sau a respondenților. La întocmirea și, ulterior, la actualizarea listelor menționate la primul paragraf, Comisia își justifică în mod corespunzător acțiunile, utilizând, dacă este cazul, contribuțiile unor experți din domeniu cu privire la o analiză a rentabilității, care să includă o evaluare a sarcinii impuse respondenților și a costurilor de producție.

(5)

Pentru a facilita o aplicare uniformă a anexei V, Comisia întocmește, până la 31 decembrie 2015, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o culegere cu titlu indicativ a bunurilor și serviciilor de mediu și a activităților economice care urmează să facă obiectul anexei V pe baza următoarelor categorii: servicii specifice de mediu, produse destinate exclusiv mediului (produse conexe), bunuri adaptate și tehnologii de mediu. Comisia actualizează culegerea ori de câte ori este necesar.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

▼B

Articolul 4

▼M3

Studii-pilot și studii de fezabilitate

(1)

Comisia stabilește un program de studii-pilot și studii de fezabilitate care urmează să fie realizate de statele membre, pe bază de voluntariat, în scopul de a dezvolta raportarea și de a îmbunătăți calitatea datelor, de a stabili serii cronologice lungi și de a dezvolta metodologia. Programul cuprinde studii-pilot pentru testarea noilor module pentru conturile economice de mediu. La elaborarea programului, Comisia acordă o atenție deosebită modulelor care generează date referitoare la subvențiile pentru energie, inclusiv subvențiile pentru combustibilii fosili, și se asigură că nu se creează sarcini administrative sau financiare suplimentare pentru statele membre și pentru respondenți.

▼B

(2)

Rezultatele studiilor-pilot sunt evaluate și publicate de către Comisie, ținând seama de beneficiile disponibilității datelor în raport cu costul colectării și cu sarcina administrativă a răspunsului. Aceste rezultate sunt luate în calcul în propunerile de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu pe care Comisia le-ar putea include în raportul menționat la articolul 10.

▼M3

(3)

Pe lângă programul de studii-pilot și studii de fezabilitate, până la 27 iunie 2026, Comisia (Eurostat), în cooperare cu statele membre, efectuează o evaluare a posibilităților metodologice și a fezabilității evaluării monetare, a posibilelor valori de raportare în cazul în care acestea lipsesc și a posibilelor modalități alternative de măsurare pentru conturile referitoare la servicii ecosistemice, ținând seama de standardele internaționale ale Sistemului de conturi economice și de mediu – contabilitatea referitoare la ecosisteme (SEEA EA). Pe baza rezultatelor evaluării și ale studiilor respective, Comisia poate prezenta Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament pentru a include conturile monetare referitoare la ecosisteme.

▼B

Articolul 5

Colectarea datelor

(1)

În conformitate cu anexele la prezentul regulament, statele membre colectează datele necesare pentru observarea caracteristicilor menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(2)

Statele membre colectează datele necesare utilizând o combinație a diferitelor surse precizate mai jos, aplicând principiul simplificării administrative:

(a)

anchete;

(b)

proceduri de estimare statistică în cazul în care unele caracteristici nu au fost observate în cazul tuturor unităților;

(c)

surse administrative;

▼M3

(d)

orice altă sursă, metodă sau abordare inovatoare relevantă, în măsura în care permite elaborarea unor conturi economice de mediu comparabile și conforme cu cerințele de calitate specifice aplicabile.

Statele membre care decid să utilizeze sursele, metodele sau abordările inovatoare menționate la litera (d) informează Comisia (Eurostat) cât mai curând posibil înainte de sfârșitul anului care precedă punerea în aplicare a metodei și furnizează detalii privind calitatea datelor obținute.

▼B

(3)

Statele membre informează Comisia și furnizează detalii referitoare la metodele și sursele utilizate.

Articolul 6

Transmiterea către Comisie (Eurostat)

(1)

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele prevăzute în anexe, inclusiv datele confidențiale, la termenele prevăzute în anexe.

(2)

Datele sunt transmise într-un format tehnic corespunzător, pe care Comisia îl stabilește prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

Articolul 7

Evaluarea calității

(1)

În sensul prezentului regulament, datelor care trebuie transmise li se aplică criteriile de calitate menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(2)

Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea datelor transmise.

(3)

În cadrul aplicării criteriilor de calitate menționate la alineatul (1) datelor care fac obiectul prezentului regulament, Comisia adoptă acte de punere în aplicare în vederea definirii modalităților, structurii și periodicității rapoartelor de calitate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

(4)

Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor transmise și poate, în termen de o lună de la primirea datelor, să solicite statului membru în cauză să prezinte informații suplimentare referitoare la datele respective sau un set de date revizuit, după caz.

▼M3

Articolul 8

Derogări

(1)

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care acordă derogări statelor membre în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore. Se pot acorda derogări de la anexe în cursul perioadei de tranziție menționate în cuprinsul lor. De asemenea, se pot acorda derogări de la măsurile de punere în aplicare și de la actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament. Aceste derogări pot fi acordate pentru o durată maximă de doi ani. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

Primul paragraf al prezentului alineat nu se aplică modificărilor care rezultă din modificări ale clasificărilor și nomenclatoarelor sau ale cadrelor contabile ale conturilor naționale și regionale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013.

(2)

În vederea obținerii unei derogări de la anexele VII, VIII și IX în temeiul alineatului (1), statul membru în cauză prezintă o cerere motivată Comisiei până la 27 decembrie 2026. În vederea obținerii unei derogări în temeiul alineatului (1) de la măsurile de punere în aplicare sau de la actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament care intră în vigoare după 26 decembrie 2024, statul membru în cauză prezintă o cerere motivată Comisiei în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a măsurii sau a actului în cauză.

▼M3

Articolul 8a

Finanțare

(1)

Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Uniunea furnizează institutelor naționale de statistică și altor autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 sprijin financiar în cadrul Programului privind piața unică instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ), pentru:

(a)

elaborarea de metodologii în scopuri statistice în temeiul prezentului regulament, inclusiv prin participarea statelor membre la studiile-pilot și studiile de fezabilitate reprezentative menționate la articolul 4;

(b)

îmbunătățirea calității statistice a conturilor, în special pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea proceselor, inclusiv prin soluții digitale care vizează producerea de statistici de mai bună calitate;

(c)

îmbunătățirea actualității conturilor și reducerea sarcinii administrative și de raportare.

(2)

Cuantumul contribuției financiare a Uniunii în temeiul prezentului articol se stabilește în conformitate cu normele Programului privind piața unică în cadrul procedurii bugetare anuale, sub rezerva disponibilității finanțării. Autoritatea bugetară stabilește creditele disponibile pentru fiecare an.

(3)

În vederea punerii în aplicare a prezentului regulament, se poate pune, de asemenea, la dispoziția institutelor naționale de statistică și a altor autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 o contribuție financiară provenită de la alte programe financiare aplicabile ale Uniunii, în conformitate cu normele programelor respective.

▼M3

Articolul 9

Exercitarea delegării de competențe

(1)

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatele (3) și (4) și la articolul 10 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 11 august 2011. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)

Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatele (3) și (4) și la articolul 10 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (3) sau (4) sau al articolului 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

▼M3

Articolul 9a

Portalul de date statistice privind conturile economice de mediu („Tabloul de bord”)

(1)

Comisia (Eurostat) instituie un portal de date statistice privind conturile economice de mediu („tablou de bord”), care sintetizează indicatorii-cheie din conturile economice de mediu într-un mod ușor de utilizat și interactiv.

Portalul de date afișează datele furnizate de statele membre în fiecare dintre modulele prevăzute în prezentul regulament, precum și datele privind investițiile în atenuarea schimbărilor climatice menționate la articolul 10 al patrulea paragraf.

(2)

Portalul de date devine operațional până la 31 decembrie 2024 și este actualizat de Comisie (Eurostat) o dată pe an. Portalul de date este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al Eurostat.

▼B

Articolul 10

Raportarea și reexaminarea

Până la 31 decembrie 2013 și ulterior din trei în trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament. În raportul respectiv se evaluează în special calitatea datelor transmise, metodele de colectare a datelor, sarcina administrativă a statelor membre și a unităților de respondenți, precum și fezabilitatea și eficacitatea statisticilor respective.

După caz, ținând seama de rezultatele menționate la articolul 4 alineatul (2), raportul este însoțit de propuneri:

▼M3

—

de introducere de noi module pentru conturile economice de mediu, cum ar fi conturile pentru apă (cantitative și calitative), conturile de cheltuieli legate de gestionarea resurselor, subvenții sau măsuri de sprijin potențial dăunătoare pentru mediu și conturile referitoare la deșeuri

▼B

—

menite să conducă la îmbunătățirea în continuare a calității datelor și a metodelor de colectare a datelor, îmbunătățind astfel sfera de acoperire a datelor și comparabilitatea acestora și reducând sarcina administrativă care le revine întreprinderilor și administrației.

