7.1.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/4


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/9 AL COMISIEI

din 6 ianuarie 2021

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea

(1)

La 14 mai 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate (denumite în continuare „HRFS” sau „produsul care face obiectul anchetei”) originare din Turcia (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 31 martie 2020 de către Eurofer (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de produs care face obiectul anchetei. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului și a prejudiciului important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

La 12 iunie 2020, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile aceluiași produs originar din Turcia și a demarat o anchetă separată. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

1.2.   Înregistrarea

(4)

În urma unei cereri din partea reclamantului, susținută de elementele de probă necesare, Comisia a decis să supună înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2020/1686 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

1.3.   Părțile interesate

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Turcia, importatorii, utilizatorii cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a organizat în etapa de deschidere audieri cu mai mulți utilizatori și cu reprezentanți ai producătorilor-exportatori din Turcia.

1.4.   Eșantionarea

(7)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.4.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza producției și a volumelor de vânzări ale Uniunii raportate de producătorii din Uniune în contextul evaluării reprezentativității prealabile deschiderii anchetei, ținând seama, de asemenea, localizarea lor geografică. Eșantionul respectiv a fost format din trei producători din Uniune, localizați în trei state membre diferite, care reprezentau aproximativ 34 % din producția totală estimată a Uniunii și peste 40 % din volumul vânzărilor în Uniune ale producătorilor care s-au manifestat. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(9)

Doar producătorul-exportator Çolakoğlu Metalurji A.Ş. (denumit în continuare „Colakoglu”) a transmis observații în termenul stabilit. Colakoglu a susținut că eșantionul de producători din Uniune propus nu este reprezentativ deoarece (i) societățile incluse în eșantion nu reprezintă cel mai mare volum de producție și nici cel mai mare volum de vânzări în Uniune; (ii) eșantionul propus este prea mic; (iii) el nu asigură acoperirea geografică; și (iv) eșantionul include în mod deliberat „părți care se pare că deja se aflau într-o situație nesatisfăcătoare din pricina unor circumstanțe externe.” Colakoglu a propus, prin urmare, să fie adăugate la eșantion ArcelorMittal Spania, ArcelorMittal Belgia și Acciaieria Arvedi SPA din Italia.

(10)

În ceea ce privește prima afirmație, astfel cum se menționează în nota la dosarul t120.003571, Comisia și-a bazat eșantionul pe cele mai mari volume de produse și de vânzări din Uniune. Faptul că anumiți alți producători au înregistrat valori maxime ridicate în volumele incluse în intervalele din versiunea destinată consultării de părțile interesate a răspunsurilor lor privind capacitatea procesuală nu înseamnă că aceștia au produs efectiv și/sau au vândut mai mult.

(11)

În al doilea rând, Comisia consideră că un eșantion care reprezintă aproximativ 34 % din producția totală estimată a Uniunii și peste 40 % din volumul vânzărilor în Uniune ale producătorilor care s-au manifestat este suficient de reprezentativ. Exemplele furnizate de Colakoglu cu privire la cazurile în care Comisia a decis să includă în eșantion mai multe părți se refereau la un cadru în care Comisia era în măsură să accepte termene mai îndelungate. Includerea unui număr mai mare de producători din Uniune în eșantion ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea anchetei în timp util.

(12)

În al treilea rând, Comisia a considerat că eșantionul asigură o bună acoperire geografică, întrucât cele trei părți incluse în eșantion sunt situate în trei state membre diferite.

(13)

În cele din urmă, ultima afirmație a societății Colakoglu nu a fost susținută de elemente de probă. Astfel cum s-a explicat mai sus, criteriile utilizate pentru selectarea eșantionului au fost volumele de producție și de vânzări în Uniune, precum și reprezentativitatea geografică.

(14)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a considerat nefondate observațiile formulate de Colakoglu cu privire la reprezentativitatea eșantionului. Prin urmare, eșantionul provizoriu format din trei producători din Uniune a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune și a fost confirmat ca fiind eșantionul final.

1.4.2.   Eșantionarea importatorilor

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion. Nu au fost formulate observații cu privire la decizia respectivă.

1.4.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din Turcia

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din Turcia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Permanente a Turciei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați de participarea la anchetă.

(18)

Cinci producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri de societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, exporturi care puteau fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost formulate observații.

1.5.   Examinarea individuală

(19)

Un producător-exportator turc care a returnat formularul de eșantionare solicitase examinarea individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a publicat chestionarele destinate producătorilor-exportatori, online, în ziua deschiderii anchetei (5). În plus, la anunțarea eșantionului, Comisia a informat producătorii-exportatori care nu au fost incluși în eșantion că trebuie să furnizeze un răspuns la chestionar dacă doresc să fie examinați individual. Cu toate acestea, societatea care a solicitat inițial o examinare individuală nu a transmis un răspuns la chestionar. Prin urmare, nu s-a acordat nicio examinare individuală.

1.6.   Răspunsurile la chestionar

(20)

Comisia a trimis un chestionar reclamantului și a solicitat celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, importatorului neafiliat care a returnat un formular de eșantionare și unui alt importator care s-a manifestat, precum și mai multor utilizatori și celor trei producători-exportatori din Turcia incluși în eșantion să completeze chestionarele relevante puse la dispoziție online (6).

(21)

În plus, întrucât reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind distorsiunile legate de materiile prime din Turcia în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei, Comisia a trimis un chestionar suplimentar guvernului Turciei (denumit în continuare „GT”) cu privire la acest aspect.

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la reclamant, de la utilizatorul Marcegaglia Carbon Steel S.P.A., de la utilizatorul San Polo Lamiere S.P.A., de la patru utilizatori din cadrul grupului Network Steel, de la importatorul neafiliat Network Steel S.L., de la cei trei producători-exportatori incluși în eșantion și de la GT.

1.7.   Vizite de verificare

(23)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază.

(24)

Comisia a căutat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

 

Producători din Uniune și asociația acestora

—

ThyssenKrupp Steel Europe AG, Duisburg, Germania

—

Tata Steel IJmuiden BV, Velsen-Noord, Țările de Jos

—

ArcelorMittal Mediterranée SAS, Fos-sur-Mer, Franța (7)

—

ArcelorMittal France, Dunkerque, Franța

—

Eurofer, Bruxelles, Belgia

 

Importatorii

—

Network Steel S.L., Madrid, Spania

 

Producătorii-exportatori din Turcia și comercianții afiliați acestora

—

Habaş Sinai Ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş. („Habas”)

—

Çolakoğlu Metalurji A.Ş. și comerciantul afilia acestuia Çolakoğlu Dış Ticaret A.Ş. („Cotas”) (denumiți împreună „Colakoglu”)

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S. („Erdemir”); İskenderun Demir ve Çelik A.Ş. („Isdemir”) și centrul de servicii afiliat Erdemir Çelik Servis Merkezi San. ve Tic. A.Ş. („Ersem”) (denumiți împreună „grupul Erdemir”)

(25)

În ceea ce privește dispozițiile de la articolul 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază, a avut loc o consultare, prin videoconferință, cu GT.

(26)

În urma VLD a grupului Erdemir, având în vedere anumite lacune în ceea ce privește informațiile furnizate de grup cu privire la costurile de transport, Comisia a decis să înlocuiască aceste costuri cu datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentele 56 - 59 de mai jos.

1.8.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(27)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(28)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Turcia, încadrate în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 00, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (codul TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (codul TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (codul TARIC 7226191090), 7226 91 91 și 7226 91 99. Codurile NC și TARIC sunt menționate numai cu titlu informativ.

(29)

Următoarele produse sunt excluse din definiția produsului în cauză:

(i)

produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

(ii)

produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

(iii)

produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și cu o lățime de cel puțin 600 mm; și

(iv)

produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și de cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

(30)

HRFS sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații în multe sectoare economice, inclusiv în construcții, construcțiile navale și energie. Ele sunt utilizate, de exemplu, în producția de echipamente agricole, oțel blindat, componente pentru construcții și clădiri, aparate casnice și produse electrice, autovehicule etc.

2.2.   Produsul similar

(31)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză;

—

produsul fabricat și vândut pe piața internă din Turcia; și

—

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(32)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(33)

Un producător de motostivuitoare și componente pentru motostivuitoare și utilaje pentru construcții a solicitat excluderea produselor pe bază de bare lungi din oțel laminate la cald din definiția produsului care face obiectul anchetei (8). Comisia precizează că produsele formate din bare lungi din oțel laminate la cald nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete, întrucât o bară lungă de 6-12 m din oțel laminată la cald este un produs lung și nu un produs plat din oțel.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Observații preliminare

(34)

Trei societăți au fost incluse în eșantion, dintre care una era un grup.

(35)

Toate vânzările interne și la export efectuate de Habas către Uniune au fost vânzări directe către clienți neafiliați.

(36)

Colakoglu a efectuat vânzări pe piața internă direct către clienți neafiliați, în timp ce toate exporturile de produs în cauză ale Colakoglu către Uniune în cursul PA au fost efectuate prin intermediul unei societăți afiliate, Cotas, cu sediul în Turcia.

(37)

Erdemir Group era format din trei societăți direct implicate în anchetă: producătorii-exportatori Erdemir și Isdemir și centrul de servicii Ersem. Atât Erdemir, cât și Isdemir au fabricat produsul care face obiectul anchetei, l-au vândut pe piața internă și l-au exportat către Uniune și în țări terțe în cursul PA. Ersem a achiziționat produsul care face obiectul anchetei de la Erdemir și/sau Isdemir și l-a revândut pe piața internă cu sau fără prelucrare ulterioară (cum ar fi tăierea bobinelor în foi și benzi).

3.2.   Valoarea normală

(38)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările de produs similar pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(39)

Pe această bază, vânzările totale ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion pe piața internă au fost reprezentative.

(40)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(41)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion pe piața internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(42)

În cazul unuia dintre cei trei exportatori incluși în eșantion, toate vânzările interne ale tipurilor de produs identice sau comparabile cu cele exportate către Uniune în cursul PA au fost reprezentative. În cazul celorlalți exportatori incluși în eșantion, pentru anumite tipuri de produse care au fost exportate către Uniune în cursul PA, fie nu au existat vânzări interne, fie vânzările interne ale tipului de produs respectiv au fost mai mici de 5 % în volum, nefiind, prin urmare, reprezentative.

