|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2024/3014 |
16.12.2024 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2024/3014 AL COMISIEI
din 13 decembrie 2024
de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de cabluri din fibre optice originare din India
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”) și, în special, articolul 9 alineatul (4) din acesta,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 16 noiembrie 2023, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de cabluri din fibre optice originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 3 octombrie 2023 de către Europacable (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de cabluri din fibre optice a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
Astfel cum se prevede în considerentele 3 și 4 din Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping provizorii privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din India (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), importurile produsului în cauză nu au fost supuse înregistrării. Nicio parte nu a formulat observații cu privire la acest aspect. |
1.3. Măsuri provizorii
|
(4) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 14 iunie 2024, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind acuratețea calculelor într-un termen de trei zile lucrătoare. Au fost primite observații de la MP Birla Group (denumit în continuare „Grupul Birla”) (4). |
|
(5) |
În urma comunicării rezumatului taxelor propuse menționat în considerentul 4, Grupul STL a susținut că documentul de informare prealabilă a fost incomplet, deoarece Comisia nu a furnizat explicații detaliate cu privire la respingerea eliminării profitului în interiorul grupului. În această etapă a procedurii, Comisia a luat în considerare numai observațiile referitoare la erorile materiale în calculul dumpingului. Afirmația Grupului STL nu se referea la astfel de erori materiale. În plus, Comisia a furnizat explicații detaliate cu privire la respingerea cererii privind eliminarea profitului intragrup în considerentul 74 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a considerat că documentul de informare prealabilă și comunicarea constatărilor provizorii au furnizat un set complet de informații, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19a din regulamentul de bază, care permit societății să prezinte observații cu privire la comunicarea constatărilor provizorii. |
|
(6) |
La 12 iulie 2024, Comisia a instituit prin intermediul regulamentului provizoriu taxe antidumping provizorii privind importurile de cabluri din fibre optice originare din India. |
1.4. Procedura subsecventă
|
(7) |
În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora au fost instituite măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, precum și producătorii-exportatori Grupul Birla, Grupul STL (5), APAR, Aberdare Technologies Private Limited (denumit în continuare „Aberdare”) și Finolex Cables Limited (denumit în continuare „Finolex”) și guvernul Indiei (denumit în continuare „GI”) au depus observații scrise prin care și-au exprimat opiniile, în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu. |
|
(8) |
Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu grupurile STL și Birla. |
|
(9) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, atunci când a fost cazul. |
|
(10) |
Astfel cum se prevede în considerentul 81 din regulamentul provizoriu, Comisia a investigat în continuare vânzările la export ale Grupului STL prin intermediul celei de a doua societăți afiliate, pentru a stabili prețul de export construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
|
(11) |
În acest scop, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, Comisia a efectuat o vizită de verificare la fața locului la sediul Metallurgica Bresciana (Dello, Italia) pentru a verifica datele prezentate. |
|
(12) |
Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de cabluri din fibre optice din India (acțiune denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. |
|
(13) |
În urma comunicării constatărilor finale au fost primite observații de la două grupuri de producători-exportatori, și anume Grupul Birla și Grupul STL. |
|
(14) |
Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Grupul Birla și Grupul STL. |
|
(15) |
La 30 octombrie 2024, Comisia a furnizat o comunicare suplimentară a constatărilor pentru observațiile primite de la GI în urma comunicării constatărilor provizorii și care nu au fost abordate în comunicarea constatărilor finale. Nu au fost prezentate observații suplimentare cu privire la comunicarea suplimentară. |
1.5. Afirmații referitoare la deschiderea procedurii
|
(16) |
În lipsa observațiilor privind deschiderea investigației după instituirea măsurilor provizorii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 7-39 din regulamentul provizoriu. |
1.6. Eșantionarea
|
(17) |
În lipsa observațiilor privind eșantionarea producătorilor din Uniune, a importatorilor și a producătorilor-exportatori din India, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile enunțate în considerentele 40-46 din regulamentul provizoriu. |
1.7. Perioada de investigație și perioada examinată
|
(18) |
În lipsa observațiilor privind perioada de investigație („PI”) și perioada examinată, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentul 50 din regulamentul provizoriu. |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
|
(19) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Europacable și-a reiterat dezacordul cu afirmația producătorilor-exportatori indieni potrivit căreia fibrele optice „care nu sunt învelite individual” ar trebui excluse din definiția produsului. Europacable a atras atenția Comisiei asupra riscului de declarare eronată a importurilor încadrate la un cod NC greșit și a solicitat Comisiei să informeze autoritățile vamale ale UE cu privire la un astfel de risc potențial. Comisia a luat act de această observație. |
|
(20) |
În lipsa altor observații privind produsul care face obiectul investigației, produsul în cauză, produsul similar și definiția produsului, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 51-61 din regulamentul provizoriu. |
3. DUMPINGUL
|
(21) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a primit observații scrise din partea autorităților indiene, din partea a două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion (Grupul Birla și Grupul STL), din partea a trei producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion și din partea reclamantului. |
3.1. Valoarea normală
|
(22) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Grupul Birla a prezentat patru observații cu privire la calcularea valorii normale, în special cu privire la anumite elemente relevante pentru stabilirea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”) aferente produsului similar în cursul perioadei de investigație. Comisia a acceptat o observație, deoarece s-a constatat că este justificată, și a respins celelalte trei afirmații. În ceea ce privește observațiile care au fost respinse, Comisia a considerat că observațiile în sine, precum și analiza și raționamentul respective sunt de natură confidențială. Explicații detaliate au fost furnizate grupului Birla numai în comunicarea specifică. |
|
(23) |
După comunicarea constatărilor provizorii, Grupul STL și GI au reiterat afirmația descrisă în considerentul 74 din regulamentul provizoriu conform căreia este necesar ca din costul de producție a cablurilor din fibre optice să se excludă profitul transferat între părțile afiliate sau între diviziile comerciale care fabrică produsele semifinite (cum ar fi sticla preformată și/sau fibrele optice) utilizate în producția de cabluri din fibre optice. Cu toate acestea, nici Grupul STL, nici GI nu au furnizat vreun element nou în comparație cu vizita de verificare. Prin urmare, Comisia și-a menținut concluziile provizorii și a respins această afirmație. |
|
(24) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Birla a formulat două observații privind calcularea valorii normale, mai precis tratamentul anumitor cheltuieli financiare și sursa costurilor administrative și a altor costuri generale și a profitului la construirea valorii normale. Comisia a respins ambele afirmații. În plus, Comisia a considerat că observațiile în sine, precum și analiza și raționamentul respective sunt de natură confidențială. Explicații detaliate au fost furnizate Grupului Birla. |