▼M3

Până la 31 decembrie 2024 și, ulterior, cel puțin la fiecare doi ani, Comisia (Eurostat) elaborează o publicație digitală care conține date și statistici privind atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv investiții, compilate pe baza datelor relevante disponibile din modulele conturilor economice de mediu și, dacă este cazul, din alte surse de date.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a modifica, după caz, secțiunea 3 din anexa V astfel încât să includă caracteristici privind alte investiții în atenuarea schimbărilor climatice. Datele incluse în publicația digitală menționată la al treilea paragraf al prezentului articol furnizează o defalcare a datelor pe stat membru, inclusiv în ceea ce privește investițiile, și acoperă toate sectoarele și activitățile economice.

Până la 27 decembrie 2026, Comisia evaluează calitatea datelor disponibile referitoare la subvențiile pentru energie, inclusiv subvențiile pentru combustibilii fosili, la adaptarea la schimbările climatice și la apă și, dacă este cazul, prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă privind introducerea de noi module pentru conturile economice de mediu pentru subvenții pentru energie, inclusiv subvenții pentru combustibili fosili, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv cheltuielile pentru aceasta și pentru conturile privind apa.

▼B

Articolul 11

Comitetul

(1)

Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 12

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXA I

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA EMISIILE ATMOSFERICE

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează și prezintă datele cu privire la emisiile atmosferice într-un mod compatibil cu sistemul de conturi naționale. Acestea înregistrează emisiile atmosferice ale economiilor naționale sub formă de defalcări pe activitatea economică emitentă, în conformitate cu ►M3 SEC 2010 ◄ . Activitățile economice includ producția și consumul.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la emisiile atmosferice. Aceste date vor fi elaborate într-un mod care face legătura între emisiile ramurilor industriale și ale gospodăriilor, pe de o parte, și activitățile economice de producție și consum, pe de altă parte. Datele referitoare la emisiile directe raportate în conformitate cu prezentul regulament vor fi combinate cu tabele intrări-ieșiri economice, tabele resurse-utilizări și date privind consumul gospodăriilor, transmise deja Comisiei (Eurostat) în cadrul raportării referitoare la ►M3 SEC 2010 ◄ .

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la emisiile atmosferice au aceleași limite de sistem ca și ►M3 SEC 2010 ◄ și se bazează, de asemenea, pe principiul reședinței.

În conformitate cu ►M3 SEC 2010 ◄ , conceptul de reședință se bazează pe următorul principiu: o unitate este considerată ca rezidentă a unei țări când centrul său de interes economic este situat pe teritoriul economic al acelei țări, adică atunci când desfășoară activități economice pe o perioadă extinsă (un an sau mai mulți) pe teritoriul respectiv.

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează emisiile care rezultă în urma activităților unităților rezidente, indiferent de locul geografic în care au loc, de fapt, aceste emisii.

Conturile referitoare la emisiile atmosferice înregistrează fluxurile de materiale gazoase și granulate reziduale care provin din economia națională și sunt emise în atmosferă. În sensul prezentului regulament, termenul „atmosferă” se referă la o componentă a sistemului de mediu. Limita de sistem se referă la limita dintre economia națională (ca parte a sistemului economic) și atmosferă (ca parte a sistemului de mediu). După ce au depășit limita de sistem, substanțele emise sunt în afara controlului uman, intră în ciclurile naturale ale materialelor și pot avea diverse tipuri de consecințe asupra mediului.

▼M2

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează statistici cu privire la emisiile următorilor poluanți ai aerului:

Denumire	Simbol	Unitate de referință
Dioxid de carbon fără emisii provenind din biomasă	CO2	1 000 de tone (Gg)
Dioxid de carbon provenind din biomasă	Biomasă CO2	1 000 de tone (Gg)
Protoxid de azot	N2O	tone (Mg)
Metan	CH4	tone (Mg)
Perfluorocarburi	PFC	echivalent tone (Mg) de CO2
Hidrofluorocarburi	HFC	echivalent tone (Mg) de CO2
Hexafluorură de sulf și trifluorură de azot	SF6 NF3	echivalent tone (Mg) de CO2
Oxizi de azot	NOX	echivalent tone (Mg) de NO2
Compuși organici volatili nemetanici	COVnm	tone (Mg)
Monoxid de carbon	CO	tone (Mg)
Pulberi în suspensie < 10 μ	PM10	tone (Mg)
Pulberi în suspensie < 2,5 μ	PM2,5	tone (Mg)
Oxizi de sulf	SOX	echivalent tone (Mg) de SO2
Amoniac	NH3	tone (Mg)

Toate datele trebuie raportate cu o precizie de o zecimală.

▼B

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile sunt compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Pentru a satisface nevoile de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor pentru UE-27 pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

4. Primul an de referință este anul în care prezentul regulament intră în vigoare.

5. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2008 până în primul an de referință.

6. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date Comisiei, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-4, n-3, n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință.

▼M2

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Pentru fiecare dintre caracteristicile menționate în secțiunea 3, datele trebuie elaborate conform unei clasificări ierarhice a activităților economice, NACE Rev. 2 (nivel de agregare A*64), pe deplin compatibilă cu ►M3 SEC 2010 ◄ . În plus, trebuie elaborate date pentru:

—

emisiile atmosferice ale gospodăriilor,

—

elementele de legătură, prin care se înțelege raportările de elemente care permit, în mod clar, reconcilierea diferențelor dintre conturile referitoare la emisiile atmosferice raportate în temeiul prezentului regulament și datele raportate în inventarele oficiale naționale referitoare la emisiile atmosferice.

2. Clasificarea ierarhică menționată la punctul 1 este următoarea:

Emisii atmosferice în funcție de ramura industrială – NACE Rev. 2 (A*64)

Emisii atmosferice ale gospodăriilor

—

transport

—

încălzire/răcire

—

altele

Elemente de legătură

Totalul conturilor referitoare la emisiile atmosferice (activități de producție + gospodării) pentru fiecare dintre caracteristicile menționate în secțiunea 3

Cu excepția rezidenților naționali din străinătate

—

navele naționale de pescuit exploatate în străinătate

—

transportul terestru

—

transportul pe apă

—

transportul aerian

Plus nerezidenții prezenți pe teritoriu

transportul terestru

transportul pe apă

transportul aerian

(+ sau –)

Alte ajustări și discrepanțe statistice

Totalul emisiilor poluantului X astfel cum au fost raportate către CCONUSC ( 4 )/CLRTAP ( 5 )

▼B

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA II

MODUL PENTRU TAXELE REFERITOARE LA MEDIU, ÎN FUNCȚIE DE ACTIVITATEA ECONOMICĂ

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Statisticile privind taxele referitoare la mediu înregistrează și prezintă date din perspectiva entităților plătitoare de taxe într-un mod pe deplin compatibil cu datele raportate în temeiul ►M3 SEC 2010 ◄ . Acestea înregistrează veniturile din taxele referitoare la mediu ale economiilor naționale în funcție de activitatea economică. Ca activități economice sunt incluse producția și consumul.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru veniturile din taxele referitoare la mediu în funcție de activitatea economică.

Statisticile privind taxele referitoare la mediu pot utiliza direct statisticile fiscale și statisticile finanțelor publice, dar utilizarea datelor fiscale raportate în temeiul ►M3 SEC 2010 ◄ , dacă acest lucru este posibil, prezintă unele avantaje.

Statisticile privind taxele referitoare la mediu se bazează pe sumele care rezultă din evaluări și declarații sau încasări ajustate în timp, pentru a asigura coerența cu ►M3 SEC 2010 ◄ și pentru a îmbunătăți comparabilitatea internațională.

De asemenea, ►M3 SEC 2010 ◄ conține informații referitoare la ramurile industriale și sectoarele care plătesc taxele. Informațiile privind taxele raportate în temeiul ►M3 SEC 2010 ◄ pot fi găsite în conturile instituționale ale fiecărui sector și în tabelele resurselor și utilizărilor.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Taxele referitoare la mediu au aceleași limite de sistem ca și ►M3 SEC 2010 ◄ și sunt alcătuite din plăți obligatorii, fără contrapartidă, în numerar sau în natură, care sunt prelevate de administrațiile publice sau de instituțiile Uniunii.

Taxele referitoare la mediu aparțin următoarelor categorii ale ►M3 SEC 2010 ◄ :

—

impozite pe producție și importuri (D.2);

—

impozite curente pe venit, avere etc. (D.5);

—

impozite pe capital (D.91).

▼M2

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează statistici privind taxele referitoare la mediu în conformitate cu următoarele caracteristici:

—

taxele pe energie;

—

taxele pe transporturi;

—

taxele pe poluare;

—

taxele pe resurse.