(43)

În continuare, Comisia a definit proporția vânzărilor profitabile efectuate către clienți independenți de pe piața internă în comparație cu vânzările totale efectuate către clienți independenți de pe piața internă, pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă. Acest calcul a fost efectuat pentru a decide dacă Comisia ar putea să nu țină seama de vânzările interne neprofitabile, considerându-le ca nefiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru calcularea valorii normale a fiecărui tip de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(44)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă, pe tip de produs, privind toate vânzările efectuate pe piața internă ale tipului respectiv de produs pe parcursul PA, indiferent dacă vânzările respective pe piața internă sunt sau nu rentabile, dacă:

(a)

volumul vânzărilor rentabile ale tipului respectiv de produs pe piața internă, efectuate la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție unitar calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total de vânzări pe piața internă ale tipului respectiv de produs; și

(b)

prețul de vânzare mediu ponderat al produselor de tipul respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar.

(45)

Pe de altă parte, valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările rentabile ale tipului respectiv de produs efectuate pe piața internă în cursul PA, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor rentabile ale tipului de produs respectiv pe piața internă reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv de produs pe piața internă; sau

(b)

prețul mediu ponderat de vânzare a tipului de produs respectiv este mai mic decât costul de producție unitar.

(46)

Analiza vânzărilor pe piața internă ale celor trei exportatori incluși în eșantion a arătat că 17 %-100 % din totalul vânzărilor interne pe tip de produs efectuate în cursul PA au fost rentabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție unitar mediu ponderat. În consecință, în funcție de tipul de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul PA în situația descrisă în considerentul 44, sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul 45.

(47)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs sau acesta nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și atunci când, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(48)

Pentru tipurile de produs pentru care vânzările interne ale produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sunt inexistente sau insuficiente, valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție ponderat al produsului similar al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă:

(a)

media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor generale și administrative suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion cu privire la vânzările interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PA; și

(b)

profitul mediu ponderat realizat de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PA.

(49)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

3.3.   Prețul de export

(50)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care acționează în calitate de comercianți, astfel cum se descrie în considerentele 34-37 de mai sus.

(51)

Doi producători-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune în cursul PA. Prin urmare, prețul lor de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Al treilea producător-exportator inclus în eșantion a exportat produsul în cauză către Uniune exclusiv prin intermediul unei societăți afiliate, localizată în Turcia.

3.4.   Comparație

(52)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(53)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, costurile de credit și comisioane.

(54)

Un producător-exportator a exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei societăți afiliate cu sediul în Turcia, care acționează în calitate de comerciant și împreună cu care producătorul-exportator a susținut că constituie o entitate economică unică. Comisia a reamintit că, în temeiul jurisprudenței UE, o entitate economică unică există atunci când un producător încredințează sarcini care revin în mod normal unui departament de vânzări intern unei societăți de distribuție a produselor sale pe care o controlează din punct de vedere economic. Cu toate acestea, ancheta a arătat că aceste criterii nu au fost îndeplinite de comerciantul afiliat, deoarece acesta nu reprezenta canalul de vânzări exclusiv și nici canalul exclusiv de vânzări la export al producătorului, care a exportat atât produsul în cauză și alte produse direct pe piețele țărilor terțe, cât și alte produse exportate către Uniune pe parcursul PA. Din aceste motive, afirmația a fost respinsă.

(55)

În consecință, pentru a stabili un preț de export franco fabrică pentru producătorul-exportator respectiv, prețul de export a fost ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Astfel, Comisia a scăzut din prețul de export costurile VAG ale comerciantului afiliat despre care s-a constatat că nu formează o entitate economică unică cu producătorul-exportator și un profit egal cu profitul unui importator neafiliat din Uniune stabilit pe baza informațiilor din dosarul prezentei anchete, precum și pe baza constatărilor unei anchete anterioare privind importurile de produse similare cu produsul care face obiectul anchetei (9).

(56)

În timpul VLD a unui producător-exportator inclus în eșantion, Comisia a constatat că societatea omisese informații importante cu privire la costurile sale de transport suportate pentru vânzările produsului în cauză pe piața internă. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să stabilească dacă costurile de transport declarate ca ajustare a valorii normale au fost raportate în mod corect.

(57)

Printr-o scrisoare din data de 1 decembrie 2020, Comisia a informat societatea respectivă cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile de transport respective. Comisia a informat, de asemenea, guvernul Turciei prin intermediul unei note verbale. Societatea a transmis observații și documente justificative la 8 decembrie 2020, afirmând că, în versiunea cu caracter sensibil a raportului VLD transmis societății, Comisia a prezentat în mod corect verificările efectuate în cursul VLD. Cu toate acestea, societatea a susținut că raportul VLD nu a menționat nicio informație înșelătoare furnizată sau vreo informație refuzată de către societate. În plus, societatea a susținut că aplicarea dispozițiilor articolului 18 din regulamentul de bază nu a fost justificată în situația de față și a furnizat o serie de argumente în sprijinul acestei afirmații. În observațiile sale din 14 decembrie 2020, GT a invocat argumente similare cu cele ale societății în cauză și a menționat jurisprudența anterioară a OMC referitoare la utilizarea articolului 18 pentru a-și susține opinia potrivit căreia criteriile pentru aplicarea datelor disponibile nu au fost îndeplinite în cazul de față.

(58)

În această privință, Comisia a reamintit că scopul unui raport VLD este de a prezenta evenimentele și faptele prin prisma verificării încrucișate efectuate la distanță și nu de a prezenta concluzii. Prin urmare, Comisia a considerat că raportul VLD este complet, chiar dacă în acesta nu s-a menționat faptul că anumite informații au fost considerate de Comisie drept înșelătoare. În plus, documentele justificative prezentate de societate nu au prezentat informații noi care să fie în măsură a modifica în mod substanțial situația. În sfârșit, societatea a prezentat mai multe argumente numai în versiunea sensibilă a observațiilor sale, întrucât aceste argumente priveau informații confidențiale, care sunt specifice societății. Aceste afirmații sunt abordate în comunicarea constatărilor provizorii specifice societății.

(59)

Niciuna dintre informațiile sau argumentele prezentate de societate sau de GT, astfel cum se menționează în considerentul 57 de mai sus, nu a fost de natură să schimbe decizia Comisiei. În consecință, Comisia și-a confirmat intenția de a trata informațiile privind costurile de transport suportate de societate pentru vânzările interne ale produsului care face obiectul anchetei, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 18 din regulamentul de bază, în etapa provizorie a anchetei.

(60)

Doi producători-exportatori au făcut o cerere referitoare la ajustarea corespunzătoare impozitării la import în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, argumentând că existența unui sistem de drawback al taxelor vamale pentru anumite materiale de intrare din țara în cauză înseamnă că toate vânzările lor pe piața internă ar putea încorpora un impozit indirect în comparație cu vânzările la export.

(61)

Reclamantul a prezentat observații care contestă această afirmație.

(62)

În Turcia, se aplică o taxă la import pentru bramele și resturile de oțel, care sunt ambele factori de producție pentru fabricarea HRFS. Cu toate acestea, în cadrul regimului de perfecționare activă (RPA), producătorii interni sunt scutiți de la plata unei astfel de taxe dacă bramele/resturile de oțel importate sunt utilizate pentru a fabrica produse finite care sunt în final exportate. Cei doi exportatori incluși în eșantion au susținut că valoarea taxelor pe care le-ar fi plătit dacă HRFS finite ar fi fost vândute pe piața internă în loc să fie exportate, ar trebui să fie luată în considerare în vederea unei comparări corecte a valorii normale și a prețului de export.

(63)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că niciunul dintre cei doi exportatori incluși în eșantion nu a plătit nicio taxă la import în cursul PA, întrucât și-au respectat angajamentul de a exporta pentru fiecare permis RPA, astfel că ajustarea solicitată pentru drawback a reprezentat doar un cost teoretic. Din acest motiv, afirmația a fost considerată nefondată și, prin urmare, a fost respinsă.

(64)

Doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat Comisiei să utilizeze o metodă lunară sau trimestrială pentru a-și stabili marjele de dumping individuale. Ei au susținut că această abordare este justificată de două motive principale: (i) fluctuațiile costului de producție; și (ii) deprecierea lirei turcești în cursul PA.

(65)

În ceea ce privește primul argument, cele două societăți au susținut că au existat variații semnificative ale prețului materiilor prime în cursul PA, care, la rândul lor, au condus la o variație semnificativă a costului lor lunar/trimestrial de producție. Prin urmare, calcularea marjei lor de dumping pe o bază anuală medie standard ar conduce la generarea de pierderi în privința vânzărilor interne efectuate la începutul și la sfârșitul PA, chiar dacă acestea au fost efectuate peste nivelul costurilor lor reale.

(66)

În ceea ce privește al doilea argument, cele două societăți au susținut că PA a fost caracterizată de fluctuații semnificative ale ratei inflației din Turcia, în special în prima jumătate, și că lira turcească s-a depreciat puternic în cursul PA.

(67)

Reclamantul a transmis observații susținând că cererea de calcul lunar sau trimestrial al dumpingului nu este justificată în cazul de față. În ceea ce privește fluctuațiile costurilor, reclamantul a afirmat că variația costului de producție trimestrial nu a fost semnificativă, întrucât toate costurile din primul, al treilea și al patrulea trimestru au înregistrat o diferență de 10 % între ele și, în plus, fluctuațiile costurilor fac parte din operațiunile comerciale normale. În ceea ce privește nivelul inflației din Turcia, reclamantul a susținut că cele două societăți au analizat inflația doar în prima jumătate a PA, în timp ce rata medie a inflației din Turcia în 2019, prin urmare în cursul PA, a fost de 15 %, ceea ce nu se poate defini drept „hiperinflație” și nu este de natură să justifice un calcul lunar sau trimestrial al dumpingului.

(68)

Comisia a analizat afirmațiile producătorilor-exportatori și a stabilit că: (i) fluctuația costului de producție lunar/trimestrial a afectat în principal un sfert din PA, în timp ce vânzările produsului în cauză au avut loc pe parcursul întregii perioade de anchetă și că fluctuația globală a costurilor nu a fost atât de importantă încât să justifice o calculare trimestrială a dumpingului; (ii) rata medie a inflației (15 %) (10) și devalorizarea lirei turcești (mai puțin de 20 % în special în al doilea trimestru) (11) în cursul PA nu au fost de o asemenea amploare încât să justifice devierea de la practica uzuală a Comisiei de a calcula anual marja de dumping. Prin urmare, cererea de calcul al dumpingului lunar sau trimestrial a fost respinsă.