|
(25) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul STL și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să ia în considerare eliminarea profitului între divizii comerciale în conformitate cu evidențele contabile ale societăților, și anume GAAP și IFRS indiene. În plus, Grupul STL a susținut că profiturile care sunt eliminate în interiorul societății nu erau costuri asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză în sensul articolului 2.2.1.1 din Acordul antidumping și al articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Grupul STL a susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care a utilizat setul de date al diviziilor comerciale și nu situațiile financiare consolidate ale celor două societăți care fac parte din Grupul STL. În cele din urmă, Grupul STL a susținut că Comisia nu a luat în considerare toate elementele de probă disponibile cu privire la alocarea corespunzătoare a costurilor în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul antidumping și cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, respingând situațiile consolidate. |
|
(26) |
Pentru calcularea marjei de dumping, costurile de producție sunt stabilite pentru fiecare tip de produs, și anume NCP-uri, la fel ca și sumele de dumping care sunt apoi utilizate pentru calcularea marjelor de dumping. În evidențele contabile interne ale societăților (STL și STCS) sunt înregistrate la nivelul „numărului material” care poate fi legat de NCP stabilit în prezenta investigație. Situațiile consolidate ale societăților nu au permis stabilirea costului de producție per NCP și, prin urmare, nu au putut fi utilizate. |
|
(27) |
În plus, astfel cum se menționează în considerentul 74 din regulamentul provizoriu, Comisia a utilizat costurile de producție înregistrate și raportate de societăți în sistemul lor contabil și verificate de Comisie. Aceste costuri înregistrate de diviziile comerciale reflectau în mod corect costurile legate de produsele semifinite utilizate în producția de cabluri de fibre optice. În cursul vizitei de verificare, Comisia a solicitat societăților să furnizeze explicații detaliate cu privire la profitul transferat între divizii comerciale. Comisia a observat că Grupul STL a furnizat estimări diferite ale profiturilor noționale ale diviziunilor comerciale, fără a furniza nicio dovadă subiacentă, nereușind să stabilească o legătură între profitul consolidat (calculat pe baza eliminării profitului între divizii comerciale) și costul de producție al cablurilor de fibre optice la nivelul numărului material. |
|
(28) |
În plus, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia Comisia nu a luat în considerare toate elementele de probă disponibile cu privire la alocarea corespunzătoare a costurilor, Comisia a semnalat că articolul 2.2.1.1 din Acordul antidumping și articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază nu acoperă tratamentul profiturilor din interiorul societății. Aceste articole prevăd că, în mod normal, costurile trebuie calculate pe baza evidențelor păstrate de partea care face obiectul investigației. Acest aspect nu este în joc în cadrul prezentei investigații, întrucât Comisia a stabilit costul cablurilor de fibre optice ale societăților pe baza evidențelor lor. În plus, aceste articole prevăd metodologia care trebuie utilizată atunci când evidențele societății nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate produsului și vânzărilor produsului care face obiectul investigației și, în special, în cazul în care nu este disponibilă nicio metodă adecvată, trebuie să se acorde prioritate alocării costurilor pe baza cifrei de afaceri. Din nou, această chestiune nu este în discuție în cadrul prezentei investigații, deoarece costurile legate de produsul în cauză au fost înregistrate contabil de societate per divizie comercială și, prin urmare, nu a fost necesară nicio alocare a costurilor. În sfârșit, aceste articole prevăd tratarea costurilor în faza de demarare, situație care nu este în discuție în cazul de față. |
|
(29) |
Comisia a considerat că toate elementele de probă disponibile au fost evaluate în mod corespunzător și utilizate pentru stabilirea valorii normale. Elementele de probă au fost considerate fiabile și adecvate. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(30) |
În cadrul Grupului STL, o societate afiliată (STL) a primit redevențe și taxe de sediu de la o altă societate afiliată din cadrul aceluiași grup (STCS). În etapa provizorie, Comisia nu a alocat, la calcularea costurilor administrative și a altor costuri generale aferente vânzărilor de cabluri din fibre optice ale STL, veniturile obținute din redevențele și taxele de sediu plătite de STCS. Grupul STL și GI au susținut că, pe această bază, Comisia ar trebui, de asemenea, din motive de coerență, să nu ia în considerare la calcularea costurilor administrative și a altor costuri generale ale STCS cheltuielile suportate de STCS în legătură cu plata acestor redevențe și taxe de sediu. |
|
(31) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Redevențele și taxele de sediu plătite se refereau în mod clar la producția sau vânzarea de cabluri din fibre optice și, prin urmare, aceste cheltuieli trebuie să fie incluse în valoarea totală a costurilor administrative și a altor costuri generale aferente vânzărilor de cabluri din fibre optice. Pentru STL, redevențele și taxele de sediu plătite de STCS sunt considerate venituri. În special, veniturile obținute din vânzarea redevențelor nu sunt în mod real legate de „producția și vânzarea […] produsului similar de către exportatorul sau producătorul care face obiectul investigației” în sensul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cu alte cuvinte, veniturile provenite din drepturile de proprietate intelectuală nu sunt „legate în mod real de producția și vânzarea produsului specific în cauză” în sensul hotărârii Tribunalului în cauza Sveza (6). Aceste venituri sunt legate de ceea ce constituie în esență o activitate auxiliară din punctul de vedere al prezentei proceduri. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. |
|
(32) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul STL a susținut că Comisia a aplicat standarde duble prin tratarea redevențelor și a taxelor de sediu plătite de STCS drept cheltuială și, prin urmare, a inclus aceste cheltuieli în calculul costurilor administrative și a altor costuri generale pentru STCS, excluzând în același timp venitul corespunzător pentru STL la calcularea costurilor administrative și a altor costuri generale pentru STL. Grupul STL a reiterat faptul că, pentru ambele societăți, cheltuielile și veniturile din redevențe și din taxele de sediu ar trebui fie excluse, fie incluse în calculul costurilor administrative și a altor costuri generale ale acestor societăți. |
|
(33) |
Comisia clarifică faptul că cheltuielile legate de vânzările produselor fabricate de o societate și cheltuielile administrative sunt incluse în calculul costurilor administrative și a altor costuri generale ale unei societăți. Cu toate acestea, veniturile obținute din vânzarea de produse sau servicii sunt venituri și, prin definiție, nu costuri administrative și alte costuri generale. Prin urmare, pentru calcularea costurilor administrative și a altor costuri generale pentru STCS, Comisia a trebuit să includă cheltuielile plătite legate de redevențele și taxele de sediu pentru cablurile din fibre optice, deoarece acestea erau legate de vânzarea cablurilor din fibre optice. De asemenea, pentru calcularea costurilor administrative și a altor costuri generale pentru STL, au fost luate în considerare cheltuielile legate de vânzările de cabluri din fibre optice și nu a existat nicio bază factuală pentru a scădea veniturile generate de vânzarea redevențelor și a taxelor de sediu din costurile administrative și alte costuri generale ale cablurilor din fibre optice, deoarece acestea nu erau legate de vânzările de cabluri din fibre optice. În plus, Grupul STL nu a corelat aceste venituri cu costurile administrative și alte costuri generale ale STL utilizate în calculul societății respective, pe care le puteau compensa. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(34) |