Statele membre raportează, de asemenea, ca și caracteristică distinctă, veniturile fiscale ale administrațiilor publice, înregistrate în Sistemul european de conturi în legătură cu participarea lor la Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Statele membre raportează, de asemenea, ca și caracteristică distinctă, alte taxe legate de mediu care au fost incluse în taxele totale pe energie, transporturi, poluare sau resurse și sunt percepute pe conținutul de carbon al combustibililor (alte taxe pe CO2).

Toate datele trebuie să fie raportate în milioane, în moneda națională.

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile trebuie transmise în termen de 16 luni de la finele anului de referință. Această prevedere se aplică începând cu anul de referință 2020.

4. Primul an de referință este anul 2020.

5. În cadrul fiecărei transmiteri de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n – 4, n – 3, n – 2, n – 1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2016.

▼B

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Pentru fiecare dintre caracteristicile menționate în secțiunea 3 sunt raportate date din perspectiva entităților plătitoare de taxe.

Pentru producători, datele se raportează conform unei defalcări în funcție de clasificarea ierarhică a activităților economice, NACE Rev.2 (nivel de agregare A*64, astfel cum este prevăzut în ►M3 SEC 2010 ◄ ).

Pentru consumatori, datele se raportează pentru:

—

gospodării;

—

nerezidenți.

În cazul în care taxa nu poate fi atribuită unuia dintre grupurile de activități de mai sus, datele se raportează ca nealocate.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA III

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA FLUXUL DE MATERIALE LA SCARĂ ECONOMICĂ (CFM-SC)

Secțiunea 1

OBIECTIVE

CFM-SC acoperă toate materialele solide, gazoase și lichide, cu excepția fluxurilor de aer și de apă, măsurate în unități de masă pe an. Ca și sistemul conturilor naționale, CFM-SC servesc două obiective majore. Fluxurile de materiale detaliate oferă o bază de date empirice bogată pentru numeroase studii analitice. De asemenea, acestea sunt utilizate pentru a compila diferiți indicatori privind fluxul de materiale la scară economică pentru economiile naționale.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru CFM-SC.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Distincția dintre stocuri și fluxuri este un principiu fundamental al unui sistem de flux de materiale. În general, un flux este o variabilă care măsoară o cantitate într-o perioadă de timp, în timp ce un stoc este o variabilă care măsoară o cantitate la un anumit moment în timp. CFM-SC sunt un concept de flux. Acestea măsoară fluxurile intrărilor și ieșirilor de materiale, precum și variațiile de stoc în cadrul economiei, în unități de masă pe an.

CFM-SC sunt coerente cu principiile sistemului conturilor naționale, precum principiul reședinței. Acestea permit contabilizarea fluxurilor de materiale asociate cu activitățile tuturor unităților rezidente ale unei economii naționale, indiferent de localizarea lor geografică.

În CFM-SC există două tipuri de fluxuri de în ansamblul limitelor de sistem care sunt relevante:

fluxurile de materiale între economia națională și mediul său natural. Acestea sunt alcătuite din extracția materialelor (de exemplu, materii prime, brute sau virgine) din mediul natural și din eliminarea materialelor (adeseori denumite reziduuri) către mediul natural;

fluxurile de materiale între economia națională și restul economiei mondiale. Acestea sunt alcătuite din importuri și exporturi.

Toate fluxurile care depășesc aceste limite de sistem sunt incluse în CFM-SC, la fel ca suplimentele la stocurile sintetice. Toate celelalte fluxuri de materiale din interiorul economiei nu sunt reprezentate în CFM-SC. Aceasta înseamnă că economia națională este tratată în întregime în CFM-SC și, de exemplu, livrările de produse între ramurile industriale nu sunt descrise. De asemenea, fluxurile naturale din interiorul mediului natural sunt excluse.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează statistici privind caracteristicile enumerate în secțiunea 5 pentru CFM-SC, dacă este cazul.

1. Extracția internă (EI) acoperă cantitatea anuală de materiale solide, lichide și gazoase (cu excepția aerului și a apei) extrase din mediul natural pentru a fi folosite ca intrări în economie.

2. Importurile și exporturile fizice acoperă toate mărfurile importate sau exportate în unități de masă. Mărfurile comercializate cuprind bunuri în toate etapele prelucrării, de la materii prime la produse finite.

▼M2

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile trebuie transmise în termen de 16 luni de la finele anului de referință. Această prevedere se aplică începând cu anul de referință 2021.

4. Primul an de referință este 2021.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Datele, exprimate în unități de masă, sunt elaborate pentru caracteristicile enumerate în următoarele tabele.

Tabelul A – Extracție internă

MF.1

Biomasă

MF.1.1

Culturi (cu excepția culturilor furajere)

MF.1.1.1

Cereale

MF.1.1.2

Rădăcinoase, tuberculi

MF.1.1.3

Culturi de zahăr

MF.1.1.4

Leguminoase

MF.1.1.5

Fructe cu coaja lemnoasă

MF.1.1.6

Culturi oleaginoase

MF.1.1.7

Legume

MF.1.1.8

Fructe

MF.1.1.9

Fibre

MF.1.1.A

Alte culturi (cu excepția culturilor furajere) neclasificate în altă parte

MF.1.2

Reziduuri de culturi (utilizate), culturi furajere și biomasă pășunată

MF.1.2.1

Reziduuri de culturi (utilizate)

MF.1.2.1.1

Paie

MF.1.2.1.2

Alte reziduuri de culturi (frunze de sfeclă de zahăr și sfeclă furajeră etc.)

MF.1.2.2

Culturi furajere și biomasă pășunată

MF.1.2.2.1

Culturi furajere (inclusiv recoltă de biomasă provenind de la fânețe)

MF.1.2.2.2

Biomasă pășunată

MF.1.3

Lemn

MF.1.3.1

Lemn pentru construcții (lemn rotund industrial)

MF.1.3.2

Lemn de foc și alte extracții

MF.1.4

Captură de pește sălbatic, plante și animale acvatice, vânătoare și cules

MF.1.4.1

Captură de pește sălbatic

MF.1.4.2

Toate celelalte animale și plante acvatice

MF.1.4.3

Vânătoare și cules

MF.2

Minereuri metalifere (minereuri brute)

MF.2.1

Fier

MF.2.2

Metal neferos

MF.2.2.1

Cupru

MF.2.2.2

Nichel

MF.2.2.3

Plumb

MF.2.2.4

Zinc

MF.2.2.5

Staniu

MF.2.2.6

Aur, argint, platină și alte metale prețioase

MF.2.2.7

Bauxită și alte tipuri de aluminiu

MF.2.2.8

Uraniu și toriu

MF.2.2.9

Alte metale neferoase

MF.3

Minerale nemetalice

MF.3.1

Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt, alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei)

MF.3.2

Cretă și dolomită

MF.3.3

Ardezie

MF.3.4

Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale

MF.3.5

Sare

MF.3.6

Calcar și ghips

MF.3.7

Argile și caolin

MF.3.8

Nisip și pietriș

MF.3.9

Alte minerale nemetalice neclasificate în altă parte

MF.3.A

Materiale din pământ, excavate (inclusiv sol), numai dacă sunt utilizate (raportare opțională)

MF.4

Materiale/vectori energetici fosili

MF.4.1

Cărbune și alte materiale/vectori energetici solizi

MF.4.1.1

Lignit (cărbune brun)

MF.4.1.2

Antracit

MF.4.1.3

Șisturi bituminoase și nisipuri petrolifere

MF.4.1.4

Turbă

MF.4.2

Materiale/vectori energetici lichizi și gazoși

MF.4.2.1

Țiței, condensat și lichide provenite din extracția gazelor naturale (LGN)

MF.4.2.2

Gaze naturale

Tabelele B (Importuri – Comerț total) și D (Exporturi – Comerț total)

MF.1

Biomasă

MF.1.1

Culturi (cu excepția culturilor furajere)

MF.1.1.1

Cereale

MF.1.1.2

Rădăcinoase, tuberculi

MF.1.1.3

Culturi de zahăr

MF.1.1.4

Leguminoase

MF.1.1.5

Fructe cu coaja lemnoasă

MF.1.1.6

Culturi oleaginoase

MF.1.1.7

Legume

MF.1.1.8

Fructe

MF.1.1.9

Fibre

MF.1.1.A

Alte culturi (cu excepția culturilor furajere) neclasificate în altă parte

MF.1.2

Reziduuri de culturi (utilizate), culturi furajere și biomasă pășunată

MF.1.2.1

Reziduuri de culturi (utilizate)

MF.1.2.1.1

Paie

MF.1.2.1.2

Alte reziduuri de culturi (frunze de sfeclă de zahăr și sfeclă furajeră etc.)

