RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații 2012 /* COM/2014/0562 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI
COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare, rezultatele
și evaluarea globală a Anului european al îmbătrânirii active
și al solidarității între generații 2012
1.
Introducere
Creșterea
speranței de viață, combinată cu rata scăzută a
natalității va duce la o îmbătrânire semnificativă a populației
Europei. Faptul că îmbătrânirea este în primul rând o realizare
majoră, în special fiindcă reflectă succesul în reducerea
mortalității, precum și potențialul unui număr tot mai
mare de oameni în vârsta în formă și sănătoși, tinde
să fie trecut cu vederea. În schimb, acest lucru este adesea perceput ca o
amenințare la adresa dinamismului economiei și durabilității
sistemelor de protecție socială foarte dezvoltate ale Europei. În acest
context, Comisia a propus, în septembrie 2010[1], ca anul 2012
să fie desemnat drept Anul european al îmbătrânirii active. Comisia a
subliniat faptul că menținerea solidarității între generații
va depinde, în special, de asigurarea faptului că grupul numeros al generației
„baby boom” va rămâne mai mult pe piața forței de muncă și
se va menține sănătos, activ și autonom cât mai mult timp
posibil. Consiliul și Parlamentul European au adoptat decizia cu privire
la acest An european în septembrie 2011[2],
adăugând „solidaritatea între generații” la titlul acestuia. În conformitate
cu Decizia privind Anul european al îmbătrânirii active și
solidarității între generații (denumit în continuare „Anul
european 2012” sau „Anul european”), acest raport analizează punerea în
aplicare, rezultatele și evaluarea globală a Anului, bazându-se pe
concluziile unei evaluări externe[3].
2.
CONTEXT
2.1.
Pregătirea Anului
Primele cereri
de exprimare a interesului pentru un An european pentru îmbătrânirea
activă și solidaritatea între generații s-au făcut în
timpul președinției slovene, în primul semestru al anului 2008. În
iunie 2009, Comisia a lansat o consultare publică în scopul
colectării de idei și sugestii de la principalele părți
interesate și experți cu privire la modul de realizare a celui mai
mare impact posibil în ceea ce privește un An european al
îmbătrânirii active și al solidarității între generații.
Consiliul a
semnalat interesul său într-o astfel de inițiativă în noiembrie
2009, când a invitat Comisia să elaboreze activități de
sensibilizare în vederea promovării îmbătrânirii active, inclusiv
prin intermediul unui An european[4]. Alegerea temelor
a avut o abordare cuprinzătoare – ocuparea forței de muncă,
sănătatea și viața independentă, participarea,
solidaritatea între generații – și a fost în concordanță cu
analizele anterioare și inițiativele de politică referitoare la
îmbătrânirea activă la nivelul UE și la nivel internațional,
și, de asemenea, cu problemele de interes imediat, în special în contextul
strategiei Europa 2020. Includerea solidarității între generații
a fost promovată de către Parlamentul European[5]. Anul european a
coincis cu cea de a zecea aniversare a Planului Internațional de Acțiuni
privind Îmbătrânirea[6]
de la Madrid, care a promovat insistent ideea că, pe măsură ce
îmbătrânesc, persoanele ar trebui să se bucure de acces egal la
participarea activă la viața economică, socială,
culturală și politică a societăților lor, ca obiectiv
principal de dezvoltare.
2.2.
Anul european 2012 și obiectivele acestuia
Anul european
2012 a încercat să abordeze provocările unei Europe care
îmbătrânește, prin îmbătrânirea activă în domeniul
ocupării forței de muncă, participarea și viața
independente, acordând atenție atât nevoilor și drepturilor
persoanelor în vârstă, cât și potențialului lor și contribuției
acestora în cadrul economiei și societății. Obiectivul
general al anului european a fost de a mobiliza actorii relevanți în
promovarea îmbătrânirii active și al solidarității între
generații. Printre acești actori se numără statele membre,
autoritățile regionale și locale ale acestora, partenerii
sociali, societatea civilă și mediul de afaceri, inclusiv
întreprinderile mici și mijlocii. Obiectivele
specifice sunt stabilite la articolul 2 din decizie și pot fi rezumate
după cum urmează: • sensibilizarea opiniei publice cu privire la
importanța îmbătrânirii active și garantarea faptului că
acest subiect ocupă un loc prioritar în agenda politică a părților
interesate; • stimularea dezbaterii, schimbul de informații și
dezvoltarea învățării reciproce în vederea promovării
politicilor de îmbătrânire activă; • propunerea unui cadru de angajament și acțiune
concretă de către Uniunea Europeană și statele membre cu
implicarea părților interesate; • promovarea unor activități care vor
sprijini combaterea discriminării pe criterii de vârstă[7],
pentru depășirea stereotipurilor legate de vârstă și
eliminarea barierelor.