În absența altor observații privind stabilirea valorii normale, considerentele 62-75 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
3.2. Prețul de export
|
(35) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a investigat societatea afiliată Grupului STL Metallurgica Bresciana, care a importat cabluri din fibre optice din India. Grupul STL a susținut că aceste importuri au fost utilizate de Metallurgica Bresciana pentru fabricarea altor produse. Cu toate acestea, verificarea la fața locului a arătat că valoarea adăugată adusă de filială a fost minimă și, prin urmare, aceste vânzări au reprezentat revânzări de cabluri din fibre optice importate din India. Grupul STL a explicat, de asemenea, că aceste achiziții au fost efectuate pentru a completa oferta de vânzare a Metallurgica Bresciana. Pe această bază, Comisia a concluzionat că, deși Metallurgica Bresciana era producător de cabluri din fibre optice, aceasta a acționat în calitate de importator/comerciant afiliat pentru aceste tranzacții. În consecință, astfel cum se descrie în considerentul 80 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește alți importatori/comercianți afiliați, Comisia a aplicat acestor tranzacții articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
|
(36) |
Grupul STL și GI au reiterat afirmația menționată în considerentul 78 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia Comisia ar trebui să trateze societatea afiliată STL France drept sucursală care administrează un antrepozit și nu drept importator afiliat. Nu au fost furnizate dovezi suplimentare în acest sens. |
|
(37) |
Prin urmare, Comisia și-a menținut opinia conform căreia STL France a acționat în calitate de importator afiliat și, prin urmare, prețul de export trebuia să fie construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
|
(38) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul STL a susținut că Comisia ar fi trebuit să efectueze o inspecție fizică la fața locului a STL France și că Comisia a ratat „elementele vizuale vitale” ale acestei entități, care ar fi permis Comisiei să constate că STL France „seamănă mai degrabă cu un comerciant” decât cu un importator. Grupul STL a susținut că, dacă societatea ar fi considerată un comerciant, ar trebui utilizat un profit de 10 % bazat pe profitul „comercianților din China sau Hong Kong” utilizat în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază în investigația privind cablurile din fibre optice împotriva Chinei. În plus, grupul STL a susținut că, întrucât Comisia a „inspectat” Metallurgica Bresciana la sediul său din Italia, STL France a fost tratată discriminatoriu. În observațiile sale confidențiale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Grupul STL a făcut referire la o probă colectată în timpul vizitei de verificare la fața locului a STL. |
|
(39) |
În primul rând, Comisia a observat că Grupul STL a furnizat informații contradictorii cu privire la rolul STL France. Deși Grupul STL a susținut inițial că STL France era un antrepozit, în urma comunicării constatărilor finale și fără alte explicații, acesta a început să argumenteze că STL France ar fi un comerciant și nu un importator. |
|
(40) |
Comisia a clarificat faptul că, în contextul unei investigații de apărare comercială, nu efectuează inspecții fizice la sediile societăților, ci, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul de bază, efectuează „vizite pentru a examina evidențele importatorilor, exportatorilor, comercianților, agenților, producătorilor, asociațiilor și organizațiilor comerciale și pentru a verifica informațiile furnizate cu privire la dumping și prejudiciu”. Cu alte cuvinte, Comisia efectuează vizite de verificare la fața locului pentru a se asigura că informațiile furnizate în răspunsul la chestionar sunt fiabile, și anume obiectivul unei verificări la fața locului este de a reconcilia răspunsul la chestionarul furnizat cu evidențele contabile ale societății și cu documentele contabile detaliate disponibile la sediul societății. |
|
(41) |
Comisia a efectuat o vizită de verificare la fața locului la sediul Metallurgica Bresciana din Italia, deoarece informațiile nu au putut fi verificate în cursul vizitei de verificare efectuate la sediul Grupului STL din India. Pe de altă parte, Comisia a fost în măsură să verifice informațiile furnizate de STL France în cursul verificării la fața locului la sediul STL, întrucât exista acces la evidențele contabile ale STL France. În plus, în răspunsul la cererea de clarificare, Grupul STL a afirmat că sistemul contabil al STL France era accesibil în India, dar că registrele contabile ale Metallurgica Bresciana erau accesibile numai în uzina din Italia, întrucât toate documentele sale contabile erau păstrate în Italia. Cele două societăți nu se aflau în aceeași situație, justificând abordările diferite ale echipei de investigație. În plus, s-a reamintit că nu există nicio obligație legală de efectuare a unei verificări la fața locului. În plus, societatea nu a explicat care ar fi elementele vizuale care diferențiază un comerciant de un importator. Prin urmare, afirmația potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să efectueze o vizită de verificare la fața locului la sediul STL France și că a tratat această societate în mod discriminatoriu a fost respinsă. |
|
(42) |
În ceea ce privește afirmația potrivit căreia STL France ar trebui să fie considerată drept comerciant, Comisia a clarificat faptul că profitul de 20 % utilizat la ajustarea STL France se bazează pe profitul realizat din activitățile comerciale (revânzările) ale importatorilor de cabluri din fibre optice constatate în investigația anterioară privind China, și anume societăți care desfășoară același tip de activități ca STL France. Prin urmare, contrar afirmației societății, acesta este cel mai bun substituent disponibil pentru STL France. Comisia observă, de asemenea, că proba colectată în urma verificării la fața locului la care a făcut referire Grupul STL în versiunea confidențială a observațiilor sale nu demonstrează că societatea nu este importatorul pentru tranzacțiile relevante și, prin urmare, nu susține afirmația Grupului STL în această privință. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(43) |
În plus, în urma comunicării constatărilor provizorii, Grupul STL și GI au susținut că marja de profit utilizată pentru construirea prețului de export în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază (și anume 20 %) nu poate fi considerată rezonabilă. S-a afirmat că sursa marjei de profit de 20 % a fost investigația precedentă privind cablurile din fibre optice împotriva Chinei (7) și, prin urmare, această marjă de profit nu poate fi considerată reprezentativă pentru un importator de cabluri din fibre optice din India. |
|
(44) |
Marja de profit de 20 % s-a bazat pe situațiile financiare verificate raportate de un importator neafiliat în cursul investigației precedente privind China. În absența cooperării din partea importatorilor neafiliați, Comisia a considerat că aceasta este un substitut adecvat și rezonabil pentru vânzările de cabluri din fibre optice pe piața UE și în acest caz, întrucât profitul s-a bazat pe tranzacțiile reale de pe piața europeană. |
|
(45) |
În plus, Grupul STL și GI au susținut că marja de dumping constatată în cazul importurilor din China a fost mult mai mare decât marja de dumping stabilită pentru Grupul STL în cadrul prezentei investigații, ceea ce ar putea explica profitul ridicat al importatorilor în cazul Chinei. |
|
(46) |
În această privință, ar trebui remarcat faptul că marja de dumping se calculează luând în considerare diferențele dintre valoarea normală și prețul de export, în timp ce marja de profit se stabilește prin compararea veniturilor totale aferente cablurilor din fibre optice cu costurile totale (prețurile de achiziție plus costurile VAG). Prin urmare, analiza marjelor de dumping și/sau a prețurilor de achiziție nu poate conduce la concluzii semnificative cu privire la nivelul marjei de profit a unui importator neafiliat. |
|
(47) |
Grupul STL a propus mai multe alternative pentru o marjă de profit rezonabilă a unui importator neafiliat: (i) profitul acumulat efectiv al STL France, (ii) profitul entității sale afiliate din Italia, Metallurgica Bresciana sau (iii) 5 % pe baza practicii Comisiei, atunci când nu sunt disponibile alte informații. În cele din urmă, Grupul STL a susținut că Comisia ar putea utiliza marjele de profit raportate de societățile implicate în același domeniu de activitate ca STL France. În acest sens, Grupul STL a prezentat un raport în care sunt enumerate 14 societăți, toate neafiliate Grupului STL. Acest raport a fost redactat inițial pentru autoritățile fiscale franceze. |
|
(48) |
Comisia a considerat că nu este posibil să se utilizeze marjele de profit ale părților afiliate, fapt care ar contraveni dispozițiilor articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, întrucât se consideră că afilierea are o incidență asupra acestora. Comisia observă, de asemenea, că o marjă de profit de 5 % se aplică numai în circumstanțe excepționale, atunci când nu există alte informații disponibile. În cazul de față, aceasta nu este aplicabilă, întrucât informațiile de care dispune Comisia arată în mod clar că o marjă de profit de 5 % în acest caz nu este adecvată. În cele din urmă, Comisia a examinat raportul prezentat de Grupul STL și a constatat că numai patru dintre societățile cotate la bursă aveau în catalogul lor de produse fibre optice. În plus, aceste societăți nu erau specializate în comercializarea fibrelor optice, ci mai degrabă erau angrosiști de diferite cabluri electrice din cupru, materiale electrice și alte instrumente industriale. În plus, situațiile financiare disponibile public ale acestor societăți nu au precizat profitabilitatea fiecărui segment, nici ponderea fiecărui segment în cifra de afaceri totală. În cele din urmă, nu există nicio indicație dacă aceste societăți au produs efectiv sau doar au importat cabluri din fibre optice în vederea revânzării pe piața UE. Prin urmare, marja de profit a importatorului neafiliat stabilită în investigația chineză a rămas cea mai adecvată alternativă, întrucât profitul legat de un importator neafiliat a vizat activitatea de fabricare a cablurilor din fibre optice și a fost verificat. În cele din urmă, în special, nicio parte interesată nu a prezentat niciun element de probă care să sugereze că o marjă de profit, care a fost considerată „rezonabilă” pentru importurile din China, ar fi nerezonabilă pentru importurile din India. Prin urmare, opțiunile propuse de Grupul STL au fost respinse. |
|
(49) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul STL a reiterat faptul că ajustările pot fi efectuate numai pentru profiturile care au fost „acumulate” și „rezonabile”. Grupul STL a afirmat, de asemenea, că a urmat avizul Ernst &Young cu privire la normele de stabilire a prețurilor de transfer, care indica faptul că marjele nete tipice pentru distribuitorii cu riscuri limitate (LRD) din Europa variază între 2,7 % și 9,1 %, cu o medie de 5,1 % din vânzări, care era în concordanță cu marja de profit a STL France. În plus, Grupul STL a afirmat că Comisia a utilizat o marjă de profit nerezonabilă care depășea ceea ce era „adecvat” în acest context. Grupul STL a afirmat că Comisia ar trebui să utilizeze marja de profit efectivă a STL France sau, alternativ, marja de profit reală a Metallurgica Bresciana. |
|
(50) |
Comisia a observat că faptul că marja de profit a STL France se situează în același interval ca media mai multor societăți nu a dovedit că marja de profit a STL France nu a fost afectată de asocierea dintre exportator și importator. Marja de profit a Metallurgica Bresciana este și ea afectată de asocierea cu exportatorul și, prin urmare, nici marja sa de profit nu poate fi utilizată în această privință. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(51) |
În plus, Grupul STL și-a reiterat afirmația menționată în considerentul 43. Acesta a susținut, de asemenea, că perioada de investigație a investigației precedente privind cablurile din fibre optice împotriva Chinei (1 iulie 2019-30 iunie 2020) a fost perioada din timpul pandemiei de COVID-19, în care industria cablurilor din fibre optice a înregistrat marje de profit extraordinar de mari, deoarece, în timpul măsurilor de limitare a circulației persoanelor, producția de cabluri din fibre optice a încetinit, în timp ce cererea a crescut din cauza, printre altele, a necesității unei conexiuni mai bune la internet în locuințele oamenilor pentru a permite munca la distanță și învățarea la distanță. Prin urmare, Grupul STL a susținut că marja de profit utilizată de Comisie în investigația respectivă nu a reflectat o marjă pe care importatorii o realizează în mod normal fără circumstanțele specifice din timpul pandemiei de COVID-19. Grupul STL a furnizat, de asemenea, mai multe exemple de investigații anterioare în care Comisia a considerat că anumite date nu sunt reprezentative sau fiabile în alt mod atunci când au fost afectate de circumstanțele extraordinare cauzate de pandemia de COVID-19. |
|
(52) |
Comisia a consemnat că perioada de investigație a investigației precedente privind cablurile din fibre optice împotriva Chinei (1 iulie 2019-30 iunie 2020) a fost doar parțial afectată de pandemia de COVID-19. În plus, în cadrul investigației precedente privind cablurile din fibre optice împotriva Chinei, Comisia a evaluat interesul importatorilor neafiliați. În cadrul investigației respective, Comisia a constatat că „Niciunul dintre importatori nu a susținut că pandemia de COVID-19 ar fi avut un impact major asupra activității lor comerciale. Un importator a declarat că a existat o anumită încetinire în martie 2020 din cauza restricțiilor de deplasare a persoanelor, dar a subliniat că importanța proiectelor de fibră până acasă („FTTH”) a fost amplificată de această criză” (8) și că „importatorii au susținut, de asemenea, că au contracte de aprovizionare pe termen lung cu clienții lor, în care sunt convenite prețuri fixe pentru o perioadă totală de 2-4 ani și nu există nicio clauză de ajustare a prețurilor pentru creșteri neprevăzute ale prețurilor lor de achiziție. Prin urmare, nu ar fi posibil să se transfere costurile majorate asupra clienților lor. În plus, importatorii au susținut că nu sunt în măsură să depună oferte în cadrul licitațiilor anunțate în cursul prezentei investigații, deoarece nu știu ce preț vor plăti pentru cablurile din fibre optice în cazul în care se instituie măsuri” (9). Astfel, Comisia nu a găsit nicio dovadă că industria cablurilor din fibre optice ar fi înregistrat profituri extrem de mari din cauza pandemiei de COVID-19. Grupul STL nu a prezentat niciun element de probă concret în acest sens care să contrazică concluziile Comisiei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(53) |
În lipsa altor observații cu privire la stabilirea prețului de export, Comisia și-a confirmat concluziile provizorii enunțate în considerentele 76-81 din regulamentul provizoriu. |
3.3. Comparația
|
(54) |
În lipsa oricăror observații referitoare la comparația între valoarea normală și prețul de export, se confirmă concluziile din considerentele 82 și 88 din regulamentul provizoriu. |
3.4. Marjele de dumping
|
(55) |
Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
|
(56) |
S-a constatat că Grupul HFCL nu a practicat dumpingul și, prin urmare, exporturile sale sunt excluse de la aplicarea măsurilor. |
|
(57) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Aberdare și APAR au susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să fie mai transparentă în ceea ce privește calcularea marjei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. |
|
(58) |
Comisia a clarificat faptul că marja antidumping pentru celelalte societăți cooperante a fost stabilită pe baza cuantumurilor dumpingului și a valorilor CIF constatate pentru Grupul Birla și Grupul STL, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
4. PREJUDICIUL
4.1. Unitate de măsură
|
(59) |
În lipsa oricăror observații cu privire la stabilirea unității de măsură, Comisia și-a confirmat concluzia enunțată în considerentul 96 din regulamentul provizoriu. |
4.2. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(60) |
În absența oricăror observații cu privire la definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii, Comisia și-a confirmat concluzia enunțată în considerentele 97 și 98 din regulamentul provizoriu. |
4.3. Utilizarea captivă
|
(61) |
În lipsa oricăror observații privind utilizarea captivă, Comisia și-a confirmat constatările enunțate la considerentele 99-104 din regulamentul provizoriu. |
4.4. Consumul la nivelul Uniunii
|
(62) |
În lipsa oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 105-110 din regulamentul provizoriu. |
4.5. Importurile din țara în cauză
4.5.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză
|
(63) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 19, reclamantul și-a reiterat observația privind declararea eronată a volumelor importurilor de către producătorii-exportatori indieni pe baza hotărârii Tribunalului de apel din India, astfel cum se descrie și în considerentul 112 din regulamentul provizoriu și a subliniat că, deși această hotărâre nu are niciun impact asupra interpretării și aplicării legislației vamale a UE, a îndemnat Comisia să solicite autorităților vamale naționale să furnizeze instrucțiuni autorităților vamale naționale cu privire la riscul de eludare a măsurilor antidumping în acest caz. |
|
(64) |
Comisia a luat act de această observație și va acționa pentru a se asigura că măsurile sunt puse în aplicare în mod corect, după caz. |
|
(65) |
În lipsa altor observații privind importurile din țara în cauză, Comisia și-a confirmat constatările enunțate în considerentele 111-118 din regulamentul provizoriu. |
4.5.2. Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, subcotarea prețurilor de vânzare și blocarea prețurilor
|
(66) |
În lipsa oricăror observații privind prețul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză, subcotarea prețurilor și blocarea prețurilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 119-125 din regulamentul provizoriu. |
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
4.6.1. Observații generale
|
(67) |
În lipsa oricăror observații privind observațiile generale, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate la considerentele 126-129 din regulamentul provizoriu. |
4.6.2. Indicatorii macroeconomici
|
(68) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, GI a observat că volumul vânzărilor, volumul producției și capacitatea de producție a industriei Uniunii au crescut în PI, în pofida unei scăderi a cererii de pe piața liberă, și că randamentul investițiilor a înregistrat, de asemenea, o tendință pozitivă începând din 2022. |
|
(69) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Birla a reiterat afirmațiile formulate de GI și a susținut că toți indicatorii macroeconomici au arătat o evoluție pozitivă care ar demonstra că industria Uniunii nu a suferit niciun prejudiciu important. Acest exportator a remarcat, de asemenea, că evoluția utilizării capacității descrisă în considerentul 133 din regulamentul provizoriu se datorează deciziei industriei Uniunii de a crește capacitatea și de a scădea în același timp producția. |
|
(70) |
Grupul Birla a observat, de asemenea, că volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut între 2022 și PI, în pofida scăderii ușoare a consumului în Uniune. Exportatorul a subliniat că, în aceeași perioadă, importurile din India au rămas stabile, deși cota de piață a producătorilor din Uniune a crescut. |
|
(71) |
Comisia nu a contestat faptul că anumiți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință pozitivă în cursul perioadei examinate, fapt prezentat, de asemenea, în considerentul 169 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, Comisia a constatat că prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au înregistrat o tendință descrescătoare și că a existat o creștere puternică a cotei de piață a importurilor din India, care a subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și a cauzat blocarea prețurilor pe parcursul perioadei examinate. Această presiune asupra prețurilor a cauzat o scădere semnificativă a profitabilității și a fluxului de lichidități ale industriei Uniunii și a condus la niveluri foarte scăzute de investiții. În observațiile lor, GI și Grupul Birla au ignorat aceste fapte și constatările Comisiei. Prin urmare, afirmația potrivit căreia nu a existat niciun prejudiciu important, bazat numai pe evoluția indicatorilor macroeconomici, a fost respinsă, deoarece nu ia în considerare evoluția celorlalți indicatori de prejudiciu și ignoră concluzia generală a Comisiei. |
|
(72) |
În lipsa altor observații cu privire la indicatorii macroeconomici, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 130-144 din regulamentul provizoriu. |
4.6.3. Indicatorii microeconomici
|
(73) |
În lipsa observațiilor privind indicatorii microeconomici, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 145-168 din regulamentul provizoriu. |
4.6.4. Concluzie privind prejudiciul
|
(74) |
Reclamantul a fost de acord cu constatările privind creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum se descrie în considerentul 117 din regulamentul provizoriu și cu impactul acestora asupra indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi fluxul de lichidități, randamentul investițiilor și profitabilitatea. |
|
(75) |
În lipsa oricăror altor observații referitoare la concluzia privind prejudiciul, Comisia a confirmat concluzia sa enunțată la considerentele 169-170 din regulamentul provizoriu. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(76) |
Doi dintre producătorii-exportatori neincluși în eșantion, și anume Aberdare Technologies Private Limited și APAR Industries Limited, au susținut că, având în vedere volumele lor scăzute de importuri, atât în termeni absoluți, cât și relativi și având în vedere nivelurile prețurilor lor de export, nu ar fi putut cauza niciun prejudiciu industriei Uniunii. Pe această bază, ei au solicitat să nu li se aplice nicio taxă. |
|
(77) |
Astfel cum se explică în considerentul 14, eșantionul de producători-exportatori a fost considerat reprezentativ. Analiza legăturii de cauzalitate s-a bazat pe totalitatea importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză din India și nu s-a limitat la un singur producător-exportator, astfel cum se prevede la articolul 3 din regulamentul de bază. În consecință, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(78) |
În lipsa observațiilor cu privire la efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 172-181 din regulamentul provizoriu. |
5.2. Efectele altor factori
|
(79) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, GI a susținut că situația industriei Uniunii în PI a fost afectată de importurile din China, având în vedere că taxele antiabsorbție la importurile din China au fost instituite chiar înainte de sfârșitul PI. GI a susținut că, în pofida măsurilor în vigoare împotriva importurilor din China, acestea au crescut, iar importurile din India au rămas în același interval din 2022, iar prețurile la importurile din China au fost mai mici decât prețurile la importurile din India. |
|
(80) |
În acest context, Comisia a făcut trimitere la concluzia din considerentul 187 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia este posibil ca importurile din China să fi afectat negativ situația industriei Uniunii, însă acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile indiene care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Acest lucru a fost demonstrat de faptul că, în urma concluziilor investigației antiabsorbție, care a dublat efectiv taxele antidumping calculate anterior (10), importurile din China au arătat o tendință descrescătoare a volumului și o tendință de creștere a prețurilor, prețurile medii depășind prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping din India (11). Având în vedere că nu au fost furnizate elemente de probă suplimentare, afirmația a fost, prin urmare, respinsă. |
|
(81) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, GI a susținut, de asemenea, că prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost cauzat de o creștere a investițiilor ei, în pofida scăderii pieței și a creșterii costurilor la energie ca urmare a războiului dintre Ucraina și Rusia din aceeași perioadă. |
|
(82) |