MF.1.2.2

Culturi furajere și biomasă pășunată

MF.1.2.2.1

Culturi furajere (inclusiv recoltă de biomasă provenind de pe pajiști)

MF.1.3

Lemn

MF.1.3.1

Lemn pentru construcții (lemn rotund industrial)

MF.1.3.2

Lemn de foc și alte extracții

MF.1.4

Captură de pește sălbatic, plante și animale acvatice, vânătoare și cules

MF.1.4.1

Captură de pește sălbatic

MF.1.4.2

Toate celelalte animale și plante acvatice

MF.1.5

Animale vii și produse animale (cu excepția peștilor sălbatici, a plantelor și animalelor acvatice, precum și a animalelor vânate și recoltate)

MF.1.5.1

Animale vii (cu excepția peștilor sălbatici, a plantelor și animalelor acvatice, precum și a animalelor vânate și recoltate)

MF.1.5.2

Carne și preparate din carne

MF.1.5.3

Produse lactate, păsări, ouă și miere

MF.1.5.4

Alte produse de la animale (fibre, piei, blănuri etc.)

MF.1.6

Produse în principal pe bază de biomasă

MF.2

Minereuri metalifere (minereuri brute)

MF.2.1

Fier

MF.2.2

Metal neferos

MF.2.2.1

Cupru

MF.2.2.2

Nichel

MF.2.2.3

Plumb

MF.2.2.4

Zinc

MF.2.2.5

Staniu

MF.2.2.6

Aur, argint, platină și alte metale prețioase

MF.2.2.7

Bauxită și alte tipuri de aluminiu

MF.2.2.8

Uraniu și toriu

MF.2.2.9

Alte metale neferoase

MF.2.3

Produse în principal pe bază de metale

MF.3

Minerale nemetalice

MF.3.1

Marmură, granit, gresie, porfir, bazalt, alte pietre ornamentale sau pentru construcții (cu excepția ardeziei)

MF.3.2

Cretă și dolomită

MF.3.3

Ardezie

MF.3.4

Minerale pentru industria chimică și îngrășăminte minerale

MF.3.5

Sare

MF.3.6

Calcar și ghips

MF.3.7

Argile și caolin

MF.3.8

Nisip și pietriș

MF.3.9

Alte minerale nemetalice neclasificate în altă parte

MF.3.B

Produse în principal pe bază de minerale nemetalice

MF.4

Materiale/vectori energetici fosili

MF.4.1

Cărbune și alte materiale/vectori energetici solizi

MF.4.1.1

Lignit (cărbune brun)

MF.4.1.2

Antracit

MF.4.1.3

Șisturi bituminoase și nisipuri petrolifere

MF.4.1.4

Turbă

MF.4.2

Materiale/vectori energetici lichizi și gazoși

MF.4.2.1

Țiței, condensat și lichide provenite din extracția gazelor naturale (LGN)

MF.4.2.2

Gaze naturale

MF.4.2.3

Carburanți în rezervoare (importuri: de către unitățile rezidente în străinătate; exporturi: de către unități nerezidente la nivel național)

MF.4.2.3.1

Carburant pentru transportul terestru

MF.4.2.3.2

Carburant pentru transportul pe apă

MF.4.2.3.3

Carburant pentru transportul aerian

MF.4.3

Produse în principal pe bază de produse energetice fosile

MF.5

Alte produse

MF.6

Deșeuri pentru tratament și eliminare definitive

▼B

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

▼M1

ANEXA IV

MODUL PENTRU CONTURILE DE CHELTUIELI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului prezintă date, într-un mod compatibil cu datele raportate în cadrul Sistemului european de conturi (SEC), privind cheltuielile legate de protecția mediului, și anume resursele economice alocate de către unitățile rezidente protecției mediului. Aceste conturi permit compilarea cheltuielilor naționale legate de protecția mediului care sunt definite ca suma utilizărilor serviciilor de protecție a mediului de către unitățile rezidente, formarea brută de capital fix pentru activitățile pentru protecția mediului și transferuri pentru protecția mediului care nu sunt o contrapartidă a elementelor anterioare, mai puțin finanțarea de către restul lumii.

Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului ar trebui să folosească informațiile deja existente din conturile naționale (conturile de producție și generare a veniturilor; formarea brută de capital fix în conformitate cu NACE, tabelele de resurse și utilizări; date bazate pe clasificarea funcțiilor administrației publice), statisticile structurale de întreprinderi, registrul întreprinderilor și alte surse.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze în sensul conturilor de cheltuieli pentru protecția mediului.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile de cheltuieli pentru protecția mediului au aceleași limite de sistem ca și Sistemul european de conturi (SEC) și arată cheltuieli pentru protecția mediului pentru activități principale, secundare și auxiliare. Sunt vizate următoarele sectoare:

—

administrația publică (inclusiv instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor) și societăți în calitate de sectoare instituționale care produc servicii de protecție a mediului. Producătorii specializați produc servicii de protecție a mediului ca activitate principală;

—

gospodării, administrații publice și societăți în calitate de consumatori de servicii de protecție a mediului;

—

restul lumii în calitate de beneficiar sau sursă a transferurilor de protecție a mediului.

▼M2

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre produc conturi de cheltuieli pentru protecția mediului în conformitate cu următoarele caracteristici care sunt definite în conformitate cu SEC:

—

producția de servicii de protecție a mediului; se face distincție între producția de piață, producția non-piață și producția de activități auxiliare;

—

consumul intermediar de servicii de protecție a mediului;

—

consumul intermediar de servicii de protecție a mediului pentru producția de servicii de protecție a mediului;

—

importurile și exporturile de servicii de protecție a mediului;

—

taxa pe valoarea adăugată (TVA) și alte taxe, minus subvențiile pe produse, care se aplică serviciilor de protecție a mediului;

—

formarea brută de capital fix și achiziții, minus cedări de active nefinanciare neproduse pentru producția de servicii de protecție a mediului;

—

consumul final de servicii de protecție a mediului.

▼M3 —————

▼M2

Toate datele trebuie să fie raportate în milioane, în moneda națională.

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile trebuie transmise în termen de 24 luni de la finele anului de referință. Această prevedere se aplică începând cu anul de referință 2020.

3. Pentru a transmite în timp util utilizatorilor date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor pentru ►M3 UE-27 ◄ pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

4. Primul an de referință este 2020.

5. În cadrul fiecărei transmiteri de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n – 2, n – 1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2018.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Pentru caracteristicile menționate la secțiunea 3, datele trebuie raportate defalcate în funcție de:

—

tipurile de producători/consumatori de servicii de protecție a mediului, astfel cum sunt definite în secțiunea 2;

—

clasele clasificării activităților de protecție a mediului (CEPA), grupate după cum urmează:

—

CEPA 1

—

CEPA 2

—

CEPA 3

—

CEPA 4

—

CEPA 5

—

CEPA 6

—

suma dintre CEPA 7, CEPA 8 și CEPA 9

—

următoarele defalcări NACE pentru producția auxiliară de servicii de protecție a mediului: NACE Rev. 2 B, C, D, diviziunea 36. Datele pentru secțiunea C trebuie să fie prezentate după cum urmează:

—

NACE C10-C12 – Industria alimentară; băuturi și produse din tutun

—

NACE C17 – Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

—

NACE C19-20 – Fabricarea cocsului, industria chimică și fabricarea produselor chimice și a produselor obținute prin rafinarea petrolului

—

NACE C 21-23 – Fabricarea produselor farmaceutice, a produselor din cauciuc, din mase plastice și a altor produse nemetalice

—

NACE C 24 – Prelucrarea metalelor de bază

—

NACE C 25-30 – Fabricarea produselor metalice prelucrate, inclusiv a mașinilor și echipamentelor

—

NACE C13-16, 18, 31-33 – alte activități de fabricare

Statele membre în care valoarea totală a cifrei de afaceri sau numărul de persoane angajate în una sau mai multe dintre aceste defalcări NACE reprezintă mai puțin de 1 % din totalul la nivelul Uniunii nu trebuie să furnizeze date pentru respectivele defalcări NACE.

2. Clasele CEPA menționate la punctul 1 sunt următoarele:

CEPA 1 – Protecția aerului înconjurător și a climei

CEPA 2 – Gestionarea apelor reziduale

CEPA 3 – Gestionarea deșeurilor

CEPA 4 – Protecția și asanarea solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață

CEPA 5 – Reducerea zgomotului și a vibrațiilor

CEPA 6 – Protecția biodiversității și a peisajului

CEPA 7 – Protecția împotriva radiațiilor

CEPA 8 – Cercetare și dezvoltare în domeniul mediului

CEPA 9 – Alte activități de protecție a mediului.

▼M1

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei anexe, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA V

MODUL PENTRU SECTORUL BUNURILOR ȘI SERVICIILOR DE MEDIU

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Statisticile privind bunurile și serviciile de mediu înregistrează și prezintă, într-un mod compatibil cu datele raportate în temeiul SEC, date cu privire la activitățile de producție ale economiei naționale care generează produse de mediu.

