Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă pe 2012 al Sloveniei și care include avizul Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2012-2015 /* COM/2012/0327 final - 2012/ () */
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de
reformă pe 2012 al Sloveniei
și care include avizul Consiliului privind Programul de stabilitate al
Sloveniei pentru perioada 2012-2015 CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2)
și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97
al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii
pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor
economice[1], în special articolul 5
alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011
al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind
prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2],
în special articolul 6 alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3], având în vedere rezoluțiile Parlamentului
European[4], având în vedere concluziile Consiliului
European, având în vedere avizul Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă, după consultarea Comitetului economic
și financiar, întrucât: (1) La 26 martie 2010, Consiliul
European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a lansa o nouă
strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere
economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită
a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt
necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de
creștere durabilă și de competitivitate al Europei. (2) La 13 iulie 2010, Consiliul a
adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile
economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie
2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile
de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[5],
care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre
au fost invitate să țină seama de orientările integrate în
cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă
aplicate la nivel național. (3) La 12 iulie 2011, Consiliul a
adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pe 2011
al Sloveniei și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de
stabilitate pentru perioada 2011-2014 al Sloveniei. (4) La 23 noiembrie 2011, Comisia
a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii, marcând
începutul celui de al doilea semestru european de coordonare ex-ante și
integrată a politicilor, care este ancorat în Strategia Europa 2020. La 14 februarie 2012,
Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind
mecanismul de alertă[6], în care a identificat
Slovenia ca unul dintre statele membre pentru care urma să fie
efectuată o analiză aprofundată. (5) La 2 martie 2012, Consiliul
European a aprobat prioritățile pentru asigurarea
stabilității financiare, consolidării fiscale și
acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a
evidențiat necesitatea de a continua consolidarea fiscală
diferențiată favorabilă creșterii, de a restabili
condițiile normale de creditare a economiei, de a promova creșterea
și competitivitatea, de a aborda șomajul și consecințele
sociale ale crizei și de a moderniza administrația publică. (6) La 2 martie 2012, Consiliul
European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul
euro plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a fi
incluse în programele lor de stabilitate sau de convergență și
în programele lor naționale de reformă. (7) La 26 aprilie 2012, Slovenia
și-a prezentat programul de stabilitate, care acoperă perioada 2012 -
2015 și, la 13 aprilie 2012, programul național de reformă
pentru 2012. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele
două programe, acestea au fost evaluate în același timp. Comisia a
evaluat, de asemenea, în cadrul unei analize aprofundate, în temeiul
articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, dacă Slovenia este
afectată de dezechilibre macroeconomice. Comisia a concluzionat în analiza
aprofundată[7] pe care a realizat-o
că Slovenia se confruntă cu dezechilibre interne care afectează
în special reducerea gradului de îndatorare al sectorului corporatist și
stabilitatea sectorului bancar. Aceste
dezechilibre interne și eventualele dezechilibre externe ar trebui
monitorizate îndeaproape și avute în vedere în considerente ce țin de
politica economică, pentru a se reduce riscul efectelor negative asupra
funcționării economiei. Recapitalizarea
și vânzarea celei mai mari bănci și angajamentul ferm în
direcția corectării deficitului excesiv până la termenul fixat,
respectiv 2013, sunt două elemente importante și pertinente ale
răspunsului prevăzut în prezent. Riscurile
de dezechilibre excesive pot fi reduse dacă se acționează rapid
și temeinic în aceste domenii. (8) Pe baza evaluării
programului de stabilitate din 2012 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97
al Consiliului, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care
stă la baza previziunilor bugetare din program este optimist comparativ cu
previziunile din primăvara anului 2012 ale serviciilor Comisiei.
Obiectivul strategiei bugetare prezentate în program este acela de a reduce
deficitul public general sub nivelul de 3 % din PIB în 2013,
termenul-limită stabilit de Consiliu, și de a continua reducerea
deficitului pentru ca Slovenia să realizeze, în linii mari, obiectivul
bugetar pe termen mediu (OTM) până în 2015. OTM este definit ca o
poziție echilibrată din punct de vedere structural, neschimbat
față de programul precedent, dar nu poate fi considerat adecvat în
conformitate cu prevederile din Pactul de stabilitate și creștere, ca
urmare a faptului că, pe baza politicilor și estimărilor
actuale, nu asigură un progres suficient de rapid în direcția
sustenabilității pe termen lung. Există riscuri ca rezultatele
cu privire la deficit să fie mai slabe decât cele vizate în program, din
cauza (i) lipsei de specificitate a măsurilor prevăzute pentru
perioada 2013-2015; (ii) unor antecedente de depășire a cheltuielilor
curente primare; (iii) unor venituri mai mici, date fiind scenariul
macroeconomic relativ optimist și incertitudinea cu privire la impactul
măsurilor fiscale adoptate recent; și (iv) a unor posibile
operațiuni suplimentare de sprijinire a capitalului și de apel la
garanții. Pe baza soldului structural (recalculat)[8],
efortul fiscal anual mediu în perioada 2010 - 2013 este planificat a fi de
aproape 1 % din PIB, ușor superior nivelului recomandat de Consiliu. Cu
toate acestea, din previziunile Comisiei din primăvara anului 2012
rezultă că în 2013 va fi nevoie de un efort suplimentar pentru a se
respecta recomandarea pe întreaga perioadă de corecție. După
corectarea planificată a deficitului excesiv, ritmul anual al progreselor
în vederea atingerii OTM în conformitate cu programul respectă valoarea de
referință de 0,5 % stabilită în Pactul de stabilitate și de
creștere pentru 2015, însă este inferior valorii de
referință pentru 2014, în timp ce rata de creștere a
cheltuielilor publice, luând în considerare măsurile discreționare în
privința veniturilor, este conformă cu valoarea de
referință a cheltuielilor din Pactul de stabilitate și de creștere
în ambii ani, astfel încât, per ansamblu, programul prevede o ajustare
adecvată, în linii mari, în vederea realizării OTM. Ținând seama
de riscurile menționate anterior, progresele în vederea realizării
OTM ar putea fi mai lente decât ar trebui, în ambii ani. Până în 2013, în
program se prevede că datoria publică brută va atinge un nivel
maxim de 53 %, de la aproximativ 48 % din PIB în 2011, (rămânând astfel
sub nivelul valorii de referință de 60 % din PIB), pentru ca mai apoi
să scadă ușor până la sfârșitul perioadei de
programare. Previziunile de îndatorare sunt afectate de o tendință
crescătoare a riscurilor, din cauza unor eventuale deficite mai mari,
menționate anterior, și a unor ajustări stoc-flux mai mari. Cadrul
bugetar pe termen mediu al Sloveniei și regula privind cheltuielile
rămân insuficient de restrictive și insuficient de axate pe
realizarea OTM și pe asigurarea sustenabilității pe termen lung.
(9) Guvernul sloven nu a fost
până acum în măsură să efectueze schimbări sistemice
ale sistemului de pensii, având în vedere moratoriul de 12 luni privind
legislația, de după referendumul negativ din iunie 2011 privind o
reformă anterioară a pensiilor. Cu toate acestea, măsurile pe
termen scurt de limitare a costurilor au fost prelungite și întărite în
decembrie 2011 și mai 2012. Deși relevante și benefice pe termen
scurt, aceste măsuri de eliminare a decalajului sunt în mod clar
insuficiente pentru remedierea pe termen lung a provocării. Guvernul
prevede o nouă reformă a sistemului de pensii care trebuie pusă
în aplicare până la sfârșitul anului 2013 și care urmează
să se bazeze pe un sistem cu mai mulți piloni și pe o
creștere a vârstei efective de pensionare. Deși nu se oferă
detalii suplimentare, gradul de ambiție a acestor planuri pare modest. Având
în vedere amploarea provocării, este necesară o reformă
globală de abordare a următoarelor chestiuni: o vârstă
legală de pensionare scăzută, diferențe privind vârsta
legală de pensionare pentru femei și bărbați,
posibilități numeroase de pensionare anticipată și
dispoziții generoase de indexare a pensiilor. Până în prezent, nu au
fost puse în aplicare măsuri specifice pentru a mări rata de ocupare
a lucrătorilor în vârstă, deși Orientările pentru punerea
în aplicare a măsurilor de politică activă în domeniul
pieței forței de muncă pentru perioada 2012-2015 și Planul
pentru punerea în aplicare a măsurilor de politică activă în
domeniul pieței forței de muncă pentru anul 2012 se referă
la șomajul în rândul populației în vârstă ca
grup-țintă specific. (10) Situația din sectorul
bancar din Slovenia pare chiar mai dificilă decât în momentul
evaluării din 2011. În 2011, pierderile din sector pe întregul an au fost
substanțiale și, în perspectivă, încetinirea economiei va aduce
mai multe pierderi din împrumuturi, întrucât un număr sporit de
societăți se confruntă cu dificultăți în ceea ce
privește serviciul datoriei. Măsurile care au fost introduse sau
anunțate până în prezent nu sunt ambițioase, având în vedere
dimensiunea provocării. A doua recapitalizare urgentă a celei mai
mari bănci (NLB) nu a progresat. Noul guvern și-a manifestat
intenția de a-și reduce participațiile la băncile mari
până la nivelul unei minorități de blocare. Trebuie să se
clarifice relația dintre această aspirație pe termen mai lung
și nevoia imediată și stringentă de capital nou, în care
statul, în calitate de proprietar majoritar, este responsabil, în mod
neechivoc, în cadrul analizei finale. O strategie clară de privatizare
susținută prin injecții de capital efectuate în timp util pentru
a acoperi pierderile, o garanție de bună guvernanță și
de gestionare profesionistă, depolitizată ar conferi acestei politici
și eventualei vânzări a acestor bănci mai multă
credibilitate. (11) În ultimul an nu au fost
prezentate propuneri concrete de reducere a asimetriilor între protecția acordată
lucrătorilor cu contracte permanente și, respectiv, celor cu
contracte temporare. Negocierile cu partenerii sociali referitoare la Legea
privind relațiile de muncă au început în 2011, însă nu s-a ajuns
la niciun acord sau la adoptarea de amendamente. PNR indică anumite
măsuri pentru a spori flexicuritatea și abordarea segmentării,
dar nu furnizează niciun calendar pentru adoptarea acestora. Legea privind
echilibrarea finanțelor publice, recent adoptată, introduce taxe în
mod semnificativ mai mari (taxe de concesiune) pe munca
desfășurată de studenți, pentru a reduce atractivitatea
acestui statut pe piața muncii, însă nu se prevăd alte
măsuri suplimentare în prezent. (12) Capacitatea de răspuns a
sistemului de educație și formare la nevoile pieței forței
de muncă continuă să fie insuficientă, deși în prezent
sunt în curs de introducere în tot ciclul educației servicii de orientare
în carieră și se depun eforturi pentru a oferi informații despre
carierele de viitor. Nu au fost luate măsuri concrete de instituire a unui
sistem de anticipare a cererii de pe piața muncii. Au fost lansate unele
proiecte, cofinanțate prin intermediul Fondului Social European, pentru a
promova profesii cu cerere ridicată pe piața muncii. Aceste
măsuri sunt pertinente însă, per ansamblu, reprezintă un
răspuns neadecvat la provocare. Evaluarea externă a experților
privind eficacitatea globală a Serviciului public pentru ocuparea
forței de muncă din Slovenia nu este încă disponibilă. (13) În ciuda schimbărilor
legislative din aprilie 2011 menite să transforme Oficiul pentru
protecția concurenței (CPO) într-o agenție independentă
începând cu 1 ianuarie 2012, oficiul nu este încă independent, din cauza
unor condiții procedurale care trebuie să fie îndeplinite mai întâi.
În plus, în 2011, resursele CPO au fost reduse. Aceste evoluții
influențează capacitatea oficiului de a extinde aria măsurilor
de asigurare a respectării legii și de a conferi greutate
instituțională eforturilor de reformă care să stimuleze
concurența. Recent a fost finalizat un studiu privind dereglementarea
profesiilor, însă acțiunile politice concrete în acest domeniu
rămân vagi. În sens mai general, unele aspecte ale cadrului legal privind
instituirea de furnizori de servicii pot genera probleme de compatibilitate cu
Directiva privind serviciile. Mediul general de afaceri este caracterizat de
deficiențe care îngreunează investițiile interne și
străine și împiedică ajustarea rapidă a bilanțurilor
bancare, cum ar fi implicarea directă și indirectă a statului în
economie și proceduri de insolvență favorabile debitorilor
și, unele cazuri, problematice.
În cele din urmă, rețeaua națională de
transport de energie electrică începe să se supraaglomereze din cauza
importanței crescânde a Sloveniei ca țară de tranzit pentru fluxurile
de energie electrică. (14) În urma unei puternice
creșteri discreționare în martie 2010, ponderea salariului minim în
salariul mediu a fost cea mai ridicată din UE în 2011, deși salariul
minim este încă sub pragul sărăciei. Indexarea din
următorii doi ani a avut ca rezultat o creștere nominală
suplimentară de 4 %. Aceste evoluții diminuează competitivitatea
sectoarelor cu o utilizare intensivă a forței de muncă și
poate exacerba șomajul structural. (15) Slovenia și-a asumat o
serie de angajamente în temeiul Pactului Euro Plus. Aceste angajamente, precum
și punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011, vizează
să promoveze crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea
competitivității, consolidarea sustenabilității
finanțelor publice și consolidarea stabilității financiare.
Comisia a evaluat punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul Pactului euro
plus. Rezultatele acestei evaluări au fost luate în considerare la
elaborarea recomandărilor. (16) În contextul semestrului
european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii
economice a Sloveniei: a evaluat programul de stabilitate și programul
național de reformă, și a prezentat o analiză
aprofundată. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor
programe pentru dezvoltarea de către Slovenia a unei politici bugetare
și socioeconomice sustenabile, ci și de conformitatea acestora cu
normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida
guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea
unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare.
