|
19.9.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 244/20 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1558 AL COMISIEI
din 22 iulie 2015
de completare a Regulamentului (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului, prin stabilirea unui tablou de bord al indicatorilor pentru aplicarea garanției UE
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (1), în special articolul 7 alineatul (14),
întrucât:
|
(1) |
Proiectele Băncii Europene de Investiții (denumită în continuare „BEI”), sprijinite prin garanția UE în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (denumit în continuare „FEIS”), ar trebui să fie evaluate în conformitate cu procedurile de evaluare și de precauție ale BEI, inclusiv cu metoda de evaluare a valorii adăugate bazată pe trei piloni („metoda 3PVA”). |
|
(2) |
Evaluarea acestor proiecte ar trebui efectuată prin raportarea la un tablou de bord al indicatorilor, care să se bazeze pe metoda 3PVA a BEI. Utilizarea unui astfel de tablou de bord ar trebui să permită implementarea eficientă a FEIS, asigurând totodată standarde de înaltă calitate a evaluării. |
|
(3) |
Tabloul de bord al indicatorilor ar trebui să fie utilizat pentru a asigura direcționarea garanției UE către proiectele cu o valoare adăugată mai ridicată. |
|
(4) |
Dacă organismele de conducere ale BEI decid să revizuiască metoda 3PVA a BEI, Comisia și BEI ar trebui să examineze cu promptitudine necesitatea revizuirii și, după caz, a modificării tabloului de bord al indicatorilor, în conformitate cu versiunea revizuită a metodei 3PVA, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
În anexa la prezentul regulament este prevăzut tabloul de bord al indicatorilor menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/1017. Acest tablou de bord trebuie să fie utilizat de Comitetul pentru investiții al FEIS, pentru a asigura o evaluare independentă și transparentă a utilizării potențiale și efective a garanției UE.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 iulie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
ANEXĂ
Tabloul de bord al indicatorilor
1. Principii generale
Comitetul pentru investiții, instituit în conformitate cu articolul 7 alineatele (7)-(12) din Regulamentul (UE) 2015/1017, utilizează un tablou de bord al indicatorilor (denumit în continuare „tabloul de bord”), pentru a evalua valoarea adăugată a unei operațiuni care ar putea fi sprijinită de BEI, în temeiul garanției UE (1). Acesta instrument va permite Comitetului pentru investiții să prioritizeze utilizarea garanției UE pentru operațiunile care prezintă punctaje și valoare adăugată mai ridicate. BEI calculează punctajele și indicatorii ex ante și monitorizează rezultatele la finalizarea proiectului. Comitetul pentru investiții primește atât punctajele obținute în cadrul pilonilor relevanți, cât și valoarea fiecărui indicator.
Tabloul de bord este alcătuit din patru piloni:
|
— |
pilonul 1: Contribuția la îndeplinirea obiectivelor de politică ale FEIS |
|
— |
pilonul 2: Calitatea și viabilitatea proiectului |
|
— |
pilonul 3: Contribuția tehnică și financiară |
|
— |
pilonul 4: Indicatori complementari |
Datorită domeniilor de aplicare distincte, fiecare pilon trebuie evaluat individual, fără a se proceda la o agregare într-un rating unic. Comitetul pentru investiții acordă o importanță egală fiecărui pilon, la prioritizarea proiectelor, indiferent dacă pilonul prezintă un punctaj numeric sau dacă este compus din indicatori calitativi și cantitativi fără punctaj. În conformitate cu articolul 7 alineatul (14) din Regulamentul FEIS, Comitetul pentru investiții folosește acest tablou de bord pentru a garanta o evaluare independentă și transparentă a utilizării potențiale și efective a garanției UE. Această prevedere nu aduce atingere și este complementară examinării proiectelor potențiale de către Comitetul pentru investiții în temeiul articolului 7 alineatul (7) din Regulamentul FEIS.
2. Tabloul de bord
Fiecare operațiune FEIS este evaluată în cadrul fiecăruia dintre cei 4 piloni. Ratingul se calculează pe baza punctelor obținute pentru o serie de indicatori din cadrul fiecărui pilon, utilizând următorul barem:
|
Puncte |
Rating pilonul 2 |
Rating pilonii 1 și 3 |
|
0-49 |
Marginal |
Scăzut |
|
50-99 |
Acceptabil |
Moderat |
|
100-149 |
Bun |
Semnificativ |
|
≥ 150 |
Excelent |
Înalt |
Pilonul 4 va include indicatori complementari de natură calitativă sau cantitativă și nu va fi consolidat într-un rating individual.
