Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Finlandei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU, adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Finlanda a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea. Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Finlanda ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Finlandei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre, cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele fiscalbugetare, de reformă și în materie de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete care este indicată în planurile bugetarstructurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor fiscal-bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La data de 27 mai 2021, Finlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 29 octombrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei, care a fost modificată la 14 martie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și la 8 decembrie 2023 pentru a include capitolul privind REPowerEU. Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Finlanda a îndeplinit în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La data de 25 aprilie 2024, Finlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și la aceeași dată, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Finlanda cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Finlanda la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Finlanda a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)Pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al Finlandei a crescut de la 0,4 % din PIB în 2022 la 2,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a crescut de la 73,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 75,8 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în orientările de politică fiscal-bugetară pentru 2024, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La data de 19 iunie 2024, Comisia a adoptat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. Raportul a analizat situația bugetară a Finlandei, întrucât în 2024 deficitul său public planificat depășește valoarea de referință de 3 % din PIB. Raportul a concluzionat că, având în vedere această evaluare și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar instituit în temeiul articolului 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia intenționează să nu propună în luna iulie deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Finlanda.
(11)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat ca Finlanda să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor, luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Finlanda ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat ca Finlanda să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară a fost expansionistă, situându-se la 0,9 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Este luată în considerare creșterea (cu 0,2 % din PIB) a costurilor legate de acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. În 2023, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național se datorează, așadar, doar parțial persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost, de asemenea, determinată de creșterea continuă și rapidă a prețurilor și a costurilor – în special a serviciilor achiziționate și a cheltuielilor de personal în administrația locală, precum și de creșterea cheltuielilor legate de măsurile de pregătire adoptate ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,0 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Finlanda a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Finlanda a finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi infrastructuri de energie din surse regenerabile și hidrogen cu emisii scăzute, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(12)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 0 % în 2024 și de 1,6 % în 2025, iar inflația IAPC la 1,3 % în 2024 și la 1,9 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 3,4 % din PIB în 2024 și va scădea la 2,7 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 80,8 % până la sfârșitul anului 2024 și la 82,3 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea la 1,9 % din PIB în 2026. Prin urmare, se estimează că deficitul public va scădea sub valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB în 2025. În schimb, după 2025, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește treptat la 82,4 % în 2026.
(13)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,0 % în 2024 și cu 1,4 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 1,4 % în 2024 și la 2,1 % în 2025.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 3,4 % din PIB în 2024 și o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 80,5 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal creșterea lentă pe partea de venituri, atât a impozitelor, cât și a contribuțiilor de asigurări sociale, dar și creșterea cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu prestațiile sociale și salariile. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă cu 0,7 % din PIB.
(15)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează că vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 0,2 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei Finlandei.
(16)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat Finlandei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea în 2024 la maximum 2,2 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Finlandei vor crește cu 4,0 % în 2024, cifră mai mare decât rata de creștere maximă recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespunde unui procent de 0,9 % din PIB în 2024. Acest lucru riscă să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(17)Mai mult, Consiliul a recomandat Finlandei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile rezultate astfel pentru a reduce deficitul public cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Finlanda ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt destinate protejării gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, pot fi susținute din punct de vedere bugetar și mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,2 % din PIB în 2023 și la 0,0 % în 2024 și în 2025. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, aceste proiecții ar implica o ajustare bugetară de 0,2 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național asigură o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,7 % din PIB în anul respectiv. Se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024, Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru riscă să nu fie conform cu recomandarea Consiliului.
(18)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Finlandei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește, de la 4,0 % din PIB în 2023 la 4,1 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne stabile, la 0,4 % din PIB în 2024.
(19)Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un nivel al deficitului public de 2,8 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal creșterea considerabilă a cotei generale a TVA, precum și reducerea cheltuielilor. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 82,4 % până la sfârșitul anului 2025, pe fondul unei creșteri economice mai lente și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile.