Conturile sectorului bunurilor și serviciilor de mediu ar trebui să utilizeze informațiile deja existente în conturile naționale, în statisticile structurale de întreprinderi, în registrele întreprinderilor și în alte surse.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru bunurile și serviciile de mediu.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Sectorul bunurilor și serviciilor de mediu are aceleași limite de sistem ca și SEC și cuprinde toate bunurile și serviciile de mediu care sunt create în sfera producției. SEC definește producția ca activitate desfășurată sub controlul și responsabilitatea unei unități instituționale care utilizează intrări de forță de muncă, de capital, de bunuri și servicii — pentru a produce bunuri și servicii.

Bunurile și serviciile de mediu sunt împărțite în următoarele categorii: servicii specifice de mediu, produse destinate exclusiv mediului (produse conexe), bunuri adaptate și tehnologii de mediu.

▼M2

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează statistici privind sectorul de bunuri și servicii de mediu în conformitate cu următoarele caracteristici:

—

producția întregului sector al bunurilor și serviciilor de mediu și a activităților de piață;

—

exporturile întregului sector al bunurilor și serviciilor de mediu;

—

valoarea adăugată a întregului sector al bunurilor și serviciilor de mediu și a activităților de piață;

—

ocuparea forței de muncă la nivelul întregului sector al bunurilor și serviciilor de mediu și al activităților de piață;

Toate datele trebuie să fie raportate în milioane, în moneda națională, exceptând caracteristica „ocuparea forței de muncă”, pentru care unitatea de raportare este „echivalentul normă întreagă”

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile trebuie transmise în termen de 22 luni de la finele anului de referință. Această prevedere se aplică începând cu anul de referință 2020.

4. Primul an de referință este 2020.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Pentru caracteristicile menționate în secțiunea 3, datele se raportează conform următoarei clasificări încrucișate:

—

clasificarea activităților economice NACE Rev. 2 grupate după cum urmează:

—

NACE A

—

NACE B

—

NACE C

—

NACE D

—

NACE E

—

NACE F

—

NACE J

—

NACE M

—

NACE O

—

NACE P

—

Suma NACE G + NACE H + NACE I + NACE K + NACE L + NACE N + NACE Q + NACE R + NACE S + NACE T + NACE U

—

clase ale clasificării activităților de protecție a mediului (CEPA) și ale clasificării activităților de gestionare a resurselor (CReMA), grupate după cum urmează:

—

CEPA 1

—

CEPA 2

—

CEPA 3

—

CEPA 4

—

CEPA 5

—

CEPA 6

—

suma dintre CEPA 7, CEPA 8 și CEPA 9

—

CReMA 10

—

CReMA 11

—

CReMA 13

—

CReMA 13A

—

CReMA 13B

—

CReMA 13C

—

CReMA 14

—

Suma dintre CReMA 12, CReMA 15 și CReMA 16

2. Clasele CEPA menționate la punctul 1 sunt cele stabilite în anexa IV. Clasele CReMA menționate la punctul 1 sunt următoarele:

CReMA 10 – Gestionarea apei

CReMA 11 – Gestionarea resurselor forestiere

CReMA 12 – Gestionarea florei și faunei sălbatice

CReMA 13 – Gestionarea resurselor energetice:

CReMA 13A – Producția de energie din resurse regenerabile

CReMA 13B – Economisirea și gestionarea căldurii/energiei

CReMA 13C – Reducerea la minimum a utilizării energiei fosile ca materii prime

CReMA 14 – Gestionarea mineralelor

CReMA 15 – Activități de cercetare și dezvoltare pentru gestionarea resurselor

CReMA 16 – Alte activități de gestionare a resurselor.

▼M1

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA VI

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA FLUXURILE FIZICE DE ENERGIE

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie prezintă date referitoare la fluxurile fizice de energie exprimate în terajouli într-un mod pe deplin compatibil cu SEC. Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie înregistrează datele privind energia în legătură cu activitățile economice ale unităților rezidente ale economiilor naționale sub formă de defalcări pe activități economice. Acestea prezintă resursele și utilizările intrărilor de energie naturală, produselor energetice și reziduurilor energetice. Activitățile economice incluse sunt producția, consumul și acumularea.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le prelucreze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la fluxurile fizice de energie.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie au aceleași limite de sistem ca și SEC și se bazează, de asemenea, pe principiul reședinței.

În conformitate cu SEC, o unitate este considerată o unitate rezidentă a unei țări atunci când centrul său de interes economic este situat pe teritoriul economic al acelei țări, adică atunci când desfășoară activități economice pe o perioadă extinsă (un an sau mai mult) pe teritoriul respectiv.

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie înregistrează fluxuri fizice de energie care rezultă în urma activității tuturor unităților rezidente, indiferent de locul geografic în care acestea se petrec de fapt.

Conturile referitoare la fluxurile fizice de energie înregistrează fluxurile fizice de energie pornind din mediu către economie, în cadrul economiei, și de la economie înapoi la mediu.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi referitoare la fluxurile fizice de energie în conformitate cu următoarele caracteristici:

—

fluxurile fizice de energie grupate în trei categorii generice:

(i)

surse naturale de energie;

(ii)

produse energetice;

(iii)

reziduuri energetice;

—

originea fluxurilor fizice de energie grupate în cinci categorii: producția, consumul, acumularea, restul lumii și mediul;

—

destinația fluxurilor fizice, grupate în aceleași cinci categorii ca și originea fluxurilor fizice de energie.

Toate datele sunt raportate în terajouli.

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile sunt compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

4. Primul an de referință este 2015.

5. În cadrul primei transmiteri de date, statele membre includ datele anuale din 2014 până în primul an de referință.

6. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n–2, n–1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2014.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Pentru caracteristicile menționate la secțiunea 3 vor fi raportate următoarele date în unități fizice:

—

Tabelul resurselor pentru fluxurile de energie. Acest tabel înregistrează resursele naturale de energie, produse energetice și reziduuri energetice (pe rând) în funcție de origine, și anume „furnizor” (pe coloană).

—

Tabelul utilizărilor pentru fluxurile de energie. Acest tabel înregistrează utilizarea intrărilor de energie naturală, a produselor energetice și a reziduurilor energetice (pe rând) în funcție de destinație, și anume „utilizator” (pe coloană).

—

Tabelul utilizării fluxurilor de energie care generează emisii. Acest tabel înregistrează utilizarea fluxurilor de energie naturală și produse energetice care generează emisii (pe rând) în funcție de unitatea utilizatoare și emitentă (pe coloană).

—

Tabelul de legătură care prezintă diferitele elemente care explică diferența dintre conturile pentru energie și balanțele energetice.

2. Tabelele resurselor și utilizărilor fluxurilor de energie (inclusiv fluxurile care generează emisii) au un format comun în ceea ce privește rândurile și coloanele.

3. Coloanele indică originile (resursele) sau destinațiile (utilizarea) fluxurilor fizice. Coloanele sunt grupate în cinci categorii:

—

„Producție” se referă la producția de bunuri și servicii. Activitățile de producție sunt clasificate în funcție de NACE Rev. 2 și datele sunt raportate la nivelul de agregare A*64.

—

Activitățile de „consum” sunt prezentate ca total și sunt, de asemenea, împărțite în trei subcategorii (transport, încălzire/răcire, altele) pentru consumul final al gospodăriilor.

—

„Acumulare” se referă la modificările stocurilor de produse energetice în cadrul economiei.

—

„Restul lumii” înregistrează fluxurile de produse importate și exportate.

—

„Mediu” înregistrează originea fluxurilor de surse naturale și destinația fluxurilor reziduale.

4. Rândurile descriu tipul de fluxuri fizice clasificate în conformitate cu secțiunea 3 prima liniuță.

5. Clasificarea surselor naturale de energie, a produselor energetice și a reziduurilor energetice se prezintă după cum urmează:

—

sursele naturale de energie sunt grupate în surse naturale de energie neregenerabile și surse naturale de energie regenerabile;

—

produsele energetice sunt grupate în funcție de clasificarea folosită în statisticile energetice europene;

—

reziduurile energetice includ deșeurile (fără valoare monetară); pierderile în cursul extracției/captării, distribuției/transportului, transformării/conversiei și depozitării; precum și soldurile contabile pentru a echilibra tabelele de resurse și utilizări.

6. „Legătura” dintre indicatorul calculat conform principiului reședinței și cel calculat conform principiului teritorialității este prezentată pentru total economie națională (fără defalcare pe ramuri de activitate) și se obține după cum urmează:

consumul total de energie de către unitățile rezidente:

—

utilizarea energiei de către unitățile rezidente în străinătate

consumul de energie de către nerezidenții pe teritoriu

diferențele statistice

consumul intern brut de energie (principiul teritorialității)

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

▼M3

ANEXA VII

MODUL PENTRU CONTURILE PENTRU PĂDURI

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile pentru păduri înregistrează și prezintă date cu privire la resursele forestiere și activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere într-un mod pe deplin compatibil cu datele raportate în cadrul SEC 2010. Conturile pentru păduri furnizează date complementare și utilizează concepte adaptate naturii specifice a pădurilor și a sectorului silviculturii și al exploatării forestiere.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile pentru păduri.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile pentru păduri înregistrează stocurile și fluxurile de resurse forestiere (suprafețe împădurite și lemn) și activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv producția de lemn rotund și extracția și recoltarea de produse vegetale forestiere diferite de lemn.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi pentru păduri conform caracteristicilor descrise în prezenta secțiune.