2.3.
Resurse
Decizia privind
Anul european 2012 a stabilit un buget de cinci milioane de euro, pentru
perioada cuprinsă între ianuarie 2011 și decembrie 2012. Nu au fost
alocate noi credite pentru anul European, iar banii au fost luați din
creditele financiare existente. Bugetul pentru Anul european a fost folosit în
principal pentru finanțarea activităților legate de comunicare
aferentă anului (site-ul web al UE, asistență în materie de
comunicare pentru statele membre, publicații, clipuri video, activitatea
presei etc.), iar sume mai mici au fost rezervate pentru conferința de
deschidere, din Danemarca, și de închidere, din Cipru, precum și
pentru evaluarea externă a anului european. În comparație
cu alți ani europeni, Anul european 2012 a avut un buget mult mai
scăzut. Ca rezultat, finanțarea directă din partea statelor
membre nu a fost disponibilă. Totuși, acest lucru nu a diminuat
angajamentul acestora față de Anul european 2012. Sumele alocate
pentru activitățile de comunicare au fost utilizate pentru a sprijini
numeroase activități la nivel național. Structurile și
instrumentele de management utilizate la nivelul UE au fost considerate
corespunzătoare și cu o funcționare adecvată de către
evaluatorii externi.
3.
ANUL EUROPEAN 2012 - PUNERE ÎN APLICARE ȘI
ACTIVITĂȚI CHEIE
3.1.
Activități la nivelul UE
Cele mai multe dintre
activitățile de la nivelul UE au fost concepute pentru a sprijini
părțile interesate din statele membre și pentru a facilita
participarea acestora la Anul european. Programul UE a fost pus în aplicare în
strânsă cooperare cu coordonatorii naționali pentru Anul european și
Coaliția părților interesate. Principala activitate la nivel
european a fost o comunicare și o campanie de promovare pusă în
aplicare de către un contractor. Punctul central
de interes al acestei campanii a fost site-ul de internet al Anului european[8]
care a pus la dispoziție informații în 23 de limbi, cu toate că
o mare parte din conținutul cu privire la inițiativele specifice a
putut fi pus la dispoziție numai în limba națională a țării
în cauză, precum și în limba engleză. Site-ul de Internet a
propus, de asemenea, materiale promoționale pentru a fi utilizate de
către părțile interesate la propriile evenimente. Responsabilul cu
comunicarea a menținut o rețea de relații mass-media, cu scopul
de a maximiza accesul presei (scrise/online/audiovizuale) în cadrul
evenimentelor-cheie; acestea au fost, de asemenea, prezentate într-un buletin
informativ lunar. Au fost lansate
cinci publicații pentru a sprijini părțile interesate. Două
dintre acestea au fost finalizate înainte de anul european și a oferit
fapte și cifre: „Sondajul Eurobarometru special privind îmbătrânirea
activă” (care include 27 de state membre și cinci state non-UE,
împreună cu fișe informative specifice statelor membre UE)[9],
iar Eurostat a lansat un profil statistic cu privire la îmbătrânirea
activă și solidaritatea între generații[10]. O broșură
intitulată „Cum să promovăm îmbătrânirea activă în
Europa”, elaborată împreună cu Comitetul Regiunilor și Age
Platform Europe a fost, de asemenea, publicată chiar înainte de
începerea Anului, pentru a orienta părțile interesate spre schemele
de finanțare ale UE care ar putea fi relevante pentru îmbătrânirea
activă și i-a invitat, în special, pe actorii regionali și
locali să le utilizeze cât mai eficient cu putință.
Într-adevăr, una dintre justificările pentru lipsa unui buget mai
mare pentru Anul european 2012 a fost că multe activități ar
putea fi finanțate prin intermediul programelor existente. Ghidul Europei
sociale intitulat „Demografie, îmbătrânire activă și pensii”[11]
a expus o imagine de ansamblu a principalelor tendințe demografice cu care
se confruntă Europa și răspunsurile referitoare la măsurile
necesare pentru a face față provocărilor generate de aceste
tendințe. Broșura intitulată „Contribuția UE la
îmbătrânirea activă și la solidaritatea între generații”[12] a
prezentat în detaliu numeroasele inițiative ale UE care pot sprijini
factorii de decizie și părțile interesate din statele membre la
punerea în aplicare a agendei privind îmbătrânirea activă. Acesta a
subliniat faptul că îmbătrânirea activă necesită intervenții
politice în numeroase domenii, precum ocuparea forței de muncă,
pensii, învățământ, sănătate, inovare, cercetare,
transport, TIC și locuințe. Comisia
Europeană a organizat, de asemenea, mai multe evenimente și conferințe
pe tot parcursul anului. Evaluarea externă a confirmat contribuția
lor puternică la realizarea obiectivelor Anului european 2012. Intitulat „Stay
Active – what does it take” (Rămâi activ - ce te costă),
evenimentul de deschidere a avut loc la Copenhaga în perioada 18-19 ianuarie
2012 și a fost găzduit de președinția daneză a UE.
Programul de două zile a inclus discursurile a doi miniștri din
cadrul guvernului danez și a doi comisari UE. În cadrul sesiunilor au fost
abordate o serie de teme, inclusiv aspectele legate de piața forței
de muncă care trebuie să rămână activă și
sănătoasă, incluziunea și responsabilizarea, inovația și
voluntariatul. „Reporting on
ageing and solidarity between generations” (Prezentarea rapoartelor cu
privire îmbătrânire și solidaritatea între generații), a fost o
conferință care a avut loc la Bruxelles, la 19 și 20 martie, cu
scopul de a oferi posibilitatea jurnaliștilor să facă schimb de
opinii cu privire la modul de abordare în mass-media a subiectelor legate de
îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații. La 3 aprilie
2012, o conferință privind „Parteneriatul european pentru inovare
privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate: de la plan la acțiune” a vizat, de asemenea, să
adune reacții ale părților interesate privind modul de punere în
aplicare a acțiunilor Parteneriatului. Comisarul László Andor a susținut
un discurs inaugural în care a evidențiat sinergiile dintre Anul european
2012 și Parteneriat. Conferința
cu tema „Good governance for active and healthy ageing” (Buna guvernare
pentru îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate) (Bruxelles, 4 iunie 2012) a demonstrat că promovarea
îmbătrânirii active solicită elaborarea unor politici integrate care
implică diferite niveluri de guvernare și diferite domenii de
politică. Conferința
„Active ageing-the potential for society” („Îmbătrânirea
activă - potențialul pentru societate”), care a avut loc la 9-11
iulie 2012 la Dublin, deschisă de comisarul european pentru cercetare și
inovare Maire Geoghegan Quinn, s-a axat pe aspectele umane și sociale și
pe implicațiile îmbătrânirii active, precum și pe legătura
dintre procesul de îmbătrânire a populației, economie și inovație.
Evenimentul a explorat, de asemenea, necesitățile suplimentare de
cercetare și a lansat publicația „Population ageing in Europe:
facts, implications and policies” („Îmbătrânirea populației în
Europa: fapte, implicații și politici”), care prezintă
rezultatele cercetării finanțate de UE cu privire la demografie. Conferința
Comisiei „One Step Up in later life: learning for active ageing and
intergenerational solidarity” (O treaptă mai sus la o vârstă mai
înaintată: învățare pentru îmbătrânirea activă și
solidaritatea între generații) (Bruxelles, 19-21 noiembrie 2012) a atras o
reprezentare puternică a autorităților guvernamentale inclusiv a
Coordonatorilor naționali pentru implementarea Agendei europene pentru
învățarea în rândul adulților, a părților interesate
de la nivel internațional, european și național, a învățământului
superior și cercetării, a partenerilor sociali, a întreprinderilor și
a proiectelor finanțate în cadrul programului de învățare de-a
lungul vieții Grundtvig. Conferința a avut ca rezultat o comunicare și
o serie de documente de referință privind învățarea pentru
îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate și pentru ocuparea forței de muncă și
învățarea intergenerațională. Ceremonia de
decernare a premiilor pentru Anul european al îmbătrânirii active și
al solidarității între generații a avut loc la 13 noiembrie
2012, la Bruxelles. Aceasta a scos în evidență oameni și inițiative
inspiraționale care au adus o contribuție semnificativă la
îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații.
Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și
incluziune, domnul László Andor, a anunțat câștigătorii pentru
cele șapte categorii de premii. Premiul UE
anual Access City Award, oferit de vicepreședintele Viviane Reding la
3 decembrie 2012, a acordat o atenție specială nevoilor în materie de
accesibilitate ale persoanelor în vârstă. În juriul UE, au fost incluși
reprezentanți ai organizațiilor persoanelor în vârstă”.