(20)Finlanda are un sistem de protecție socială eficace și favorabil incluziunii, cu un nivel ridicat de protecție socială, dar acesta este complex și poate descuraja persoanele să lucreze. În 2020, o comisie parlamentară specializată a fost însărcinată cu conceperea până în 2027 a reformei sistemului de securitate socială. În martie 2023, comisia și-a prezentat raportul intermediar care conținea 31 de propuneri de studii, proiecte de acte legislative și proiecte de dezvoltare pentru viitoarele guverne. Reforma urmărește să raționalizeze sistemul de protecție socială și să sporească stimulentele pentru muncă, menținând, în același timp, o protecție socială eficace și favorabilă incluziunii și sporind rata de ocupare a forței de muncă. Se preconizează că reforma sistemului de securitate socială va contribui la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Finlandei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Finlanda să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea întârzierilor care apar. În special, este important să se asigure transmiterea la timp a celei de a doua și a celei de a treia cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Finlanda trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Finlanda a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar persistă provocări care trebuie abordate. În special, continuă să existe disparități între regiunea capitalei și restul Finlandei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și productivitatea muncii. Este esențial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Prioritățile convenite în program sunt în continuare relevante, în special pentru regiunile nordice, slab populate, și pentru regiunile estice. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită consolidării cercetării, dezvoltării și inovării, digitalizării și competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, precum și accelerării tranziției verzi și juste. În plus, ar trebui să se pună în continuare accentul pe abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe, pe îmbunătățirea incluziunii sociale și a participării active pe piața forței de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, precum și pe sprijinirea măsurilor de inovare socială și pe îmbunătățirea serviciilor de protecție a copilului. Finlanda ar putea, de asemenea, să utilizeze inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a sprijini transformarea industriei, de exemplu în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și robotica, eficiența energetică, utilizarea eficientă a resurselor și tehnologiile medicale vitale pentru securitatea sanitară.
(23)Pe lângă provocările economice și sociale abordate prin planul de redresare și reziliență și alte fonduri ale UE, Finlanda se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de forță de muncă și de competențe, precum și de punerea în aplicare a reformei serviciilor sociale și de sănătate.
(24)Ocuparea forței de muncă a rămas la peste 78 % în 2023, însă șomajul a crescut de la 6,8 % în 2022 la 7,2 % în 2023, iar șomajul structural persistă. Necorelarea competențelor, și anume incapacitatea de a ocupa posturi vacante cu lucrători care dețin competențele solicitate de angajatori, reprezintă o provocare, în special în domeniul educației, al sănătății și al asistenței sociale. În plus, deficitul de forță de muncă în domeniile relevante pentru tranziția verde riscă să limiteze progresele către obiectivul climatic al Finlandei de a asigura neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Deficitul de forță de muncă și de competențe amenință, de asemenea, competitivitatea și creșterea pe termen lung a Finlandei, acestea fiind și mai mult agravate de îmbătrânirea populației.
(25)Procentul persoanelor din Finlanda care raportează că nevoile lor în materie de asistență medicală nu sunt satisfăcute este ridicat. Reforma în curs a serviciilor sociale și de sănătate publică urmărește să asigure un acces mai echitabil la servicii, limitând în același timp creșterea costurilor de furnizare a serviciilor. Reforma administrativă a fost finalizată, dar diferitele regiuni de servicii de asigurare a bunăstării se află în stadii diferite de pregătire în ceea ce privește reorganizarea și optimizarea furnizării serviciilor.
(26)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Finlanda, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări pentru zona euro,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Finlanda să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete în 2025 la o rată compatibilă cu plasarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu și cu reducerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Să continue reforma sistemului de securitate socială, cu scopul de a spori eficiența sistemului de prestații sociale, fapt care va îmbunătăți stimulentele pentru muncă și va sprijini sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
2.Să abordeze întârzierile care apar pentru a permite punerea în aplicare continuă, rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să se concentreze în continuare asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să abordeze deficitul de forță de muncă și de personal calificat prin recalificarea și perfecționarea forței de muncă și prin extinderea ofertei de învățământ superior, în special în domeniile de studiu cu cea mai mare cerere de pe piața forței de muncă. Să asigure faptul că reforma serviciilor sociale și de sănătate îmbunătățește accesul la servicii și furnizarea acestora și abordează ineficiențele.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele