<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.58-20161101.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C-328/20</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62020CC0328</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2022:45">EU:C:2022:45</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>40</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>40</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P><HT TYPE="SC">Concluziile domnului Richard de la Tour – Cauza C‑328/20</HT></P><P><HT TYPE="SC">Comisia/Austria (Indexarea prestațiilor familiale)</HT></P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Domnul Jean Richard de la Tour</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20220120">20 ianuarie 2022</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: franceza.</P></NOTE></P></TI><STI><P>Cauza C‑328/20</P><P>Comisia Europeană</P><P>împotriva</P><P>Republicii Austria</P></STI></TITLE><INTERMEDIATE><INDEX IDX.CLOSE="”" SEPARATOR=" – " IDX.OPEN="„"><KEYWORD>Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru</KEYWORD><KEYWORD>Coordonarea sistemelor de securitate socială</KEYWORD><KEYWORD>Regulamentul (CE) nr. 883/2004</KEYWORD><KEYWORD>Articolele 4, 7 și 67</KEYWORD><KEYWORD>Libera circulație a lucrătorilor</KEYWORD><KEYWORD>Regulamentul (UE) nr. 492/2011</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 7</KEYWORD><KEYWORD>Egalitate de tratament</KEYWORD><KEYWORD>Prestații familiale</KEYWORD><KEYWORD>Avantaje sociale și fiscale</KEYWORD><KEYWORD>Ajustarea cuantumului prestațiilor și al avantajelor în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copiilor</KEYWORD></INDEX></INTERMEDIATE><CONTENTS.CONCLUSION><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">I.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Introducere</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă, Comisia Europeană solicită Curții să constate că, prin instituirea:</TXT><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1)</NO.P><TXT>unui mecanism de ajustare referitor la alocația familială și la creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere pentru lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>articolelor 4, 7 și 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind coordonarea sistemelor de securitate socială<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P><REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="166" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 166, p. 1</REF.DOC.OJ>, rectificare în <REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="200" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 200, p. 1</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82.</P></NOTE>, precum și</P></ITEM><ITEM><P>al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20110405">5 aprilie 2011</DATE> privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P><REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="141" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2011">JO 2011, L 141, p. 1</REF.DOC.OJ>.</P></NOTE> și,</P></ITEM></LIST></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, a unui mecanism de ajustare referitor la bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0001" ID="QS0001"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/>, la creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, la creditul fiscal pentru familie monoparentală și la creditul fiscal pentru pensie alimentară, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP.ECR><?PAGE NO="2"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Comisia consideră în esență că, în stadiul actual al dreptului Uniunii, acesta nu recunoaște statelor membre o marjă de apreciere pentru ajustarea cuantumului prestațiilor familiale plătite de acestea în funcție de nivelul prețurilor din statul de reședință al copilului în cauză și că această ajustare, precum și cea a anumitor avantaje fiscale acordate familiilor sunt discriminatorii și nu pot fi considerate o măsură necesară și proporțională.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>În prezentele concluzii, vom explica motivele pentru care considerăm că obiecțiile susținute de Comisie sunt întemeiate.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">II.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">A.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Dreptul Uniunii</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Regulamentul nr. 883/2004</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Considerentele (8), (12) și (16) ale Regulamentului nr. 883/2004 enunță:</TXT><QUOT.S LEVEL="1"><CONSID><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0002" ID="QS0002"/>(8)</NO.P><TXT>Principiul general al egalității de tratament este de o deosebită importanță pentru lucrătorii care nu sunt rezidenți în statul membru în care lucrează, inclusiv pentru lucrătorii frontalieri.</TXT></NP></CONSID><P>[…]</P><CONSID><NP><NO.P>(12)</NO.P><TXT>Pe baza proporționalității, este necesar să se asigure ca principiul asimilării faptelor sau evenimentelor să nu conducă la rezultate nejustificate din punct de vedere obiectiv sau la cumulul unor prestații de același tip pentru aceeași perioadă.</TXT></NP></CONSID><P>[…]</P><CONSID><NP><NO.P>(16)</NO.P><TXT>În interiorul [Uniunii Europene], nu există în principiu nicio justificare pentru ca drepturile de securitate socială să depindă de locul de reședință al persoanei în cauză. Cu toate acestea, în anumite cazuri, în special în ceea ce privește prestațiile speciale ce au legătură cu mediul economic și social al persoanei în cauză, locul de reședință poate fi luat în considerare.<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/></TXT></NP></CONSID></QUOT.S></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 1 litera (z) din acest regulament prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0003" ID="QS0003"/>În sensul prezentului regulament:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(z)</NO.P><TXT><QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0004" ID="QS0004"/>prestații familiale<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="00BB" ID="QE0004"/>: toate prestațiile în natură sau în numerar pentru acoperirea cheltuielilor familiei, cu excepția avansurilor din pensiile alimentare și a alocațiilor speciale de naștere sau de adopție prevăzute în anexa I.<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><?PAGE NO="3"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 3 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0005" ID="QS0005"/>Prezentul regulament se aplică tuturor legislațiilor referitoare la ramurile de securitate socială privind:</P><P>[…]</P><P><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P>(j)</NO.P><TXT>prestațiile familiale.<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>Articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0006" ID="QS0006"/>Egalitatea de tratament<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="201D" ID="QE0006"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0007" ID="QS0007"/>Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, persoanele cărora li se aplică prezentul regulament beneficiază de aceleași prestații și sunt supuse acelorași obligații, în temeiul legislației unui stat membru, ca și resortisanții acelui stat membru.<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0008" ID="QS0008"/>Asimilarea prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/>, are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0009" ID="QS0009"/>Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel și în temeiul dispozițiilor speciale de aplicare prevăzute, se aplică următoarele dispoziții:</P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, beneficiul prestațiilor de securitate socială sau al altor venituri produce anumite efecte juridice, dispozițiile în cauză din legislația respectivă sunt, de asemenea, aplicabile în cazul beneficiului prestațiilor echivalente dobândite în temeiul legislației unui alt stat membru sau al veniturilor dobândite într‑un alt stat membru;</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, anumite fapte sau evenimente produc efecte juridice, statul membru respectiv ia în considerare faptele sau evenimentele similare desfășurate în oricare alt stat membru, ca și cum ar fi avut loc pe teritoriul său.<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/></TXT></NP></ITEM></LIST></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>Articolul 7 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0010" ID="QS0010"/>Eliminarea clauzelor de rezidență<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0011" ID="QS0011"/>Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, prestațiile în numerar care se plătesc în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre sau al prezentului regulament nu pot face obiectul niciunei reduceri, modificări, suspendări, retrageri sau confiscări în temeiul faptului că beneficiarul sau membrii familiei acestuia sunt rezidenți într‑un stat membru, altul decât cel în care este situată instituția responsabilă de furnizarea prestației.<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>Articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0012" ID="QS0012"/>Membrii de familie care își au reședința într‑un alt stat membru<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0013" ID="QS0013"/>Persoana are dreptul la prestații familiale în conformitate cu legislația statului membru competent, inclusiv pentru membrii familiei sale care își au reședința în alt stat membru, ca și cum aceștia și‑ar avea reședința în primul stat membru. Cu toate acestea, titularul unei pensii are dreptul la prestații familiale în conformitate cu legislația statului membru competent pentru pensia sa.<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="4"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Regulamentul nr. 492/2011</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>În capitolul I din Regulamentul nr. 492/2011, articolul 7 alineatele (1) și (2), care figurează în secțiunea 2, intitulată <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0014" ID="QS0014"/>Desfășurarea activității salariate și egalitatea de tratament<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/>, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="007.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0015" ID="QS0015"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Lucrătorul resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat diferit, pe teritoriul celorlalte state membre, față de lucrătorii naționali, pe criterii de cetățenie, în ceea ce privește condițiile de încadrare în muncă și de muncă și, în special, în ceea ce privește remunerarea, concedierea și, în cazul în care rămâne fără un loc de muncă, reintegrarea profesională și reangajarea.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="007.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Acesta beneficiază de aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii naționali.<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">B.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Dreptul austriac</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">FLAG</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 1 din Bundesgesetz betreffend den Familienlastenausgleich durch Beihilfen (Legea federală privind compensarea cheltuielilor familiale prin alocații)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>BGBl. 376/1967, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0016" ID="QS0016"/>FLAG<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/>.</P></NOTE> din <DATE ISO="19671024">24 octombrie 1967</DATE>, prestațiile prevăzute sunt <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0017" ID="QS0017"/>acordate în vederea compensării cheltuielilor în interesul familiei<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>Articolul 2 alineatele (1) și (8) din FLAG prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="002.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0018" ID="QS0018"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Persoanele care au domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul federal au dreptul la alocații familiale</ALINEA><ALINEA><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>pentru copiii minori;</TXT></NP></ITEM></LIST></ALINEA><ALINEA>[…]</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="002.008"><NO.PARAG>(8)</NO.PARAG><ALINEA>Persoanele au dreptul la alocații familiale numai dacă centrul intereselor lor este situat pe teritoriul federal. Centrul intereselor unei persoane este situat în statul cu care aceasta are cele mai strânse legături personale și economice.<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 4 din FLAG:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="004.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0019" ID="QS0019"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Persoanele care au dreptul la o prestație echivalentă acordată de un alt stat nu au dreptul la alocații familiale.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="004.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Resortisanții austrieci care sunt excluși de la dreptul la alocații familiale în temeiul alineatului (1) sau al articolului 5 alineatul [4] beneficiază de o plată compensatorie în cazul în care cuantumul prestației echivalente acordate de un alt stat, la care resortisanții austrieci respectivi sau o altă persoană au dreptul (articolul 5 alineatul [4]), este mai mic decât alocațiile familiale care, în lipsa prestației echivalente menționate anterior, ar trebui să le fie acordate în temeiul prezentei legi federale.</ALINEA></PARAG><?PAGE NO="5"?><PARAG IDENTIFIER="004.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Plata compensatorie corespunde diferenței dintre prestația echivalentă acordată de un alt stat și alocațiile familiale care ar trebui să fie acordate în temeiul prezentei legi federale.</ALINEA><ALINEA>[…]</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="004.006"><NO.PARAG>(6)</NO.PARAG><ALINEA>Plățile compensatorii sunt considerate alocații familiale în sensul prezentei legi federale, însă dispozițiile referitoare la cuantumul alocațiilor familiale nu se aplică plăților compensatorii.</ALINEA><ALINEA>[…]<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Articolul 5 alineatele (3) și (4) din FLAG are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="005.003"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0020" ID="QS0020"/>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Nu există un drept la alocațiile familiale pentru copiii care au reședința permanentă în străinătate.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="005.004"><NO.PARAG>(4)</NO.PARAG><ALINEA>Nu există un drept la alocațiile familiale pentru copiii pentru care există un drept la plata unei prestații echivalente acordate de un alt stat. Aceasta nu exclude acordarea unei plăți compensatorii [articolul 4 alineatul (2)].<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>Articolul 8 din FLAG prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="008.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0021" ID="QS0021"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Cuantumul alocațiilor familiale datorat unei persoane este determinat în funcție de numărul și de vârsta copiilor pentru care sunt acordate alocațiile familiale.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Cuantumul lunar al alocațiilor familiale se ridică la</ALINEA><ALINEA><P>[…]</P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>de la <DATE ISO="20180101">1 ianuarie 2018</DATE></TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>114 euro pentru fiecare copil, de la începutul lunii calendaristice de naștere,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>121,90 euro pentru fiecare copil, de la începutul lunii calendaristice în cursul căreia acesta împlinește 3 ani,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>c)</NO.P><TXT>141,50 euro pentru fiecare copil, de la începutul lunii calendaristice în cursul căreia acesta împlinește 10 ani,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>d)</NO.P><TXT>165,10 euro pentru fiecare copil, de la începutul lunii calendaristice în cursul căreia acesta împlinește 19 ani.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM></LIST></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Alocațiile familiale cresc pe lună, pentru fiecare copil,</ALINEA><ALINEA>[…]</ALINEA><ALINEA><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>de la <DATE ISO="20180101">1 ianuarie 2018</DATE>, dacă acestea sunt</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>acordate pentru 2 copii, cu 7,10 euro,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>acordate pentru 3 copii, cu 17,40 euro,</TXT></NP></ITEM><?PAGE NO="6"?><ITEM><NP><NO.P>c)</NO.P><TXT>acordate pentru 4 copii, cu 26,50 euro,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>d)</NO.P><TXT>acordate pentru 5 copii, cu 32 de euro,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>e)</NO.P><TXT>acordate pentru 6 copii, cu 35,70 euro,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>f)</NO.P><TXT>acordate pentru 7 sau mai mulți copii, cu 52 de euro.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM></LIST></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.004"><NO.PARAG>(4)</NO.PARAG><ALINEA>Alocațiile familiale cresc pe lună, pentru fiecare copil cu handicap grav,</ALINEA><ALINEA>[…]</ALINEA><ALINEA><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>cu 155,9 euro de la <DATE ISO="20180101">1 ianuarie 2018</DATE>.</TXT><P>[…]</P></NP></ITEM></LIST></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008.008"><NO.PARAG>(8)</NO.PARAG><ALINEA>Pentru fiecare copil care, în cursul unui an calendaristic, a împlinit deja sau care împlinește 6 ani și care nu a împlinit încă 16 ani, alocațiile familiale cresc cu 100 de euro începând din [luna] septembrie a prezentului an calendaristic.<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>Articolul 8a din FLAG prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="008A.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0022" ID="QS0022"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>Cuantumul alocațiilor familiale (articolul 8) pentru copiii care au reședința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii […], al unei alte părți la Acordul privind Spațiul Economic European [din <DATE ISO="19920502">2 mai 1992</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P><REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="001" PAGE.FIRST="3" DATE.PUB="1994">JO 1994, L 1, p. 3</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 11/vol. 53, p. 4, denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0023" ID="QS0023"/>Acordul privind SEE<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/>.</P></NOTE>] sau al Elveției este determinat pe baza raportului dintre nivelul prețurilor comparate publicat de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene [Eurostat] pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii […], pentru fiecare dintre părțile la Acordul [privind SEE] și pentru Elveția și cel din Austria.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008A.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>Cuantumul alocațiilor familiale menționat la alineatul (1) se aplică de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE> pe baza valorilor, în sensul alineatului (1), publicate la <DATE ISO="20180601">1 iunie 2018</DATE>. Ulterior, aceste cuantumuri sunt ajustate la fiecare doi ani pe baza valorilor publicate la data de 1 iunie a anului precedent.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="008A.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Bundesministers für Frauen, Familien und Jugend [ministrul federal pentru femei, familie și tineret, Austria] publică, prin intermediul unui regulament adoptat împreună cu Bundesministers für Finanzen [ministrul federal al finanțelor, Austria], bazele de calcul și cuantumurile menționate la alineatele (1) și (2), precum și cuantumurile menționate la articolul 33 alineatul (3) punctul 2 din [Bundesgesetz über die Besteuerung des Einkommens natürlicher Personende (Legea federală privind impozitarea venitului persoanelor fizice)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>BGBl. 400/1988, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0024" ID="QS0024"/>EStG<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="201D" ID="QE0024"/>.</P></NOTE> din <DATE ISO="19880707">7 iulie 1988</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>Ajustarea alocației familiale și a creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere a fost instituită, cu efect de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, prin Verordnung der Bundesministerin für Frauen, Familien und Jugend und des Bundesministers für Finanzen über die Anpassung der Familienbeihilfe und des Kinderabsetzbetrages in Bezug auf Kinder, die sich ständig in einem anderen Mitgliedstaat der EU oder einer Vertragspartei des Europäischen Wirtschaftsraumes oder der Schweiz aufhalten (Regulamentul ministrului federal pentru femei, familie și tineret și al ministrului federal al finanțelor privind ajustarea alocației familiale și a creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere în ceea ce privește copiii care au reședința permanentă în alt stat membru al Uniunii […] sau într‑un stat parte la Acordul [privind SEE] sau în Elveția) din <DATE ISO="20181210">10 decembrie 2018</DATE> (BGBl. II, 318/2018), disponibil la următoarea adresă de internet: https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&amp;Gesetzesnummer= 20010489&amp;FassungVom= 2019-07-08, adoptat pe baza Bundesgesetz, mit dem das Familienlastenausgleichsgesetz 1967, das Einkommensteuergesetz 1988 und das Entwicklungshelfergesetz geändert werden (Legea federală de modificare a [FLAG], a [EStG] și a Legii privind statutul lucrătorilor umanitari) din <DATE ISO="20181204">4 decembrie 2018</DATE> (BGBl. I, 83/2018).</P></NOTE>].<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="201D" ID="QE0022"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><?PAGE NO="7"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>Articolul 53 din FLAG prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="053.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0025" ID="QS0025"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>În cadrul prezentei legi federale, resortisanții părților la Acordul [privind SEE] sunt asimilați resortisanților austrieci, în măsura în care aceasta rezultă din acordul menționat anterior. În acest context, reședința permanentă a unui copil într‑un stat din Spațiul Economic European [SEE] trebuie, conform dispozițiilor comunitare, să fie asimilată unei reședințe permanente a unui copil în Austria.</ALINEA><ALINEA>[…]</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="053.004"><NO.PARAG>(4)</NO.PARAG><ALINEA>Alineatul (1) a doua teză nu se aplică în ceea ce privește articolul 8a alineatele (1)-(3).</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="053.005"><NO.PARAG>(5)</NO.PARAG><ALINEA>Articolul 26 alineatul (3) din Bundesabgabenordnung [Codul fiscal federal] […] este aplicabil până la <DATE ISO="20181231">31 decembrie 2018</DATE> în ceea ce privește prestațiile prevăzute de prezenta lege federală. Începând cu <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, articolul 26 alineatul (3) din Codul fiscal federal este aplicabil, în ceea ce privește prestațiile prevăzute de prezenta lege federală, doar persoanelor cu locul de muncă în străinătate care desfășoară o activitate în numele unei colectivități teritoriale, precum și soților și copiilor acestora.<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">EStG</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>Articolul 33 din EStG prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0026" ID="QS0026"/>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="033.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA><P>Creditele fiscale se deduc din [valoarea impozitului] care rezultă din aplicarea alineatului (1) în următoarea ordine:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>bonusul familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0027" ID="QS0027"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="00BB" ID="QE0027"/> prevăzut la alineatul (3a); nu este necesar să se deducă bonusul familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0028" ID="QS0028"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="00BB" ID="QE0028"/> în măsura în care depășește impozitul datorat pe venitul impozabil în temeiul alineatului (1);</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>creditele fiscale prevăzute la alineatele (4)-(6).</TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="033.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA><P>Contribuabilii care beneficiază de alocații familiale în temeiul [FLAG] au dreptul, în paralel cu plata alocațiilor familiale, la un credit fiscal de 58,40 euro pe lună pentru fiecare copil. Situația este diferită în următoarele cazuri:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Nu se acordă niciun credit fiscal pentru copiii care au reședința permanentă în afara unui stat membru al Uniunii […], a unui stat din [SEE] sau a Elveției.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>În ceea ce privește copiii care au reședința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii […], al unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau al Elveției, cuantumul creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere este determinat pe baza raportului dintre nivelul prețurilor comparate publicat de [Eurostat] pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii, pentru fiecare dintre părțile la Acordul [privind SEE] și pentru Elveția și cel din Austria:</TXT><?PAGE NO="8"?><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>Începând de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, cuantumul creditelor fiscale pentru copilul aflat în întreținere este ajustat pe baza valorilor publicate la <DATE ISO="20180601">1 iunie 2018</DATE>. Ulterior, cuantumul creditelor fiscale pentru copilul aflat în întreținere este ajustat la fiecare doi ani pe baza valorilor publicate la data de 1 iunie a anului precedent.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>Cuantumul creditelor fiscale pentru copilul aflat în întreținere se publică în conformitate cu articolul 8a alineatul (3) din [FLAG].</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM></LIST></P><P>[…]</P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="033.003A"><NO.PARAG>(3a)</NO.PARAG><ALINEA><P>Un copil care beneficiază de alocația familială în temeiul [FLAG] și care are reședința permanentă într‑un stat membru al Uniunii […] sau pe teritoriul unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau în Elveția are dreptul, la cerere, la un bonus familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0029" ID="QS0029"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="00BB" ID="QE0029"/> în conformitate cu următoarele dispoziții:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Cuantumul bonusului familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0030" ID="QS0030"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="00BB" ID="QE0030"/> este de</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>125 de euro pe lună calendaristică până la sfârșitul lunii în cursul căreia copilul împlinește 18 ani,</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>41,68 euro pe lună calendaristică după sfârșitul lunii în cursul căreia copilul împlinește 18 ani.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Prin derogare de la punctul 1, pentru copiii care au reședința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii […], al unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau al Elveției, cuantumul bonusului familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0031" ID="QS0031"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="00BB" ID="QE0031"/>, precum și al creditelor fiscale prevăzute la alineatul (4) este determinat pe baza raportului dintre nivelul prețurilor comparate publicat de [Eurostat] pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii […], pentru fiecare dintre părțile la Acordul [privind SEE] și pentru Elveția și cel din Austria:</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>a)</NO.P><TXT>Începând de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, cuantumul bonusului familial <QUOT.START CODE="00AB" REF.END="QE0032" ID="QS0032"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="00BB" ID="QE0032"/> și al creditelor fiscale prevăzute la alineatul (4) este ajustat pe baza valorilor publicate la data de <DATE ISO="20180601">1 iunie 2018</DATE>. Ulterior, acest cuantum este ajustat la fiecare doi ani pe baza valorilor publicate la data de 1 iunie a anului precedent.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>b)</NO.P><TXT>Ministrul federal al finanțelor este obligat să publice, prin regulament, bazele de calcul și cuantumurile cel târziu la 30 septembrie după data de referință prevăzută la litera a)[<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>Ajustarea bonusului familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0033" ID="QS0033"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/>, precum și a creditelor fiscale pentru gospodărie cu venit unic, pentru familie monoparentală și pentru pensie alimentară a fost instituită, cu efect de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, prin Verordnung des Bundesministers für Finanzen über die Anpassung des Familienbonus Plus, des Alleinverdiener-, Alleinerzieher- und Unterhaltsabsetzbetrages sowie des Kindermehrbetrages in Bezug auf Kinder, die sich ständig in einem anderen Mitgliedstaat der EU oder einer Vertragspartei des Europäischen Wirtschaftsraumes oder der Schweiz aufhalten (Regulamentul ministrului federal al finanțelor privind ajustarea bonusului familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0034" ID="QS0034"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="201D" ID="QE0034"/> și a creditelor fiscale pentru gospodărie cu venit unic, pentru familie monoparentală și pentru pensie alimentară în ceea ce privește copiii care au reședința permanentă în alt stat membru al Uniunii […] sau într‑un stat parte la Acordul [privind SEE] sau în Elveția) din <DATE ISO="20180927">27 septembrie 2018</DATE> (BGBl. II, 257/2018), disponibil la următoarea adresă de internet: https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=Bundesnormen&amp;Gesetzesnummer= <DATE ISO="20010319">20010319</DATE>, adoptat pe baza Jahressteuergesetz 2018 (Legea fiscală anuală din 2018) din <DATE ISO="20180814">14 august 2018</DATE> (BGBl. I, 62/2018), care modifică printre altele EStG.</P></NOTE>].</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM></LIST><P>[…]</P><?PAGE NO="9"?><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 26 alineatul (3) a doua teză din Codul fiscal federal nu se aplică. Fac excepție soții și copiii contribuabililor cu locul de muncă în străinătate care lucrează în numele unei colectivități teritoriale.</TXT></NP></ITEM></LIST></P><P>[…]</P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="033.004"><NO.PARAG>(4)</NO.PARAG><ALINEA><P>În plus, în cazul în care copilul are reședința permanentă într‑un stat membru al Uniunii […] sau pe teritoriul unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau în Elveția, se aplică următoarele credite fiscale:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Persoanele care asigură singure venitul unei gospodării au dreptul la un credit fiscal pentru gospodărie cu venit unic. Acesta se ridică la o sumă anuală de:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>494 de euro pentru un copil [articolul 106 alineatul (1)],</P></ITEM><ITEM><P>669 de euro pentru doi copii [articolul 106 alineatul (1)].</P></ITEM></LIST></P><P>Acest cuantum este majorat cu 220 de euro pe an pentru al treilea copil și, respectiv, pentru fiecare copil suplimentar [articolul 106 alineatul (1)].</P><P>[…]</P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Părinții singuri au dreptul la un credit fiscal pentru familia monoparentală. Acesta se ridică la o sumă anuală de:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>494 de euro pentru un copil [articolul 106 alineatul (1)],</P></ITEM><ITEM><P>669 de euro pentru doi copii [articolul 106 alineatul (1)].</P></ITEM></LIST></P><P>Acest cuantum este majorat cu 220 de euro pe an pentru al treilea copil și, respectiv, pentru fiecare copil suplimentar [articolul 106 alineatul (1)]. Părinții singuri sunt contribuabili care trăiesc cu cel puțin un copil [articolul 106 alineatul (1)] pentru o perioadă mai mare de șase luni pe an calendaristic, fără a fi în comunitate cu un partener sau soț.</P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Contribuabilii care au obligații de întreținere pentru un copil au dreptul la un credit fiscal pentru pensia alimentară de 29,20 euro pe lună […]</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>4.</NO.P><TXT>Prin derogare de la punctele 1-3, cuantumul creditelor fiscale pentru copiii care au reședința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii […], al unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau al Elveției este determinat în conformitate cu alineatul (3a) punctul 2. În cazul în care contribuabilul are dreptul la un credit fiscal pentru mai mulți copii, iar aceștia se află în țări diferite, trebuie mai întâi să se ia în considerare copiii cu vârste mai mari care conferă dreptul la prestație înainte de a‑i avea în vedere pe cei cu vârste mai mici.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 26 alineatul (3) a doua teză din Codul fiscal federal nu se aplică. Fac excepție soții și copiii contribuabililor cu locul de muncă în străinătate care lucrează în numele unei colectivități teritoriale.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></ALINEA></PARAG><P>[…]</P><?PAGE NO="10"?><PARAG IDENTIFIER="033.007"><NO.PARAG>(7)</NO.PARAG><ALINEA><P>În cazul în care impozitul pe venit datorat în temeiul alineatului (1) este mai mic de 250 de euro și este aplicabil creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic sau creditul fiscal pentru familie monoparentală, se aplică următoarele dispoziții, atunci când există un copil [articolul 106 alineatul (1)]:</P><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Diferența dintre 250 de euro și impozitul prevăzut la alineatul (1) trebuie să fie rambursată sub forma unui supliment pentru copil.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>În cazul în care copilul are reședința permanentă în alt stat membru al Uniunii […] sau pe teritoriul unei alte părți la Acordul [privind SEE] sau în Elveția, suma de 250 de euro este înlocuită cu suma rezultată din aplicarea alineatului (3a) punctul 2.</TXT></NP></ITEM></LIST></P><P>[…]</P><P>Această sumă este majorată, pentru fiecare copil suplimentar [articolul 106 alineatul (1)], cu o sumă de 250 de euro sau cu suma care o înlocuiește.</P></ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="033.008"><NO.PARAG>(8)</NO.PARAG><ALINEA><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Dacă impozitul pe venit rezultat din alineatele (1) și (2) este mai mic de zero, este necesar să se efectueze plata creditului fiscal pentru gospodărie cu venit unic sau a creditului fiscal pentru familie monoparentală.</TXT></NP></ITEM></LIST></P><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/></P></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">3.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Codul fiscal federal</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>Articolul 26 din Codul fiscal federal prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="026.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0035" ID="QS0035"/>(1)</NO.PARAG><ALINEA>O persoană are domiciliul în sensul dispozițiilor fiscale în locul în care ocupă o locuință în condiții care permit să se concluzioneze că va păstra și va utiliza această locuință.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="026.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>O persoană are reședința obișnuită în sensul dispozițiilor fiscale acolo unde locuiește în condiții care indică faptul că nu locuiește numai temporar în acest loc sau în această țară. […]</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="026.003"><NO.PARAG>(3)</NO.PARAG><ALINEA>Resortisanții austrieci care au un contract de muncă cu un organism public și al căror loc de muncă este situat în străinătate (funcționari care lucrează în străinătate) sunt considerați persoane care au reședința obișnuită în locul în care este situat serviciul care acordă remunerația. Același lucru este valabil pentru soții lor, în măsura în care au același domiciliu permanent, și pentru copiii lor minori care fac parte din această gospodărie.<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">III.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Procedura precontencioasă</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>Prin scrisoarea de punere în întârziere din <DATE ISO="20190125">25 ianuarie 2019</DATE>, Comisia a atras atenția Republicii Austria cu privire la preocupările generate de instituirea, de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, a unui mecanism de ajustare a cuantumului prestațiilor familiale, precum și al avantajelor sociale și fiscale acordate de Republica Austria lucrătorilor care au copii, în funcție de nivelul general al prețurilor în statul membru în care aceștia au reședința permanentă.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>Comisia a considerat că o ajustare a cuantumului prestației familiale în funcție de locul de reședință al copilului este contrară articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004, potrivit cărora prestațiile în numerar nu pot face obiectul niciunei reduceri în temeiul faptului că un membru al familiei, precum un copil, are reședința în alt stat membru. În plus, lucrătorii din alte state membre, iar nu lucrătorii austrieci, sunt în principal vizați de ajustarea prestațiilor și a avantajelor acordate de Republica Austria în favoarea copiilor. O astfel de discriminare indirectă este, potrivit Comisiei, contrară principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și la articolul 7 din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>În răspunsul său la scrisoarea de punere în întârziere din <DATE ISO="20190325">25 martie 2019</DATE>, Republica Austria a arătat că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>dreptul Uniunii prevede mecanisme comparabile cu cel pe care l‑a pus în aplicare;</P></ITEM><ITEM><P>întrucât articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004 nu prevede că cuantumul prestațiilor plătite pentru copiii care au reședința în alt stat membru trebuie să corespundă celui plătit pentru copiii care au reședința în Austria, este permisă ajustarea cuantumului prestației familiale în funcție de locul de reședință al copilului și</P></ITEM><ITEM><P>nu există discriminare indirectă pentru motivul că ajustarea cuantumurilor forfetare ale prestațiilor sau ale avantajului în funcție de nivelul prețurilor practicate la locul de reședință al copilului este justificată în mod obiectiv și rezultă din coerența reducerii comparabile a cheltuielilor pentru toți lucrătorii.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>Întrucât a considerat acest răspuns nesatisfăcător, Comisia a emis la <DATE ISO="20190726">26 iulie 2019</DATE> un aviz motivat în care și‑a menținut în esență poziția. Ea a precizat că nu există o referință relevantă în dreptul Uniunii și a arătat că sumele acordate sunt forfetare, fără o ajustare în funcție de nivelul prețurilor din diferitele regiuni ale Austriei potrivit reședinței permanente a copilului. Astfel, o diferență a nivelului prestațiilor și al avantajelor acordate în favoarea copiilor aplicată pentru cei care au reședința în alt stat membru constituie o discriminare indirectă întrucât îi afectează mai mult pe lucrătorii migranți decât pe lucrătorii austrieci. Caracterul forfetar al cuantumurilor acestor prestații și ale avantajelor ar demonstra că ele nu depind de costurile reale legate de întreținerea unui copil și că, prin urmare, nu garantează o repartizare mai echitabilă a cheltuielilor suportate de familii pentru a asigura întreținerea copiilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>Prin scrisoarea din <DATE ISO="20191024">24 octombrie 2019</DATE>, Republica Austria a răspuns la acest aviz motivat, precizând că cuantumurile prestațiilor familiale, precum și avantajele sociale și fiscale în cauză nu ar fi doar forfetare, ci ar corespunde nevoilor reale. În plus, faptul că prestațiile și avantajele în cauză sunt acordate sub forma unor sume forfetare nu s‑ar opune ajustării lor în funcție de nivelul prețurilor la locul de reședință al copiilor. O astfel de ajustare nu ar constitui o inegalitate de tratament, ci ar garanta că lucrătorul care primește prestațiile și avantajele beneficiază în orice situație de o reducere identică a cheltuielilor, indiferent de locul de ședere efectivă al copilului. Presupunând că există o discriminare indirectă, aceasta ar fi justificată printre altele de obiectivul privind echilibrul cheltuielilor sistemului de securitate socială, precum și de obiectivul privind luarea în considerare a capacității contributive a beneficiarilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Întrucât a considerat neconvingător acest răspuns, Comisia a introdus prezenta acțiune în temeiul articolului 258 TFUE.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="12"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">IV.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluziile părților</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>Prin cererea introductivă, Comisia solicită Curții:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>constatarea faptului că, prin instituirea unui mecanism de ajustare referitor la <HT TYPE="ITALIC">alocația familială</HT> și la <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere</HT> pentru lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul:</P><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004, precum și</P></ITEM><ITEM><P>articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011;</P></ITEM></LIST></P></ITEM><ITEM><P>constatarea faptului că, prin instituirea, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, a unui mecanism de ajustare referitor la <HT TYPE="ITALIC">bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0036" ID="QS0036"/>plus</HT><QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="201D" ID="QE0036"/>, la <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic</HT>, la <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru familie monoparentală</HT> și la <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru pensie alimentară</HT>, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011 și</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Republicii Austria la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>Republica Austria solicită Curții:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>respingerea acțiunii și</P></ITEM><ITEM><P>obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>Prin deciziile președintelui Curții, au fost admise cererile de intervenție formulate de Republica Cehă (<DATE ISO="20201106">6 noiembrie 2020</DATE>), de Republica Croația (<DATE ISO="20201120">20 noiembrie 2020</DATE>), de Republica Polonă (<DATE ISO="20201119">19 noiembrie 2020</DATE>), de România (<DATE ISO="20201112">12 noiembrie 2020</DATE>), de Republica Slovenia (<DATE ISO="20201022">22 octombrie 2020</DATE>) și de Republica Slovacă (<DATE ISO="20201022">22 octombrie 2020</DATE>) în susținerea concluziilor Comisiei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>Prin decizia președintelui Curții, a fost admisă cererea de intervenție formulată de Regatul Danemarcei (<DATE ISO="20201120">20 noiembrie 2020</DATE>) în susținerea concluziilor Republicii Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>Prin Ordonanța președintelui Curții din <DATE ISO="20201218">18 decembrie 2020</DATE>, au fost admise cererile de intervenție formulate de Autoritatea de Supraveghere AELS și de Regatul Norvegiei în susținerea concluziilor Comisiei și, respectiv, ale Republicii Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>Comisia își încheie observațiile referitoare la memoriile în intervenție în sensul că memoriile formulate de Republica Cehă, de Republica Croația, de Republica Polonă, de România, de Republica Slovenia, de Republica Slovacă și de Autoritatea de Supraveghere AELS confirmă integral argumentele sale, în timp ce argumentația dezvoltată în memoriile în intervenție formulate de Regatul Danemarcei și de Regatul Norvegiei nu este de natură să le infirme.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="13"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>În observațiile sale referitoare la memoriile în intervenție, Republica Austria precizează că împărtășește pe deplin observațiile Regatului Danemarcei, precum și ale Regatului Norvegiei și arată că intervenientele în susținerea Comisiei nu invocă niciun argument nou. Aceasta își menține integral concluziile, astfel cum au fost formulate în memoriul în apărare și astfel cum au fost reluate în memoriul în duplică.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">V.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Analiză</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Comisia invocă două motive în susținerea acțiunii formulate, întemeiate pe constatarea că, prin faptul că se îndepărtează de suma forfetară stabilită prin lege, Republica Austria prevede o ajustare a cuantumului alocației familiale și al creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere, precum și a diverse alte avantaje fiscale, și anume bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0037" ID="QS0037"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/>, creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, creditul fiscal pentru familie monoparentală și creditul fiscal pentru pensie alimentară, în funcție de nivelul prețurilor din statul membru<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>A se vedea, în ceea ce privește coeficienții aplicați în funcție de statele membre în cauză, notele de subsol 7 și 8, precum și punctul 84 a doua liniuță din prezentele concluzii, cu titlu de exemplificare a diversității acestor coeficienți pentru statele membre frontaliere ale Republicii Austria.</P></NOTE> în care are reședința permanentă copilul care conferă dreptul la aceste prestații.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">A.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cu privire la primul motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Argumentele părților</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">a)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Comisia</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>Prin intermediul primului motiv, Comisia concluzionează în sensul încălcării de către Republica Austria a obligațiilor care îi revin în temeiul articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004 în măsura în care reglementarea acestui stat membru prevede <HT TYPE="ITALIC">ajustarea alocației familiale și a creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere</HT> pentru lucrătorii afiliați la regimul de securitate socială austriac, ai căror copii au însă reședința în alt stat membru.