Recomandările sale emise în cadrul semestrului european sunt reflectate în
recomandările (1) – (7) de mai jos. (17) Ținând seama de
această evaluare, Consiliul a examinat programul de stabilitate al
Sloveniei și avizul[9] său este reflectat
îndeosebi în recomandarea (1) de mai jos. (18) Având în vedere analiza
aprofundată a Comisiei și această evaluare, Consiliul a examinat
programul național de reformă pe 2012 al Sloveniei și programul
de stabilitate al Sloveniei. Recomandările sale, emise în temeiul
articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, sunt reflectate în special
în recomandările 3, 6 și 7 de mai jos, RECOMANDĂ ca Slovenia să
întreprindă acțiuni în perioada 2012-2013 astfel încât: 1. Să execute bugetul
exercițiului bugetar 2012 și să consolideze strategia
bugetară pe 2013 prin măsuri structurale suficient de bine precizate,
rămânând pregătită să adopte măsuri suplimentare
pentru a asigura corectarea la timp și sustenabilă a deficitului
excesiv și realizarea efortului de ajustare structurală specificat în
recomandările Consiliului din cadrul procedurii de deficit excesiv.
Ulterior, să asigure un efort adecvat de ajustare structurală pentru
realizarea de progrese suficiente către un obiectiv pe termen mediu
adecvat în ceea ce privește poziția bugetară, inclusiv
respectarea valorii de referință în materie de cheltuieli. Să
consolideze cadrul bugetar pe termen mediu, inclusiv regula în materie de
cheltuieli, conferindu-i un grad sporit de obligativitate și
transparență. 2. Să adopte urgent
măsuri pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemului de
pensii, păstrând totodată gradul de adecvare al pensiilor, prin (i)
egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei;
(ii) creșterea vârstei legale de pensionare în conformitate cu
creșterea speranței de viață; (iii) reducerea
posibilităților de pensionare anticipată; și (iv)
revizuirea sistemului de indexare a pensiilor. Să crească rata de
ocupare a lucrătorilor în vârstă prin elaborarea, de asemenea, a unor
politici suplimentare active în domeniul pieței forței de muncă
și prin măsuri privind învățarea pe tot parcursul
vieții. 3. Să ia măsurile
necesare pentru constituirea de rezerve de capital suficiente în sectorul
bancar și pentru asigurarea ajustării bilanțurilor astfel încât
activitatea de creditare a activităților productive să
poată fi reluată în mod corespunzător. Să se
obțină estimări, pentru băncile de importanță
sistemică, în urma verificării complete efectuate de către o
parte terță, a rezistenței în caz de pierderi legate de credite. 4. Să modifice
legislația privind protecția muncii în ceea ce privește
contractele de muncă permanente pentru a reduce segmentarea pieței
muncii, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu
practicile naționale. Să combată în continuare existența
unei piețe paralele a muncii generate de locurile de muncă pentru
studenți. 5. Să
îmbunătățească corelarea competențelor cu cererea de
pe piața muncii, în special pentru lucrătorii slab calificați
și pentru absolvenții de studii superioare, și să continue
reformele în domeniul educației și formării profesionale. 6. Să ia măsuri
suplimentare pentru a consolida deschiderea piețelor și a accelera
reorganizarea serviciilor profesionale. Să îmbunătățească
mediul de afaceri prin (i) punerea în aplicare a reformei Oficiului pentru
protecția concurenței, (ii) instituirea unui cadru pentru
întreprinderile de stat, garantând gestionarea independentă și
standarde ridicate de guvernanță corporatistă și (iii)
îmbunătățirea procedurilor de faliment, în special în ceea ce
privește promptitudinea și eficiența. 7. După
consultarea partenerilor sociali și în conformitate cu practicile
naționale, să se asigure că majorările salariale, inclusiv
adaptarea salariului minim, favorizează competitivitatea și crearea
de locuri de muncă. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu Președintele [1] JO L 209, 2.8.1997, p. 1. [2] JO L 306, 23.11.2011, p. 25. [3] COM(2012)327 final. [4] P7_TA(2012)0048 și P7_TA(2012)0047. [5] Decizia 2012/238/UE a Consiliului din 26 aprilie 2012. [6] COM(2012)68 final. [7] SWD(2012)158 final. [8] Soldul ajustat ciclic, din care se deduc măsurile
cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, recalculat de
către serviciile Comisiei pe baza informațiilor din program folosind
metodologia convenită de comun acord. [9] În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.