1. Conturi de active ale suprafețelor împădurite și lemnului. Suprafețele împădurite sunt definite drept suma următoarelor trei puncte.

(a)

Păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: păduri în care restricțiile de mediu, sociale sau economice nu au un impact semnificativ asupra aprovizionării curente sau potențiale cu lemn. Restricțiile respective pot fi stabilite prin norme juridice, prin decizii ale gestionarului ori ale proprietarului sau din alte motive.

(b)

Pădurile care nu sunt disponibile pentru aprovizionarea cu lemn: toate pădurile care nu sunt considerate disponibile pentru aprovizionarea cu lemn în conformitate cu litera (a). Acestea sunt păduri în care restricțiile de mediu, sociale, economice sau juridice împiedică aprovizionarea semnificativă cu lemn. Din aceste păduri fac parte (i) păduri cu restricții juridice sau restricții care rezultă din alte decizii politice care exclud total sau limitează drastic aprovizionarea cu lemn din motive precum conservarea mediului sau a biodiversității (păduri de protecție, parcuri naționale, rezervații naturale și alte zone protejate, cum ar fi cele de interes special de mediu, științific, istoric, cultural sau spiritual); (ii) pădurile în care productivitatea fizică sau calitatea lemnului este prea scăzută sau costurile de recoltare și transport sunt prea ridicate pentru a justifica recoltarea lemnului, cu excepția tăierilor ocazionale pentru consumul final propriu.

(c)

Alte suprafețe împădurite.

„Pădurea” este definită drept o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge pragurile respective in situ. Nu sunt considerate păduri suprafețele utilizate preponderent în scopuri agricole și nici arborii din spații urbane, cum ar fi parcurile, aleile și grădinile din orașe.

„Alte suprafețe împădurite” sunt definite drept suprafețele care nu sunt încadrate în clasa pădurilor, care sunt mai mari de 0,5 hectare și care sunt alcătuite fie din arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului între 5 % și 10 % sau din arbori care pot atinge pragurile respective in situ fie dintr-o combinație de arbuști, tufișuri și arbori cu o acoperire mai mare de 10 %. Nu sunt considerate păduri suprafețele utilizate preponderent în scopuri agricole și nici arborii din spații urbane, cum ar fi parcurile, aleile și grădinile din orașe.

„Creșterea anuală netă a masei lemnoase” este definită drept creșterea anuală medie în volum a arborilor vii minus mortalitatea medie anuală.

„Operațiunile de îndepărtare” sunt definite drept volumul tuturor arborilor, vii sau morți, care sunt doborâți și îndepărtați din pădure, de pe alte suprafețe împădurite sau din alte locuri de doborâre. Intră în această categorie lemnul rotund nevândut care este depozitat pe marginea drumurilor forestiere. Intră în această categorie și pierderile naturale care sunt recuperate, operațiunile de îndepărtare a masei lemnoase provenite din arbori doborâți într-o perioadă anterioară, care sunt efectuate în anul curent, operațiunile de îndepărtare a masei lemnoase din alte părți decât trunchiul (cum ar fi buturugile și ramurile) și îndepărtarea arborilor uciși sau avariați din cauze naturale, cum ar fi incendiile, vântul, insectele și bolile (cunoscute sub denumirea de pierderi naturale). Nu intră în această categorie biomasa nelemnoasă sau alt tip de masă lemnoasă care este lăsată în pădure, nefiind îndepărtată în cursul anului, cum ar fi buturugile, ramurile, vârfurile arborilor și reziduurile de doborâre (deșeurile rezultate din recoltare).

„Pierderile iremediabile” sunt definite drept reziduurile de doborâre și întreaga doborâtură de vânt care nu pot fi îndepărtate din pădure, precum și masa lemnoasă pierdută în urma incendiilor forestiere.

2. Conturi economice care raportează activitatea economică din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere. Sectorul silviculturii și al exploatării forestiere este definit drept toate unitățile cu activitate economică la nivel local (UAE-uri locale) în care se desfășoară activități încadrate în diviziunea A02 din NACE Rev. 2.

Se raportează următoarele caracteristici, utilizându-se definițiile SEC 2010:

—

producția;

—

din care: producția pentru consumul final propriu;

—

consumul intermediar;

—

valoarea adăugată brută;

—

consumul de capital fix;

—

alte impozite pe producție;

—

alte subvenții pentru producție;

—

remunerarea salariaților;

—

formarea brută de capital fix și achiziții minus cedări de active nefinanciare neproduse;

—

variația stocurilor;

—

transferurile de capital.

Statele membre raportează ocuparea forței de muncă în sectorul silviculturii și al exploatării forestiere în mii de unități de muncă anuale (UMA-uri), astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ).

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 21 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Pentru a satisface nevoia utilizatorilor de a avea de seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor la nivelul UE pentru principalele agregate ale acestui modul. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

4. Primul an de referință este 2023.

5. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2022 până în primul an de referință.

6. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date anuale pentru anii n-2, n-1 și n, unde n este anul de referință. Statele membre retransmit datele aferente anilor care încep cu 2022 ori de câte ori datele sunt revizuite. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2022.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

Pentru caracteristicile stabilite în secțiunea 3 se raportează următoarele date:

Aria suprafețelor împădurite, defalcată pe:

—

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

alte suprafețe împădurite.

Fiecare dintre respectivele categorii este defalcată, la rândul său, pe:

—

arie inițială la începutul anului de referință;

—

împăduriri și alte creșteri;

—

despăduriri și alte descreșteri;

—

reclasificare statistică;

—

arie finală la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în mii de hectare.

Volumul de masă lemnoasă, defalcat pe:

—

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

alte suprafețe împădurite.

Pădurile disponibile pentru aprovizionarea cu lemn sunt defalcate, la rândul lor, pe:

—

stoc inițial la începutul anului de referință;

—

creștere netă;

—

operațiuni de îndepărtare;

—

pierderi iremediabile;

—

reclasificare statistică;

—

sold contabil;

—

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Pădurile nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn și alte suprafețe împădurite sunt defalcate, la rândul lor, pe:

—

stoc inițial la începutul anului de referință;

—

operațiuni de îndepărtare;

—

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

—

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în mii de m3, calculate cu scoarță.

Valoarea masei lemnoase, defalcată pe:

—

păduri disponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

păduri nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn;

—

alte suprafețe împădurite.

Pădurile disponibile pentru aprovizionarea cu lemn sunt defalcate, la rândul lor, pe:

—

stoc inițial la începutul anului de referință;

—

creștere netă;

—

operațiuni de îndepărtare;

—

pierderi iremediabile;

—

reevaluare;

—

reclasificare statistică;

—

sold contabil;

—

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Pădurile nedisponibile pentru aprovizionarea cu lemn și alte suprafețe împădurite sunt defalcate, la rândul lor, pe:

—

stoc inițial la începutul anului de referință;

—

operațiuni de îndepărtare;

—

alte modificări (între stocul inițial și stocul final);

—

stoc final la sfârșitul anului de referință.

Datele se raportează în milioane, în moneda națională.

Pentru conturile economice, producția menționată în secțiunea 3 se raportează în conformitate cu următoarea defalcare, produsele fiind definite conform versiunii 2.1 a Clasificării produselor în funcție de domeniul de activitate:

—

arbori de pădure vii (produsul 02.10.11) și semințe de arbori de pădure (produsul 02.10.12);

—

arbori de pădure, definiți drept creșterea netă a masei lemnoase în pădurile cultivate (produsul 02.10.30);

—

lemn brut (produsul 02.20.1), inclusiv vânzările de masă lemnoasă din păduri necultivate, cuprinzând următoarele elemente de raportat pe două rânduri separate:

(i)

lemn de foc (produsele 02.20.14 și 02.20.15);

(ii)

bușteni, și anume suma buștenilor de conifere (produsul 02.20.11), a buștenilor de neconifere, cu excepția lemnului tropical (produsul 02.20.12) și a buștenilor de lemn tropical (produsul 02.20.13);

—

produse vegetale forestiere diferite de lemn (produsul 02.30);

—

servicii caracteristice activității de silvicultură și exploatare forestieră, definite drept servicii de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), servicii de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și orice alt serviciu furnizat de o unitate cu activitate economică la nivel local (UAE) din sectorul silviculturii;

—

alte produse rezultate din activități secundare conexe în UAE locală, cum ar fi ciupercile și trufele (01.13.8), alte bace și fructe de genul Vaccinium n.c.a. (01.25.19), cauciuc natural (01.29.10), alte tipuri de lemn brut, inclusiv araci despicați și pari din lemn (16.10.39), cărbune de lemn (20.14.72), servicii prestate în rezervații naturale, incluzând serviciile prestate în rezervațiile naturale pentru animale sălbatice (91.04.12) și orice alt produs realizat de o UAE locală.

Consumul intermediar de produse ale sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, menționat în secțiunea 3, se raportează în conformitate cu următoarea defalcare, produsele fiind definite conform versiunii 2.1 a Clasificării produselor în funcție de domeniul de activitate:

—

suma arborilor de pădure vii (produsul 02.10.11), a semințelor de arbori de pădure (produsul 02.10.12) și a arborilor de pădure (produsul 02.10.3) utilizați pentru producerea de lemn;

—

suma energiei și lubrifianților, inclusiv a electricității (produsul 35.11.10), a benzinei auto (produsul 19.20.21), a gazelor naturale, lichefiate sau în stare gazoasă (produsul 06.20.10), a uleiurilor lubrifiante din petrol și preparatelor grele n.c.a. (produsul 19.20.29) și a altor produse similare;

—

suma serviciilor caracteristice sectorului silviculturii și al exploatării forestiere, inclusiv a serviciilor de pepinieră forestieră (produsul 02.10.2), a serviciilor de sprijin în domeniul silviculturii (produsul 02.4) și a oricăror altor servicii furnizate de o UAE locală din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere;

—

alte bunuri și servicii care nu sunt contabilizate în niciuna dintre variabilele consumului intermediar.

Variația stocurilor din sectorul silviculturii și al exploatării forestiere, menționată în secțiunea 3, se raportează în conformitate cu următoarea defalcare:

—

variația producției neterminate de active biologice cultivate;

—

altă variație a stocurilor.

Toate caracteristicile se raportează în milioane, în moneda națională.

Datele privind alte suprafețe împădurite se raportează în mod voluntar.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA VIII

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA SUBVENȚIILE DE MEDIU ȘI TRANSFERURILE SIMILARE

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare colectează și prezintă date privind transferurile curente și de capital destinate sprijinirii activităților prin care se protejează mediul și resursele naturale, inclusiv producția și utilizarea produselor de mediu, într-un mod compatibil cu conceptele și definițiile SEC 2010.

Prezenta anexă definește datele pe care statele membre trebuie să le colecteze, să le compileze, să le transmită și să le evalueze pentru conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare. Datele respective sunt utilizate, de asemenea, pentru compilarea cheltuielilor naționale pentru protecția mediului, astfel cum sunt prevăzute în anexa IV.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare înregistrează plățile fără contrapartidă de la sectorul administrațiilor publice spre sectoare instituționale (din cadrul economiei interne și spre restul lumii) și de la nerezidenți (restul lumii), în scopul protejării mediului sau al reducerii utilizării și extracției de resurse naturale.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi referitoare la subvențiile de mediu și transferurile similare în conformitate cu următoarele caracteristici:

—

subvenții (codul D.3 din SEC 2010);

—

alte transferuri curente (codurile D.6 și D.7 din SEC 2010);

—

transferuri de capital (codul D.9 din SEC 2010).

Toate datele se raportează în milioane, în moneda națională.

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise anual.

2. Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință.

4. Primul an de referință este 2023.

5. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ datele anuale din 2022 până în primul an de referință.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Pentru caracteristicile menționate în secțiunea 3, datele se raportează în funcție de:

—

sectorul instituțional plătitor, după cum urmează:

—

administrații publice;

—

restul lumii;

—

sectorul instituțional destinatar, după cum urmează:

—

administrații publice;

—

societăți;

—

gospodăriile populației;

—

instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației;

—

restul lumii.

2. Pentru fiecare dintre categoriile de raportare menționate la punctul 1, datele se raportează pe clase ale clasificării activităților de protecție a mediului (classification of environmental protection activities – CEPA) și ale clasificării activităților de gestionare a resurselor (classification of resource management activities – CReMA), grupate după cum urmează:

—

CEPA 1;

—

CEPA 2;

—

CEPA 3;

—

CEPA 4;

—

CEPA 5;

—

CEPA 6 (inclusiv fosta CReMA 12);

—

suma dintre CEPA 7, CEPA 8 și CEPA 9;

—

CReMA 10;

—

CReMA 11;

—

CReMA 13;

—

CReMA 13A;

—

CReMA 13B;

—

CReMA 13C;

—

CReMA 14;

—

suma dintre CReMA 15 și CReMA 16.

3. Transferurile de primit de către societăți de la administrații publice, grupate după suma tuturor claselor CEPA (CEPA 1-9) și a tuturor claselor CReMA (CReMA 10-16), sunt grupate și conform clasificării activităților economice NACE Rev. 2, după cum urmează:

—

NACE A – agricultură, silvicultură și pescuit;

—

NACE B – industria extractivă;

—

NACE C – industria prelucrătoare;

—

NACE D – producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;

—

NACE E – distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare;

—

NACE F – construcții;

—

NACE G – comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;

—

NACE H – transport și depozitare;

—

NACE I-U – alte secțiuni din NACE.

4. Clasele CEPA menționate la punctele 2 și 3 sunt cele prevăzute în anexa IV, clasele CReMA sunt cele prevăzute în anexa V.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

ANEXA IX

MODUL PENTRU CONTURILE REFERITOARE LA ECOSISTEME

Secțiunea 1

OBIECTIVE

Conturile referitoare la ecosisteme prezintă date despre amploarea și starea activelor ecosistemice și despre serviciile furnizate de acestea societății și economiei. Datele corespund SEEA EA și sunt compatibile cu datele raportate în cadrul SEC 2010.

Conturile referitoare la ecosisteme utilizează, când este posibil, informațiile existente, inclusiv informații provenite din observarea Pământului, din raportarea de mediu și din alte surse de date.

Secțiunea 2

ACOPERIRE

Conturile referitoare la ecosisteme înregistrează amploarea ecosistemelor, starea ecosistemelor și fluxurile de servicii ecosistemice.

Amploarea ecosistemelor este dimensiunea ecosistemelor dintr-o zonă. Conturile referitoare la amploarea ecosistemelor acoperă ecosistemele terestre (inclusiv de apă dulce) și marine de pe teritoriul național.

Starea ecosistemului este calitatea unui ecosistem, măsurată în funcție de caracteristicile sale abiotice, biotice și peisagistice, pe tipuri de ecosisteme.

Serviciile ecosistemice sunt beneficiile pe care ecosistemele le oferă activităților economice și altor activități umane. Din serviciile ecosistemice fac parte (i) serviciile de aprovizionare, (ii) serviciile de reglare și întreținere și (iii) serviciile culturale. Conturile referitoare la serviciile ecosistemice înregistrează furnizarea și utilizarea efectivă a serviciilor ecosistemice furnizate de ecosisteme pe teritoriul național.

Conturile tematice sunt conturi care organizează datele în funcție de teme de politică specifice, cum ar fi biodiversitatea, schimbările climatice, oceanele și zonele urbane.

Secțiunea 3

LISTA CARACTERISTICILOR

Statele membre elaborează conturi referitoare la ecosisteme în conformitate cu următoarele caracteristici.

Conturi referitoare la amploarea ecosistemelor, care înregistrează aria și modificarea ariei pentru fiecare tip de ecosistem de pe teritoriul național. Statele membre raportează conturile referitoare la amploarea ecosistemelor în mii de hectare.

Drept componentă a conturilor referitoare la amploarea ecosistemelor, o matrice de conversie, care înregistrează conversiile dintre tipuri de ecosisteme între două puncte în timp, în hectare.

Conturi referitoare la starea ecosistemelor, care înregistrează următoarele caracteristici ale ecosistemelor:

(a)

pentru așezări și alte zone artificiale:

—

se raportează zonele verzi din orașe și din localitățile și suburbiile adiacente, în % din aria totală, calculată pentru întreaga suprafață a orașelor și a localităților și suburbiilor adiacente, inclusiv toate tipurile de ecosisteme din zona respectivă;

—

se raportează concentrația de particule în suspensie cu un diametru de maximum 2,5 μm în orașe, în μg/m3, ca medie națională pentru perioada de raportare.

(b)

pentru terenuri cultivate:

—

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

(c)

pentru pajiști:

—

se raportează stocul de carbon organic din stratul superior al solului, în tone/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

(d)

pentru terenuri cultivate și pajiști împreună:

—

se raportează indicele comun privind păsările specifice terenurilor agricole, drept indice agregat național pentru perioada de raportare;

(e)

pentru păduri și suprafețe împădurite:

—

se raportează lemnul mort, în m3/ha, ca medie națională pentru perioada de raportare;

—

se raportează densitatea acoperirii cu arbori, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare;

—

indicele păsărilor comune din păduri; indicele păsărilor din păduri descrie tendințele efectivelor de păsări comune din păduri în ariile lor de răspândire din Europa de-a lungul timpului; este un indice compozit creat pe baza datelor de observare a speciilor de păsări caracteristice habitatelor forestiere din Europa; indicele se bazează pe o listă specifică a speciilor din fiecare stat membru;

(f)

pentru plaje, dune și zone umede de coastă:

—

se raportează proporția de zone impermeabile artificiale prezente în zona de coastă, care include plaje, dune și zone umede de coastă de tipul ecosistemelor, în %, ca medie națională pentru perioada de raportare.