3.5.   Marje de dumping

(69)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(70)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procentaj din prețul „CIF” (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Societate

Marja de dumping provizorie

Habaş Sinai Ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş.

4,8 %

Grupul Erdemir

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S. – İskenderun Demir ve Çelik A.Ş.

5,4 %

Çolakoğlu Metalurji A.Ş.

7,6 %

(71)

Pentru doi producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor celor trei producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(72)

Pe această bază, marja de dumping provizorie calculată a producătorilor-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, Ağir Haddecilik A.Ş. și Borçelik Çelik Sanayii Ticaret A.Ş., este de 5,9 %.

(73)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din Turcia, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(74)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 87 % din volumul total de exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul producătorului-exportator inclus în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune

(75)

În cursul perioadei de anchetă, produsul similar a fost fabricat în Uniune de 22 de producători cunoscuți, aparținând unui număr de 14 grupuri. Acești producători constituie „industria din Uniune”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(76)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 74,6 milioane de tone, incluzând producția pentru piața captivă. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, și anume răspunsurile la chestionar verificate la distanță primite de la Eurofer și de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(77)

Așa cum se precizează în considerentul 8, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 34 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

4.2.   Stabilirea pieței relevante din Uniune

(78)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar (și anume, captivă sau necaptivă) a industriei din Uniune trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(79)

Industria din Uniune este, într-o măsură semnificativă, integrată pe verticală. HRFS sunt considerate drept material intermediar pentru fabricarea de diverse produse cu valoare adăugată din aval, și anume produsele laminate la rece. Comisia a constatat că 52 % din producția totală a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive.

(80)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului în acest caz. Pe piața captivă, produsul în cauză este considerat o materie primă pentru fabricarea diferitelor produse cu valoare adăugată din aval, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în conformitate cu diferite politici în materie de prețuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză și este comercializată la prețurile pieței libere.

(81)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de HRFS și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(82)

Comisia a analizat separat datele referitoare la piața liberă și la piața captivă și a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria din Uniune pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul și prețurile exporturilor, rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei din Uniune.

(83)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate de producție a HRFS, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune. Aceștia sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a mobiliza capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

4.3.   Consumul la nivelul Uniunii

4.3.1.   Consumul de pe piața liberă din Uniune

(84)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pornind de la: (a) datele Eurofer referitoare la vânzările produsului similar de către industria din Uniune către clienți neafiliați din Uniune, verificate încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurile de produs care face obiectul anchetei din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(85)

Consumul Uniunii pe piața liberă în cursul perioadei examinate a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul de pe piața liberă din Uniune (tone)

 

2016

2017

2018

PA

Consumul Uniunii pe piața liberă

35 507 255

34 704 015

36 593 172

35 157 748

Indice

100

98

103

99

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(86)

Între 2016 și 2018, consumul de pe piața liberă a crescut cu 3 %, dar a scăzut ulterior. Consumul global pe piața liberă a scăzut cu 1 % pe parcursul perioadei examinate.

4.3.2.   Consumul captiv pe piața Uniunii

(87)

Comisia a stabilit consumul captiv al Uniunii pe baza utilizării captive a tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. Pe această bază, consumul captiv al Uniunii în cursul perioadei examinate a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul captiv pe piața Uniunii (tone)

 

2016

2017

2018

PA

Consumul captiv la nivelul Uniunii

45 706 179

46 957 017

46 552 480

42 675 368

Indice

100

103

102

93

Sursă: Eurofer și producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(88)

Consumul de pe piața captivă a crescut ușor până în 2018, după care a scăzut. Consumul captiv global a scăzut cu 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

4.3.3.   Consumul global

(89)

Consumul global - suma dintre consumul captiv și cel de pe piața liberă - a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul global (pe piața liberă și pe piața captivă) (tone)

 

2016

2017

2018

PA

Consumul global la nivelul Uniunii

81 213 434

81 661 032

83 145 652

77 833 116

Indice

100

101

102

96

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(90)

Tabelul de mai sus arată că consumul total a crescut ușor în 2017 și în 2018, dar a scăzut în ansamblu cu 4 % față de 2016. Consumul captiv a reprezentat aproape 55 % din consumul total în perioada de anchetă.

4.4.   Importurile din Turcia

4.4.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din Turcia

(91)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul Uniunii pe piața liberă.

(92)

Importurile din Turcia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor și cota de piață

 

2016

2017

2018

PA

Volumul importurilor provenite din Turcia (tone)

999 732

1 836 513

2 830 548

2 843 116

Indice

100

184

283

284

Cota de piață pe piața liberă

2,8 %

5,3 %

7,7 %

8,1 %

Indice

100

188

275

287

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(93)

Importurile din Turcia au crescut cu 184 % în cursul perioadei examinate, cota lor pe piața liberă fiind aproape triplată, de la 2,8 % în 2016, până la 8,1 % în cursul perioadei de anchetă.

4.4.2.   Prețurile importurilor din Turcia și subcotarea prețului

(94)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor din Turcia a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

 

2016

2017

2018

PA

Turcia

363

490

539

493

Indice

100

135

148

136

Sursă: Eurostat.

(95)

Prețurile medii ale importurilor din Turcia au crescut de la 363 EUR/tonă în 2016 până la 493 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere de 36 %. Prețul mediu al importurilor a crescut în special în 2017, dar și în 2018, ca urmare a unei creșteri semnificative a prețului principalelor materii prime, în special al fierului vechi, dar și al minereului de fier și al cocsului. Diferența dintre prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping și prețurile industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se reflectă în tabelul 10, a fost semnificativă (7,5 %).

(96)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(a)

prețurile medii ponderate pe tip de produs, percepute la import de către producătorii turci incluși în eșantion de la primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe o bază CIF, ajustate corespunzător pentru a ține seama de costurile ulterioare importului; și

(b)

prețurile de vânzare medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică.

(97)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă.

(98)

Pe baza celor de mai sus, importurile care fac obiectul unui dumping ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au arătat marje de subcotare medii ponderate cuprinse între 1,3 % și 2,9 %. Cea mai mare parte a HRFS este foarte sensibilă la prețuri, iar concurența se bazează în mare parte pe preț. În plus, prețurile sunt cunoscute pe piață, iar un producător inclus în eșantion a declarat în timpul VLD că o mică diferență de preț va determina cumpărătorul să își schimbe furnizorii. În acest context, marjele de subcotare sunt considerate semnificative.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

4.5.1.   Observații cu caracter general

(99)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(100)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 8, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(101)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al Eurofer referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar primite de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost verificate încrucișat, de la distanță, și au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(102)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(103)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(104)

Reclamantul a solicitat Comisiei să înceapă analiza tendințelor prejudiciului cu anul 2017 pe motiv că 2016 (primul an din perioada examinată în cadrul prezentei anchete) a fost un „an nereprezentativ”, întrucât s-a constatat că industria din Uniune a suferit prejudiciu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping și unor subvenții, provenite din mai multe țări de origine. Într-adevăr, în urma unei anchete cu o perioadă de anchetă care acoperă prima jumătate a anului 2016, în octombrie 2017 au fost instituite măsuri antidumping definitive la importurile de HRFS din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina (12). În plus, măsurile antidumping și taxele compensatorii împotriva Chinei au fost instituite în aprilie și, respectiv, iunie 2017 (13). Comisia a decis să prezinte datele în acest stadiu în conformitate cu practica sa obișnuită și, prin urmare, a inclus anul 2016. Cu toate acestea, Comisia observă că evaluarea evoluției indicatorilor de prejudiciu a fost analizată ținând seama de faptul că situația industriei din Uniune a fost, într-adevăr, afectată de importurile menționate care au făcut obiectul unui dumping și unor subvenții încă din 2016 și a manifestat în mod clar semne de redresare în urma instituirii măsurilor antidumping definitive și compensatorii împotriva acestor importuri în 2017.

4.5.2.   Indicatori macroeconomici

4.5.2.1.   Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(105)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2016

2017

2018

PA

Volumul producției (tone)

77 715 486

80 720 236

79 489 096

74 635 884

Indice

100

104

102

96

Capacitatea de producție (în tone)

92 948 209

94 639 237

95 741 308

96 051 969

Indice

100

102

103

103

Rata de utilizare a capacității

84 %

85 %

83 %

78 %

Indice

100

102

99

93

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(106)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 4 %, sau cu aproximativ 3 milioane de tone, în timp ce capacitatea de producție a crescut cu 3 %, volumul respectiv fiind, în principiu, echivalent cu volumul cu care a scăzut producția. În consecință, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 7 %, de la 84 % în 2016 la 78 % în cursul perioadei de anchetă.

(107)

Gradul de utilizare a capacității de producție se referă la HRFS în ansamblu, inclusiv producția pentru utilizare captivă. Creșterea producției și a capacității între 2016 și 2017 reflectă îmbunătățirea condițiilor pieței Uniunii ca urmare a măsurilor antidumping împotriva importurilor din Ucraina, Rusia, Iran și Brazilia. În a doua parte a perioadei examinate, creșterile de capacitate sunt mai degrabă rezultatul creșterii eficienței și al reducerii blocajelor.

4.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(108)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune pe piața liberă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor pe piața liberă și cota de piață

 

2016

2017

2018

PA

Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune (tone)

27 017 986

27 811 745

28 438 028

27 670 198

Indice

100

103

105

102

Cota de piață

76,1 %

80,1 %

77,7 %

78,7 %

Indice

100

105

102

103

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(109)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața liberă a crescut cu 2 % în perioada examinată, iar cota sa de piață a crescut cu 3 %, de la 76,1 % în 2016 până la 78,7 % în perioada de anchetă. Creșterea cotei de piață între 2018 și 2019 (perioada de anchetă) se explică prin faptul că, în timp ce volumul total de pe piața liberă a scăzut, un număr important de tranzacții considerate anterior captive au devenit tranzacții pe piața liberă din cauza lipsei de investiții menționate în considerentul 150. Astfel cum s-a menționat în considerentul 111, vânzările captive au scăzut, în timp ce cota de piață a producătorilor din Uniune pe piața liberă a crescut din cauza modificării structurii producătorilor din Uniune.