În ceea ce privește nivelul investițiilor, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 156 și 201 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora investițiile au rămas la un nivel scăzut în cursul perioadei examinate, în pofida creșterii din PI, care nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului important suferit de industria Uniunii. În ceea ce privește creșterea costurilor la energie care a fost atribuită războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia și-a confirmat concluzia enunțată în considerentul 147 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia creșterea costului de producție s-a datorat în principal creșterii costului materiilor prime în conformitate cu evoluțiile inflaționiste și că presiunea asupra prețurilor cauzată de importurile indiene care fac obiectul unui dumping nu a permis producătorilor din Uniune să recupereze eventualele creșteri ale costurilor. Comisia a concluzionat, de asemenea, în considerentul 199 din regulamentul provizoriu că creșterea costurilor materiilor prime și ale energiei nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului dacă aceste creșteri ale costurilor nu pot fi transferate clienților din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. Ținând seama de faptul că nu au fost furnizate elemente de probă suplimentare, aceste observații au fost respinse. |
|
(83) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Birla a reiterat afirmațiile GI cu privire la efectele importurilor din China asupra situației industriei Uniunii. Aceștia au susținut că evaluarea prejudiciului efectuată de Comisie s-a bazat pe incapacitatea producătorilor din Uniune de a-și majora prețurile, în timp ce scăderea prețurilor importurilor din China a fost faptul care a împiedicat industria Uniunii să își crească profiturile. Grupul Birla a subliniat, de asemenea, că volumul importurilor din China a fost de trei până la patru ori mai mare decât volumul importurilor din India și a susținut că, prin urmare, importurile din China au fost capabile să exercite o presiune mult mai mare asupra prețurilor decât importurile indiene. Grupul Birla a concluzionat că, având în vedere că cota de piață a importurilor din India a fost mai mică decât cota de piață a producătorilor din Uniune, aceștia nu ar fi putut fi responsabili pentru faptul că industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile. În plus, exportatorul a susținut că prețurile importurilor din India au scăzut ușor între 2021 și 2022 și, prin urmare, nu ar putea avea un impact brusc asupra profitabilității producătorilor din Uniune. |
|
(84) |
Exportatorul a susținut că Comisia ar fi trebuit să estimeze valoarea prejudiciului care ar fi trebuit să fie atribuit altor factori cunoscuți, cum ar fi importurile din China. |
|
(85) |
În cele din urmă, făcând trimitere la Hotărârea Tribunalului Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul (12), Grupul Birla a susținut că faptul că perioada de investigație a investigației antiabsorbție s-a suprapus cu PI a prezentei investigații denaturează evaluarea impactului importurilor din India și întreaga analiză de atribuire. În consecință, acesta a solicitat Comisiei să își bazeze analiza efectelor importurilor din India asupra situației industriei Uniunii într-o perioadă mai recentă, chiar și după PI a prezentei investigații, fiindcă nu ar fi afectată de importurile din China. |
|
(86) |
Comisia și-a reiterat constatările din considerentele 172 și 173 din regulamentul provizoriu, în care a observat că deteriorarea situației industriei Uniunii a coincis cu creșterea rapidă a importurilor care fac obiectul unui dumping din India, cu marje de subcotare semnificative, cauzând blocarea prețurilor. În timp ce cota de piață a importurilor indiene care fac obiectul unui dumping a crescut de aproape trei ori, creșterea cotei de piață a industriei Uniunii în aceeași perioadă a fost mult mai mică. Prin urmare, se poate concluziona că importurile care fac obiectul unui dumping din India au beneficiat în principal de scăderea importurilor din China în cursul perioadei examinate și că a existat o coincidență în timp între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din India și deteriorarea situației industriei Uniunii, în special industria din Uniune nu a fost în măsură să își recupereze cota de piață și să realizeze niveluri durabile de profit, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 179 din regulamentul provizoriu. Grupul Birla nu a furnizat niciun element de probă care să pună sub semnul întrebării aceste concluzii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(87) |
În ceea ce privește cererea adresată Comisiei de a estima valoarea prejudiciului cauzat de alți factori cunoscuți, cum ar fi importurile din China, Comisia ia act de faptul că ea a respectat cerințele regulamentului de bază și a evaluat toate celelalte cauze ale prejudiciului separat și combinat și a concluzionat că, chiar și împreună, acestea nu au fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile indiene care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Se observă, de asemenea, că marjele de prejudiciu s-au bazat pe comparația dintre prețurile țintă ale industriei Uniunii și prețurile reale ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Ca atare, marjele respective au fost calibrate în funcție de comportamentele de stabilire a prețurilor ale producătorilor-exportatori indieni incluși în eșantion. |
|
(88) |
Comisia a reamintit constatările sale din considerentul 204 din regulamentul provizoriu, în care ea a analizat individual, în detaliu, efectele tuturor celorlalți factori cunoscuți asupra industriei Uniunii. Analiza a arătat că, deși nu s-a putut exclude faptul că importurile care fac obiectul unui dumping din China, importurile din India care nu fac obiectul unui dumping și importurile din Turcia ar fi putut contribui la prejudiciul important, acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Grupul Birla nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale și, prin urmare, aceasta a fost respinsă. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 87, marjele de prejudiciu stabilite în acest caz au fost calibrate cu precizie în funcție de comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori indieni. |
|
(89) |
În ceea ce privește hotărârea Tribunalului Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, Comisia nu este de acord că evaluarea prejudiciului a fost denaturată. În primul rând, investigația de față și investigația antiabsorbție împotriva Chinei nu au avut perioade de investigație care să se suprapună, astfel cum a susținut în mod eronat Grupul Birla: PI a prezentei investigații acoperă perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023, în timp ce perioada investigației antiabsorbție a fost cuprinsă între 1 octombrie 2021 și 30 septembrie 2022 (13). Mai important, astfel cum se explică în considerentul 203 din regulamentul provizoriu, din tendințele observate în cursul perioadei examinate reiese clar că, în timp ce importurile din China care fac obiectul unui dumping au scăzut în mod constant, situația industriei Uniunii s-a deteriorat în mod semnificativ, în special profitabilitatea acesteia. Grupul Birla a ignorat aceste tendințe și s-a bazat exclusiv pe faptul că a existat o investigație antiabsorbție împotriva Chinei pentru a-și susține afirmația și, prin urmare, nu a demonstrat că evaluarea actuală a fost denaturată. Prin urmare, și această afirmație a fost respinsă. |
|
(90) |
În lipsa altor observații cu privire la efectele altor factori, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 182-202 din regulamentul provizoriu. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(91) |
În absența oricăror observații privind legătura de cauzalitate care să modifice evaluarea Comisiei, Comisia și-a confirmat constatările din regulamentul provizoriu și, în special, concluziile enunțate în considerentele 203-205 din regulamentul provizoriu. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
6.1. Marja de prejudiciu
|
(92) |
Astfel cum s-a explicat la punctul 3.2, în urma măsurilor provizorii, Comisia a inclus în calculul prețului de export pentru Grupul STL anumite revânzări ale entității afiliate STL din Italia, Metallurgica Bresciana. În vederea includerii acestor revânzări, marja de prejudiciu provizorie pentru Grupul STL a fost revizuită de la 41,2 % la 42,3 %. |
|
(93) |
După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază și având în vedere că Comisia nu a înregistrat importuri în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă descrisă în considerentul 3 și, prin urmare, dacă aceasta reflectă prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în stabilirea marjei de prejudiciu. |
|
(94) |
Pe baza informațiilor din baza de date Surveillance 3 (14), volumele importurilor din India în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni au fost cu 56 % mai mari decât media volumelor importurilor din perioada de investigație pe o bază de patru săptămâni și cu 89 % mai mari decât volumele înregistrate în aceeași perioadă de patru săptămâni din cadrul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a concluzionat că a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă. |
|
(95) |
Pentru a reflecta prejudiciul suplimentar cauzat de creșterea importurilor, Comisia a decis să ajusteze nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza creșterii volumului importurilor, care este considerat factorul de ponderare relevant în temeiul prevederilor articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a calculat un factor de multiplicare stabilit prin împărțirea sumei dintre volumul importurilor din perioada de patru săptămâni de informare prealabilă (12 374 km de cablu) și al importurilor din perioada de 52 de săptămâni a PI (103 091 km de cablu) la volumul importurilor din PI extrapolat la 56 de săptămâni (111 021 km de cablu). Cifra rezultată, 1,04, reflectă prejudiciul suplimentar determinat de noua creștere a importurilor. Marjele de prejudiciu provizorii au fost înmulțite cu acest factor. |
|
(96) |
După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4), al treilea paragraf din regulamentul de bază, această majorare a marjei de prejudiciu se aplică pentru o perioadă care nu poate depăși perioada prevăzută la articolul 11 alineatul (2), și anume cinci ani. |
|
(97) |
În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Birla a susținut că metodologia aplicată pentru ajustarea marjei de prejudiciu este incompatibilă cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, deoarece evaluarea trebuie să se bazeze pe prețuri și nu pe volumul importurilor. Acest exportator a susținut că Comisia ar fi trebuit să estimeze mai întâi orice prejudiciu suplimentar care rezultă din creșterea importurilor și doar ulterior să îl adauge la marja de prejudiciu, mai degrabă decât metodologia utilizată de Comisie, și anume să estimeze creșterea importurilor și apoi să o adauge la marja de prejudiciu. |
|
(98) |
Analiza prejudiciului suplimentar descris la articolul 9 alineatul (4) este în mod clar legată de volumul importurilor, deoarece se referă la o „nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației”. Același articol precizează, de asemenea, că evaluarea se efectuează în cazul în care „are loc o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în cursul perioadei de informare prealabilă” și că un prejudiciu suplimentar rezultat din această creștere trebuie să se reflecte în determinarea marjei de prejudiciu. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(99) |
Grupul STL a susținut că marjele de dumping și marjele de prejudiciu provizorii au demonstrat că a existat o eroare în ceea ce privește calcularea marjei de dumping a Grupului STL deoarece: (i) deși prețurile de export ale Grupului STL au fost de departe cele mai ridicate, cu prețuri de export care, conform relatărilor, sunt cu peste 45 % mai mari decât ale altor producători-exportatori (o marjă de prejudiciu mai mică care indică în mod evident un preț de export mai mare) și (ii) deși Grupul STL a fost singurul producător-exportator pe deplin integrat din India, care fabrica produsul care face obiectul investigației din producția de sticlă preformată și, prin urmare, cel mai eficient producător din punctul de vedere al costurilor, rezultatul tot a fost că Grupul STL a primit cea mai mare marjă de dumping. În plus, Grupul STL a susținut că acest rezultat a fost imposibil din punct de vedere matematic, cu excepția cazului în care prețurile de vânzare pe piața internă ale Grupului STL ar fi fost cu peste 45 % mai mari decât cele ale altor producători, dar, cu siguranță, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece prețurile interne ale tuturor producătorilor indieni de pe piața internă indiană erau similare sau cel puțin fluctuează într-un interval mult mai îngust decât cei 45 %. Acest paradox de a avea atât cele mai ridicate prețuri de export, dar și cea mai mare marjă de dumping, a demonstrat, prin urmare, că ajustările efectuate de Comisie în ceea ce privește prețul de export și costurile Grupului STL au creat o situație care este nesustenabilă din punct de vedere juridic și imposibilă din punct de vedere matematic. |
|
(100) |
Comisia a considerat că stabilirea unei marje de dumping se bazează pe numeroși factori, cum ar fi structura producției/vânzărilor grupului/societății, nivelul prețurilor interne pentru fiecare tip de produs, structura costurilor pe tip de produs, numărul tipurilor de produse fabricate și vândute pe piețe diferite, volumul acestor vânzări între aceste piețe, rezultatul operațiunilor comerciale normale și tipul de cheltuieli. În special, niciunul dintre acești factori nu a fost contestat efectiv de Grupul STL într-un mod motivat. Prețul de export trebuie evaluat, de asemenea, în lumina acestor factori atunci când este comparat cu valoarea normală în scopul definirii marjei de dumping. Prin urmare, marja de dumping și nivelul prețurilor de export ale diferiților producători-exportatori incluși în eșantion pot rezulta din parametri foarte diferiți și nu ar trebui să se tragă nicio concluzie directă pe baza acestor doi factori fără a se lua în considerare, de asemenea, parametri atât de diferiți. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(101) |
În absența altor observații, se confirmă restul constatărilor enunțate în considerentele 207-220 din regulamentul provizoriu. |
|
(102) |
Astfel cum se descrie în considerentele 92-96 de mai sus, Comisia a ajustat marjele de prejudiciu. Prin urmare, nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori care au cooperat și pentru toate celelalte societăți este următorul:
|
7. INTERESUL UNIUNII
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(103) |
În lipsa observațiilor privind interesul industriei Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 223-226 din regulamentul provizoriu. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați
|
(104) |
În lipsa observațiilor cu privire la interesul importatorilor neafiliați, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 227-229 din regulamentul provizoriu. |
7.3. Interesul utilizatorilor, al instalatorilor și al distribuitorilor
|
(105) |
În urma comunicării prealabile a măsurilor provizorii, un utilizator suplimentar de cabluri din fibre optice care își desfășoară activitatea în industria telecomunicațiilor s-a manifestat prin furnizarea unui răspuns la chestionarul utilizatorilor. Acest răspuns a fost transmis cu mult în afara termenelor prevăzute și nu a putut fi verificat. Cu toate acestea, utilizatorul respectiv nu a importat cabluri din fibre optice din India și nu și-a exprimat sprijinul sau opoziția față de măsuri. În orice caz, răspunsul acestuia nu conținea argumente sau informații suplimentare cu privire la aspecte legate de interesul Uniunii care ar fi putut afecta concluziile Comisiei cu privire la interesul utilizatorilor. |
|
(106) |
Prin urmare, Comisia își menține concluzia potrivit căreia investigația nu a dezvăluit nicio informație care să arate că utilizatorii ar fi afectați în mod disproporționat de măsurile antidumping. |
|
(107) |
În lipsa altor observații în această privință, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 230-233 din regulamentul provizoriu. |
7.4. Oferta de pe piața Uniunii
|
(108) |
În lipsa observațiilor privind oferta de pe piața Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 234-235 din regulamentul provizoriu. |
7.5. Situația concurențială de pe piața Uniunii
|
(109) |
În lipsa observațiilor privind situația concurențială de pe piața Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 236-239 din regulamentul provizoriu. |
7.6. Alți factori
|
(110) |
În absența oricăror observații privind alți factori, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentul 240 din regulamentul provizoriu. |
7.7. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(111) |
În lipsa observațiilor referitoare la concluzia privind interesul Uniunii, Comisia a confirmat concluziile sale enunțate în considerentele 241-243 din regulamentul provizoriu. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE
8.1. Măsuri definitive
|
(112) |
Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping. |
|