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>Comisia arată că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>Republica Austria acordă persoanelor care lucrează în Austria, pentru copiii lor, prestația familială și avantajul social pe care le constituie alocația familială și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere, sub forma unor sume forfetare uniforme;</P></ITEM><ITEM><P>potrivit documentelor justificative furnizate de Republica Austria și contrar opiniei exprimate de Regatul Danemarcei și de Regatul Norvegiei, aceste sume sunt stabilite de legiuitorul austriac numai în funcție de vârsta copiilor, precum și de numărul lor, indiferent de nevoile lor reale și, prin urmare, de mediul lor social, și</P></ITEM><?PAGE NO="14"?><ITEM><P>de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, normele austriece prevăd că aceste prestații ale statului trebuie să fie ajustate în funcție de nivelul general al prețurilor din statul membru în care copilul are reședința permanentă.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>Comisia susține că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>nu se contestă că alocația familială și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere, care sunt prestații în numerar plătite de stat pentru reducerea cheltuielilor legate de întreținerea copiilor, constituie prestații familiale în sensul articolului 1 litera (z) și al articolului 3 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul nr. 883/2004;</P></ITEM><ITEM><P>aceste prestații sunt acordate independent de orice apreciere individuală și discreționară a nevoilor personale ale copiilor, pe baza unei situații definite de lege<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>Comisia se referă la Hotărârea din <DATE ISO="20200402">2 aprilie 2020</DATE>, Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) [C‑802/18, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0038" ID="QS0038"/>Hotărârea <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier)<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/></NAME.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:269">EU:C:2020:269</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, precum și jurisprudența citată].</P></NOTE>. Potrivit modului de redactare a articolului 8 alineatul (1) din FLAG, alocațiile familiale sunt calculate în funcție de numărul și de vârsta copiilor, asemenea creditelor fiscale acordate în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 33 alineatele (3), (3a), (4), (7) și (8) din EStG;</P></ITEM><ITEM><P>deși Republica Austria afirmă că legiuitorul austriac a luat ca punct de plecare cheltuielile‑tip necesare pentru a asigura întreținerea copiilor, aceasta nu a făcut dovada existenței unei legături între nivelul alocației familiale austriece și costul standard al întreținerii unui copil;</P></ITEM><ITEM><P>această situație se regăsește și în cazul suplimentelor acordate pentru cheltuieli de școlarizare și pentru copii cu handicap grav, pentru care Republica Austria nu demonstrează, în ceea ce privește aceste sume forfetare, că sunt legate de mediul social al copiilor, cu atât mai mult cu cât precizează că aceste cheltuieli se întemeiază pe obligația de școlarizare din Austria, iar nu pe cea prevăzută în statul membru în care copilul este școlarizat. Astfel, majorarea pentru cheltuielile de școlarizare nu depinde de frecventarea efectivă a școlii, ci numai de vârsta copilului;</P></ITEM><ITEM><P>în schimb, pensia alimentară pe care un părinte trebuie să o plătească în numerar unui copil în temeiul dreptului privat austriac este calculată în mod concret și individual, în funcție de condițiile de viață ale părinților și de nevoile copilului;</P></ITEM><ITEM><P><HT TYPE="ITALIC">cuantumul</HT> prestațiilor familiale <HT TYPE="ITALIC">nu poate depinde de reședința membrilor de familie</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>De asemenea, Comisia și‑a reafirmat poziția ca răspuns la argumentul contrar susținut de Regatul Norvegiei întemeiat pe un exemplu de rambursare a costului unui cărucior în proporție de 50 % din prețul acestuia printr‑o prestație familială, al cărei cuantum ar putea fi diferit în funcție de statele membre (a se vedea și nota de subsol 20 din prezentele concluzii). Comisia a subliniat că, într‑un astfel de caz, pentru un lucrător migrant, cuantumul alocației depinde de prețul <HT TYPE="ITALIC">cheltuielilor sale</HT>. Or, mecanismul de ajustare austriac se întemeiază pe prezumția că acestea sunt efectuate în locul în care copilul are reședința și nu ține seama de mediul economic și social al copilului care are reședința în alt stat membru decât cel în care lucrează părintele său. În consecință, reluând același exemplu, nu este admisibil ca suportarea costurilor de achiziție de către doi lucrători a unui cărucior cu o valoare de 100 de euro să fie de 50 de euro dacă copilul are reședința în Austria și de un cuantum diferit dacă acesta nu are reședința în acest stat, în condițiile în care cheltuiala este identică.</P></NOTE> ai lucrătorului în statul membru care acordă prestațiile, astfel cum prevăd în mod expres articolul 7 din Regulamentul nr. 883/2004, în caz de reducere sau de modificare a prestațiilor, și<?PAGE NO="15"?> articolul 67 din acest regulament, astfel cum a fost interpretat de Curte în Hotărârea din <DATE ISO="20190918">18 septembrie 2019</DATE>, Moser<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>C‑32/18, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0039" ID="QS0039"/>Hotărârea <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Moser<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="201D" ID="QE0039"/></NAME.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:752">EU:C:2019:752</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0036">36</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată. Referindu‑se de asemenea la punctele 10 și 54 din această hotărâre, Comisia a adăugat că, tocmai pentru că cuantumul alocației austriece pentru îngrijirea copilului depindea în mod expres de cel al venitului profesional anterior primit efectiv, era posibil să se calculeze cuantumul acesteia în funcție de mediul economic și social al beneficiarului.</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>dispozițiile articolelor 7 și 67 menționate au fost adoptate după ce Curtea a pronunțat Hotărârea din <DATE ISO="19860115">15 ianuarie 1986</DATE>, Pinna<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>41/84, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0040" ID="QS0040"/>Hotărârea <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Pinna<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/></NAME.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1986:1">EU:C:1986:1</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>. A se vedea în special punctul 25 din această hotărâre.</P></NOTE>, care interpretează articolul 73 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Regulamentul Consiliului din <DATE ISO="19710614">14 iunie 1971</DATE> privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="149" PAGE.FIRST="2" DATE.PUB="1971">JO 1971, L 149, p. 2</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26). Comisia precizează că din Hotărârea din <DATE ISO="19880927">27 septembrie 1988</DATE>, Lenoir (313/86, denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0041" ID="QS0041"/>Hotărârea <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Lenoir<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/></NAME.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1988:452">EU:C:1988:452</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0009">9</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0011">11</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0016">16</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), rezultă că nu este posibil să se ajusteze <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0042" ID="QS0042"/>prestațiile periodice în numerar acordate exclusiv în raport cu numărul și, după caz, cu vârsta membrilor de familie<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/> în funcție de mediul economic și social.</P></NOTE>, căruia i‑a succedat articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004, reluând în esență conținutul acestuia. Din acestea ar rezulta, în lumina Concluziilor avocatului general Mancini prezentate în această cauză<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>Concluziile avocatului general Mancini prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Pinna</NAME.CASE> (<NO.CASE>41/84</NO.CASE>, nepublicate, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1985:215">EU:C:1985:215</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0007">7</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, că nu este permisă <HT TYPE="ITALIC">ajustarea nivelului</HT> prestațiilor familiale pentru simplul motiv că membrii de familie au reședința în alt stat membru;</P></ITEM><ITEM><P>articolul 67 din acest regulament nu conține nicio indicație care să justifice aplicarea diferită a articolului 7 din regulamentul menționat, spre deosebire de articolul 63 și de articolul 70 alineatul (3) din același regulament, privind ajutorul de șomaj și, respectiv, prestațiile speciale în numerar de tip necontributiv;</P></ITEM><ITEM><P>obiectivul urmărit de legiuitorul Uniunii este de a evita descurajarea lucrătorului care provine din alt stat membru să își exercite dreptul la liberă circulație, astfel cum a arătat Curtea în Hotărârea Pinna, și</P></ITEM><ITEM><P>prin prevederea unui mecanism de ajustare a prestațiilor familiale, care conduce la modificarea nivelului acestora în funcție de statul membru în care copiii au reședința, Republica Austria nu tratează aceste prestații <HT TYPE="ITALIC">ca și cum membrii de familie</HT> ar avea reședința în Austria.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>În această privință, Comisia susține, ca răspuns la argumentul Regatului Danemarcei potrivit căruia articolul 5 litera (b) din Regulamentul nr. 883/2004 ar pleda de asemenea în favoarea legalității unei ajustări a prestațiilor familiale în funcție de locul de reședință al copilului, că, dimpotrivă, aceeași ficțiune privind reședința în statul membru competent în sensul dispoziției menționate figurează în aceasta atunci când statul membru trebuie să țină seama de fapte sau de evenimente desfășurate în alt stat membru, confirmând astfel interpretarea sa cu privire la articolele 7 și 67 din acest regulament.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>În plus, în ceea ce privește Decizia șefilor de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European, privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P>A se vedea punctul 2 litera (a) din secțiunea D din anexa I la Extrasul din concluziile Consiliului European din <DATE ISO="20160218">18</DATE> și <DATE ISO="20160219">19 februarie 2016</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="069" DATE.PUB="2016">JO 2016, C 69</REF.DOC.OJ> I, p. 1).</P></NOTE>, pe care Republica Austria o invocă întrucât această decizie prevedea că Comisia va face o propunere de modificare a Regulamentului nr. 883/2004 pentru a permite statelor membre să indexeze prestațiile sociale pentru copiii care au reședința într‑un alt stat membru decât cel în care are reședința lucrătorul, Comisia subliniază, pe de o parte, că, din cauza retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune, acest regulament nu a fost modificat. Pe de altă parte, ea consideră că din evaluarea de impact a modificării acestui regulament, citată de<?PAGE NO="16"?> Republica Austria, nu rezultă, întrucât una dintre opțiunile avute în vedere consta într‑o ajustare a prestațiilor familiale exportate în funcție de standardul de viață din statul membru de reședință al copiilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P>A se vedea punctul 56 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, că o astfel de indexare este conformă cu dreptul Uniunii în vigoare, din moment ce în aceasta sunt exprimate rezerve în această privință<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>Comisia face trimitere la evaluarea de impact SWD(2016) 460 final/2, partea 1/6, p. 135, punctul 7.3.2.</P></NOTE>, iar ea nu a reținut această opțiune.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">b)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Republica Austria</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>În primul rând, în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">alocațiile familiale</HT>, Republica Austria arată că, potrivit articolului 1 din FLAG, acordarea alocațiilor familiale urmărește să instituie o compensare a cheltuielilor în interesul familiei și că creșterea cuantumului acestora, prevăzută la articolul 8 alineatul (2) din FLAG, în funcție de vârsta copilului de care depinde nivelul cheltuielilor corespunde acestui obiectiv. Ea amintește că FLAG a grupat într‑un ajutor unic diferite ajutoare pentru familii care au fost acordate din primii ani de după al doilea război mondial, inițial sub forma unor prestații în natură, pentru a susține în mod specific familiile.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>Republica Austria subliniază, întemeindu‑se pe dispozițiile articolului 8 din FLAG, că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>alocațiile familiale au fost întotdeauna calculate pe baza criteriului cheltuielilor‑tip necesare pentru asigurarea mijloacelor de subzistență pentru copii în Austria;</P></ITEM><ITEM><P>cuantumul lor este forfetar, fără să fie necesară dovedirea unor cheltuieli concrete;</P></ITEM><ITEM><P>acest sistem se bazează pe ideea potrivit căreia <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0043" ID="QS0043"/>costurile de bază<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/> generate de un copil în Austria sunt întotdeauna aceleași pentru toți părinții și</P></ITEM><ITEM><P>faptul că prestațiile sunt calculate în funcție de nevoile reale ale copilului și de costurile de întreținere strâns legate de mediul său economic și social<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P>Republica Austria, precum și Regatul Norvegiei apreciază că legătura dintre prestațiile familiale și costul vieții este confirmată în raportul FreSsco, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0044" ID="QS0044"/>Assessment of the impact of amendments to the EU social security coordination rules on export of family benefits<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="201D" ID="QE0044"/>, care figurează în anexa VI la evaluarea de impact citată în nota de subsol 18 din prezentele concluzii, partea 3/6, punctul 1.7.2, p. 44. Republica Austria subliniază că acesta arată în special că prestațiile familiale sunt, în principiu, ajustate, ajustarea fiind întotdeauna întemeiată pe rata inflației.</P></NOTE> reiese, pe de o parte, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0045" ID="QS0045"/>în principiu<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="201D" ID="QE0045"/>, din faptul că cuantumul lor crește în funcție de vârsta copiilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P>Republica Austria subliniază că criteriul numărului de copii și al vârstei acestora nu este determinant în sine pentru a aprecia natura prestației și caracteristicile concrete luate în considerare. În această privință, ea consideră că este <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0046" ID="QS0046"/>elocvent<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/> exemplul următor dat de Regatul Norvegiei: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0047" ID="QS0047"/>[s]tatul membru A a aflat din statistici că un cărucior costă în medie 100 de euro și că, prin urmare, o rambursare de 50 % se ridică la 50 de euro. Pentru a evita sistemul de rambursare complicat în mod inutil, acest stat decide să plătească prestația de la bun început sub forma unei sume forfetare de 50 de euro, însoțită de o normă de indexare care corectează creșterea prețurilor cărucioarelor pentru bebeluși. În plus, pentru a garanta că obiectivul și funcția prestației sunt atinse indiferent de locul de reședință al copiilor, ceea ce se întâmpla în mod automat în cadrul sistemului anterior de rambursare, legiuitorul adaugă un mecanism de indexare pentru a corecta costurile reale de achiziție a cărucioarelor pentru bebeluși în diferitele state membre.<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/> A se vedea în această privință nota de subsol 11 din prezentele concluzii.</P></NOTE> și în special, în septembrie, pentru începerea anului școlar pe toată durata obligației de școlarizare, precum și în caz de handicap grav al copiilor. Pe de altă parte, cuantumul lor este diminuat atunci când un copil în vârstă de 19 ani dispune de venituri de un anumit nivel.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>Republica Austria precizează că cuantumul alocațiilor familiale, corespunzător costurilor medii de subzistență sau nevoilor de bază, a fost majorat în funcție de nivelul salariilor și al prețurilor, precum și al inflației. În schimb, acesta a putut fi diminuat pentru motive privind bugetul de stat.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="17"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>În ceea ce privește finanțarea și condițiile de acordare a alocațiilor familiale, Republica Austria precizează că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>cheltuielile legate de alocațiile familiale sunt suportate de Ausgleichsfonds für Familienbeihilfen (Fondul de compensare pentru alocațiile familiale, Austria)<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>A se vedea articolul 39 alineatul (1) din FLAG.</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>resursele acestui fond provin printre altele<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P>Republica Austria precizează că, în plus, fondul de compensare pentru alocațiile familiale este alimentat în principal printr‑o sumă fixă din impozitul pe venit, prin cote‑părți din impozitul pe profit și din impozitul pe venit, precum și prin contribuții ale exploatațiilor agricole și forestiere și prin compensații ale diferitor ministere federale. A se vedea articolul 39 alineatul (2) literele b)-h) din FLAG.</P></NOTE> din contribuțiile plătite de angajatori<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P>A se vedea articolul 39 alineatul (2) litera a) din FLAG.</P></NOTE>, care angajează lucrători pe teritoriul federal<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>A se vedea articolul 41 alineatul (1) din FLAG.</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>lucrătorii care desfășoară o activitate independentă plătesc, numai în calitate de angajatori, aceste contribuții, care nu sunt calculate pe baza veniturilor lor, ci în funcție de salariile plătite salariaților lor;</P></ITEM><ITEM><P>acest tip de contribuție este conceput ca un fel de impozit special, calculat pe baza sumei salariilor tuturor lucrătorilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0025"><P>A se vedea articolul 41 alineatul (3) din FLAG.</P></NOTE>, indiferent dacă aceștia cresc sau nu copii, și</P></ITEM><ITEM><P>spre deosebire de contribuțiile la asigurările sociale, nu se efectuează nicio deducere din salariul brut al fiecărui lucrător, iar plata alocațiilor familiale nu este legată de desfășurarea unei activități profesionale în Austria, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din FLAG, și nici de cuantumul contribuțiilor angajatorului sau ale lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>În al doilea rând, în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere</HT>, Republica Austria arată că, în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) din EStG, contribuabilul care beneficiază de alocații familiale pe baza FLAG are dreptul, pentru fiecare dintre copiii săi, la un credit fiscal pentru copil aflat în întreținere de 58,40 euro, plătit în același timp cu alocațiile familiale. Prin urmare, din punct de vedere economic, creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere are caracterul unei majorări a alocațiilor familiale. Spre deosebire de acestea din urmă, creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere nu este finanțat însă din resurse ale fondului de compensare pentru alocațiile familiale, ci din veniturile fiscale generale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>În schimb, bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0048" ID="QS0048"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/> și celelalte avantaje fiscale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0026"><P>A se vedea punctul 34 din prezentele concluzii.</P></NOTE> în cauză nu constituie o contribuție la întreținerea copiilor, ci o compensare, printr‑o reducere a sarcinii fiscale, a faptului că, la venituri egale, contribuabilii care exercită o activitate profesională și care au copii au o capacitate contributivă inferioară celei a contribuabililor care exercită o activitate profesională și care nu au copii. Această capacitate este evaluată având în vedere nevoile materiale de bază (sau nevoile medii) pentru întreținerea unui copil, inclusiv activitățile indispensabile vieții acestuia.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>Republica Austria explică alegerea sa de a ajusta cuantumul prestațiilor familiale și al avantajelor fiscale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0027"><P>A se vedea punctul 83 prima și a doua liniuță din prezentele concluzii.</P></NOTE> în cauză, în funcție de statul de reședință al copilului, pe baza nivelurilor prețurilor comparate publicate de Eurostat, având în vedere în special finalitatea alocațiilor familiale și a creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere, care este de a rambursa părinților o<?PAGE NO="18"?> parte din cheltuielile pe care aceștia trebuie să le suporte în mod obișnuit în vederea întreținerii copilului lor, precum și faptul că aceste cheltuieli depind, prin esența lor, de nivelul prețurilor de la locul de reședință permanentă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>Or, creșterea libertății de circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii și exportul nediferențiat al alocațiilor familiale și al creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere care a rezultat din aceasta, indiferent de statul în care aveau reședința permanentă copiii pentru care erau acordate prestațiile, au condus la denaturări din ce în ce mai importante în sistemul acestor prestații. Dacă un copil trăia într‑un stat membru cu o putere de cumpărare scăzută, efectul sprijinului depășea reducerea vizată<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0028"><P>A se vedea, cu titlu de exemplu, punctul 53 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. În schimb, dacă un copil trăia într‑un stat cu o putere de cumpărare mai ridicată, reducerea era mai mică decât măsura vizată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>În al treilea rând, <HT TYPE="ITALIC">ca răspuns la primul motiv</HT> invocat de Comisie, Republica Austria apreciază că mecanismul de ajustare a cuantumului alocației familiale și al creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere, pentru toți lucrătorii indiferent dacă sunt sau nu sunt austrieci, nu este interzis de articolele 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT>Republica Austria susține că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>în speță este aplicabil numai articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004, în măsura în care conține dispoziții specifice referitoare la exportul de prestații familiale pentru membrii de familie care au reședința în alt stat membru, în timp ce articolul 7 din acest regulament are ca obiect toate prestațiile de securitate socială pe care le reglementează;</P></ITEM><ITEM><P>modul de redactare a acestui articol 67 nu se opune luării în considerare a naturii concrete, a finalității, precum și a modalităților prestației familiale în cauză, iar Regatul Norvegiei susține, în mod întemeiat, că obligația de a exporta în toate cazurile valori absolute ar fi contrară acestei dispoziții, precum și articolului 7 din Regulamentul nr. 883/2004 și</P></ITEM><ITEM><P>cuantumul alocațiilor familiale și al creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere nu depinde, <HT TYPE="ITALIC">din punctul de vedere al valorii sale</HT>, de reședința copilului în Austria, din moment ce aceste prestații urmăresc să compenseze o parte din costurile de întreținere a copiilor care <HT TYPE="ITALIC">depind de nivelul prețurilor de la locul în care trăiesc aceștia</HT>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>În această privință, Republica Austria face referire de asemenea:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>la considerentul (16) al Regulamentului nr. 883/2004, care precizează că, în cazul prestațiilor care au legătură cu mediul economic și social al persoanei în cauză, locul de reședință poate fi luat în considerare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0029"><P>Potrivit Republicii Austria, considerentul (16) al Regulamentului nr. 883/2004 nu s‑ar referi la articolul 70 din acest regulament pentru motivul că acesta are ca obiect excluderea de la regula exportabilității a prestațiilor speciale finanțate prin impozit care asigură un venit de înlocuire sau o protecție specială persoanelor cu handicap și care sunt datorate în mod expres la locul de reședință al beneficiarilor acestora.</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>la Hotărârea din <DATE ISO="20010315">15 martie 2001</DATE>, Offermanns<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0030"><P><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑85/99</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2001:166">EU:C:2001:166</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0041">41</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, privind interpretarea articolului 1 litera (u) punctul (i) din Regulamentul nr. 1408/71 privind prestațiile familiale care trebuie deosebite de alocațiile familiale care erau definite la punctul (ii) al acestei dispoziții. A se vedea de asemenea punctul 72 din prezentele concluzii. Regula privind exportul prestațiilor familiale, prevăzută la articolul 73 alineatul (1) din acest regulament, nu se aplica acestor prestații.</P></NOTE>, din care ar rezulta că expresia <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0049" ID="QS0049"/>acoperirea cheltuielilor familiei<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/> vizează în special o contribuție publică la bugetul familial, menită să<?PAGE NO="19"?> reducă cheltuielile rezultate din întreținerea copiilor, ceea ce ar avea ca efect demonstrarea faptului că prestațiile familiale au o legătură directă cu costurile suportate pentru întreținerea unui copil și, în consecință, pot fi ajustate pentru a ține seama de costurile efective;</P></ITEM><ITEM><P>la Concluziile avocatului general Slynn prezentate în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea Lenoir<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0031"><P>Concluziile avocatului general Slynn prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Lenoir</NAME.CASE> (<NO.CASE>313/86</NO.CASE>, nepublicate, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1988:87">EU:C:1988:87</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE> și la punctul 16 din această hotărâre în care Curtea a statuat, în ceea ce privește un ajutor plătit sub forma unei sume forfetare la începutul anului școlar, că Regulamentul nr. 1408/71 nu se opunea posibilității ca un beneficiar al prestațiilor familiale, resortisant al unui stat membru și care locuiește pe teritoriul unui alt stat membru, să solicite plata de către organismele sociale din țara sa de origine a alocațiilor pentru începerea anului școlar în cazul în care acestea nu erau calculate exclusiv în funcție de numărul și de vârsta copiilor, ci în considerarea mediului economic și social și, prin urmare, a reședinței persoanelor interesate, precum și</P></ITEM><ITEM><P>la Hotărârea Moser, în special la punctele 53 și 54, din care ar rezulta că <HT TYPE="ITALIC">obiectivul</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0032"><P>Achiesând la memoriul în intervenție al Regatului Norvegiei, Republica Austria arată de asemenea că articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004 și jurisprudența Curții confirmă că trebuie să se țină seama de natura concretă, de finalitatea și de modalitățile prestațiilor, precum și, de exemplu, de faptul că este vorba despre o prestație axată pe nevoile copilului sau calculată în raport cu veniturile părinților. În consecință, o obligație de a exporta în toate cazurile prestații în valori absolute ar contraveni dispozițiilor articolului 67 – precum și ale articolului 7 – din Regulamentul nr. 883/2004.</P></NOTE> reglementării naționale este determinant. Întrucât era vorba, în speță, despre acordarea unui substitut pentru venitul profesional în cursul unei perioade de îngrijire a copilului, Curtea a statuat că este necesar să se recurgă la condițiile de remunerare reale din statul în care are loc încadrarea în muncă pentru a calcula cuantumul plății unei diferențe pentru o prestație familială, care trebuie acordat în temeiul articolului 68 din Regulamentul nr. 883/2004.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>Astfel, Republica Austria consideră, <HT TYPE="ITALIC">primo</HT>, că Comisia nu poate susține, făcând trimitere la Hotărârile Lenoir și Moser, că prestațiile acordate sub formă de sumă forfetară, spre deosebire de cele acordate direct în raport cu situația reală a beneficiarilor, nu pot fi în niciun caz ajustate. În această privință, Republica Austria apreciază că prestațiile în cauză sunt comparabile cu cele care au făcut obiectul Hotărârii Lenoir. Ea susține că costurile de achiziție a unor articole de necesitate curentă, care sunt nu numai, dar și în legătură cu începerea anului școlar, sunt de asemenea rambursate forfetar în cadrul alocațiilor familiale pe care le plătește. În plus, aceasta subliniază că luarea în considerare a obiectivului prestației în discuție în Hotărârea Moser poate fi transpusă în speță.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53.</NO.P><TXT>Concret, Republica Austria arată că alocațiile familiale ajustate în funcție de puterea de cumpărare din statul membru de reședință al copiilor în temeiul mecanismului de ajustare încă sunt mai mari, într‑o serie de state membre cu un coeficient mai mic de 100 % ‐ în parte, și chiar în mod considerabil ‐ decât prestația prevăzută la locul de reședință al copiilor. Ea dă următoarele două exemple privind suma plătită unei familii cu un singur copil, nou‑născut: în timp ce cuantumul alocațiilor familiale în Ungaria era în anul 2020 de <FT TYPE="NUMBER">12200</FT> de forinți maghiari (HUF) pe lună, și anume echivalentul a aproximativ 34 de euro, alocațiile familiale ajustate și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere plătite de Republica Austria se ridicau la 99,13 euro, și anume la o sumă de aproape trei ori mai mare. De asemenea, în timp ce în anul 2020 alocațiile familiale din<?PAGE NO="20"?> Slovacia se ridicau la aproximativ 24,95 euro pe lună, alocațiile familiale ajustate și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere se ridicau la 122,57 euro, și anume la o sumă de aproape cinci ori cuantumul alocației slovace<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0033"><P>Pentru a sublinia de asemenea importanța ajustării în raport cu nivelul prețurilor din Danemarca, în care prețurile de consum sunt cele mai ridicate din Uniune, acesta ia drept exemplu o comparație cu Bulgaria, care are prețurile de consum cele mai scăzute din Uniune. Astfel, în cazul unui lucrător, cetățean al Uniunii, care are un copil cu vârsta de un an, alocația lunară daneză ar fi de zece ori mai ridicată decât cea prevăzută în Bulgaria. Cu o ajustare în funcție de nivelul prețurilor din Bulgaria (indice de aproximativ 40 în raport cu un nivel de 100 pentru Danemarca), alocația daneză ar reprezenta de patru ori cuantumul alocației bulgare.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Secundo</HT>, Republica Austria consideră că Comisia nu poate face trimitere la Hotărârea Pinna, din moment ce aceasta privea o reglementare națională care excludea <HT TYPE="ITALIC">acordarea</HT> unor prestații familiale, ceea ce o deosebește de mecanismul de ajustare a cuantumului prestațiilor plătite pe care l‑a instituit.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55.</NO.P><TXT>Ea adaugă că, ținând seama de obiectul reglementării franceze în discuție în cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre, Curtea tocmai nu a preluat considerațiile avocatului general Mancini<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0034"><P>Concluziile avocatului general Mancini prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Pinna</NAME.CASE> (<NO.CASE>41/84</NO.CASE>, nepublicate, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1985:215">EU:C:1985:215</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE> referitoare la reglementări care prevăd o ajustare a prestațiilor exportate. În plus, acest aviz nu poate fi transpus în ceea ce privește alocațiile familiale austriece, pentru motivul că acestea țin seama de costul vieții și că nici alocațiile familiale, nici creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere nu sunt <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0050" ID="QS0050"/><HT TYPE="ITALIC">un element complementar al salariului de bază</HT><QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0035"><P>Concluziile avocatului general Mancini prezentate în cauza <REF.DOC.ECR><NAME.CASE>Pinna</NAME.CASE> (<NO.CASE>41/84</NO.CASE>, nepublicate, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1985:215">EU:C:1985:215</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0007">7</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). Sublinierea noastră.</P></NOTE> – din moment ce sunt acordate independent de un eventual venit profesional.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Tertio</HT>, în ceea ce privește argumentul Comisiei întemeiat pe faptul că <HT TYPE="ITALIC">noua înțelegere pentru Regatul Unit</HT> nu a intrat niciodată în vigoare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0036"><P>A se vedea punctul 40 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, Republica Austria subliniază că totuși angajamentul față de Regatul Unit urmărea să țină seama de diferitele niveluri de prețuri din Uniune, precum și, în plus – contrar reglementărilor care trebuie să fie apreciate în cadrul acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor –, de importanța prestațiilor acordate pentru copii în statul de reședință. Ea constată de asemenea că, în concluziile sale, la punctul 2, Consiliul European a reținut că dispozițiile pe care le adoptase erau <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0051" ID="QS0051"/><HT TYPE="ITALIC">pe deplin compatibile cu tratatele</HT><QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0037"><P>Subliniere adăugată în memoriul în apărare al Republicii Austria.</P></NOTE> și că, în opinia Comisiei, opțiunea reținută nu va încălca articolul 48 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0038"><P>Republica Austria face trimitere la <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0052" ID="QS0052"/>Declarația Comisiei Europene privind indexarea prestațiilor pentru copii exportate în alt stat membru decât cel în care își are reședința lucrătorul<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/>, care figurează în anexa V la aceste concluzii (a se vedea nota de subsol 16 din prezentele concluzii), precum și evaluarea de impact citată la nota de subsol 18 din prezentele concluzii, punctul 7.3.2, p. 135.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57.</NO.P><TXT>În această privință, Republica Austria subliniază că, deși o adaptare a Regulamentului nr. 883/2004 a fost, desigur, avută în vedere, acest lucru nu era valabil pentru Regulamentul nr. 492/2011. Ea deduce de aici că articolul 7 din acest regulament – la fel ca articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 – nu conține un principiu al nediscriminării care îl depășește pe cel consacrat de dreptul primar.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58.</NO.P><TXT>În concluzie, Republica Austria subliniază că nu ar fi fost necesară o modificare a Regulamentului nr. 883/2004 pentru cazurile în care un stat membru ajustează, în cazul exportului, în conformitate cu norme obiective, <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0053" ID="QS0053"/>în sus<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/> sau <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0054" ID="QS0054"/>în jos<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/>, o prestație familială care are legătură cu mediul economic și social al statului membru și că această situație se regăsește în cazul reglementării sale care trebuie, în consecință, să fie deosebită de măsurile avute în vedere în anul 2016 pentru Regatul Unit.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="21"?><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Apreciere</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59.</NO.P><TXT>Acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor exercitată de Comisie are ca obiect reglementarea austriacă care prevede, de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, ajustarea cuantumului anumitor prestații familiale, precum și al avantajelor sociale și fiscale, în sensul majorării sau al reducerii, în funcție de nivelul general al prețurilor din statul membru în care au reședința permanentă copiii care conferă dreptul la aceste prestații, pe baza raportului dintre nivelurile prețurilor comparate publicate de Eurostat pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii și cel din Republica Austria<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0039"><P>Acest mecanism se aplică și între Republica Austria și fiecare dintre părțile la Acordul privind SEE, precum și Elveția.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60.</NO.P><TXT>Primul motiv al acestei acțiuni, întemeiat pe încălcarea articolelor 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004, privește alocațiile familiale și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 3 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul nr. 883/2004, acest regulament se aplică tuturor legislațiilor referitoare la ramurile de securitate socială privind <HT TYPE="ITALIC">prestațiile familiale</HT>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62.</NO.P><TXT>În speță, nu se contestă că prestațiile austriece în cauză constituie <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0055" ID="QS0055"/>prestații familiale<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/> în sensul articolului 1 litera (z) din regulamentul menționat, această expresie desemnând toate prestațiile în natură sau în numerar <HT TYPE="ITALIC">pentru acoperirea cheltuielilor familiei</HT>, cu excepția avansurilor din pensiile alimentare și a alocațiilor speciale de naștere sau de adopție prevăzute în anexa I la același regulament<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0040"><P>În această privință, Curtea a amintit că termenii <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0056" ID="QS0056"/>acoperirea cheltuielilor familiei<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/> trebuie interpretați în sensul că se referă în special la o contribuție publică la bugetul familial, destinată să reducă costurile legate de întreținerea copiilor. A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 38 și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63.</NO.P><TXT>În consecință, astfel cum susține în mod întemeiat Comisia, aceste prestații intră sub incidența normei generale enunțate la articolul 7 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0057" ID="QS0057"/>Eliminarea clauzelor de rezidență<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/>, referitoare în special la <HT TYPE="ITALIC">cuantumul</HT> prestațiilor în numerar, întrucât acest articol prevede că acestea nu pot face obiectul unei <HT TYPE="ITALIC">reduceri</HT> sau al unei <HT TYPE="ITALIC">modificări</HT> în temeiul faptului că beneficiarul sau membrii familiei acestuia sunt rezidenți într‑un stat membru, altul decât cel în care este situată instituția responsabilă de furnizarea prestației.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64.</NO.P><TXT>Această normă este reiterarea principiului exportabilității prestațiilor de securitate socială prevăzut la articolul 48 primul paragraf litera (b) TFUE. Prin urmare, stabilirea cuantumului acestor prestații în funcție de reședința membrilor de familie constituie o atingere adusă dreptului la liberă circulație conferit cetățenilor Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0041"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20120719">19 iulie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Reichel‑Albert</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑522/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:475">EU:C:2012:475</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 69).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65.</NO.P><TXT>Desigur, articolul 7 din Regulamentul nr. 883/2004 prevede rezerve admise în mod expres în acesta<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0042"><P>A se vedea în special articolul 70 din Regulamentul nr. 883/2004, care privește prestații speciale în numerar de tip necontributiv.</P></NOTE>. Totuși, articolul 67 din acest regulament nu figurează printre acestea. Dimpotrivă, astfel cum arată Comisia și majoritatea statelor membre care au intervenit în susținerea acesteia, dispoziția respectivă prevede, în capitolul 8 din regulamentul menționat, consacrat prestațiilor familiale, principiul irelevanței reședinței membrilor de familie într‑un stat membru care nu este cel care acordă aceste prestații.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="22"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66.</NO.P><TXT>În această privință, Curtea a amintit de asemenea foarte recent că articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004 urmărește să împiedice posibilitatea unui stat membru de a condiționa acordarea <HT TYPE="ITALIC">sau cuantumul</HT> prestațiilor familiale de reședința membrilor de familie ai lucrătorului în statul membru care acordă prestațiile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0043"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20211125">25 noiembrie 2021</DATE>, <NAME.CASE>Finanzamt Österreich (Alocații familiale pentru lucrători umanitari)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑372/20</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:962">EU:C:2021:962</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0076">76</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea Moser (punctul 36 și jurisprudența citată). A se compara cu Hotărârea Pinna <HT TYPE="ITALIC">(punctul 9), precum și cu Hotărârea din <DATE ISO="19951005">5 octombrie 1995</DATE></HT>, Imbernon Martínez (<HT TYPE="ITALIC"><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑321/93</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1995:306">EU:C:1995:306</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0022">22</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR></HT>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67.</NO.P><TXT>În consecință, considerăm că, ținând seama de regula ficțiunii privind reședința lucrătorului în statul membru în care și‑a exercitat dreptul la liberă circulație, precum și reședința întregii sale familii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0044"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20050607">7 iunie 2005</DATE>, <NAME.CASE>Dodl și Oberhollenzer</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑543/03</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2005:364">EU:C:2005:364</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151022">22 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Trapkowski</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑378/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:720">EU:C:2015:720</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0035">35</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea Moser (punctele 37 și 38, precum și jurisprudența citată). În această hotărâre, Curtea a confirmat că articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004 este aplicabil unui lucrător care lucrează într‑un alt stat membru decât cel a cărui legislație îi este aplicabilă. A se vedea de asemenea articolul 5 litera (b) din acest regulament, care consacră principiul asimilării faptelor, în care figurează și expresia <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0058" ID="QS0058"/>ca și cum<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/>, precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200312">12 martie 2020</DATE>, <NAME.CASE>Caisse d’assurance retraite et de la santé au travail d’Alsace‑Moselle</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑769/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:203">EU:C:2020:203</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0042">42</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, prevăzută la articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004, care asigură egalitatea de tratament a lucrătorilor migranți, nu este admisibil, fără modificarea acestei dispoziții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0045"><P>Subliniem, în această privință, lipsa unei modificări intervenite ulterior proiectului avut în vedere în favoarea Regatului Unit în cursul anului 2016. A se vedea punctele 40 și 56 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, ca un stat membru să introducă în reglementarea sa o excepție de la principiul strictei echivalențe a cuantumului prestațiilor familiale, considerând că această cerință poate fi îndeplinită numai în termeni de valoare, în conformitate cu obiectivul urmărit de legiuitorul național, și anume cel de acoperire a cheltuielilor familiei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68.</NO.P><TXT>Această analiză este confirmată, pe de o parte, de economia generală a Regulamentului nr. 883/2004, al cărui articol 68 prevede reguli de prioritate pentru evitarea cumulului nejustificat al prestațiilor atunci când, pentru aceleași perioade și pentru aceiași membri de familie, se prevăd prestații în legislația a mai mult de un stat membru<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0046"><P>A se vedea, pentru a aminti modalitățile regulii privind prevenirea cumulului prestațiilor atunci când prestațiile se plătesc de către mai mult de un stat membru cu același titlu, Hotărârea Moser (punctul 41).</P></NOTE>, precum și, pe de altă parte, de articolul 60 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0047"><P>Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20090916">16 septembrie 2009</DATE> de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="284" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2009">JO 2009, L 284, p. 1</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>, citat de Autoritatea de Supraveghere AELS și de Republica Cehă, care definește procedura de aplicare a articolelor 67 și 68 din Regulamentul nr. 883/2004. În această privință, Curtea a amintit că obiectivul urmărit este de a garanta beneficiarului prestațiilor plătite de mai multe state membre un cuantum total identic cu cuantumul prestației celei mai favorabile care i se cuvine în temeiul legislației unuia singur dintre aceste state<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0048"><P>A se vedea Hotărârea Moser (punctele 42 și 46).</P></NOTE>. Acest sistem este bazat pe ideea generală potrivit căreia, dacă un lucrător migrant plătește contribuții sociale și impozite într‑un stat membru, el trebuie să poată beneficia de aceleași alocații precum resortisanții naționali<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0049"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20190710">10 iulie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Aubriet</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑410/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:582">EU:C:2019:582</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>. Sistemul menționat ar fi lipsit de efect dacă unul dintre statele membre ar avea dreptul să ajusteze cuantumul prestațiilor în funcție de locul de reședință al beneficiarului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69.</NO.P><TXT>Argumente contrare acestei interpretări sunt întemeiate de Republica Austria, susținută de Regatul Danemarcei și de Regatul Norvegiei, pe Hotărârile Pinna<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0050"><P>A se vedea punctul 54 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, Lenoir<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0051"><P>A se vedea punctul 51 a treia liniuță din prezentele concluzii.</P></NOTE> și Moser<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0052"><P>A se vedea punctul 51 a patra liniuță din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Considerăm că acestea trebuie înlăturate ca urmare a evoluției conținutului regulamentelor aplicabile în materie de securitate socială și a domeniului de aplicare al acestor hotărâri.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="23"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70.</NO.P><TXT>În primul rând, trebuie să se sublinieze că principiul exportabilității prestațiilor familiale a fost reținut de Curte în Hotărârea Pinna și ulterior în Hotărârea Lenoir, care face trimitere la aceasta<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0053"><P>A se vedea Hotărârea Pinna (punctul 21) și Hotărârea Lenoir (punctul 14).</P></NOTE>. Se poate chiar sublinia, după lectura argumentelor părților amintite de Curte în Hotărârea Pinna<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0054"><P>A se vedea Hotărârea Pinna (punctele 10, 11 și 14).</P></NOTE>, că litigiul în care s‑a pronunțat această hotărâre avea ca obiect diferența în ceea ce privește cuantumurile sau rata prestațiilor în funcție de statul în care aveau reședința membrii de familie în cauză, ceea ce avea ca efect repunerea în discuție a drepturilor dobândite ale lucrătorului în conformitate cu legea care i se aplica și, prin urmare, cu obiectivul de a asigura libera circulație a lucrătorilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71.</NO.P><TXT>În al doilea rând, în opinia noastră, excepția admisă în Hotărârea Lenoir în cazul acordării unor prestații care sunt strâns legate de mediul social<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0055"><P>A se vedea Hotărârea Lenoir (punctul 16).</P></NOTE> are un domeniu de aplicare limitat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72.</NO.P><TXT>Astfel, este necesar ca această decizie să fie replasată în cadrul juridic pe baza căruia a fost pronunțată, și anume articolul 1 litera (u) din Regulamentul nr. 1408/71, care făcea distincție între <HT TYPE="ITALIC">alocațiile familiale</HT> – această expresie desemnând prestațiile periodice în numerar acordate exclusiv prin raportare la numărul și, după caz, vârsta membrilor de familie – și <HT TYPE="ITALIC">prestațiile familiale</HT> – această expresie desemnând toate prestațiile în natură sau în numerar destinate acoperirii cheltuielilor familiale, cu excepția alocațiilor speciale de naștere menționate în anexa I<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0056"><P>A se vedea Hotărârea Lenoir (punctul 9), pentru o reamintire a istoricului legislației, și Hotărârea Pinna (punctele 9 și 18).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73.</NO.P><TXT>În plus, după cum a subliniat Republica Polonă, derogarea de la principiul exportabilității prestațiilor de securitate socială admisă de Curte în Hotărârea Lenoir a fost extinsă și la alte prestații <HT TYPE="ITALIC">speciale</HT> de tip necontributiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0057"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20060706">6 iulie 2006</DATE>, <NAME.CASE>Kersbergen‑Lap și Dams‑Schipper</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑154/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2006:449">EU:C:2006:449</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20071218">18 decembrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Habelt și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑396/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:810">EU:C:2007:810</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0081">81</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74.</NO.P><TXT>Or, pe de o parte, în Regulamentul nr. 883/2004, la articolul 1 litera (z), legiuitorul Uniunii nu a reluat o astfel de distincție între diferitele prestații destinate familiilor. Pe de altă parte, cu titlu de excepție de la principiul general prevăzut la articolul 7 din acest regulament, referitor la clauzele de rezidență, criteriul mediului economic și social a fost admis numai pentru prestațiile care intră în domeniul de aplicare material al articolului 70 din regulamentul menționat<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0058"><P>A se vedea considerentul (16) al Regulamentului nr. 883/2004. În această privință, este logic ca legiuitorul Uniunii să fi reținut acest criteriu având în vedere obiectul prestațiilor, și anume asigurarea unui venit minim de subzistență care nu poate fi determinat decât în funcție de mediul economic și social de la locul de reședință.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75.</NO.P><TXT>În al treilea rând, în ceea ce privește Hotărârea Moser, care ar justifica, potrivit Republicii Austria și Regatului Norvegiei, să se rețină că obiectivul prestației în cauză este determinant, considerăm că interpretarea Curții nu poate fi transpusă în speță. Astfel, cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre privea o alocație pentru îngrijirea copilului, care, în varianta sa legată de venit, constituia un substitut pentru venitul profesional. Cuantumul său depindea în mod expres de cel al venitului anterior, ceea ce a justificat efectuarea de către Curte a unei interpretări în conformitate cu obiectivul de a compensa salariul nerealizat, reținând că cuantumul alocației trebuia calculat în funcție de salariul efectiv. Astfel, soluția reținută de Curte în hotărârea menționată nu este întemeiată pe posibilitatea de a ajusta o prestație familială în funcție de mediul economic și social în raport cu locul de reședință al beneficiarului său.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="24"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76.</NO.P><TXT>În speță, trimiterea la Hotărârea Moser nu este, <HT TYPE="ITALIC">a fortiori</HT>, relevantă pentru a justifica ajustarea cuantumului prestațiilor familiale atunci când acesta nu depinde de costurile reale și este determinat independent de orice apreciere individuală și discreționară a nevoilor personale ale beneficiarilor, pe baza unei situații definite de lege<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0059"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctele 36 și 37).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77.</NO.P><TXT>Astfel, observăm, asemenea Comisiei și statelor membre care au intervenit în susținerea acesteia, că din elementele dosarului prezentat Curții reiese că alocațiile familiale acordate de Republica Austria corespund definiției date acestora de Regulamentul nr. 1408/71, și anume că este vorba despre prestații periodice în numerar acordate familiei beneficiarului, exclusiv în funcție de numărul și, după caz, de vârsta membrilor de familie.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78.</NO.P><TXT>În această privință, arătăm, <HT TYPE="ITALIC">primo</HT>, că, potrivit modului de redactare a articolului 8 din FLAG, cuantumul alocațiilor familiale datorat unei persoane este determinat în funcție de numărul și de vârsta copiilor pentru care sunt acordate aceste alocații familiale. <HT TYPE="ITALIC">Secundo</HT>, nu se face nicio precizare cu privire la legătura dintre cuantumul acestei prestații și nivelul real al prețurilor pe baza cărora este calculat<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0060"><P>Trebuie să se observe că raportul FreSsco pe care l‑a invocat Republica Austria după Regatul Norvegiei (a se vedea nota de subsol 19 din prezentele concluzii), în ceea ce privește situația din anii 2016 și 2017, nu conține nicio precizare în acest sens și nu menționează decât o ajustare în funcție de rata inflației.</P></NOTE>. Prin urmare, Republica Austria nu se poate limita la a susține că faptul că cuantumul acestei prestații crește odată cu vârsta demonstrează că aceasta este <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0059" ID="QS0059"/>în principiu<QUOT.END REF.START="QS0059" CODE="201D" ID="QE0059"/> legată de costurile de întreținere a copilului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79.</NO.P><TXT>În general, din reglementarea națională în cauză nu reiese care sunt exact cheltuielile curente care servesc drept bază pentru stabilirea cuantumului forfetar al prestațiilor familiale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0061"><P>Același lucru este valabil în ceea ce privește alocația de școlarizare sau cea legată de handicapul copilului, astfel cum rezultă din elementele supuse aprecierii Curții. A se vedea punctul 38 a patra liniuță și punctul 42 a patra liniuță din prezentele concluzii.</P></NOTE>, nici ce alte elemente decât cel al vârstei sau al numărului de copii ar putea justifica creșterea acestora și nici în ce proporție. În aceste condiții, Comisia poate susține în mod întemeiat că nu sunt luate în considerare cheltuielile efective<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0062"><P>A se vedea nota de subsol 11 din prezentele concluzii. Exemplul dat de Regatul Norvegiei demonstrează în această privință că, tocmai, nu este luat în considerare nivelul real al cheltuielilor în funcție de locul de achiziție. Același lucru este valabil în ceea ce privește varietatea factorilor care ar trebui să fie luați în considerare în situația migranților, inclusiv cheltuielile financiare suplimentare printre altele ca urmare a absenței unuia dintre părinți, după cum a subliniat România.</P></NOTE> legate de nevoi precise, fapt confirmat de uniformitatea cuantumurilor pe întreg teritoriul austriac, indiferent de variațiile legate de nivelul prețurilor din Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80.</NO.P><TXT>Astfel, pentru toate motivele prezentate anterior, propunem Curții să statueze că primul motiv invocat de Comisie este întemeiat.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="25"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">B.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">1.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Argumentele părților</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">a)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Comisia</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81.</NO.P><TXT>Prin intermediul celui de al doilea motiv, Comisia concluzionează în sensul încălcării de către Republica Austria a principiului egalității de tratament prevăzut, pe de o parte, la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011, în măsura în care reglementarea acestui stat membru pune în aplicare ajustarea <HT TYPE="ITALIC">alocației familiale</HT>, precum și a <HT TYPE="ITALIC">creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere</HT> și, pe de altă parte, la articolul 7 alineatul (2) din acest din urmă regulament, în măsura în care reglementarea statului membru menționat prevede ajustarea <HT TYPE="ITALIC">bonusului familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0060" ID="QS0060"/>plus</HT><QUOT.END REF.START="QS0060" CODE="201D" ID="QE0060"/>, a <HT TYPE="ITALIC">creditului fiscal pentru gospodărie cu venit unic</HT>, a <HT TYPE="ITALIC">creditului fiscal pentru familie monoparentală</HT> și a <HT TYPE="ITALIC">creditului fiscal pentru pensie alimentară</HT>, în funcție de locul de reședință al copilului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82.</NO.P><TXT>Comisia arată că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 are drept obiect să garanteze, în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) TFUE, lucrătorilor în cauză, egalitatea în materie de securitate socială, fără a face distincție în funcție de cetățenie, eliminând orice discriminare în această privință care rezultă din legislațiile naționale ale statelor membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0063"><P>Comisia face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110622">22 iunie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Landtová</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑399/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:415">EU:C:2011:415</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0042">42</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011 concretizează de asemenea principiul egalității de tratament prevăzut la articolul 45 alineatul (2) TFUE, care protejează lucrătorii migranți nu numai de discriminările directe, pe motive de cetățenie, ci și de orice forme indirecte de discriminare, și</P></ITEM><ITEM><P>această dispoziție acoperă toate avantajele, atât sociale, cât și fiscale, care, legate sau nu de un contract de muncă, sunt recunoscute, în general, în favoarea lucrătorilor naționali, în principal datorită calității lor obiective de lucrători sau pentru simplul fapt al reședinței lor obișnuite pe teritoriul național<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0064"><P>Comisia face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19980512">12 mai 1998</DATE>, <NAME.CASE>Martínez Sala</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑85/96</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1998:217">EU:C:1998:217</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83.</NO.P><TXT>Comisia susține că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>alocația familială și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere sunt atât prestații familiale care intră sub incidența principiului egalității de tratament, prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004, cât și avantaje sociale, reglementate de articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0065"><P>Comisia face trimitere la Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 45 și jurisprudența citată).</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0061" ID="QS0061"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0061" CODE="201D" ID="QE0061"/>, creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, creditul fiscal pentru familie monoparentală și creditul fiscal pentru pensie alimentară, care sunt acordate de Republica Austria persoanelor care lucrează pe teritoriul său, pentru copiii lor, independent<?PAGE NO="26"?> de nevoile reale ale acestora și, prin urmare, de mediul lor social, constituie avantaje fiscale, având în vedere că reduc cuantumul impozitului pe venit. În măsura în care, în cazul în care nu se datorează niciun impozit, creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic și cel pentru familie monoparentală sunt plătite sub forma unui supliment pentru copil, se prezumă că beneficiarul este de asemenea supus impozitării în Austria. Prin urmare, aceste credite fiscale intră de asemenea sub incidența principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011 și</P></ITEM><ITEM><P>ajustarea, de la <DATE ISO="20190101">1 ianuarie 2019</DATE>, a cuantumului forfetar al prestațiilor familiale, precum și al avantajelor sociale și fiscale, numai în funcție de criteriul locului de reședință al copiilor, afectează în principal lucrătorii migranți ai căror membri de familie au reședința în afara statului membru care acordă prestațiile, aspect pe care Republica Austria nu îl contestă.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84.</NO.P><TXT>În această privință, Comisia arată că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>potrivit lucrărilor pregătitoare ale legii de instituire a acestui mecanism de ajustare a acestor prestații și avantaje, Republica Austria urmărea un obiectiv de reducere a cheltuielilor bugetare ale statului, prezumând că numărul copiilor care au reședința în state membre în care nivelul prețurilor este mai mic decât cel existent în Austria este mai mare decât numărul copiilor care au reședința în state membre în care nivelul prețurilor este mai mare decât cel existent în Austria și</P></ITEM><ITEM><P>astfel, din reglementarea austriacă reiese că, în ceea ce privește statele membre limitrofe ale Republicii Austria, coeficientul de ajustare este, pentru Republica Cehă, de 0,619, pentru Germania, de 0,974, pentru Italia, de 0,948, pentru Ungaria, de 0,562, pentru Slovenia, de 0,79 și pentru Slovacia, de 0,641. Numai în cazul Elveției și al Liechtensteinului ajustarea conduce la o sumă mai ridicată sau la aceeași sumă forfetară precum în Austria.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0085"><NO.P>85.</NO.P><TXT>Comisia adaugă că totuși reglementarea austriacă exclude cazurile în care copiii din familia unui funcționar austriac l‑au urmat pe acesta atunci când a fost detașat în alt stat membru în cadrul unei misiuni de serviciu, tratând prestațiile ca și cum ei ar avea reședința în Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0086"><NO.P>86.</NO.P><TXT>Or, potrivit acestei instituții, în raport cu criteriile de apreciere a comparabilității situațiilor stabilite de Curte<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0066"><P>Comisia face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20191212">12 decembrie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Instituto Nacional de la Seguridad Social (Supliment la pensie pentru mame)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑450/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:1075">EU:C:2019:1075</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>, cea a lucrătorilor frontalieri care trăiesc cu copiii lor nu ar fi diferită de cele ale funcționarilor austrieci detașați. Deși sunt dezavantajați întrucât sunt repartizați în state membre în care costul vieții este mai mare decât cel din Republica Austria, numărul lor este mult mai mic decât cel al lucrătorilor migranți. Comisia consideră de asemenea că diferențele juridice internaționale, europene și naționale invocate de acest stat membru sunt inoperante.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0087"><NO.P>87.</NO.P><TXT>Comisia concluzionează din acestea că Republica Austria creează o discriminare indirectă în detrimentul lucrătorilor migranți, pe care niciun obiectiv legitim nu pare să o poată justifica.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0088"><NO.P>88.</NO.P><TXT>Ca răspuns la argumentele Republicii Austria potrivit cărora, în primul rând, <HT TYPE="ITALIC">nu există nicio</HT> <HT TYPE="ITALIC">discriminare</HT> pentru motivul că principiul egalității de tratament impune ca valoarea avantajelor financiare pentru întreținerea unui copil datorate unui lucrător să corespundă celei a cheltuielilor sale de la locul de reședință al acestui copil<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0067"><P>A se vedea punctul 98 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, Comisia observă că prestațiile familiale, precum și avantajele sociale și fiscale în cauză nu sunt calculate, în general, în funcție de nivelul real al<?PAGE NO="27"?> prețurilor din acest loc și că cuantumul forfetar al acestora este uniform, pe întreg teritoriul național, în pofida diferenței de putere de cumpărare din diferitele unități regionale. În această privință, ea arată că explicația dată de Regatul Danemarcei în susținerea celei a Republicii Austria, potrivit căreia această uniformitate ar rezulta din calculul cuantumului alocațiilor familiale și al creditului fiscal pentru copil aflat în întreținere în raport cu categoria de persoane cu cel mai mic venit, nu este întemeiată pe niciun element furnizat de Republica Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0089"><NO.P>89.</NO.P><TXT>Comisia precizează de asemenea că este dificil de conceput cum poate susține acest stat membru că prestațiile familiale, precum și avantajele sociale și fiscale pe care le acordă au o legătură reală cu cheltuielile efectuate pentru copii, considerând în același timp că trebuie să efectueze, de exemplu, în privința Germaniei și a Italiei, o ajustare a acestor prestații și avantaje pentru o diferență de putere de cumpărare de numai 2,6 % și de 5,2 %, cu mult mai mică decât cea existentă în interiorul Republicii Austria, de 8 % între statul federat Viena și statul federat Austria Inferioară, de care nu se ține seama<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0068"><P>A se vedea nota de subsol 79 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0090"><NO.P>90.</NO.P><TXT>Comisia adaugă că mecanismul de ajustare prevăzut în Austria, pus în aplicare în funcție de locul de reședință al copilului, nu este comparabil cu coeficienții corectori aplicați remunerațiilor și ajutoarelor financiare prevăzute în actele Uniunii pentru motivul că aceștia depind de locul de repartizare a funcționarului Uniunii sau de locul în care trebuie să fie plătite aceste ajutoare și că alocațiile familiale austriece sunt plătite lucrătorului migrant pentru copiii săi, iar nu pentru el însuși.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0091"><NO.P>91.</NO.P><TXT>Comisia arată, în plus, că Regatul Danemarcei nu poate susține în același timp că situațiile diferite trebuie tratate în mod diferit și că statele membre nu sunt obligate să ajusteze cuantumul alocațiilor atunci când puterea de cumpărare este mai ridicată în statul membru de reședință al copiilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0092"><NO.P>92.</NO.P><TXT>În ceea ce privește, în al doilea rând, <HT TYPE="ITALIC">justificarea</HT> de către Republica Austria a existenței unei eventuale discriminări, care s‑ar <HT TYPE="ITALIC">întemeia pe obiectivul</HT> urmărit <HT TYPE="ITALIC">de a se proteja împotriva riscului de a se aduce o atingere echilibrului financiar al sistemului de securitate socială</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0069"><P>A se vedea, în ceea ce privește acest argument susținut în cadrul procedurii precontencioase, punctul 25 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, Comisia amintește că acest risc trebuie să fie grav<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0070"><P>Comisia face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19980428">28 aprilie 1998</DATE>, <NAME.CASE>Kohll</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑158/96</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1998:171">EU:C:1998:171</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0041">41</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Or, ea arată că din raportul Rechnungshof (Curtea de Conturi, Austria), invocat de Republica Austria însăși în cursul procedurii precontencioase pentru a susține această pretinsă justificare, rezultă că, <HT TYPE="ITALIC">primo</HT>, susținerea bugetului național pentru finanțarea prestațiilor familiale a devenit necesară ca urmare a creșterii sumelor forfetare și a reducerii concomitente a surselor de finanțare a prestațiilor familiale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0071"><P>Comisia se raportează la Raportul Curții de Conturi intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0062" ID="QS0062"/>Familienbeihilfe – Ziele und Zielerreichung, Kosten und Kontrollsystem<QUOT.END REF.START="QS0062" CODE="201D" ID="QE0062"/> (Alocația familială – obiective și realizarea obiectivelor, costuri și sistem de control), denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0063" ID="QS0063"/>Raportul Curții de Conturi<QUOT.END REF.START="QS0063" CODE="201D" ID="QE0063"/>, disponibil la următoarea adresă de internet: https://www.rechnungshof.gv.at/rh/home/home/Familienbeihilfe.pdf (punctele 6.1 și 6.3, p. 25-27).