(110)

Volumul captiv și cota de piață ale industriei din Uniune pe piața liberă au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul captiv și cota de piață

 

2016

2017

2018

PA

Volumul pieței captive a Uniunii (tone)

45 706 179

46 957 017

46 552 480

42 675 368

Indice

100

103

102

93

Producția totală a industriei Uniunii (tone)

77 715 486

80 720 236

79 489 096

74 635 884

Indice

100

104

102

96

Cota pieței captive în producția totală a Uniunii

59 %

58 %

59 %

57 %

Indice

100

99

100

97

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(111)

Piața captivă a industriei din Uniune (compus din HRFS deținute de industria din Uniune pentru utilizare în aval) în Uniune a scăzut cu 7 %, sau aproximativ 3 milioane de tone, în cursul perioadei examinate. Cota de piață captivă a industriei din Uniune (exprimată ca procent din producția totală a Uniunii) a scăzut cu 3 % în cursul perioadei de anchetă, de la 59 % la 57 %. Motivul a fost scăderea cererii de produse din aval și vânzările liniilor de producție care consumă produsul care face obiectul anchetei (a se vedea considerentul 150).

4.5.2.3.   Creșterea

(112)

Cifrele de mai sus privind producția, volumul vânzărilor și cota de piață indică o tendință de scădere puternică începând cu 2017, față de o ușoară creștere a consumului de pe piața liberă în aceeași perioadă. Industria din Uniune a înregistrat doar o creștere foarte modestă, dacă se ia drept punct de plecare anul 2016, în care s-a constatat existența unui prejudiciu cauzat de importurile provenite din alte țări.

4.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(113)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2016

2017

2018

PA

Numărul de angajați

39 144

43 963

40 299

39 178

Indice

100

112

103

100

Productivitatea (tone pe angajat)

1 985

1 836

1 973

1 905

Indice

100

92

99

96

Sursă: Eurofer și producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(114)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune legat de producția de HRFS a fluctuat în cursul perioadei examinate, dar a rămas stabil, în general. Având în vedere scăderea producției, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în tone per angajat pe an, a scăzut cu 4 % în perioada examinată.

4.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(115)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din Turcia.

(116)

HRFS au făcut deja obiectul unor anchete antidumping. În 2016, situația industriei din Uniune era încă afectată în mod semnificativ de importurile care fac obiectul unui dumping din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina. În octombrie 2017 au fost instituite măsuri antidumping definitive asupra importurilor din aceste țări (14). Măsurile antidumping împotriva Chinei au fost instituite în aprilie 2017, acestea fiind urmate de instituirea de taxe compensatorii începând din iunie 2017 (15).

(117)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 104, situația industriei din Uniune era, într-adevăr, afectată de practicile de dumping menționate încă din 2016 și a manifestat în mod clar semne de redresare în urma instituirii măsurilor antidumping definitive împotriva acestor importuri în 2017. În ceea ce privește restul perioadei examinate, redresarea era în curs, după cum reiese, printre alți factori, din nivelurile de rentabilitate mai robuste (astfel cum s-a demonstrat mai jos), dar s-a oprit în 2019.

4.5.3.   Indicatorii microeconomici

4.5.3.1.   Prețuri și factori care afectează prețurile

(118)

În perioada luată în considerare, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

 

2016

2017

2018

PA

Prețurile unitare de vânzare medii pe piața liberă (EUR/tonă)

391

531

574

533

Indice

100

136

147

136

Costul unitar de producție (EUR/ tonă)

413

497

540

560

Indice

100

121

131

136

Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(119)

Prețurile de vânzare unitare medii au crescut semnificativ în 2017 comparativ cu 2016. Într-adevăr, în timp ce prețurile de vânzare din Uniune au fost puternic afectate în 2016 (16) de importurile care fac obiectul unui dumping masiv din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina, industria din Uniune și-a putut restabili prețurile de vânzare la niveluri normale după instituirea, în 2017, a măsurilor antidumping împotriva importurilor menționate (17). Prețurile de vânzare din 2017 și 2018 ar putea, de asemenea, să se explice prin creșterea bruscă a costurilor materiilor prime, în special a costului minereului de fier și al cocsului, care a dus la o creștere foarte puternică a costului de producție al industriei din Uniune în 2018, și anume cu 31 % în comparație cu 2016.

(120)

Cu toate acestea, în cursul perioadei de anchetă, prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune au scăzut cu peste 7 %, de la 574 EUR/tonă în 2018 până la 533 EUR/tonă, în timp ce costul său de producție a crescut cu 3,7 %, de la 540 EUR/tonă în 2018 până la 560 EUR/tonă în perioada de anchetă. Prin urmare, în timp ce în 2017 și 2018 industria din Uniune a fost în măsură să transfere creșterile costurilor pe care le-a suportat asupra clienților săi și să rămână profitabilă, un astfel de transfer nu a mai fost posibil în perioada de anchetă.

(121)

Deoarece produsul în cauză este, în ansamblu, extrem de sensibil la evoluția prețurilor, producătorii din Uniune au trebuit să urmeze scăderea puternică a prețurilor oferită piețelor de către producătorii-exportatori turci și să reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare, în pofida creșterii costurilor, pentru a menține o bună utilizare a capacității și cote de piață corespunzătoare.

4.5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(122)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2016

2017

2018

PA

(EUR)

74 295

78 101

79 241

83 187

Indice

100

106

107

112

Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(123)

În cursul perioadei examinate, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 12 %. Aceasta arată că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să scadă costurile cu forța de muncă, în pofida deteriorării circumstanțelor pieței în cursul perioadei de anchetă.

4.5.3.3.   Stocurile

(124)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocurile

 

2016

2017

2018

PA

Stocuri finale (tone)

1 033 364

1 207 363

843 448

862 918

Indice

100

117

82

84

Stocurile finale ca procentaj din producție

5,1 %

5,7 %

4,2 %

4,4 %

Indice

100

110

81

85

Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(125)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 16 %. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important în acest caz. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. După cum se poate observa mai sus, acest indicator a rămas relativ stabil în perioada examinată, la aproximativ 5 % din volumul producției.

4.5.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(126)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2016

2017

2018

PA

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

-3,6 %

6,8 %

6,8 %

-6,0 %

Indice

-100

190

190

-170

Fluxul de lichidități (în EUR)

- 140 233 455

441 133 402

621 258 785

- 308 384 431

Indice

-100

315

443

-220

Investiții (în EUR)

144 626 230

234 309 366

210 822 274

156 161 956

Indice

100

162

146

108

Randamentul investițiilor

-3,1 %

9,7 %

10,2 %

-13,0 %

Indice

-100

317

331

-424

Sursă: Producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(127)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(128)

Rentabilitatea a evoluat negativ în cursul perioadei examinate, în pofida creșterii inițiale a profiturilor, înregistrată în 2017 și în 2018. Astfel cum s-a explicat în considerentul 120, prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune au scăzut în perioada de anchetă, în timp ce costul său de producție a continuat să crească. De fapt, în perioada de anchetă, prețul de vânzare al industriei din Uniune a scăzut până la niveluri inferioare costului său de producție. Profitabilitatea a scăzut de la 6,8 % în 2018 până la -6 % în perioada de anchetă.

(129)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a evoluat, în mare măsură, în concordanță cu rentabilitatea și cu randamentul investițiilor. El a fost pozitiv în perioada 2017-2018, atingând o valoare maximă în 2018, și a devenit negativ în perioada de anchetă, când rentabilitatea a înregistrat cel mai scăzut nivel din perioada examinată. Capacitatea de a mobiliza capital a fost afectată de scăderea profiturilor.

(130)

Randamentul investițiilor este profitul (sau pierderea) exprimat(ă) în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a urmat aceeași tendință ca și rentabilitatea.

(131)

Nivelul investițiilor anuale a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate, dar a scăzut în 2019 până la niveluri cu puțin peste cele înregistrate în 2016. În general, investițiile au vizat doar menținerea capacităților existente și înlocuirea în mod corespunzător a activelor de producție necesare. S-au efectuat, de asemenea, investiții importante legate de sănătate, siguranță și mediu.

4.5.4.   Concluzie privind prejudiciul

(132)

Deși consumul de pe piața liberă a scăzut ușor în cursul perioadei examinate (-1 %), volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața liberă a crescut cu 2 %, iar cota sa de piață pe piața liberă a scăzut de la 76,1 % la 78,7 %. Totuși, aceste mici îmbunătățiri în ceea ce privește volumul vânzărilor și cota de piață pot fi observate numai dacă se realizează o comparație cu anul 2016, când industria din Uniune a suferit un prejudiciu din pricina dumpingului cauzat de importurile din alte țări. Se observă, de asemenea, că, din cauza lipsei de investiții menționate în considerentul 150, a avut loc o creștere superficială a vânzărilor pe piața liberă. Producția și gradul de utilizare a capacității de producție ale industriei din Uniune au scăzut cu 4 % și, respectiv, cu 7 %, în perioada examinată. Între 2018 și 2019 au existat scăderi mai pronunțate ale producției și ale gradului de utilizare a capacității, iar vânzările pe piața liberă au scăzut, de asemenea. Industria din Uniune a înregistrat o creștere începând din 2017, redresându-se de pe urma importurilor neloiale care fac obiectul măsurilor antidumping și antisubvenție, dar a suferit o scădere vertiginoasă în cursul perioadei de anchetă.

(133)

Costul de producție al industriei din Uniune a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (+36 %), în principal din cauza unei creșteri puternice a prețurilor materiilor prime.

(134)

Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au crescut mai mult decât costurile în 2017 și 2018, ceea ce a permis producătorilor din Uniune să se redreseze de pe urma practicilor de dumping prejudiciabile anterioare și să ajungă la o rentabilitate de 6,8 %. Cu toate acestea, între 2018 și perioada de anchetă, industria din Uniune și-a redus prețurile de vânzare cu 7 %, în medie, în pofida creșterii costurilor (+4 %). Acest lucru a avut un efect devastator asupra rentabilității industriei din Uniune, care a scăzut de la +6,8 % în 2018 până la -6 % în 2019.