(113) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(114) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 56, s-a constatat că Grupul HFCL nu a practicat dumpingul și, prin urmare, exporturile sale sunt excluse de la aplicarea măsurilor. |
|
(115) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește societățile care au făcut obiectul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din India”. |
|
(116) |
O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (15). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii. |
|
(117) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din India”. |
|
(118) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(119) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei vamale și, prin urmare, de a institui o taxă vamală la nivel național. |
|
(120) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri originare din India să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație. |
|
(121) |
Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere în condițiile în care sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator trebuie să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PI; și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale. |
|
(122) |
Statisticile comerciale privind cablurile din fibre optice sunt exprimate frecvent în km de cablu. Cu toate acestea, în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun nu este specificată nicio astfel de unitate de măsură suplimentară pentru cablurile din fibre optice (16). Prin urmare, este necesar să se prevadă ca, pentru importurile de produs în cauză, trebuie să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar masa în kg sau tone, ci și numărul de km de cablu. Este necesar ca numărul de km de cablu să fie indicat pentru codurile NC și TARIC. |
8.2. Perceperea definitivă a taxelor provizorii
|
(123) |
Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament. |
9. DISPOZIȚII FINALE
|
(124) |
Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (17), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(125) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă care vizează importurile de cabluri din fibre optice monomod, alcătuite din una sau din mai multe fibre cu înveliș individual, cuprinse toate într-o manta de protecție, echipate sau nu cu conductori electrici, prevăzute sau nu cu conectori, încadrate în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codurile TARIC 8544 70 00 10 și 8544 70 00 91) și originare din India.
Următoarele produse sunt excluse:
|
— |
cablurile cu o lungime mai mică de 500 de metri în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități; și |
|
— |
cablurile destinate utilizării submarine, izolate cu plastic, care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal. |
(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos, sunt stabilite după cum urmează:
|
Societatea |
Taxă antidumping definitivă |
Codul adițional TARIC |
|
Birla Cable Ltd; Universal Cables Ltd; Vindhya Telelinks Ltd |
6,9 % |
89CF |
|
Sterlite Technologies Limited; Sterlite Tech Cables Solutions Limited |
11,4 % |
89CG |
|
Alte societăți cooperante prevăzute în anexă |
9,0 % |
|
|
Toate celelalte importuri originare din India |
11,4 % |
C999 |
(3) Taxele antidumping nu se aplică producătorului-exportator indian HFCL Group, compus din HFCL Limited și HTL Limited (cod adițional TARIC 89CH).
(4) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin nume și funcție, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul, exprimat în unitatea folosită) de (produs în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte”. Până când se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa vamală stabilită pentru „toate celelalte importuri originare din India”.
(5) În cazul în care se prezintă o declarație de punere în liberă circulație pentru produsul menționat la alineatul (1), indiferent de originea acestuia, numărul de km de cablu pentru produsele importate se înscrie în câmpul relevant al declarației respective, cu condiția ca această mențiune să fie compatibilă cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87. Statele membre informează lunar Comisia cu privire la numărul de km de cablu importați care se încadrează la codul NC ex 8544 70 00 (codurile TARIC 8544 70 00 10 și 8544 70 00 91).
(6) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Cuantumurile depuse cu titlu de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/1943 se percep definitiv. Cuantumurile percepute în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive se returnează.
Articolul 3
Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat pentru a se adăuga noi producători-exportatori din India și pentru a-i supune nivelului taxei antidumping medii ponderate corespunzătoare pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Un producător-exportator nou trebuie să furnizeze elemente de probă care să ateste că:
|
(a) |
nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) în perioada de investigație (1 octombrie 2022-30 septembrie 2023); |
|
(b) |
nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și care ar fi putut coopera la investigația inițială; și |
|
(c) |
fie a exportat efectiv produsul în cauză, fie face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unei cantități semnificative în Uniune după încheierea perioadei de investigație. |
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 2024.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21. ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de cabluri din fibre optice originare din India (JO C, C/2023/891, 16.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/891/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1943 al Comisiei din 11 iulie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din India (JO L, 2024/1943, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1943/oj).
(4) Grupul MP Birla include Birla Cable Ltd, Universal Cables Ltd (denumit în continuare „UCL”) și Vindhya Telelinks Ltd (denumit în continuare „VTL”).
(5) Grupul STL include Sterlite Technologies Limited (denumit în continuare „STL”) și Sterlite Tech Cables Solutions Limited (denumit în continuare „STCS”).
(6) Hotărârea din 11 septembrie 2024 în cauza T-2/22, Sveza Verkhnyaya Sinyachikha NAO/Comisia Europeană, ECLI:EU:T:2024:615, punctele 124-144.
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (JO L 410, 18.11.2021, p. 51, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2021/2011/oj), considerentul 367: „media ponderată a profiturilor importatorilor cooperanți a fost utilizată ca marjă de profit rezonabilă. Această marjă de profit variază între 15 % și 25 %”.
(8) Ibidem, considerentul 579.
(9) Ibidem, considerentul 583.
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1617 al Comisiei din 8 august 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (JO L 199, 9.8.2023, p. 34, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1617/oj).
(11) Considerentul 187 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1943.
(12) Hotărârea din 15 decembrie 2019, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T-199/04 RENV, ECLI:EU:T:2016:740, punctul 179, referitoare la Comunitățile Europene – Taxe antidumping cu privire la accesoriile de țevărie din fontă maleabilă, originare din Brazilia (CE – Accesorii de țevărie), Raportul Organului de apel, WT/DS 219/AB/R (din data de 22 iunie 2003), punctele 190 și 191.
(13) Considerentul 19 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1617.
(14) Sistemul Surveillance al UE monitorizează importul și exportul de mărfuri specifice către/de pe piața unică a Uniunii în ceea ce privește volumele și/sau valoarea.
(15) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.
(16) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1987/2658/oj).
(17) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).
ANEXĂ
Producători-exportatori cooperanți indieni care nu au fost incluși în eșantion
|
Țara |
Denumirea |
Codul adițional TARIC |
|
India |
Aberdare Technologies Private Limited |
89CI |
|
India |
Aksh Optifibre Limited |
89CJ |
|
India |
Apar Industries Limited |
89CK |
|
India |
Finolex Cables Limited |
89IC |
|
India |
Polycab India Limited |
89CL |
|
India |
UM Cables Limited |
89CM |
|
India |
ZTT India Private Limited |
89CN |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/3014/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)