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0093"><NO.P>93.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Secundo</HT>, partea prestațiilor familiale destinate copiilor care au reședința în alt stat membru decât Republica Austria corespunde cu aproximativ 6 % din totalul plăților.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0094"><NO.P>94.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Tertio</HT>, faptul că acordarea acestor prestații are repercusiuni asupra finanțării prestațiilor familiale este cauzat în principal de lipsa unor controale adecvate privind condițiile de acordare a acestor prestații de către autoritățile austriece<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0072"><P>Comisia se raportează la Raportul Curții de Conturi (punctul 15.1, p. 42-45, punctul 19.2, p. 53, și punctele 23-29, p. 59-69).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="28"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0095"><NO.P>95.</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Quarto</HT>, ajustarea prestațiilor familiale în funcție de nivelul prețurilor din statul membru în cauză în raport cu cel din Republica Austria face mai dificilă gestionarea acestor prestații, din punct de vedere tehnic și economic, ca urmare a sistemului de plată a suplimentului reprezentând diferența în raport cu prestațiile familiale acordate în statul membru de reședință al copilului. Acest sistem, instituit prin articolul 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, este aplicabil în trei sferturi din cazurile de plată a prestațiilor familiale pentru copii care au reședința în alte state membre.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0096"><NO.P>96.</NO.P><TXT>În ceea ce privește, în al treilea rând, <HT TYPE="ITALIC">justificarea existenței unei discriminări</HT> invocată de Republica Austria, cu titlu subsidiar, <HT TYPE="ITALIC">întemeiată pe obiectivul de a garanta echivalența în termeni de valoare a sprijinului</HT> <HT TYPE="ITALIC">și a reducerii financiare în Austria cu celelalte state membre în funcție de reședința copilului</HT>, Comisia susține că această justificare nu constituie un motiv imperativ de interes general recunoscut și se întemeiază pe argumente referitoare la inexistența unei inegalități de tratament și la coerența mecanismului de ajustare care sunt, în plus, contrazise de excepția de la acest mecanism în favoarea funcționarilor austrieci detașați.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0097"><NO.P>97.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, Comisia, susținută de Republica Slovacă, apreciază că Republica Austria, atunci când consideră că trebuia să reacționeze la distorsiunile din sistem care rezultă din faptul că sprijinul financiar al lucrătorilor migranți depășea nivelul de reducere a cheltuielilor acestora, pare să piardă din vedere faptul că lucrătorii originari din alte state membre contribuie la finanțarea sistemului social și fiscal austriac în același mod ca lucrătorii austrieci, indiferent de locul de reședință al copiilor lor. Comisia subliniază că venitul pe care acești lucrători îl primesc în Austria în schimbul prestației lor economice este luat în considerare în aceeași măsură, atât pentru calculul contribuției plătite de angajatori pentru finanțarea alocațiilor familiale, cât și pentru calculul impozitului.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">b)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Republica Austria</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">1)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">În ceea ce privește discriminarea indirectă a lucrătorilor migranți ca urmare a aplicării unui criteriu de referință legat de locul de reședință al copiilor</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="6"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">i)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la inexistența unei discriminări indirecte</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0098"><NO.P>98.</NO.P><TXT>Potrivit Republicii Austria, mecanismul de ajustare nu conduce la o inegalitate de tratament a unor situații identice, ci garantează ca situații diferite să fie tratate de asemenea în mod diferit. Republica Austria amintește că obiectivul urmărit de legiuitorul austriac prin acordarea unor avantaje sociale și fiscale părinților care au copii în întreținere este de a le permite să suporte o parte din cheltuielile efectuate de aceștia pentru întreținerea copiilor lor. Acesta conduce la necesitatea de a distinge situația lucrătorilor cu copii care au reședința în străinătate de cea a lucrătorilor cu copii care au reședința în Austria, care nu sunt comparabile din punct de vedere material din cauza diferențelor de cost al vieții din statele membre și, în consecință, de nivel al cheltuielilor pentru achiziții echivalente.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0099"><NO.P>99.</NO.P><TXT>În plus, ea arată, asemenea Regatului Danemarcei, că, potrivit poziției Comitetului European pentru Drepturi Sociale, însărcinat cu supravegherea punerii în aplicare a Cartei Sociale Europene<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0073"><P>Semnată la Torino la <DATE ISO="19611018">18 octombrie 1961</DATE>.</P></NOTE> și a acestei carte modificate din <DATE ISO="19960503">3 mai 1996</DATE>, cerința nediscriminării în ceea ce privește<?PAGE NO="29"?> prestațiile de securitate socială în temeiul articolului 12 alineatul (4) din carta menționată nu se opune ajustării lor în cazul în care copilul locuiește într‑un stat în care costurile vieții sunt net inferioare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0074"><P>Republica Austria citează documentul Consiliului Europei intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0064" ID="QS0064"/>Digest of the case law of the European Committee of Social Rights<QUOT.END REF.START="QS0064" CODE="201D" ID="QE0064"/>, decembrie 2018, p. 141, disponibil la următoarea adresă de internet: https://rm.coe.int/digest-2018-parts‑i-ii‑iii‑iv‑en/1680939f80.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0100"><NO.P>100.</NO.P><TXT>Republica Austria constată că garantarea aceleiași puteri de cumpărare în funcție de costul vieții în diferite state este de asemenea pusă în aplicare nu numai printr‑un coeficient corector pentru remunerația funcționarilor Uniunii, inclusiv pentru alocațiile familiale, atunci când acestea sunt datorate unei alte persoane decât acești funcționari<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0075"><P>Republica Austria vizează articolul 64 și articolul 67 alineatul (4) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, precum și al patrulea considerent al Regulamentului (CE, CECO, Euratom) nr. 2594/98 al Consiliului din <DATE ISO="19981127">27 noiembrie 1998</DATE> de modificare a Regulamentului (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 de stabilire a Statutului funcționarilor Comunităților Europene, precum și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai acestor Comunități (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="325" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1998">JO 1998, L 325, p. 1</REF.DOC.OJ>). În această privință, ea face trimitere la argumentul Regatului Danemarcei potrivit căruia Curtea a subliniat, în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140508">8 mai 2014</DATE>, <NAME.CASE>Wiering</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑347/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:300">EU:C:2014:300</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), care privea încă Regulamentul nr. 1408/71, că destinatarul alocațiilor familiale este copilul. Prin urmare, ajustarea unor astfel de alocații ar fi conformă cu interpretarea care a fost dată deja principiului egalității de tratament.</P></NOTE>, ceea ce conduce la luarea în considerare a locului de reședință al copiilor, ci și printr‑o clasificare a țărilor care participă la programul Erasmus+ în trei categorii pentru a ajusta cuantumul subvenției studenților pentru cheltuielile lor de ședere și de deplasare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0076"><P>Republica Austria face trimitere la documentul Comisiei intitulat <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0065" ID="QS0065"/>Erasmus+ Programme Guide<QUOT.END REF.START="QS0065" CODE="201D" ID="QE0065"/>, versiunea 2 (2020) din <DATE ISO="20200226">26 februarie 2020</DATE>, p. 45, disponibil la următoarea adresă de internet: https://erasmus‑plus.ec.europa.eu/sites/default/files/2021-09/erasmus_programme_guide_2020_v2_en.pdf.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0101"><NO.P>101.</NO.P><TXT>Republica Austria face trimitere, în plus, la Concluziile Consiliului din <DATE ISO="20201009">9 octombrie 2020</DATE> privind consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID‑19 și dincolo de aceasta<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0077"><P>Documentul 11721/2/20 REV 2, disponibil la următoarea adresă de internet: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST‑11721-2020-REV-2/fr/pdf.</P></NOTE>. Făcând referire la Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19920624">24 iunie 1992</DATE> privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0078"><P><REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="245" PAGE.FIRST="46" DATE.PUB="1992">JO 1992, L 245, p. 46</REF.DOC.OJ>.</P></NOTE>, ea arată că Consiliul a identificat, printre trei principii esențiale, pe cel al <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0066" ID="QS0066"/><HT TYPE="ITALIC">[a]decv[ării]</HT><QUOT.END REF.START="QS0066" CODE="201D" ID="QE0066"/>, care îl determină să considere că <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0067" ID="QS0067"/>nevoile de bază ar trebui acoperite de prestațiile de venit minim într‑un mod adecvat, ținând seama de standardele de viață și de nivelurile prețurilor […] din statul membru în cauză<QUOT.END REF.START="QS0067" CODE="201D" ID="QE0067"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0102"><NO.P>102.</NO.P><TXT>În ceea ce privește argumentele Comisiei întemeiate pe lipsa uniformității puterii de cumpărare pe teritoriul austriac, Republica Austria arată, mai întâi, că diferențele de putere de cumpărare sunt foarte reduse comparativ cu cele care există în statele membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0079"><P>Republica Austria a dat următorul exemplu: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0068" ID="QS0068"/>[P]uterea de cumpărare în Viena ([statul] federa[t] cu rata cea mai scăzută) reprezintă aproximativ 92 % din puterea de cumpărare din Austria Inferioară. În plus, diferențele dintre puterea de cumpărare pe cap de locuitor în cadrul circumscripțiilor din Austria Inferioară sunt mai mari decât diferențele de putere de cumpărare dintre [statele] federa[te] austriece. A se vedea https://retailreport.at/sites/default/files/2019-05/GfK%20Kaufkraft%20 C3 %B4sterreich%202019.pdf. În schimb, puterea de cumpărare în Bulgaria reprezenta, în anul 2019, 52 % din puterea de cumpărare medie a celor 27 de state membre […], în timp ce puterea de cumpărare în Austria reprezenta 113 % din aceasta (a se vedea https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00120/default/table?lang=de).<QUOT.END REF.START="QS0068" CODE="201D" ID="QE0068"/></P></NOTE> și că ar trebui să fie prevăzută o ajustare în funcție de regiuni și în aceste state. Dificultățile care ar fi generate de un astfel de sistem ar justifica recurgerea la calcularea de către Eurostat a unei valori medii per stat, care prezintă avantajul de a fi un criteriu obiectiv care evită să se ridice problema cazurilor în care există diferențe mici de putere de cumpărare, de exemplu în Germania sau în Italia.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="30"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0103"><NO.P>103.</NO.P><TXT>În continuare, Republica Austria consideră că, potrivit jurisprudenței Curții, o astfel de raportare la cuantumuri uniforme și aproximative ar fi legală<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0080"><P>Republica Austria citează Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150224">24 februarie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Sopora</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑512/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:108">EU:C:2015:108</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, la fel și alegerea criteriului privind diferența costului vieții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0081"><P>Republica Austria citează Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19630717">17 iulie 1963</DATE>, <NAME.CASE>Italia/Comisia</NAME.CASE> (<NO.CASE>13/63</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1963:20">EU:C:1963:20</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0004">4</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140918">18 septembrie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Bundesdruckerei</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑549/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2235">EU:C:2014:2235</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În această privință, ea face trimitere de asemenea la Concluziile avocatei generale Kokott prezentate în cauza Hosse<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0082"><P><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑286/03</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2005:621">EU:C:2005:621</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0109">109</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>. Este vorba despre răspunsul avocatei generale Kokott la argumentul, invocat în cadrul acestei cauze, împotriva exportului unei prestații, potrivit căruia <HT TYPE="ITALIC">cuantumul prestației este ajustat în funcție de costurile de întreținere și de îngrijire</HT> din statul în care se află sediul instituției competente.</P></NOTE>, potrivit cărora <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0069" ID="QS0069"/>statului care acordă prestațiile i s‑ar putea recunoaște eventual dreptul de a ajusta prestația în cazul unei diferențe vădite la nivelul prețurilor în statul de domiciliu al beneficiarului, în măsura în care Regulamentul nr. 1408/71 nu se opune acestui lucru. Acest argument nu poate conduce însă în niciun caz la un refuz total al acordării prestației către persoana în cauză<QUOT.END REF.START="QS0069" CODE="201D" ID="QE0069"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0104"><NO.P>104.</NO.P><TXT>În sfârșit, Republica Austria observă că Uniunea se referă la regiunile care nu aparțin în niciun caz la mai mult de un stat membru printre altele în cadrul aprecierii eligibilității pentru sprijinul regional al cărui scop este tocmai promovarea coeziunii și, prin urmare, armonizarea condițiilor de viață în cadrul Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0083"><P>Decizia de punere în aplicare 2014/99/UE a Comisiei din <DATE ISO="20140218">18 februarie 2014</DATE> de stabilire a listei regiunilor eligibile pentru finanțare din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european și a statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020 (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="050" PAGE.FIRST="22" DATE.PUB="2014">JO 2014, L 50, p. 22</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>. Ea consideră că, dacă argumentația susținută de Comisie în prezenta procedură ar fi corectă, ar fi dificil să se califice drept adecvat faptul că regiunile Burgenland (Austria), Bratislava (Slovacia) și Transdanubia de Vest (Ungaria) – având comune învecinate direct cu Deutsch Jahrndorf (Austria), Rusovce (Slovacia) și Rajka (Ungaria) – au drepturi foarte diferite la resursele de sprijin regional al Uniunii, deși sunt direct frontaliere între ele.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="6"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">ii)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la justificarea obiectivă a unei discriminări indirecte, cu titlu subsidiar</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0105"><NO.P>105.</NO.P><TXT>În primul rând, Republica Austria susține că Comisia a citat documente care nu justifică faptul că ea urmărea un obiectiv specific de realizare de economii și că analiza sa este infirmată de lucrările pregătitoare ale reglementării naționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0084"><P>Este vorba despre proiectele de legi care au dat naștere legilor federale citate la notele de subsol 7 și 8 din prezentele concluzii, precum și despre explicațiile guvernului privind aceste proiecte care figurează în documentele menționate la nr. 111 și 190 din anexele la procesele‑verbale stenografiate ale ședințelor Nationalrat (Consiliul Național, Austria) cu privire la a XXVI‑a legislatură, disponibile la următoarele adrese de internet: https://www.parlament.gv.at/PAKT/VHG/XXVI/I/I_00111/fname_692212.pdf și, respectiv, https://www.parlament.gv.at/PAKT/VHG/XXVI/I/I_00190/fname_698479.pdf.</P></NOTE> și în special de evaluarea consecințelor sale în termeni de eficacitate<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0085"><P>Republica Austria se referă la documentele menționate la nr. 111 și 190 din anexele la procesele‑verbale stenografiate ale ședințelor Consiliului Național privind a XXVI‑a legislatură, p. 3, precum și, respectiv, p. 8 și urm.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0106"><NO.P>106.</NO.P><TXT>În al doilea rând, în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">alocațiile familiale</HT> și <HT TYPE="ITALIC">creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere</HT>, Republica Austria amintește, pe de o parte, că, potrivit jurisprudenței constante a Curții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0086"><P>Republica Austria face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180628">28 iunie 2018</DATE>, <NAME.CASE>Crespo Rey</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑2/17</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2018:511">EU:C:2018:511</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0045">45</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și următoarele, precum și jurisprudența citată), și la Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 68).</P></NOTE>, este de competența statelor membre să își organizeze sistemele de securitate socială respective și că, în acest cadru, ea a modificat modul de calcul al prestațiilor, în funcție de costul real al vieții, în sensul majorării sau al reducerii, pentru a răspunde obiectivelor de acoperire a unei părți din cheltuielile legate în mod obișnuit de întreținerea copiilor și de echitate a sistemului social în termeni de valoare. Pe de altă parte, Republica Austria face trimitere la jurisprudența instanțelor civile austriece referitoare la pensia alimentară pentru copiii care locuiesc în străinătate. Această pensie alimentară este calculată în funcție de condițiile de viață<?PAGE NO="31"?> medii ale debitorului obligației de întreținere și de puterea de cumpărare din țara în care trăiește copilul. Pe această bază, nevoile beneficiarului obligației de întreținere sunt corelate în mod concret și individual cu condițiile de viață ale părinților. Ea arată de asemenea că constatarea faptului că alocațiile familiale nu acoperă decât nevoile esențiale nu modifică în niciun fel funcția lor de sprijin<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0087"><P>În această privință, Republica Austria face trimitere la explicațiile care figurează în documentul menționat la nr. 111 din anexele la procesele‑verbale stenografiate ale ședințelor Consiliului Național privind a XXVI‑a legislatură, p. 1 și următoarele (a se vedea nota de subsol 84 din prezentele concluzii).</P></NOTE>, având în vedere că aceste prestații urmăresc, în principiu, același obiectiv ca pensia alimentară, și anume acoperirea cheltuielilor suportate în mod obișnuit de părinți pentru întreținerea copilului lor, și că este lipsit de relevanță faptul că nivelul de abstractizare este, prin natura sa, puțin mai ridicat în cazul unei prestații de stat de care beneficiază toți copiii decât în cadrul evaluării individuale a pensiei alimentare a unui părinte pentru un anumit copil.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0107"><NO.P>107.</NO.P><TXT>În al treilea rând, în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0070" ID="QS0070"/>plus</HT><QUOT.END REF.START="QS0070" CODE="201D" ID="QE0070"/> și <HT TYPE="ITALIC">alte credite fiscale</HT>, Republica Austria arată că mecanismul de ajustare garantează că cheltuielile reale vor fi luate în considerare în mod echitabil și că toți contribuabilii care exercită o activitate profesională, care au copii, vor fi tratați în mod egal în ceea ce privește capacitatea lor contributivă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0108"><NO.P>108.</NO.P><TXT>În această privință, ea face referire din nou la principiul capacității contributive<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0088"><P>A se vedea punctul 46 din prezentele concluzii.</P></NOTE> în temeiul căruia cheltuielile generate de copii trebuie luate în considerare din punct de vedere fiscal într‑o măsură adecvată. Acest principiu și‑ar avea temeiul în dreptul Uniunii în domeniul fiscalității directe și ar constitui un principiu general al dreptului fiscal în cadrul Uniunii. Astfel, în Hotărârea din <DATE ISO="20110915">15 septembrie 2011</DATE>, Schulz‑Delzers și Schulz<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0089"><P><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑240/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:591">EU:C:2011:591</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>.</P></NOTE>, Curtea ar fi statuat că o comparabilitate a două situații de fapt sub aspectul indemnizațiilor acordate pentru stabilirea reședinței în afara țării de origine <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0071" ID="QS0071"/>nu există […] în lumina obiectivului urmărit prin aplicarea unui barem progresiv de impozitare care […] este întemeiat în mod necesar pe o apreciere a capacității contributive a contribuabilului realizată pe baza condițiilor de trai de pe teritoriul statului membru vizat<QUOT.END REF.START="QS0071" CODE="201D" ID="QE0071"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0109"><NO.P>109.</NO.P><TXT>În al patrulea rând, ea afirmă că, din moment ce mecanismul de ajustare a prestațiilor familiale și a avantajelor fiscale în cauză garantează acordarea unui sprijin sau a unei reduceri de aceeași valoare, acesta nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului urmărit.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0110"><NO.P>110.</NO.P><TXT>În ceea ce privește argumentele Comisiei întemeiate pe Raportul Curții de Conturi, Republica Austria observă că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>întrucât acordarea creditelor fiscale în funcție de situația familială este legată de creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere și, prin urmare, de alocațiile familiale pentru a căror plată este necesar să se constate în ce stat are reședința copilul în cauză, cheltuiala administrativă suplimentară care rezultă din mecanismul de ajustare în funcție de statul de reședință este foarte limitată și</P></ITEM><ITEM><P>s‑a constatat că numărul copiilor care au reședința în alte state membre pentru care există un drept la alocații familiale a crescut de la <FT TYPE="NUMBER">1500</FT> în anul 2002 la aproximativ <FT TYPE="NUMBER">130000</FT> în anul 2016 și că situațiile care prezintă un caracter de extraneitate <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0072" ID="QS0072"/><HT TYPE="ITALIC">au fost controlate mai des decât situațiile naționale ca urmare a calificării riscului</HT><QUOT.END REF.START="QS0072" CODE="201D" ID="QE0072"/>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><?PAGE NO="32"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0111"><NO.P>111.