(135)

Alți indicatori financiari (fluxul de lichidități, randamentul investițiilor) au urmat o tendință similară, în special în cursul perioadei de anchetă, și, în consecință, nivelul investițiilor a scăzut puternic în perioada de anchetă, în comparație cu anii precedenți.

(136)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(137)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai sus dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din Turcia, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Turcia nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, rezultatele la export ale industriei din Uniune, consumul captiv, evoluția cererii și prețurile materiilor prime.

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(138)

Importurile din Turcia aproape s-au triplat în cursul perioadei examinate, crescând de la aproximativ 1 000 000 de tone în 2016, reprezentând o cotă de piață de 2,8 % până la 2 843 000 de tone în perioada de anchetă, reprezentând o cotă de piață de 8,1 % (a se vedea tabelul 4). Aceste importuri în creștere au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate. Acest fapt a avut un impact puternic asupra industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, când, în contextul creșterii costurilor și al presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din Turcia care fac obiectul unui dumping, aceasta a trebuit să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce a dus la o scădere foarte puternică a rentabilității, de la +6,8 % până la pierderi importante (-6 % în ceea ce privește rentabilitatea) și, în consecință, la deteriorarea indicatorilor săi financiari.

(139)

Mai multe părți au afirmat că nu există nicio corelație între importurile din Turcia și prejudiciul suferit de reclamanți. Comisia a respins afirmația. Comisia a recunoscut că, în 2017 și 2018, profitând de circumstanțele relativ pozitive de pe piață, precum și de noile măsuri de apărare comercială în vigoare împotriva a cinci țări, industria din Uniune a fost în măsură să obțină profituri, în pofida volumului în creștere al importurilor din Turcia efectuate la prețuri scăzute. Cu toate acestea, în 2019, în contextul scăderii prețurilor din cauza importurilor din Turcia efectuate la prețuri mai scăzute în comparație cu cele din 2018, industria din Uniune a fost determinată să își stabilească prețurile cu mult sub costuri pentru a-și menține cota de piață. Prin urmare, există o corelație clară între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Importuri din țări terțe

(140)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Importuri din țări terțe

Țara

 

anul

anul

anul

PA

Federația Rusă

Volum (tone)

2 026 321

744 941

1 618 946

1 407 644

Indice

100

37

80

69

Cota de piață

5,7 %

2,1 %

4,4 %

4,0 %

Indice

100

38

78

70

Preț mediu (EUR/tonă)

336

468

497

445

Indice

100

139

148

132

Serbia

Volum (tone)

348 619

465 158

733 711

860 952

Indice

100

133

210

247

Cota de piață

1,0 %

1,3 %

2,0 %

2,4 %

Indice

100

137

204

249

Preț mediu (în EUR/tonă)

386

498

547

479

Indice

100

129

142

124

India

Volum (tone)

443 493

1 121 530

918 334

847 592

Indice

100

253

207

191

Cota de piață

1,2 %

3,2 %

2,5 %

2,4 %

Indice

100

259

201

193

Preț mediu (în EUR/tonă)

404

493

533

464

Indice

100

122

132

115

Brazilia

Volum (tone)

657 682

370 567

266 870

114 142

Indice

100

56

41

17

Cota de piață

1,9 %

1,1 %

0,7 %

0,3 %

Indice

100

58

39

18

Preț mediu (în EUR/tonă)

363

494

531

485

Indice

100

136

146

134

Ucraina

Volum (tone)

1 080 094

609 792

131 958

106 866

Indice

100

56

12

10

Cota de piață

3,0 %

1,8 %

0,4 %

0,3 %

Indice

100

58

12

10

Preț mediu (în EUR/tonă)

331

466

472

424

Indice

100

141

142

128

Iran

Volum (tone)

928 896

76 707

56 026

3 377

Indice

100

8

6

0

Cota de piață

2,6 %

0,2 %

0,2 %

0,0 %

Indice

100

80

6

0

Preț mediu (în EUR/tonă)

305

428

489

504

Indice

100

140

160

165

China

Volum (tone)

1 031 310

8 511

636

538

Indice

100

1

0

0

Cota de piață

2,9 %

0,0 %

0,0 %

0,0 %

Indice (EUR/tonă)

100

1

0

0

Preț mediu

325

678

3 503

3 189

Indice

100

209

1 078

981

Alte țări terțe

Volum (tone)

973 121

1 658 551

1 598 115

1 303 324

Indice

100

170

164

134

Cota de piață

2,7 %

4,8 %

4,4 %

3,7 %

Indice

100

174

159

135

Preț mediu (în EUR/tonă)

385

495

562

526

Indice

100

129

146

136

Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Turciei

Volum (tone)

7 489 536

5 055 756

5 324 596

4 644 434

Indice

100

68

71

62

Cota de piață

21,1 %

14,6 %

14,6 %

13,2 %

Indice

100

69

69

63

Preț mediu (în EUR/tonă)

345

487

531

478

Indice

100

141

154

139

Sursă: Eurostat.

(141)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din toate celelalte țări a scăzut de la 21,1 % până la 13,2 %. Scăderea globală a importurilor din alte țări decât Turcia se datorează în principal instituirii, în 2017, de măsuri de apărare comercială împotriva importurilor din China, Brazilia, Iran, Ucraina și Rusia. Măsurile variază între 8,1 % și 35,9 % pentru China (taxe antidumping și compensatorii combinate) și între 17,6 și 96,5 EUR/tonă pentru celelalte patru țări. Prețurile din tabelul de mai sus nu includ astfel de taxe antidumping și taxe compensatorii.

(142)

După Turcia, principalele țări exportatoare din perioada de anchetă au fost Rusia (supusă taxelor antidumping), Serbia și India.

(143)

În cursul perioadei de anchetă, importurile din Rusia au reprezentat mai puțin de jumătate din importurile din Turcia. În plus, prețurile importurilor din Rusia, după adăugarea taxei antidumping aplicabile acestor importuri, au fost mai mari decât prețurile importurilor din Turcia, deși, uneori, au fost mai mici decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune. În consecință, amploarea presiunii exercitate de importurile din Rusia, având în vedere cota lor de piață, nu a putut exercita, în general, presiune asupra producătorilor din Uniune în aceeași măsură ca importurile din Turcia care fac obiectul unui dumping.

(144)

Importurile din Serbia și din India au avut o cotă de piață cumulată de 4,8 % în perioada de anchetă (60 % din cota de piață a Turciei). Importurile din Serbia au crescut cu 147 % în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din India au crescut în 2017, dar au scăzut, de atunci, cu 25 %. Prețurile medii ale importurilor din Serbia și din India au fost sub prețurile medii ale importurilor din Turcia, dar nu se poate determina dacă aceste importuri au subcotat și prețurile industriei din Uniune, având în vedere, de asemenea, gama de produse necunoscută a acestor importuri (18). În orice caz, amploarea presiunii exercitate de aceste importuri, având în vedere cota lor de piață, nu este posibil, în general, să fi exercitat presiune asupra producătorilor din Uniune în aceeași măsură ca importurile din Turcia care fac obiectul unui dumping.

(145)

Importurile din celelalte țări au fost foarte mici și, în medie, au fost efectuate la prețuri mai mari decât prețurile importurilor din Turcia.

(146)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul importurilor din alte țări nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din Turcia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

5.2.2.   Performanța la export a industriei Uniunii

(147)

Volumul și prețurile exporturilor industriei din Uniune practicate față de părți neafiliate au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 15

Vânzări la export

 

2016

2017

2018

PA

Volumul exporturilor (tone)

1 597 262

1 550 220

1 434 739

1 872 411

Indice

100

97

90

117

Preț mediu (în EUR/tonă)

382

502

554

465

Indice

100

132

145

122

Sursă: Eurofer (volumele) și producătorii din Uniune incluși în eșantion (prețurile).

(148)

Producătorii din Uniune au crescut volumul exporturilor cu 17 % în cursul perioadei examinate, ajungând la puțin sub 1,9 milioane de tone în 2019. Exporturile sunt adesea efectuate în temeiul unor contracte pe termen lung, iar ancheta a arătat că acestea constau, în cea mai mare parte, într-o gamă de produse finite mai redusă decât cea a vânzărilor din Uniune. Cu toate acestea, în special în perioada de anchetă, exporturile industriei din Uniune au fost în măsură să compenseze parțial volumul vânzărilor pierdute pe piața Uniunii și au ajutat producătorii din Uniune să dilueze costurile fixe și alte costuri.

(149)

Cu toate acestea, în ansamblu, volumele exportate de industria din Uniune au reprezentat doar aproximativ 7 % din volumul său de vânzări pe piața liberă din Uniune în cursul perioadei de anchetă și, pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că impactul performanței la export a producătorilor din Uniune asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune a fost, în cazul în care a existat, marginal.

5.2.3.   Consumul captiv

(150)

După cum se arată în tabelul 1 de mai sus, consumul captiv a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Scăderea s-a produs mai ales în a doua parte a perioadei examinate și s-a datorat parțial faptului că un producător din Uniune a vândut în 2019 o serie de linii de producție care utilizează produsul care face obiectul anchetei către o societate neafiliată (19). În plus, în cursul perioadei examinate, consumul de oțel din anumite sectoare din aval a scăzut. Comisia nu a fost în măsură să cuantifice scăderea din fiecare dintre aceste sectoare.

(151)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că rolul evoluției consumului captiv în prejudiciul suferit de industria din Uniune, în cazul în care aceasta a avut un astfel de rol, a fost marginal.

5.2.4.   Evoluția cererii

(152)

Astfel cum se arată în tabelul 2, consumul de pe piața liberă la începutul și la sfârșitul perioadei examinate a fost, practic, același.

(153)

Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că evoluția consumului de pe piața liberă nu ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.2.5.   Prețul materiilor prime

(154)

Astfel cum s-a explicat la punctul 4.5.3.1, creșterea prețurilor materiilor prime a fost, de departe, principalul motiv al creșterii costului de producție al producătorilor din Uniune în cursul perioadei examinate.

(155)

În sine, o creștere a prețurilor materiilor prime nu este o sursă de prejudiciu, deoarece este însoțită, în general, de o creștere ulterioară a prețurilor de vânzare. Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că, în sine, creșterea costurilor materiilor prime nu a cauzat prejudiciu industriei din Uniune.

5.2.6.   Alți factori

(156)

Unele părți au menționat alți factori drept sursă a situației prejudiciabile a industriei din Uniune. Un utilizator a corelat profiturile mai mici cu deteriorarea performanței industriei siderurgice la nivel mondial în 2019. Un alt utilizator a menționat „supracapacitatea în privința tuturor produselor” ca fiind o cauză, declarând în același timp că producătorii din Uniune se concentrează pe specialități și sunt afectați de cererea scăzută dintr-un sector aflat în criză, și anume cel al autovehiculelor.

(157)

Primele două declarații au rămas vagi și nefondate. Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța și supracapacitățile industriei siderurgice la nivel mondial nu au contribuit deloc, sau, în orice caz, nu au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(158)

Comisia a constatat, de asemenea, că ultima afirmație este incorectă, întrucât producătorii din Uniune deservesc toate sectoarele consumatoare de oțel, nu numai sectorul autovehiculelor. În acest stadiu, Comisia nu deține informații cu privire la dimensiunea diferitelor sectoare consumatoare de oțel în diferiții ani cuprinși în perioada examinată. Cu toate acestea, astfel cum se menționează la punctul 5.2.4, consumul global de pe piața liberă a rămas destul de stabil pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că evoluția cererii nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(159)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Turcia. Ca urmare a dumpingului din Turcia, industria din Uniune s-a aflat, imediat după ce a început să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare (20), din nou într-o situație în care a suferit un prejudiciu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping.

(160)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(161)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din Turcia au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

(162)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

6.1.   Marja de subcotare

(163)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile Organizației Internaționale a Muncii („OIM”) enumerate în anexa Ia și să obțină un profit rezonabil („profit țintă”).

(164)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de rentabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de rentabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de rentabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(165)

Reclamantul a considerat că o marjă-țintă de profit rezonabilă ar trebui să se situeze între 10 % și 15 %. Asociația exportatorilor de oțel din Turcia ÇİB a considerat că acest interval este prea ridicat și a propus, în schimb, marjele-țintă de profit utilizate de Comisie în anchetele încheiate în 2017 pentru același produs, care au fost de 7 % și 7,9 %. Un producător din Uniune inclus în eșantion a considerat că marja-țintă de profit minimă nu ar trebui să fie mai mică de 7,9 %, aceasta fiind marja utilizată într-o anchetă anterioară.

(166)

Comisia nu a putut stabili o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii anteriori creșterii importurilor din Turcia, deoarece în anii respectivi industria din Uniune a suferit un aflux de importuri care fac obiectul unui dumping provenite din alte țări de origine și, prin urmare, niciunul dintre acești ani nu ar putea fi considerat drept un an cu o situație concurențială normală pe piața Uniunii. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a luat în calcul rentabilitatea atinsă în 2017. În 2017, nivelul importurilor din Turcia crescuse deja cu 1 milion de tone în comparație cu anul precedent, însă urma să crească cu încă 1 milion de tone în 2018 și 2019. În plus, în 2017, industria din Uniune s-a aflat în mod clar într-o situație mult mai bună decât în anii precedenți, din cauza instituirii taxelor antidumping împotriva importurilor de HRFS originare din China, Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și a circumstanțelor favorabile de pe piață din anul respectiv. Prin urmare, în absența altor informații, Comisia a decis să utilizeze drept bază pentru stabilirea profitului-țintă, cu titlu provizoriu, profitul mediu realizat în anul 2017. Profitul respectiv a fost de 6,8 %.

(167)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat o cerere formulată de doi producători din Uniune incluși în eșantion cu privire la investițiile planificate care nu au fost puse în aplicare în cursul perioadei examinate. Pe baza documentelor justificative primite, care au putut fi reconciliate cu sistemele de contabilitate ale societăților, Comisia a acceptat, cu titlu provizoriu, cererile respective și a adăugat cuantumurile corespunzătoare la profitul producătorilor respectivi din Uniune. Prin urmare, marjele de profit țintă finale au variat între 6,8 % și 8,0 %.

(168)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza informațiilor prezentate, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit un cost cuprins între 2 EUR/tonă și 12 EUR/tonă, în plus față de costul real implicat de respectarea acestor convenții în cursul perioadei de anchetă. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil.

(169)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin aplicarea marjei de profit țintă menționate mai sus (a se vedea considerentul 167) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(170)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza comparării prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori incluși în eșantion din țara în cauză, per tip de produs, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața liberă a Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

Țara

Societate

Marjă de dumping

Marja de subcotare

Turcia

Çolakoğlu Metalurji A.Ş.

7,6 %

19,3 %

Grupul Erdemir:

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S.

—

İskenderun Demir ve Çelik A.Ş.

5,4 %

23,5 %

Habaş Sinai Ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş.

4,8 %

20,9 %

Ağir Haddecilik A.Ş.

5,9 %

21,2 %

Borçelik Çelik Sanayii Ticaret A.Ş.

5,9 %

21,2 %

Toate celelalte societăți

7,6 %

23,5 %

6.2.   Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei din Uniune

(171)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, ancheta va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(172)

Cu toate acestea, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect.

6.3.   Concluzie

(173)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În consecință, trebuie să se instituie taxe antidumping provizorii după cum urmează:

Țara

Societate

Taxă antidumping provizorie

Turcia

Çolakoğlu Metalurji A.Ş.

7,6 %

Grupul Erdemir:

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S. - İskenderun Demir ve Çelik A.Ş.

5,4 %

Habaş Sinai Ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş.

4,8 %

Ağir Haddecilik A.Ş.

5,9 %

Borçelik Çelik Sanayii Ticaret A.Ş.

5,9 %

Toate celelalte societăți

7,6 %

7.   INTERESUL UNIUNII

(174)

Comisia a examinat dacă, în pofida stabilirii dumpingului prejudiciabil, instituirea de măsuri nu ar fi împotriva interesului Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor, utilizatorilor și ale consumatorilor.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(175)

Industria din Uniune este compusă din peste 20 de producători din 16 state membre și are 39 178 de angajați (a se vedea punctul 4.5.2.4). O majoritate covârșitoare a producătorilor din Uniune au sprijinit plângerea. Niciun producător dintre aceștia nu s-a opus deschiderii anchetei.

(176)

Astfel cum s-a concluzionat la punctele 4.5.4 și 5.3, situația întregii industrii din Uniune s-a deteriorat ca urmare a importurilor din Turcia care fac obiectul unui dumping. Prejudiciul a fost deosebit de important în ceea ce privește rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion, care au înregistrat pierderi semnificative în cursul perioadei de anchetă.

(177)

Se preconizează că măsurile antidumping împotriva importurilor din Turcia vor restabili condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii și vor permite industriei din Uniune să obțină niveluri de rentabilitate durabile pentru o industrie cu o astfel de utilizare intensivă a capitalului. Prin urmare, se preconizează că producătorii din Uniune vor fi în măsură să se redreseze în urma situației prejudiciabile, să investească în continuare și să își îndeplinească diferitele angajamente, inclusiv cele din domeniul social și al mediului înconjurător.

(178)

Neinstituirea de măsuri ar implica pierderi mai mari în cadrul industriei din Uniune, ar pune în pericol viabilitatea acesteia și ar conduce, probabil, la închiderea instalațiilor de producție și la disponibilizări.

(179)

Prin urmare, Comisia concluzionează că instituirea unor măsuri provizorii ar fi în interesul industriei din Uniune.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați

(180)

Deși Comisia s-a adresat, la deschiderea anchetei, unui număr de peste 20 de potențiali importatori ai produsului care face obiectul anchetei și asociațiilor relevante, în cele din urmă, un singur importator neafiliat a trimis un răspuns la chestionar și a cooperat în cursul anchetei. Partea respectivă, Network Steel S.L, are mai puțin de 20 de angajați. Cifra sa de afaceri legată de HRFS a variat între 50 și 80 de milioane EUR în 2019. În cursul perioadei de anchetă, importurile părții respective au reprezentat între 3,5 % și 5,2 % din importurile de HRFS din Turcia. Network Steel S.L se opune instituirii de măsuri pe motiv că, în Uniune, HRFS sunt deja puternic afectate de taxele antidumping și antisubvenție în vigoare împotriva Chinei și de taxele antidumping împotriva Braziliei, Ucrainei, Rusiei și Iranului. Acesta a susținut că, de la introducerea măsurilor de salvgardare privind oțelul, din cauza nivelului insuficient al contingentelor tarifare și a cerinței de garanție atunci când un contingent atinge un nivel critic, importatorii din Uniune trebuie să facă față unui număr redus de furnizori și să se confrunte în mod constant cu riscul unui deficit de aprovizionare, ceea ce face ca activitatea lor economică să fie mai imprevizibilă și mai dificilă.

(181)

Având în vedere importanța importurilor din Turcia în cadrul activităților privind HRFS ale Network Steel S.L., Comisia a considerat că instituirea unor măsuri antidumping scăzute ar putea avea un impact, deși limitat, asupra rezultatelor sale în cazul în care partea își menține portofoliul actual de furnizori. În ceea ce privește afirmațiile părții privind penuria de HRFS, acestea sunt contrazise de numeroasele surse de aprovizionare cu HRFS (atât în Uniune, cât și în afara acesteia, astfel cum sunt detaliate la punctul 7.3 de mai jos) și, prin urmare, sunt respinse.

(182)

Având în vedere cota minoră a importurilor care corespunde acestui importator neafiliat care a cooperat la anchetă, nu este adecvat să se extindă constatările cu privire la Network Steel S.L. la importatorii neafiliați de HRFS, în ansamblu. Cu toate acestea, în mod abstract, instituirea măsurilor antidumping la nivelul stabilit ar putea afecta negativ unii importatori neafiliați. Cu toate acestea, un astfel de impact nu ar trebui să fie semnificativ în ansamblu și va depinde în mare măsură de modelul de afaceri al importatorilor, de varietatea surselor lor de aprovizionare și de măsura în care costurile sporite sunt transferate către clienții lor. Prin urmare, se preconizează că orice eventual impact negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați, în ansamblu, va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor de HRFS din Uniune.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(183)

Anumiți utilizatori din Uniune concurează, printre altele, cu societățile afiliate producătorilor din Uniune de pe piețele din aval ale produsului care face obiectul anchetei. Ei utilizează produsul care face obiectul anchetei ca materie primă pentru fabricarea produselor din aval, cum ar fi oțelul plat laminat la rece, oțelul cu acoperire, secțiunile tubulare, tuburile sudate și profilele de diferite calități, și îl folosesc, de asemenea, ca producție industrială pentru o gamă variată de utilizări, inclusiv pentru construcții, construcții navale, containere de gaz și recipiente sub presiune.