Orașele, localitățile și suburbiile sunt unități administrative locale, clasificate în funcție de tipologia „grad de urbanizare”, prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/2391 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ).

Conturi referitoare la serviciile ecosistemice, care înregistrează furnizarea și utilizarea de servicii ecosistemice în tabele ale resurselor și utilizărilor. În tabelul resurselor se înregistrează furnizarea de servicii ecosistemice dinspre ecosisteme către sistemele socioeconomice. În tabelul utilizărilor se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice pe tipuri de utilizare, astfel cum sunt definite în secțiunea 5.

În tabelele resurselor și utilizărilor se folosesc, pentru raportare, următoarele unități fizice.

(a)

Servicii de aprovizionare

—

Furnizarea de culturi este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea plantelor, aproximată la cantitatea de culturi recoltate pentru diferite utilizări. Fac parte din aceste servicii producția de hrană și fibre, furajele și energia, precum și biomasa pășunată, astfel cum sunt prevăzute în tabelul A secțiunile 1.1 și 1.2 din anexa III.

—

Polenizarea este definită drept contribuția adusă de ecosistem, prin polenizatorii sălbatici, la producția culturilor menționate la prima liniuță. Contribuțiile se raportează în tone de culturi dependente de polenizatori care pot fi atribuite polenizatorilor sălbatici, pe tipuri de cultură pentru principalele tipuri de culturi dependente de polenizatori, din care fac parte pomii fructiferi, bacele, tomatele, semințele oleaginoase și „altele”.

—

Furnizarea de lemn este definită drept contribuția ecosistemului la creșterea arborilor și a altor tipuri de biomasă lemnoasă și se raportează ca creștere netă, astfel cum este definită în anexa VII, calculată cu scoarță, în mii de m3.

(b)

Servicii de reglare și întreținere

—

Filtrarea aerului este definită drept contribuția ecosistemului la filtrarea poluanților atmosferici prin depunerea, absorbția, fixarea și stocarea poluanților de către componente ecosistemice (în special arbori). Se atenuează astfel efectele dăunătoare ale poluanților. Contribuțiile se raportează în tone de particule în suspensie adsorbite.

—

Reglarea climei la nivel global este definită drept contribuția ecosistemelor la reducerea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă prin eliminarea (sechestrarea netă a) carbonului din atmosferă și prin reținerea (stocarea) carbonului în ecosisteme. Contribuțiile se raportează în tone de carbon sechestrat net și în tone de carbon organic stocat în ecosistemele terestre, inclusiv stocul situat deasupra solului și în subteran.

—

Reglarea climei la nivel local este definită drept contribuția ecosistemelor la reglarea condițiilor atmosferice înconjurătoare din zonele urbane prin vegetație care îmbunătățește condițiile de viață ale oamenilor și sprijină producția economică. Aceasta se exprimă și se raportează ca reducere a temperaturii în orașe, prin efectul vegetației urbane, în grade Celsius, în zilele cu temperaturi de peste 25 de grade Celsius.

(c)

Servicii culturale

—

Serviciile legate de turism bazate pe natură sunt definite drept contribuția ecosistemelor, în special prin caracteristicile și calitățile biofizice ale acestora, care permit oamenilor să utilizeze mediul și să se bucure de acesta prin interacțiuni cu mediul care au loc în mod direct, in situ, în mod fizic și prin experiență. Aceste contribuții se raportează în număr de înnoptări în hoteluri, hosteluri, campinguri etc., care pot fi atribuite vizitării ecosistemelor.

Conturile referitoare la ecosisteme utilizează următorul tabel de tipuri de ecosisteme:

Categorie	Tip de ecosistem
1	Așezări și alte zone artificiale
2	Terenuri cultivate
3	Pajiști (pășuni, pajiști seminaturale și pajiști naturale)
4	Păduri și suprafețe împădurite
5	Lande și pășuni cu arbuști
6	Ecosisteme cu vegetație rară
7	Zone umede interioare
8	Râuri și canale
9	Lacuri naturale și lacuri de acumulare
10	Brațe de mare și ape de tranziție
11	Plaje, dune și zone umede de coastă
12	Ecosisteme marine (ape de coastă, platou continental și largul mării)

Secțiunea 4

PRIMUL AN DE REFERINȚĂ, FRECVENȚA ȘI TERMENELE DE TRANSMITERE

1. Statisticile trebuie compilate și transmise:

—

o dată la trei ani pentru conturile referitoare la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor; datele trebuie să se refere la o medie reprezentativă pentru anul de referință și la matricea de conversie a variației în perioada de trei ani cuprinsă între doi ani de referință;

—

anual, cu condiția ca Comisia (Eurostat) să pună la dispoziție instrumente de modelare pentru calcularea serviciilor ecosistemice pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice; în absența unor astfel de instrumente, o dată la trei ani pentru conturile referitoare la serviciile ecosistemice.

2. Statisticile se transmit în termen de 24 de luni de la sfârșitul anului de referință.

3. Pentru a satisface nevoia utilizatorilor de a avea seturi de date complete și actuale, Comisia (Eurostat) întocmește, imediat ce sunt puse la dispoziție suficiente date naționale, estimări ale totalurilor la nivelul UE. Ori de câte ori este posibil, Comisia (Eurostat) întocmește și publică estimări referitoare la date care nu au fost transmise de statele membre în termenul specificat la punctul 2.

4. Primul an de referință este 2024. Pentru matricea de conversie, primul an de referință este 2027.

5. În cadrul primei transmiteri a datelor, statele membre includ date începând cu 2024 pentru conturile referitoare la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor și pentru furnizarea de servicii ecosistemice în tabele ale resurselor și utilizărilor, folosind unități fizice. Pentru matricea de conversie, datele trebuie să indice variațiile din perioada 2024-2027.

6. În cadrul fiecărei transmiteri ulterioare de date către Comisie, statele membre furnizează date privind conturile referitoare la serviciile ecosistemice, la amploarea ecosistemelor și la starea ecosistemelor pentru anii n-3 și n, unde n este anul de referință. Statele membre retransmit datele aferente perioadei care începe cu 2024 ori de câte ori datele sunt revizuite. Statele membre pot furniza orice date disponibile pentru anii anteriori anului 2024.

Secțiunea 5

TABELE DE RAPORTARE

1. Conturile referitoare la amploarea ecosistemelor: pentru toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3, în cadrul primei transmiteri se raportează date aferente primului an de referință. În cadrul tuturor transmiterilor ulterioare, se raportează date după cum urmează:

—

amploarea din anul de referință precedent;

—

adăugările;

—

reducerile;

—

amploarea din anul de referință curent.

Matricea de conversie raportează conversiile dintre toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3 între anul de referință precedent și anul de referință curent.

2. Conturile referitoare la serviciile ecosistemice: pentru serviciile ecosistemice menționate în secțiunea 3, datele se raportează în tabele ale resurselor și utilizărilor, după cum urmează:

(a)

tabelul resurselor, în care se înregistrează furnizarea anuală a serviciilor menționate în secțiunea 3 pentru toate tipurile de ecosisteme menționate în secțiunea 3, cu excepția categoriilor 10 și 12;

(b)

tabelul utilizărilor, în care se înregistrează utilizarea serviciilor ecosistemice în conformitate cu următoarea defalcare:

—

consum intermediar al ramurilor de activitate;

—

consum final al administrațiilor publice;

—

consum final al gospodăriilor populației;

—

formare brută de capital;

—

exporturi.

3. Un stat membru nu are obligația să raporteze date dacă suprafața sa terestră totală nu depășește 0,3 % din suprafața terestră totală a Uniunii.

Secțiunea 6

DURATA MAXIMĂ A PERIOADELOR DE TRANZIȚIE

Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor din prezenta anexă, durata maximă a perioadei de tranziție este fixată la doi ani de la primul termen de transmitere.

( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 (JO L 153, 3.5.2021, p. 1).

( 5 ) Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.

( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003 privind conturile economice pentru agricultură în cadrul Comunității (JO L 33, 5.2.2004, p. 1).

( 7 ) Regulamentul (UE) 2017/2391 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 în ceea ce privește tipologiile teritoriale (Tercet) (JO L 350, 29.12.2017, p. 1).

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	REGULAMENTUL (UE) NR. 538/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 16 aprilie 2014	L 158	113	27.5.2014
►M2	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/125 AL COMISIEI din 19 noiembrie 2021	L 20	40	31.1.2022
►M3	REGULAMENTUL (UE) 2024/3024 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 27 noiembrie 2024	L 3024	1	6.12.2024