</NO.P><TXT>În ceea ce privește argumentul Comisiei potrivit căruia, pentru aproximativ trei sferturi dintre copiii care au reședința în alte state membre, Republica Austria nu efectuează decât plăți ale unor diferențe<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0090"><P>A se vedea punctul 95 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, aceasta observă că chiar și aceste plăți, inclusiv creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere, rămân, în numeroase cazuri, mai mari decât prestațiile primare din statul de reședință al copilului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0112"><NO.P>112.</NO.P><TXT>În ceea ce privește argumentul general al Comisiei, susținut de asemenea de Republica Croația, de Republica Polonă și de Republica Slovenia, întemeiat pe faptul că ar fi inechitabil ca lucrătorii să plătească impozite în Austria, precum și contribuții reținute din salariile lor și să participe astfel la finanțarea prestațiilor în litigiu, pentru a le primi în final numai sub forma unor prestații ajustate în termeni de valoare pentru copiii lor care au reședința în alt stat membru, Republica Austria apreciază că baza de calcul al contribuțiilor angajatorului nu este relevantă și că nu există niciun raport între o eventuală obligație fiscală și dreptul la prestații plătite de stat. Invers, dacă obligația fiscală a lucrătorului ar avea influență asupra exportului prestațiilor de securitate socială, atunci norma prevăzută la articolul 70 din Regulamentul nr. 883/2004 ar fi contrară dreptului Uniunii.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="5"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">2)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">În ceea ce privește discriminarea indirectă a lucrătorilor migranți ca urmare a reglementărilor aplicabile funcționarilor care lucrează în străinătate</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="6"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">i)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la inexistența unei discriminări indirecte</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0113"><NO.P>113.</NO.P><TXT>Republica Austria arată că argumentul Comisiei în susținerea existenței unei discriminări indirecte nu poate privi decât situația funcționarilor austrieci care lucrează în străinătate ai căror copii s‑au mutat de asemenea și că aceasta nu este comparabilă cu cea a lucrătorilor migranți din motive juridice și materiale. Pe de o parte, funcționarii care lucrează în străinătate ar fi supuși unui regim special de scutire de la regimul fiscal și de securitate socială al statului gazdă în temeiul articolelor 33, 34 și 37 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0091"><P>Încheiată la Viena la <DATE ISO="19610418">18 aprilie 1961</DATE> și intrată în vigoare la <DATE ISO="19640424">24 aprilie 1964</DATE>.</P></NOTE>, precum și al articolelor 48 și 49 din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0092"><P>Încheiată la Viena la <DATE ISO="19630424">24 aprilie 1963</DATE> și intrată în vigoare la <DATE ISO="19670319">19 martie 1967</DATE>.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0114"><NO.P>114.</NO.P><TXT>În plus, specificitatea situației funcționarilor care lucrează în străinătate s‑ar regăsi și în dreptul Uniunii, la articolul 45 alineatul (4) TFUE, precum și la articolul 11 alineatul (3) litera (b) și la articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul nr. 883/2004<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0093"><P>Republica Austria precizează că, în timp ce lucrătorul migrant este afiliat la regimul austriac de securitate socială în temeiul articolului 11 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004, funcționarul austriac, detașat în alt stat membru, rămâne afiliat la regimul austriac de securitate socială în temeiul literei (b) a aceleiași dispoziții. Același lucru este valabil pentru funcționarii care au un loc de muncă secundar în calitate de salariați sau care exercită o activitate profesională în calitate de lucrători care desfășoară o activitate independentă în temeiul articolului 13 alineatul (4) din Regulamentul nr. 883/2004.</P></NOTE>, din care ar rezulta că funcționarii care lucrează în străinătate nu au dreptul, în statele gazdă, la alocații familiale și, în consecință, nici la plăți ale unor diferențe sau la prestații suplimentare legate de situația lor familială.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0115"><NO.P>115.</NO.P><TXT>În sfârșit, în temeiul dreptului austriac, se consideră că funcționarii care lucrează în străinătate își desfășoară activitatea pe teritoriul național în ceea ce privește regimul de securitate socială și tratarea situației lor din punct de vedere fiscal. În plus, în materie civilă, ei intră întotdeauna sub incidența instanței de drept comun austriece.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="33"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0116"><NO.P>116.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, în ceea ce privește diferențele materiale, funcționarii care lucrează în străinătate, supuși unui regim de mutări regulate, își păstrează, de regulă, domiciliul și centrul intereselor lor în Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0117"><NO.P>117.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, potrivit Republicii Austria, dacă s‑ar considera că situația funcționarilor care lucrează în străinătate este comparabilă cu cea a lucrătorilor migranți, ar rezulta din aceasta că primii, întrucât sunt excluși de la aplicarea mecanismului de ajustare, nu sunt favorizați, ci dezavantajați, dacă îi avem în vedere în ansamblu. Ar trebui să se țină seama de faptul că cea mai mare parte a funcționarilor din Republica Austria care lucrează în străinătate, detașați în alte state membre, precum și în state părți la Acordul privind SEE și în Elveția, se află în state în care costul vieții este mai mare decât cel din Austria.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0118"><NO.P>118.</NO.P><TXT>În această privință, Comisia nu poate invoca un număr mai mare de lucrători migranți afectați de mecanismul de ajustare în raport cu funcționarii austrieci detașați fără a demonstra, conform jurisprudenței Curții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0094"><P>Republica Austria se referă la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20100617">17 iunie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Portugalia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑105/08</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:345">EU:C:2010:345</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0026">26</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și următoarele).</P></NOTE>, că proporția lucrătorilor migranți în cauză este mai mare decât cea a funcționarilor puși în aceeași situație defavorabilă.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="6"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">ii)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la justificarea obiectivă a unei discriminări indirecte, cu titlu subsidiar</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0119"><NO.P>119.</NO.P><TXT>În cazul în care Curtea ar considera că reglementările aplicabile funcționarilor care lucrează în străinătate constituie o discriminare indirectă, Republica Austria invocă drept justificare, ca motiv imperativ de interes general, obligația de solicitudine a statului față de acești funcționari, corelată cu obligația lor de loialitate față de ea. După ce a subliniat că Comisia nu repune în discuție temeiul acestei justificări în cadrul acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Republica Austria face trimitere, în această privință, la anumite hotărâri ale Curții referitoare la principiul solicitudinii care privesc activități exercitate de agenți în cadrul instituțiilor Uniunii și în administrația publică a statelor membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0095"><P>Republica Austria citează Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19800528">28 mai 1980</DATE>, <NAME.CASE>Kuhner/Comisia</NAME.CASE> (<NO.CASE>33/79 și 75/79</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1980:139">EU:C:1980:139</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0022">22</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20180713">13 iulie 2018</DATE>, <NAME.CASE>SQ/BEI</NAME.CASE> (<NO.CASE>T‑377/17</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:T:2018:478">EU:T:2018:478</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0146">146</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20170622">22 iunie 2017</DATE>, <NAME.CASE>Bechtel</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑20/16</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2017:488">EU:C:2017:488</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0035">35</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20201112">12 noiembrie 2020</DATE>, <NAME.CASE>Fleig/SEAE</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑446/19 P</NO.CASE>, nepublicată, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:918">EU:C:2020:918</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0067">67</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0120"><NO.P>120.</NO.P><TXT>În opinia Republicii Austria, ea dă dovadă, în calitatea sa de angajator, de o solicitudine sporită față de funcționarii săi care își desfășoară activitatea pe teritoriul național și în străinătate întrucât aplică acestora din urmă un sistem coerent, care poate fi gestionat din punct de vedere practic, întemeiat pe dreptul internațional, potrivit căruia aceștia intră sub incidența dreptului național al statului de origine pornind de la principiul că toate consecințele juridice sunt legate de domiciliul lor în acest stat. Ea observă de asemenea că aplicarea mecanismului de ajustare în cadrul Uniunii, dar nu în afara acesteia din urmă, ar fi contrară obligației de solicitudine a Republicii Austria față de funcționarii săi, pentru care trebuie să garanteze egalitatea de tratament.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="6"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="ITALIC">iii)</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu titlu subsidiar, cu privire la un eventual argument întemeiat pe lipsa de coerență a mecanismului de ajustare</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0121"><NO.P>121.</NO.P><TXT>Cu titlu introductiv, Republica Austria arată că, în cadrul avizului motivat, Comisia nu a contestat reglementările aplicabile funcționarilor care lucrează în străinătate decât din perspectiva unei discriminări indirecte. Ea afirmă că, dacă, în cadrul argumentației sale<?PAGE NO="34"?> dezvoltate în susținerea cererii sale introductive, Comisia i‑ar reproșa de asemenea lipsa de coerență a reglementărilor care fac obiectul acțiunii și care instituie un mecanism de ajustare, acest argument ar trebui respins ca inadmisibil, conform jurisprudenței Curții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0096"><P>Republica Austria face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20071218">18 decembrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Spania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑186/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:813">EU:C:2007:813</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0018">18</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0122"><NO.P>122.</NO.P><TXT>Dacă totuși acest argument ar trebui să fie examinat, Republica Austria reia elementele din răspunsul său care privesc faptul că reglementările aplicabile funcționarilor care lucrează în străinătate fac parte dintr‑un sistem global coerent în mod intrinsec. Ea adaugă că Curtea a statuat că nu orice excepție de la o reglementare națională conduce la incoerența acesteia, în special în cazul în care domeniul său de aplicare este deosebit de restrâns și că această situație se regăsește în speță<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0097"><P>Republica Austria face trimitere la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20090519">19 mai 2009</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑531/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:315">EU:C:2009:315</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0069">69</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0073">73</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">2.</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Apreciere</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">a)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la existența unei discriminări indirecte</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0123"><NO.P>123.</NO.P><TXT>În ceea ce privește temeiurile celui de al doilea motiv invocat de Comisie, care nu sunt contestate, se poate aminti că Curtea a statuat că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>noțiunea de <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0073" ID="QS0073"/>avantaj social<QUOT.END REF.START="QS0073" CODE="201D" ID="QE0073"/>, în sensul articolului 7 din Regulamentul nr. 492/2011, cuprinde toate avantajele sociale și fiscale care, legate sau nu de un contract de muncă, sunt recunoscute, în general, în favoarea lucrătorilor naționali, <HT TYPE="ITALIC">în principal datorită calității lor obiective de lucrător sau pentru simplul fapt că au reședința pe teritoriul național</HT>, a căror extindere la lucrătorii resortisanți ai altor state membre este, prin urmare, aptă să faciliteze mobilitatea acestora în cadrul Uniunii, precum și, ca urmare a acestui fapt, integrarea lor în statul membru gazdă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0098"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctele 24 și 25, precum și jurisprudența citată).</P></NOTE> și</P></ITEM><ITEM><P>articolul 7 alineatul (2) din acest regulament se poate aplica avantajelor sociale care intră totodată în domeniul de aplicare specific al Regulamentului nr. 883/2004<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0099"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctele 44 și 46, precum și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0124"><NO.P>124.</NO.P><TXT>În speță, alocația familială și creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere sunt atât prestații familiale care intră sub incidența principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004, cât și avantaje sociale care intră în domeniul de aplicare al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011, în timp ce bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0074" ID="QS0074"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0074" CODE="201D" ID="QE0074"/>, creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, creditul fiscal pentru familie monoparentală și creditul fiscal pentru pensie alimentară intră sub incidența principiului egalității de tratament prevăzut la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="35"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0125"><NO.P>125.</NO.P><TXT>În această privință, din jurisprudența Curții rezultă că:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>principiul egalității de tratament, astfel cum este afirmat la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0100"><P>A se vedea de asemenea, ca expresie particulară a principiului general al nediscriminării, articolul 5 litera (b) din acest regulament, care consacră principiul asimilării faptelor, astfel cum l‑a reamintit Curtea în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20200312">12 martie 2020</DATE>, <NAME.CASE>Caisse d’assurance retraite et de la santé au travail d’Alsace‑Moselle</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑769/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2020:203">EU:C:2020:203</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, în conformitate printre altele cu articolul 45 alineatul (2) TFUE, interzice nu numai discriminările evidente întemeiate pe cetățenia beneficiarilor regimurilor de securitate socială, ci și orice forme disimulate de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc, în fapt, la același rezultat<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0101"><P>A se vedea prin analogie Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110622">22 iunie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Landtová</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑399/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:415">EU:C:2011:415</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0042">42</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, precum și jurisprudența citată), referitoare la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1408/71, care concretizează principiul prevăzut la articolul 39 CE, devenit articolul 45 TFUE, care era redactat în esență în aceiași termeni precum cei ai articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004. Totuși, domeniul de aplicare personal al acestui al doilea regulament este diferit de primul, întrucât nu este limitat la lucrători și la membrii familiilor acestora. În această privință, foarte recent, în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210715">15 iulie 2021</DATE>, <NAME.CASE>A (Servicii publice de îngrijiri medicale)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑535/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:595">EU:C:2021:595</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0040">40</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Curtea a arătat că principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate, prevăzut la articolul 18 primul paragraf TFUE, este particularizat la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 în privința cetățenilor Uniunii care se prevalează de prestațiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din acest regulament. Curtea a amintit de asemenea jurisprudența sa constantă potrivit căreia articolul 18 primul paragraf TFUE nu are vocația de a se aplica în mod autonom decât în situațiile reglementate de dreptul Uniunii pentru care Tratatul FUE nu prevede norme speciale de interzicere a discriminării. Astfel, situația este diferită în domeniul liberei circulații a lucrătorilor. A se vedea în această privință în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20211125">25 noiembrie 2021</DATE>, <NAME.CASE>Finanzamt Österreich (Alocații familiale pentru lucrători umanitari)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑372/20</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:962">EU:C:2021:962</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0068">68</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>această interdicție rezultă și din articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0102"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 54 și jurisprudența citată).</P></NOTE>, care reprezintă, în domeniul specific al acordării avantajelor sociale, expresia particulară a principiului egalității de tratament consacrat la articolul 45 alineatul (2) TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0103"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctele 24 și 70, precum și jurisprudența citată).</P></NOTE> și</P></ITEM><ITEM><P>acest articol 7 alineatul (2) trebuie interpretat în același mod ca articolul 45 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0104"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 70 și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0126"><NO.P>126.</NO.P><TXT>În consecință, interpretarea articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și a articolului 7 din Regulamentul nr. 492/2011, întrucât urmăresc să asigure libera circulație a lucrătorilor, trebuie să fie coordonată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0127"><NO.P>127.</NO.P><TXT>În ceea ce privește relația dintre aceste două regulamente ale căror domenii de aplicare se suprapun<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0105"><P>A se vedea prin analogie Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20210715">15 iulie 2021</DATE>, <NAME.CASE>A (Servicii publice de îngrijiri medicale)</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑535/19</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2021:595">EU:C:2021:595</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0061">61</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, Curtea a subliniat aplicabilitatea generală a Regulamentului nr. 492/2011 în ceea ce privește <HT TYPE="ITALIC">libera circulație a lucrătorilor</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0106"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 44 și jurisprudența citată).</P></NOTE>. Ea a reiterat astfel soluția adoptată cu ocazia examinării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor întemeiate de Comisie atât pe încălcarea Regulamentului nr. 1408/71 ca urmare a stabilirii criteriului reședinței pentru exportabilitatea prestațiilor de boală, cât și pe posibilitatea de a justifica alegerea acestui criteriu, având în vedere articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din <DATE ISO="19681015">15 octombrie 1968</DATE> privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0107"><P><REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="257" PAGE.FIRST="2" DATE.PUB="1968">JO 1968, L 257, p. 2</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 11. Regulamentul nr. 1612/68 a fost abrogat de Regulamentul nr. 492/2011. Curtea a făcut trimitere în special la Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110505">5 mai 2011</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑206/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:283">EU:C:2011:283</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea punctele 36 și 37 din această hotărâre.</P></NOTE>. În consecință, aplicarea articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004 ar putea fi rezervată situațiilor care nu sunt acoperite de Regulamentul nr. 492/2011, chiar dacă Regulamentul nr. 883/2004 conține dispoziții speciale care interzic clauzele de rezidență, în special la articolul 7<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0108"><P>A se vedea prin analogie Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20070911">11 septembrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Hendrix</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑287/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:494">EU:C:2007:494</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0051">51</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0052">52</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>). A se vedea de asemenea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctele 65 și 69-71).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="36"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0128"><NO.P>128.</NO.P><TXT>Republica Austria susține, cu titlu principal, că mecanismul de ajustare pentru prestațiile familiale, precum și pentru avantajele sociale și fiscale nu conduce la o inegalitate de tratament. Ea arată în esență, pe de o parte, că, întrucât obiectivul prestațiilor și al avantajelor este fie de a rambursa o parte din cheltuielile suportate de părinți pentru întreținerea copiilor, fie de a reduce sarcinile fiscale ale acestora, situațiile lucrătorilor cu copii care nu au reședința în Austria și a celor care au reședința în acest stat nu sunt comparabile din cauza diferențelor de nivel de viață dintre statele membre. Pe de altă parte, în aplicarea mecanismului de ajustare, lucrătorii migranți obțin sprijinul de care au nevoie în funcție de costul vieții în statul de reședință al copilului.