(184)

Patru utilizatori afiliați societății Network Steel S.L., localizați în Portugalia și în Spania, s-au manifestat și s-au opus instituirii de măsuri. Întrucât conținutul răspunsurilor la chestionar ale acestor utilizatori este comun cu conținutul răspunsului din partea Network Steel S.L., afirmațiile acestora au fost tratate la punctul 7.2 de mai sus.

(185)

Consorțiul utilizatorilor și importatorilor de HRFS din Uniune (denumit în continuare „consorțiul”) (21), o organizație „ad-hoc” constituită în scopul apărării interesului anumitor utilizatori în cadrul prezentei proceduri, a prezentat observații care se opun instituirii de taxe, susținând că acestea ar fi în detrimentul interesului utilizatorilor din Uniune (22). În plus, doi utilizatori din Uniune (Marcegaglia Carbon Steel S.P.A. și San Paolo Lamiere S.P.A.) au furnizat răspunsuri individuale la chestionar. Argumentele furnizate în răspunsurile la chestionar au fost incluse în observațiile prezentate de consorțiu și, prin urmare, acestea sunt respinse împreună.

(186)

În primul rând, consorțiul a remarcat că, cu câteva excepții, principalele surse de aprovizionare a Uniunii cu HRFS din ultimii ani fac, în prezent, obiectul unor taxe antidumping și/sau compensatorii (23). În acest context, consorțiul a susținut că utilizatorii din Uniune nu au avut altă opțiune decât să se aprovizioneze cu HRFS din celelalte țări terțe furnizoare care nu au fost afectate de măsurile de protecție comercială. Dintre acestea, s-a afirmat că Turcia este singura țară exportatoare capabilă să satisfacă cererea utilizatorilor din Uniune. Consorțiul a susținut că importurile din Turcia au umplut, pur și simplu, golul lăsat de principalele țări exportatoare vizate de măsurile de protecție comercială și, prin urmare, că instituirea de măsuri ar bloca, în mod inevitabil, accesul la piața Uniunii pentru singura sursă de aprovizionare stabilă și fiabilă disponibilă în prezent pentru utilizatorii din Uniune. Consorțiul a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping ar conduce la un deficit de aprovizionare cu HRFS în Uniune și că, prin urmare, ar fi împotriva interesului utilizatorilor de HRFS independenți din Uniune.

(187)

În primul rând, obiectivul taxelor antidumping și compensatorii este de a restabili condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, în acest caz, în ceea ce privește HRFS. Comisia a instituit măsuri împotriva a cinci țări, deoarece a stabilit că aceste țări erau angajate în practici comerciale neloiale și, prin urmare, cauzau sau exista pericolul ca acestea să cauzeze prejudiciu industriei din Uniune. Instituirea de măsuri a fost considerată a fi în interesul general al Uniunii.

(188)

Comisia a observat, de asemenea, că informațiile disponibile la dosar arată că opțiunile de achiziționare a HRFS în afara Uniunii nu se limitează la Turcia. În primul rând, există mai multe țări care au aprovizionat în mod constant piața Uniunii în ultimii ani și care ar putea crește și mai mult prezența lor pe piața Uniunii (24). În plus, Comisia a observat că există producție de HRFS în numeroase țări din întreaga lume, pe lângă cele care aprovizionează în prezent piața Uniunii. În principiu, aceste țări ar putea dispune de o capacitate suficientă pentru a intra pe piața Uniunii, în cazul în care cererea există, așa cum se întâmpla deja în trecut, astfel cum a recunoscut un utilizator independent din Uniune în răspunsul său la chestionar (25). Comisia a observat, de asemenea, că structura importurilor în ceea ce privește originea a evoluat continuu pe parcursul ultimilor ani, adaptându-se la diferitele nevoi și circumstanțe de pe piața Uniunii, inclusiv la măsurile de reglementare, cum ar fi instituirea de măsuri de protecție comercială.

(189)

În acest sens, Comisia a evaluat evoluția importurilor de produse plate laminate la cald în Uniune în funcție de origine, începând cu o perioadă anterioară creșterii bruște a importurilor care fac obiectul unui dumping (anii 2013-2014) care a condus la adoptarea de măsuri antidumping, în 2016 (26) și, respectiv, în 2017. Analiza a arătat că, în medie, au existat în mod constant aproximativ zece țări care au exportat cea mai mare parte a HRFS către piața Uniunii. Distribuția importurilor între acestea, inclusiv în ceea ce privește originea și ponderea importurilor, a variat, totuși, de-a lungul anilor. De fapt, în 2018 și în pofida măsurilor antidumping în vigoare împotriva a cinci țări, importurile în Uniune au crescut cu 18 % în comparație cu 2017 și au fost doar cu puțin sub nivelurile din 2016, un an în care au existat totuși volume semnificative de importuri care fac obiectul unui dumping care au intrat pe piața Uniunii, astfel cum s-a stabilit în anchetele respective de la momentul respectiv (27).

(190)

Disponibilitatea și diversificarea HRFS din țări de origine diferite este susținută și de informațiile furnizate de anumiți utilizatori în răspunsul lor la chestionar. Aceste informații au arătat că sunt în măsură să crească substanțial achizițiile, în volume relevante, de la un an la altul, de la un an la altul, inclusiv din țările care fac obiectul măsurilor antidumping, precum și să adauge noi origini la sursele lor de aprovizionare (28). Răspunsurile la chestionar primite de la utilizatori indică, de asemenea, o mare varietate de surse de aprovizionare, inclusiv (în principal) industria din Uniune. Prin urmare, aceste informații confirmă faptul că utilizatorii din Uniune sunt în măsură să se adapteze la circumstanțele de pe piață și pot ajusta rapid sursele de aprovizionare, atunci când este necesar. În plus, Comisia observă că nu există informații la dosar care să indice faptul că, chiar dacă importurile din Turcia ar scădea în mod substanțial ca urmare a măsurilor antidumping, alte țări exportatoare nu ar fi în măsură să umple golul lăsat de importurile respective pe piață.

(191)

În plus față de disponibilitatea suficientă a surselor de importuri, Comisia a stabilit, în cadrul prezentei anchete, existența unor capacități neutilizate considerabile în rândul producătorilor din Uniune, care ar fi în măsură să își sporească volumul vânzărilor către utilizatori independenți din Uniune.

(192)

În cele din urmă, Comisia a remarcat, de asemenea, că instituirea de măsuri antidumping nu înseamnă, în sine, că importurile din țara de origine în cauză vor înceta, nici măcar că ele vor scădea în mod semnificativ, ci doar că vor fi efectuate la prețuri de import echitabile. Astfel cum a recunoscut consorțiul, instituirea de măsuri antidumping nu a împiedicat importurile din Rusia să intre pe piața Uniunii în cantități relevante (Rusia a fost a doua țară exportatoare, în ordinea mărimii, în perioada de anchetă), iar importurile din Brazilia și Ucraina au continuat să intre pe piața Uniunii, deși în cantități mai mici. Având în vedere nivelurile de dumping constatate și nivelul taxelor antidumping aferente, nu există niciun motiv să se presupună că importurile din Turcia vor înceta după instituirea măsurilor antidumping.

(193)

Având în vedere elementele de mai sus, Comisia a respins, prin urmare, afirmațiile referitoare la presupusa lipsă de surse alternative de aprovizionare disponibile pentru utilizatorii și importatorii din Uniune și la riscul aferent de penurie de aprovizionare în cazul în care se instituie măsuri.

(194)

Consorțiul a susținut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping împotriva importurilor din Turcia, „chiar și a unei taxe foarte mici”, ar afecta în mod disproporționat utilizatorii din Uniune, a căror viabilitate ar fi, în unele cazuri, în pericol, întrucât aceștia nu ar putea absorbi creșterea costurilor cauzată de măsuri și continua să fie competitivi pe piața din aval. Consorțiul a afirmat că o taxă antidumping ar avea un impact direct și semnificativ asupra costurilor utilizatorilor și că aceste creșteri ale costurilor nu pot fi transferate industriilor din aval.

(195)

În primul rând, Comisia a remarcat că utilizatorii de pe principalele piețe din aval, cum ar fi industria automobilelor, a echipamentelor industriale sau sectorul construcțiilor, nu s-au manifestat. În această privință, Comisia a atras atenția asupra unei observații făcute de reclamant, în care s-a susținut că taxele antidumping ar avea un impact foarte scăzut asupra piețelor din aval și asupra bunurilor de consum, cum ar fi mașinile de spălat. Cu toate acestea, informațiile disponibile la dosar, în special în răspunsurile la chestionar primite de la utilizatori, arată că achizițiile din Turcia reprezintă în mod constant o cotă relativ modestă (7 %-14 %) din totalul achizițiilor acestor utilizatori în cursul perioadei de anchetă. Având în vedere nivelul relativ scăzut al taxei propuse, sursele alternative de aprovizionare disponibile și ponderea relativ scăzută a importurilor din Turcia în sectorul de activitate privind HRFS al utilizatorilor, impactul măsurilor asupra acestor utilizatori, dacă este cazul, ar fi foarte limitat. Pentru utilizatorii care s-au manifestat, măsurile globale ar implica o creștere a costurilor cuprinsă între mai puțin de 1 % și 2,5 % pentru utilizatorii cei mai afectați din perspectiva activităților lor relevante, în cazul în care aceștia ar menține același model de aprovizionare. În plus, nu există dovezi la dosar care să indice că utilizatorii nu ar fi în măsură să transfere o eventuală creștere limitată a prețurilor. În aceeași ordine de idei, niciun element de la dosar nu susține afirmația conform căreia competitivitatea utilizatorilor din UE în raport cu importurile în aval din țări terțe ar avea de suferit.

(196)

Consorțiul a susținut, de asemenea, că, în 2019, 22 % din totalul importurilor de HRFS au făcut obiectul măsurilor de protecție comercială și că, în cazul în care importurile din Turcia (reprezentând 38 % din importurile HRFS în 2019) ar face obiectul măsurilor, 60 % din totalul importurilor de HRFS din Uniune ar face obiectul măsurilor. Consorțiul a susținut, astfel, că instituirea de măsuri antidumping ar face ca utilizatorii din Uniune să fie complet dependenți de aprovizionarea de la producătorii din Uniune, consolidând astfel și mai mult poziția industriei din Uniune pe piața HRFS.