Pilonul 1: Contribuția la obiectivele de politică ale FEIS
Pilonul 1 evaluează coerența operațiunii cu obiectivele generale ale FEIS și contribuția ei la îndeplinirea respectivelor obiective, conform prevederilor articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/1017. Metodologia de evaluare a ratingului global din cadrul pilonului 1 se bazează pe contribuția operațiunii, iar ratingul poate fi clasificat ca „scăzut”, „moderat”, „semnificativ” sau „înalt”.
Evaluarea se bazează pe următoarele dimensiuni:
— „contribuția la îndeplinirea obiectivelor FEIS”: toate proiectele trebuie să contribuie la atingerea a cel puțin unuia dintre obiectivele generale din cadrul FEIS. Proiectele cu prioritate scăzută în materie de politică, cum ar fi un drum „neprioritar” din rețeaua TEN, primesc un rating scăzut.
— „obiective-cheie”: articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/1017 identifică, pentru fiecare dintre obiectivele de politică generale, o serie de domenii de politică-cheie, care sunt considerate a avea o importanță deosebită. Proiectele din aceste domenii de politică-cheie vor avansa cu o treaptă în baremul de rating. Ratingul trebuie să țină cont și de caracteristicile specifice ale proiectului, care conduc la o contribuție deosebit de ridicată, cum ar fi proiectele demonstrative sau proiectele care aduc o contribuție majoră la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Proiecte care îndeplinesc obiective multiple, inclusiv de tip orizontal, precum coeziunea și schimbările climatice, vor avansa cu o treaptă în baremul de rating.
Se utilizează un indicator unic, cu patru niveluri de rating. Pentru calcularea ratingului total, pentru fiecare treaptă de rating sunt alocate până la 50 de puncte. După însumarea (fără ponderare) a punctelor, ratingul proiectului este clasificat ca „scăzut” (sub 50 puncte), „moderat” (între 50 și 99 de puncte), „semnificativ” (între 100 și 149 de puncte) sau „înalt” (de la 150 de puncte în sus).
Pilonul 2: Calitatea și viabilitatea proiectului
Pilonul 2 este alcătuit dintr-o serie de indicatori, destinați a evalua calitatea și viabilitatea operațiunii. Sunt prezentate abordări diferite pentru investițiile în proiecte individuale și cele efectuate prin împrumuturi intermediate cu beneficiari multipli.
Sunt prevăzute următoarele dimensiuni și indicatori aferenți, care trebuie aplicați în evaluarea proiectelor individuale:
— „creșterea economică” (indicatorul 1 – valori cuprinse între 0 și 100 de puncte): Contribuția unui proiect la o creștere economică sustenabilă provine din impactul socioeconomic al proiectului din punct de vedere al costurilor și al beneficiilor. În măsura posibilului, rata de rentabilitate economică („RRE”) este cuantificată pe baza bunelor practici din domeniul economic. Aceasta ia în considerare costurile și beneficiile socioeconomice ale proiectului, inclusiv efectele sale colaterale (de exemplu, efectele pozitive asupra cercetării, dezvoltării și inovării, beneficiile climatice pe termen lung sau, dimpotrivă, impactul asupra pieței muncii sau efectele negative asupra mediului). Cu toate acestea, există și proiecte a căror RRE este dificil de estimat. De exemplu, o serie de sectoare sunt condiționate de respectarea standardelor UE, principala lor problemă fiind posibilitatea de a garanta adoptarea soluției celei mai puțin costisitoare, mai degrabă decât evaluarea rentabilității economice globale (un exemplu în acest sens este tratarea apei și a deșeurilor). Pentru aceste sectoare, evaluarea calității se bazează pe valori de referință sectoriale. Pentru operațiunile care grupează împrumuturi-cadru, evaluarea se bazează în principal pe strategia de investiții și pe criteriile aplicate de promotorul proiectului.
În general, rata minimă de rentabilitate pentru finanțări din partea BEI este de 5 %. Pentru un proiect standard, o RRE de 5-7 % este considerată „acceptabilă”, o RRE de 7-10 % este „bună”, în timp ce un proiect cu o RRE de peste 10 % este considerat „excelent”. Cu toate acestea, clasificarea rezultatelor se bazează și pe unele considerații sectoriale. Acele sectoare privite în prezent ca fiind mai puțin sustenabile din punct de vedere ecologic (cum ar fi anumite moduri de transport) vor fi finanțate numai dacă sunt considerate „bune” din punct de vedere al interesului economic, și anume dacă au o RRE de minimum 7 %. Pe de altă parte, în cazul anumitor proiecte cu beneficii climatice pe termen lung, acestea sunt avute în vedere pentru finanțare dacă produc o RRE situată în intervalul 3,5-5 % – cu introducerea categoriei „marginal”. Din cauza profilului lor de risc și de randament, ratingul atribuit proiectelor din sectorul privat este considerat „marginal” pentru o RRE de 5-7 %, „acceptabil” pentru 7-10 %, „bun” pentru 10-15 % și „excelent” pentru o RRE de peste 15 %. RRE se calculează ținând pe deplin seama de externalitățile pozitive și negative, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de mediu și de schimbările climatice. Rata minimă de rentabilitate poate fi ajustată de Comitetul director, dacă există dovezi conform cărora ea nu se situează la un nivel justificabil din punct de vedere economic, luând în considerare situația economică pe termen lung.
— „capacitățile promotorului” (indicatorul 2 – valori cuprinse între 0 și 30 de puncte): Aceste capacități sunt evaluate printr-o apreciere calitativă a capacității promotorului de a furniza proiectul la timp și în mod eficient, ținând-se totodată cont de contextul instituțional relevant și de orice asistență tehnică ce trebuie furnizată. Acest lucru este deosebit de important pentru împrumuturile-cadru, în cazul cărora se evaluează criteriile de prioritizare, implementarea proiectului, capacitatea/abilitățile de control, sistemele de monitorizare și control, precum și gestionarea cerințelor în materie de mediu, concurență și achiziții publice.
— „sustenabilitatea” (indicatorul 3 – valori cuprinse între 0 și 30 de puncte): Conform standardelor BEI, proiectele trebuie să fie nu doar viabile din punct de vedere economic, contribuind astfel la creșterea economică, ci și sustenabile din punct de vedere social și al mediului. Menținerea unor înalte standarde sociale și de mediu are o importanță critică. Aceste standarde sunt evaluate cu ajutorul orientărilor detaliate prevăzute în Ghidul practicilor sociale și de mediu (2).
— „ocuparea forței” de muncă (indicatorul 4 – valori cuprinse între 0 și 40 de puncte): Indicatorul de ocupare a forței de muncă acoperă ocuparea forței de muncă atât în faza de construcție, cât și în faza de exploatare. Necesarul de ocupare a forței de muncă în faza de construcție este estimat cu ajutorul unor coeficienți sectoriali specifici. Evaluarea ocupării forței de muncă în faza de exploatare trebuie realizată printr-o hotărâre a analistului de proiect, care compară proiectul cu experiența sectorială. Tabelul următor prezintă un rezumat al ratingului, defalcat pe ocuparea forței de muncă în faza de construcție și ocuparea forței de muncă în faza de exploatare. De exemplu, proiectele cu o componentă ridicată a utilizării forței de muncă în faza de construcție includ unele lucrări civile (în special, lucrările de reabilitare dispersate), eficiența energetică și silvicultura. O mai mare ocupare a forței de muncă în faza de exploatare este apanajul anumitor proiecte industriale.
|
Ocuparea forței de muncă |
1 punct |
20 de puncte |
40 de puncte |
|
Echivalent normă întreagă în faza de construcție (per milioane EUR cost investiție) |
< 3,5 |
3,5-7,0 |
> 7,0 |
|
Echivalent normă întreagă în faza de exploatare (per milioane EUR cost investiție) |
< 0,50 |
0,51-1,00 |
> 1,00 |
Ratingul global al proiectelor individuale din cadrul pilonului 2 se calculează însumând punctele celor patru subcategorii prezentate mai sus, pentru a acorda proiectului un rating global care poate fi „marginal” (sub 50 de puncte), „acceptabil” (între 50 și 99 de puncte), „bun” (între 100 și 149 de puncte) sau „excelent” (de la 150 de puncte în sus).
În ceea ce privește „împrumuturile intermediate cu beneficiari multipli (MBIL)”, pilonul 2 trebuie să furnizeze o evaluare a capacității și eficacității entităților financiare și de altă natură (inclusiv a instituțiilor de promovare) de a acționa în calitate de intermediari. Evaluarea se bazează pe următorii 3 indicatori independenți:
|
— |
capacitatea și viabilitatea intermediarului și calitatea mediului operațional; |
|
— |
sporirea accesului la finanțare și îmbunătățirea condițiilor de finanțare, inclusiv pentru beneficiarii finali; |
|
— |
ocuparea forței de muncă la nivelul beneficiarilor finali. |
Punctele acordate indicatorilor în fiecare categorie sunt însumate, fără ponderare, pentru a obține un rating global al proiectului, care poate fi „marginal” (sub 50 de puncte), „acceptabil” (între 50 și 99 puncte), „bun” (între 100 și 149 de puncte) sau „excelent” (de la 150 de puncte în sus).
Pilonul 3: Contribuția tehnică și financiară la proiect
Pilonul 3 se concentrează asupra valorii create de implicarea BEI și de sprijinul acordat de FEIS însuși, atât pe plan financiar, cât și nefinanciar. Această contribuție specifică este evaluată cu ajutorul a trei indicatori, fiecare măsurând dimensiuni complementare ale valorii adăugate:
|
— |
„contribuția financiară”, și anume îmbunătățirea condițiilor de finanțare ale contrapărții, în comparație cu alte surse de finanțare (reducerea ratei dobânzii și/sau o durată mai lungă de creditare); |
|
— |
„facilitarea financiară”, cu alte cuvinte, creșterea eficienței sprijinului acordat de celelalte părți interesate; mobilizarea de resurse ale părților terțe, în special din sectorul privat; efectele de semnalizare pentru alți creditori; |
|
— |
„contribuția și consilierea oferite de BEI”, și anume, pe de o parte, furnizarea de servicii nefinanciare, sub forma contribuțiilor/transferului de cunoștințe din partea experților, pentru a facilita implementarea proiectelor și a consolida capacitatea instituțională, iar pe de altă parte, consilierea în materie de structurare financiară. Aceste contribuții ar putea fi oferite în cadrul Platformei europene de consiliere în domeniul investițiilor și al oricărei alte facilități de consiliere deja existente, cum ar fi JASPERS, ELENA sau serviciile de consiliere Innovfin din cadrul Orizont 2020 sau prin alte mijloace adecvate, cum ar fi sprijinul în implementarea proiectelor. |
Fiecare indicator este cotat în mod independent, utilizând metodologia existentă, coerentă și bine documentată a BEI, cu eventualele modificări care pot surveni pe parcursul timpului. La fel ca și în cazul pilonului 1, ratingul variază de la „scăzut” la „înalt”. Însumând, fără ponderare, punctele atribuite fiecărui indicator din cadrul acestui pilon, se obține ratingul global al proiectului, care poate fi „scăzut” (sub 50 de puncte), „moderat” (între 50 și 99 puncte), „semnificativ” (între 100 și 149 de puncte) sau „înalt” (de la 150 de puncte în sus).
Pilonul 4: Indicatori complementari
Tabloul de bord este completat de următorii indicatori, care se raportează pentru fiecare operațiune în parte, pentru a reflecta aspecte transversale-cheie ale operațiunilor BEI în cadrul FEIS:
|
— |
adiționalitatea: se specifică dacă operațiunea este o activitate specială sau o operațiune normală. În cazul operațiunilor normale, se furnizează detalii suplimentare care să justifice adiționalitatea, așa cum este ea definită la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2015/1017; |
|
— |
un set de indicatori privind mediul macroeconomic în care se desfășoară proiectul, permițând, printre altele, membrilor Comitetului pentru investiții să evalueze potențialul impact asupra disparităților economice în cadrul Uniunii și potențialul de creștere pe termen lung: i) indicatori specifici situației investițiilor; ii) deviația PIB, calculată pe baza metodei funcției de producție aprobate de Consiliul Ecofin iii) creșterea potențială a PIB-ului; iv) indicatori specifici șomajului: rata șomajului, variația anuală a ratei șomajului și o comparație cu media UE; v) indicatorul costului compus al creditului pentru societățile nefinanciare sau, dacă acesta nu este disponibil, ratele dobânzilor bancare pentru societățile nefinanciare. În lumina acestor indicații, Comitetul pentru investiții trebuie să acorde o deosebită atenție proiectelor care contribuie la abordarea disparităților economice în cadrul Uniunii; |
|
— |
efectul multiplicator preconizat al intervenției FEIS; |
|
— |
contravaloarea finanțărilor private mobilizate; |
|
— |
cooperarea cu băncile naționale de promovare și sprijinirea platformelor de investiții; |
|
— |
cofinanțarea prin fondurile structurale și de investiții europene; |
|
— |
cofinanțarea prin alte instrumente ale UE (de exemplu, Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei etc.); |
|
— |
eficiența energetică realizată (pentru operațiunile relevante); |
|
— |
indicatorul „politici climatice” (pentru operațiunile relevante). |
(1) Tabloul de bord nu acoperă operațiunile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/1017.
(2) http://www.eib.org/attachments/strategies/environmental_and_social_practices_handbook_en.pdf