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0129"><NO.P>129.</NO.P><TXT>Cu toate acestea, astfel cum a statuat Curtea, condițiile impuse de dreptul național trebuie considerate ca fiind indirect discriminatorii atunci când, deși sunt aplicabile indiferent de cetățenie, <HT TYPE="ITALIC">îi afectează în principal pe lucrătorii migranți sau marea majoritate a persoanelor vizate sunt lucrători</HT> <HT TYPE="ITALIC">migranți</HT>, atunci când sunt aplicabile fără a face distincție, însă pot fi îndeplinite mai ușor de lucrătorii naționali decât de lucrătorii migranți sau atunci când prezintă riscul de a acționa în special în detrimentul acestora din urmă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0109"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20070118">18 ianuarie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Celozzi</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑332/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:35">EU:C:2007:35</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20191205">5 decembrie 2019</DATE>, <NAME.CASE>Bocero Torrico și Bode</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑398/18 și C‑428/18</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2019:1050">EU:C:2019:1050</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0041">41</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0130"><NO.P>130.</NO.P><TXT>În speță, din criteriul legat de reședința copiilor stabilit de reglementarea austriacă rezultă că reducerea cuantumului prestațiilor familiale, precum și al avantajelor sociale și fiscale îi afectează în principal pe lucrătorii migranți, din moment ce copiii acestora sunt în special susceptibili de a avea reședința în alt stat membru<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0110"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20130620">20 iunie 2013</DATE>, <NAME.CASE>Giersch și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑20/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:411">EU:C:2013:411</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 56).</P></NOTE>. În plus, din tabelele care prevăd coeficienții de ajustare a cuantumurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0111"><P>A se vedea nota de subsol 9 din prezentele concluzii.</P></NOTE> prestațiilor care privesc statele frontaliere ale Republicii Austria rezultă foarte clar că, din cauza diferenței de nivel de viață care există în majoritatea acestor state în raport cu Republica Austria, lucrătorii care și‑au exercitat libertatea de circulație din aceste state sunt în mare majoritate cei care vor primi prestații, precum și avantaje sociale și fiscale de un cuantum mai mic decât cel acordat în Austria. Or, potrivit datelor din Raportul Curții de Conturi prezentat de Comisie<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0112"><P>A se vedea punctul 15.1, exemplul 6, p. 45, din Raportul Curții de Conturi.</P></NOTE> și invocat de Republica Austria, aproximativ 50 % din plățile din anul 2016 priveau copii cu reședința în Ungaria, precum și în Slovacia și 40 % din aceste plăți priveau copii cu reședința în Republica Cehă, în Polonia, în România, precum și în Slovenia.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0131"><NO.P>131.</NO.P><TXT>Această analiză este confirmată de explicațiile guvernului austriac referitoare la estimările efectelor ajustării referitoare la bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0075" ID="QS0075"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0075" CODE="201D" ID="QE0075"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0113"><P>A se vedea documentul menționat la nr. 190 din anexele la procesele‑verbale stenografiate ale ședințelor Consiliului Național privind a XXVI‑a legislatură, p. 2 (a se vedea nota de subsol 84 din prezentele concluzii).</P></NOTE>. Aceste elemente trebuie corelate cu constatarea Curții de Conturi potrivit căreia numărul copiilor beneficiari a crescut de șase ori între anii 2004 și 2016 în paralel cu deschiderea pieței austriece a muncii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0114"><P>A se vedea punctul 15.1, exemplul 5, p. 44, și punctul 15.2, p. 45, din Raportul Curții de Conturi. În această privință, la nota de subsol 34 din acest raport se precizează că, la <DATE ISO="20040501">1 mai 2004</DATE>, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Ungaria, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacă s‑au alăturat Uniunii, urmate de Republica Bulgaria și de România la <DATE ISO="20070101">1 ianuarie 2007</DATE>. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, Republica Austria a beneficiat de perioade tranzitorii de șapte ani, astfel încât piața austriacă a muncii a fost deschisă în anul 2011 statelor care au aderat în anul 2004 și în anul 2014 statelor care au aderat în anul 2007. Republica Croația s‑a alăturat Uniunii la <DATE ISO="20130701">1 iulie 2013</DATE>, iar în anul 2020 a avut loc o deschidere la piața austriacă a muncii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0132"><NO.P>132.</NO.P><TXT>În opinia noastră, numai aceste elemente sunt suficiente pentru a stabili, fără a trebui să se examineze argumentele suplimentare discutate de părți, că distincția operată în reglementarea austriacă în ceea ce privește cuantumul prestațiilor exportabile în funcție de locul de reședință al<?PAGE NO="37"?> copiilor în statele membre îi afectează mai mult pe lucrătorii migranți și constituie o discriminare indirectă pe motiv de cetățenie care nu poate fi admisă decât dacă este justificată în mod obiectiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0115"><P>A se vedea Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 56).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0133"><NO.P>133.</NO.P><TXT>Din câte știm, Curtea nu a făcut referire în mod expres la această condiție cu ocazia aplicării articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004. Cu toate acestea, singura hotărâre a Curții privind articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1408/71 care prevedea în termeni similari principiul egalității de tratament poate, în opinia noastră, să fie transpusă în speță<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0116"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110622">22 iunie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Landtová</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑399/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:415">EU:C:2011:415</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0046">46</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În plus, subliniem că Curtea a interpretat articolul 67 din Regulamentul nr. 883/2004, care urmărește ca un lucrător să nu fie descurajat să își exercite dreptul la liberă circulație<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0117"><P>A se vedea punctele 66 și 67 din prezentele concluzii, precum și prin analogie Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20021107">7 noiembrie 2002</DATE>, <NAME.CASE>Maaheimo</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑333/00</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2002:641">EU:C:2002:641</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011, și a verificat numai în acest temei justificările invocate de instanța de trimitere. Deducem de aici că alegerea de către un stat membru a unui criteriu de reședință aplicabil prestațiilor familiale poate fi justificată de asemenea având în vedere regula interpretării coordonate a articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011, care rezultă din temeiul lor comun, și anume articolul 45 TFUE, care stabilește obiectivul de a garanta libera circulație a lucrătorilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0118"><P>A se vedea în această privință punctul 127 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="4"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">b)</HT></HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD"><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la justificarea discriminării indirecte</HT></HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0134"><NO.P>134.</NO.P><TXT>Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții referitoare la aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011, pentru a fi justificată, discriminarea indirectă trebuie să fie de natură să asigure realizarea unui obiectiv legitim și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0119"><P>A se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20161214">14 decembrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Bragança Linares Verruga și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑238/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:949">EU:C:2016:949</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea Caisse pour l’avenir des enfants (Copil al soțului unui lucrător frontalier) (punctul 58 și jurisprudența menționată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0135"><NO.P>135.</NO.P><TXT>Comisia susține în mod întemeiat că Republica Austria nu invocă niciun motiv care să poată justifica discriminarea indirectă generată de mecanismul de ajustare a cuantumului prestațiilor, precum și al avantajelor sociale și fiscale pe care l‑a instituit.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0136"><NO.P>136.</NO.P><TXT>Astfel, în cadrul prezentei acțiuni, Republica Austria arată, pe de o parte, cu susținerea în esență a Regatului Danemarcei și a Regatului Norvegiei, că ajustarea cuantumului prestațiilor urmărește să asigure că <HT TYPE="ITALIC">sprijinul și reducerea subsecventă a cheltuielilor familiale corespund în termeni de valoare celor acordate în Austria</HT><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0120"><P>Trebuie să se observe că Republica Austria contestă obiectivul pe care l‑ar fi urmărit, potrivit Comisiei, de a face economii bugetare. Astfel, din înscrisurile prezentate de aceasta rezultă o evaluare a diminuării cheltuielilor, fără să se confirme însă o asemenea intenție.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0137"><NO.P>137.</NO.P><TXT>Or, în primul rând, trebuie, în opinia noastră, să se sublinieze din nou că prestațiile acordate sunt forfetare<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0121"><P>A se vedea punctele 77-79 din prezentele concluzii.</P></NOTE> și nu țin seama de nevoile reale ale copilului. În această privință, împărtășim de asemenea punctul de vedere al României potrivit căruia Republica Austria nu poate utiliza aceleași argumente pentru a contesta existența unei discriminări și pentru a o justifica.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="38"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0138"><NO.P>138.</NO.P><TXT>În al doilea rând, din demonstrația cifrică efectuată de Comisie<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0122"><P>Comisia se referă, la punctul 44 din cererea introductivă, la tabelul privind clasificarea statelor federate austriece în anul 2019, disponibil la următoarea adresă de internet: https://cdn2.hubspot.net/hubfs/2405078/cms‑pdfs/fileadmin/user_upload/dyna_content/de/documents/news/20190508_news_kaufkraft_dach_dfin.pdf, p. 3.</P></NOTE>, care nu este repusă în discuție de Republica Austria, rezultă în mod clar că această corespondență în termeni de valoare nu este asigurată pe teritoriul austriac<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0123"><P>Comisia explică faptul că de exemplu puterea de cumpărare se ridică la 104,7 % din media austriacă în Austria Inferioară, față de numai 97,6 % în Carintia. Astfel, în temeiul reglementării austriece privind avantajele sociale și fiscale în Austria, un lucrător beneficiază, pentru un copil care are reședința de exemplu în comuna Arnoldstein din Carintia, de o contribuție la cheltuielile de întreținere a copilului său în proporție de 100 % din sumele forfetare care este mai mare cu 7,1 % decât cea a unui lucrător al cărui copil are reședința în Austria Inferioară.</P></NOTE> și că nu există proporțional nicio coerență între diferențele de cost al vieții constatate în Austria și coeficienții aplicați în anumite state membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0124"><P>În continuarea exemplului precedent, Comisia ilustrează efectele mecanismului de ajustare austriac, precizând că persoanele care lucrează în Austria, dar ai căror copii au reședința în Arnoldstein în Carintia, în Tarvisio (Italia) sau în Kranjska Gora (Slovenia), primesc fiecare trei sume forfetare diferite, și anume 100 %, 94,8 % și, respectiv, 79 % din cuantumul prestației. Or, suma forfetară este mai mare decât costul mediu al vieții în Austria și trebuie să se considere că, în aceste trei comune adiacente, deși sunt situate în trei state membre diferite, costul vieții pentru nevoile cotidiene este absolut comparabil în mod obiectiv tocmai ca urmare a liberei circulații a bunurilor și serviciilor garantate de Uniune.</P></NOTE>. În plus, astfel cum subliniază Republica Slovacă, în cadrul acestor state membre pot exista disparități<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0125"><P>De exemplu, potrivit Republicii Slovace, costul vieții variază între estul țării și regiunea orașului Bratislava, în care este chiar mult mai ridicat decât în regiunea orașului Viena.</P></NOTE>, ceea ce demonstrează importanța locului în care sunt efectuate cumpărăturile, în cazul în care s‑ar admite un sistem de corespondență cu nivelul prețurilor.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0139"><NO.P>139.</NO.P><TXT>Argumentul Republicii Austria potrivit căruia diferențele de putere de cumpărare sunt semnificativ mai mari, în special cu Bulgaria<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0126"><P>Republica Austria arată că puterea de cumpărare din Bulgaria reprezenta, în anul 2019, 52 % din puterea de cumpărare medie din cele 27 de state membre ale Uniunii, în timp ce puterea de cumpărare din Austria reprezenta 113 % din aceasta (a se vedea nota de subsol 79 din prezentele concluzii). A se vedea de asemenea punctul 53 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, ceea ce compensează și efectele mecanismului de ajustare, nu este de natură să repună în discuție toate aceste constatări.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0140"><NO.P>140.</NO.P><TXT>În consecință, obiectivul care urmărește să se asigure că sprijinul și reducerea consecutivă a cheltuielilor familiale corespund în termeni de valoare celor acordate în Austria nu este, în opinia noastră, de natură să justifice discriminarea indirectă în cauză.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0141"><NO.P>141.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, Republica Austria susține că obiectivul superior al mecanismului de ajustare a cuantumului avantajelor sociale și fiscale este <HT TYPE="ITALIC">stabilirea sau restabilirea funcției de sprijin, precum și a echității sistemului social</HT>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0142"><NO.P>142.</NO.P><TXT>Asemenea Comisiei, arătăm, în primul rând, că din Raportul Curții de Conturi<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0127"><P>A se vedea punctul 18.2, p. 51 din Raportul Curții de Conturi.</P></NOTE> rezultă că ajustarea prestațiilor familiale în funcție de nivelul prețurilor din statul membru în cauză în raport cu Republica Austria este de natură să genereze costuri suplimentare, chiar dacă acest impact este minimizat de Republica Austria. Or, aceste costuri trebuie în mod necesar să fie suportate de toți cei care contribuie la bugetul de stat. În acest context, considerăm că este oportun să precizăm că în acest raport se indică de asemenea<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0128"><P>A se vedea punctul 23.2, p. 60 și 61, punctul 23.4, p. 62, precum și punctul 25, p. 62-65 din Raportul Curții de Conturi.</P></NOTE>, astfel cum subliniază Comisia și Republica Polonă, că motivul care ar putea pune în pericol echilibrul financiar al sistemului de securitate socială nu este plata unor prestații către lucrătorii ai căror copii au reședința în afara Republicii Austria, care reprezintă aproximativ 6 %<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0129"><P>A se vedea punctul 15.1, tabelul 8, din Raportul Curții de Conturi.</P></NOTE> din cheltuielile cu prestațiile familiale, ci lipsa unui control adecvat în ceea ce privește acordarea acestor prestații.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="39"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0143"><NO.P>143.</NO.P><TXT>În al doilea rând, împărtășim opiniile exprimate de Comisie<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0130"><P>A se vedea punctul 97 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, precum și de Autoritatea de Supraveghere AELS și de Republica Slovenia potrivit cărora este primordial să se amintească faptul că normele care protejează libertatea de circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii și al SEE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0131"><P>A se vedea articolul 28 alineatul (2) din Acordul privind SEE, care interzice orice discriminare pe motive de cetățenie între salariații statelor membre în ceea ce privește încadrarea, remunerarea și celelalte condiții de muncă, precum articolul 45 alineatul (2) TFUE.</P></NOTE>, inclusiv egalitatea de tratament, se întemeiază pe un sistem global în care, pe de o parte, legislația aplicabilă în materie de securitate socială este, în general, legislația statului membru în care persoana în cauză își desfășoară activitatea salariată sau independentă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0132"><P>A se vedea considerentul (17) al Regulamentului nr. 883/2004.</P></NOTE> și, pe de altă parte, lucrătorii migranți contribuie la finanțarea politicilor sociale ale statului membru gazdă prin contribuțiile atât fiscale, cât și sociale plătite pentru activitatea pe care o desfășoară în acest stat<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0133"><P>A se vedea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20161214">14 decembrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Bragança Linares Verruga și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑238/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:949">EU:C:2016:949</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0050">50</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, ceea ce justifică egalitatea prestațiilor sau a avantajelor acordate<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0134"><P>Autoritatea de Supraveghere AELS a rezumat principiul astfel: <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0076" ID="QS0076"/>[Î]n ceea ce privește realizarea liberei circulații a lucrătorilor, piața internă a SEE impune prestații egale pentru o muncă egală.<QUOT.END REF.START="QS0076" CODE="201D" ID="QE0076"/></P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0144"><NO.P>144.</NO.P><TXT>În speță, constatăm, asemenea Republicii Cehe, Republicii Croația și Republicii Polone, că, din punct de vedere pur economic, din moment ce alocațiile familiale austriece sunt finanțate prin contribuții ale angajatorilor calculate pe baza cuantumului total al salariilor lucrătorilor, un lucrător migrant participă, ca urmare a acestui fapt, în același mod ca un lucrător național, la stabilirea cuantumului sumelor plătite de angajatorul său.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0145"><NO.P>145.</NO.P><TXT>În plus, în ceea ce privește bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0077" ID="QS0077"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0077" CODE="201D" ID="QE0077"/> și celelalte credite fiscale în cauză, Republica Austria a arătat că aceste avantaje erau finanțate prin impozitul pe venitul lucrătorilor, ceea ce lipsește de validitate de asemenea orice justificare a alegerii de către legiuitorul austriac a lipsei de reciprocitate printr‑un obiectiv de echitate socială.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0146"><NO.P>146.</NO.P><TXT>În consecință, considerăm că diferența de tratament în funcție de locul de reședință al copilului lucrătorului în cauză nu este nici adecvată, nici necesară în vederea stabilirii sau a restabilirii funcției de sprijin, precum și a echității sistemului social.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0147"><NO.P>147.</NO.P><TXT>Pentru toate motivele prezentate anterior, considerăm că reglementarea austriacă referitoare la ajustarea cuantumului prestațiilor familiale, precum și al avantajelor sociale și fiscale pentru persoanele care lucrează în Austria ai căror copii au reședința în alt stat membru este contrară principiului egalității de tratament prevăzut atât la articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004, cât și la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0148"><NO.P>148.</NO.P><TXT>În consecință, propunem Curții să statueze că al doilea motiv invocat de Comisie este întemeiat.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">VI.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cu privire la cheltuielile de judecată</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0149"><NO.P>149.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Curții, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât considerăm că concluziile Comisiei trebuie admise de către Curte, Republica Austria trebuie să suporte cheltuielile de judecată.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="40"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0150"><NO.P>150.</NO.P><TXT>În conformitate cu articolul 140 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, potrivit căruia statele membre, statele părți la Acordul privind SEE, altele decât statele membre, precum și Autoritatea de Supraveghere AELS care au intervenit în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Croația, Republica Polonă, România, Republica Slovenia și Republica Slovacă, precum și Regatul Norvegiei și Autoritatea de Supraveghere AELS suportă propriile cheltuieli de judecată.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">VII.</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0151"><NO.P>151.</NO.P><TXT>Având în vedere considerațiile care precedă, propunem Curții să se pronunțe după cum urmează:</TXT><P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>1)</NO.P><TXT>Prin instituirea unui mecanism de ajustare referitor la alocația familială și la creditul fiscal pentru copil aflat în întreținere pentru lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul:</TXT><P><LIST TYPE="NDASH"><ITEM><P>articolelor 7 și 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20040429">29 aprilie 2004</DATE> privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și</P></ITEM><ITEM><P>al articolului 4 din Regulamentul nr. 883/2004 și al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20110405">5 aprilie 2011</DATE> privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii.</P></ITEM></LIST></P></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>2)</NO.P><TXT>Prin instituirea, pentru lucrătorii migranți ai căror copii au reședința permanentă în alt stat membru, a unui mecanism de ajustare referitor la bonusul familial <QUOT.START CODE="201E" REF.END="QE0078" ID="QS0078"/>plus<QUOT.END REF.START="QS0078" CODE="201D" ID="QE0078"/>, la creditul fiscal pentru gospodărie cu venit unic, la creditul fiscal pentru familie monoparentală și la creditul fiscal pentru pensie alimentară, Republica Austria nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>3)</NO.P><TXT>Obligă Republica Austria la plata cheltuielilor de judecată.</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>4)</NO.P><TXT>Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Croația, Republica Polonă, România, Republica Slovenia și Republica Slovacă, precum și Regatul Norvegiei și Autoritatea de Supraveghere AELS suportă propriile cheltuieli de judecată.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>