(197)

Comisia a considerat că instituirea unei taxe antidumping provizorii nu ar împiedica, în sine, utilizatorii din Uniune să continue achizițiile din Turcia, deși la niveluri de preț care compensează marjele de dumping stabilite prin anchetă. Comisia a reamintit că există un exemplu clar și recent pe piața HRFS din Uniune, care arată că instituirea de taxe antidumping nu împiedică, în sine, pătrunderea unor volume relevante de importuri pe piața Uniunii, astfel cum a remarcat consorțiul însuși atunci când s-a referit la volumele importurilor din Rusia, efectuate în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Acest fapt reiese, de asemenea, din observațiile consorțiului în care acesta a recunoscut că importurile care fac obiectul măsurilor antidumping au reprezentat, în 2019, cel puțin 22 % din totalul importurilor de HRFS. În orice caz, utilizatorii din Uniune ar continua să aibă posibilitatea de a-și diversifica sursele de aprovizionare între mai multe țări exportatoare, astfel cum s-a explicat mai sus. Prin urmare, Comisia a respins drept nefondată afirmația potrivit căreia instituirea măsurilor antidumping ar face ca utilizatorii din Uniune să fie complet dependenți de aprovizionarea de la producătorii din Uniune sau i-ar împiedica să importe cantități relevante din Turcia.

(198)

Prin urmare, în etapa provizorie, Comisia a concluzionat că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra utilizatorilor nu depășesc efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii. Într-adevăr, analiza de mai sus arată mai degrabă că instituirea de taxe ar avea, cel mult, un impact minor, în cazul în care aceasta ar avea vreun impact asupra utilizatorilor de HRFS.

7.4.   Alți factori

(199)

Mai multe părți au abordat aspecte legate de competitivitate și de concurență. Unele părți s-au temut de un oligopol (consolidat) în Uniune au indicat, iar altele s-au plâns de faptul că producătorii din Uniune plasează centre independente de servicii siderurgice și utilizatori într-o situație mai puțin competitivă decât centrele afiliate.

(200)

Comisia a considerat nejustificată afirmația privind oligopolul, având în vedere numărul de fabrici și grupuri producătoare de oțel din Uniune. Producătorii din Uniune sunt angajați într-o concurență echitabilă între ei și vor continua să concureze cu importurile din țări terțe, care nu vor înceta. În ceea ce privește a doua afirmație, aceasta a fost contestată de reclamanți pe motiv că tranzacțiile lor cu centre de servicii siderurgice conexe sunt realizate în condiții de concurență deplină. Comisia a considerat că afirmația este nefondată, și anume în măsura în care industria din Uniune furnizează cantități semnificative centrelor independente de servicii siderurgice și utilizatorilor care au furnizat răspunsuri la chestionar.

7.5.   Concluzie privind interesul Uniunii

(201)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a concluziona că, în acest stadiu al anchetei, nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(202)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(203)

Trebuie să fie instituite măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de subcotare și marjele de dumping (considerentul 170 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul marjelor de dumping.

(204)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

Țara

Societate

Taxă antidumping provizorie

Turcia

Çolakoğlu Metalurji A.Ş.

7,6 %

Grupul Erdemir:

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S. - İskenderun Demir ve Çelik A.Ş.

5,4 %

Habaş Sinai Ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş.

4,8 %

Ağir Haddecilik A.Ş.

5,9 %

Borçelik Çelik Sanayii Ticaret A.Ş.

5,9 %

Toate celelalte societăți

7,6 %

(205)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectau situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(206)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei. Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile.

(207)

Pentru a reduce la minimum riscurile de producere a unei posibile eludări ca urmare a diferențelor dintre nivelurile taxei stabilite cu titlu provizoriu, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping stabilite cu titlu provizoriu care este aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”.

(208)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice la importuri nivelurile individuale ale taxei antidumping stabilite cu titlu provizoriu, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(209)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(210)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping stabilită cu titlu provizoriu pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

9.   ÎNREGISTRAREA

(211)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, Comisia a supus înregistrării importurile de HRFS. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(212)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(213)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. O astfel de decizie va fi adoptată în etapa definitivă.

10.   INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE

(214)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(215)

S-au primit observații referitoare la calculele privind dumpingul de la doi producători-exportatori. Niciuna dintre observații nu a fost considerată a fi de natură materială.

(216)

S-au primit observații referitoare la calculele privind prejudiciul de la un producător din Uniune inclus în eșantion. Una dintre observații se referea la o eroare materială comisă la calcularea prețului-țintă pentru producătorul respectiv inclus în eșantion. Eroarea a fost corectată, dar corecția nu a dus la modificarea marjelor de prejudiciu.

11.   DISPOZIȚII FINALE

(217)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(218)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Turcia, încadrate în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 00, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (codul TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (codul TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (codul TARIC 7226191090), 7226 91 91 și 7226 91 99.

Sunt excluse produsele următoare:

(i)

produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

(ii)

produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

(iii)

produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și cu o lățime de cel puțin 600 mm; și

(iv)

produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și de cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:

Țara

Societate

Taxă antidumping provizorie

Cod adițional TARIC

Turcia

Çolakoğlu Metalurji A.Ş.

7,6 %

C602

Grupul Erdemir:

—

Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalari T.A.S. - İskenderun Demir ve Çelik A.Ş.

5,4 %

C603

Habaş Sinai ve Tibbi Gazlar İstihsal Endüstrisi A.Ş.

4,8 %

C604

Ağir Haddecilik A.Ş.

5,9 %

C605

Borçelik Çelik Sanayii Ticaret A.Ş.

5,9 %

C606

Toate celelalte societăți

7,6 %

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul/Subsemnata certific faptul că [volumul] de [produsul în cauză] vândut pentru export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către [denumirea și adresa societății] [cod adițional TARIC] în [țara în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)   Părțile interesate care doresc o audiere cu Comisia trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)   Părțile interesate care doresc o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor examinează cererile depuse după acest termen și poate decide dacă acceptă sau nu astfel de cereri, dacă este cazul.

Articolul 3

(1)   Autoritățile vamale sunt invitate să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1686 al Comisiei, care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate originare din Turcia.

(2)   Datele colectate cu privire la produsele importate pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică pentru o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 ianuarie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (JO C 166, 14.5.2020, p. 9).

(3)  Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (JO C 197, 12.6.2020, p. 4).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1686 al Comisiei din 12 noiembrie 2020 de supunere la înregistrare a importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia (JO L 379, 13.11.2020, p. 47).

(5)  Acest chestionar, precum și cele destinate producătorilor, importatorilor și utilizatorilor din Uniune sunt disponibile la https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2458

(6)   Ibid.

(7)  ArcelorMittal Mediterranée și ArcelorMittal France sunt două entități juridice diferite care constituie producția de HRFS a ArcelorMittal în Franța. Prin urmare, fiecare dintre ele au o contabilitate auditată și o contabilitate bugetară separate.

(8)  Solicitarea din 19 iunie 2020, cu numărul de înregistrare t20.004238.

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei din 5 octombrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și de închidere a anchetei privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Serbia (JO L 258, 6.10.2017, p. 24), considerentul 569.

(10)  Disponibil la https://data.worldbank.org/indicator/FP.CPI.TOTL.ZG?end=2019&locations=TR&start=1960&view=chart (document consultat ultima dată la 11 decembrie 2020).

(11)  Disponibil la https://www.ecb.europa.eu/stats/policy_and_exchange_rates/euro_reference_exchange_rates/html/eurofxref-graph-try.en.html (document consultat ultima dată la 11 decembrie 2020).

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei din 5 octombrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și de închidere a anchetei privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Serbia (JO L 258, 6.10.2017, p. 24).

(13)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 92, 6.4.2017, p. 68); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17).

(14)  A se vedea nota de subsol 13.

(15)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 92, 6.4.2017, p. 68); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17).

(16)  A se vedea, printre altele, tabelul 7 și considerentul 339 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei din 5 octombrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și de închidere a anchetei privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Serbia, (JO L 258, 6.10.2017, p. 24).

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei (a se vedea nota de subsol 4 de mai sus).

(18)  Trebuie reținut faptul că prețurile medii de import din Turcia raportate de Eurostat au fost cu 7,5 % sub nivelul prețurilor de vânzare practicate de industria din Uniune în perioada de anchetă, în timp ce comparația în funcție de tip efectuată în cadrul prezentei anchete a dus la marje de subcotare mult mai scăzute, care variază între 1,3 % și 2,9 %.

(19)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_19_2169

(20)  Pentru mai multe detalii cu privire la anchetele anterioare cu privire la acest produs, a se vedea secțiunea 4.5.2.5.

(21)  Fiecărui membru al consorțiului i s-a acordat anonimatul (documentul din 31 iulie 2020, cu numărul de înregistrare t20.005357).

(22)  Documentul transmis de Consorțiul utilizatorilor de HRFS la 2 iulie 2020, cu numărul de înregistrare t20.004517.

(23)  Țările care fac obiectul măsurilor antidumping și/sau compensatorii sunt: Brazilia, China, Iran, Rusia și Ucraina.

(24)  Aceste țări și-au crescut cu peste 1,5 milioane de tone importurile de HRFS între perioada anterioară instituirii măsurilor antidumping, adică înainte de 2016, și perioada de anchetă.

(25)  Răspunsul la chestionar (versiunea deschisă consultării) din partea San Polo Lamiere, la p. 20 (22 iunie 2020, număr de înregistrare 20.004293).

(26)  La 7 octombrie 2016, au fost instituite taxe antidumping provizorii asupra importurilor din China (JO L 272, 7.10.2016, p. 33).

(27)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 92, 6.4.2017, p. 68); și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1795 al Comisiei din 5 octombrie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și de închidere a anchetei privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Serbia (JO L 258, 6.10.2017, p. 24).

(28)  Răspunsul la chestionar (versiunea accesibilă publicului larg) Marcegaglia Carbon Steel S.P.A., tabelul C, 29 iunie 2020, număr de înregistrare t20.004420).