Evenimentul de închidere al Anului european 2012 „De la viziuni la acțiuni”
- a avut loc la Nicosia la 10 decembrie 2012. Acesta a început cu o declarație
a președintelui Republicii Cipru, urmată de un discurs al comisarului
László Andor. Programul a inclus o serie de probleme, inclusiv situația
actuală a îmbătrânirii în Europa și potențialul încă
neexploatat al persoanelor în vârstă. Pe lângă
activitățile inițiate de către Comisia Europeană și
președinții, alte instituții au fost de asemenea active pe
perioada de desfășurare a Anului, în strânsă colaborare cu coaliția
părților interesate și cu societatea civilă. Comitetul
Economic și Social European a fost deosebit de activ în cursul Anului
european. Acesta a creat un grup de coordonare a activităților legate
de Anul european. Acest grup a organizat cinci evenimente publice pe diferite
teme și o conferință de închidere a Anului european[13]. Comitetul
Regiunilor a adus, de asemenea, o contribuție importantă la Anul
european, prin organizarea unui forum la data de 14 februarie 2014[14],
cu scopul de a promova noi inițiative la nivel local și regional și
de a crea noi parteneriate pentru promovarea îmbătrânirii active și
consolidarea solidarității între generații. Anul european
2012 a beneficiat, de asemenea, de sprijinul puternic al unei coaliții
mari de organizații ale societății civile, conduse de Age
Platform Europe, care a depășit 60 de membri. Membrii Coaliției
s-au angajat în numeroase inițiative în cadrul Anului European și au
elaborat o foaie de parcurs prezentată la conferința de deschidere a
Anului european, la 18 ianuarie 2012 în Copenhaga. Evaluarea
externă a subliniat, în capitolul 3.6, complementaritatea puternică
între Anul european 2012 și alte activități politice în curs de
desfășurare, cum ar fi Cartea albă privind pensiile, Forumul
demografic, Al doilea program în domeniul sănătății, Legea
privind accesibilitatea și, mai ales, Parteneriatul european pentru
inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate.
3.2.
Punerea în aplicare în țările
participante
Toate țările
participante (27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein și
Norvegia) au desemnat fiecare câte un Coordonator Național (CN). Activitatea
acestora a început cu mult înainte de Anul european, cu o primă întâlnire
care a avut loc la 30 noiembrie 2010. CN a pregătit activități
naționale, prin promovarea activităților locale și
regionale și prin încercarea implicării tuturor părților
interesate relevante în Anul european. Aceștia au prezentat Comisiei
Europene programe naționale de lucru în care au descris activitățile
planificate la nivel național pe parcursul anului 2012[15]. Programele de
lucru naționale au reflectat diferite contexte politice, în special în
ceea ce privește nevoile de îmbătrânire activă, prioritățile
politice și distribuirea competențelor, precum și
disponibilitatea resurselor. Comisia a propus, cu toate acestea, unele
evenimente și activități comune și a susținut, în
special, organizarea unor evenimente naționale de deschidere și de
închidere, precum și campaniile „Generations at School” (Generații
la școală) și „Seniorforce Day” (Ziua europeană a
implicării persoanelor vârstnice) și sistemul de european de
decernare a premiilor. Evaluarea externă confirmă relevanța
tipurilor de activități desfășurate. Evenimentele de
deschidere au implicat în total 4 500 de participanți, având un nivel
ridicat de sprijin politic demonstrat în special prin participarea
politicienilor de la nivel înalt. Cincisprezece țări
au desemnat 115 ambasadori naționali din cadrul Anului european 2012 cu
scopul de a contacta un public mai larg. Aceștia proveneau din medii
diferite: profesori universitari, reprezentanți ai ONG-urilor, jurnaliști,
actori, oameni de afaceri. Numărul de ambasadori desemnați a variat
de la unul (în Estonia, Ungaria și Polonia) la 38 în Austria. Inițiativa
„Generations@school” a fost propusă pentru a sărbători
Ziua europeană a solidarității între generații (29
aprilie). Ideea a fost de a aduce oamenii mai în vârstă în școli și
de a-i implica pe elevi și vârstnici într-un dialog între generații.
A fost o modalitate eficientă de a ajunge la școlile din întreaga
Europă și de a promova implicarea în cadrul Anului european la nivel
local. De asemenea, a contribuit la atragerea atenției mass-media, în
special a mass-media locale. Inițiativa a fost susținută de
către Comisie prin intermediul responsabilului său cu comunicarea
care a furnizat un site dedicat de internet, materiale de îndrumare, resurse și
sprijin practic pentru unele inițiative locale. Ziua
europeană a implicării persoanelor vârstnice a marcat Ziua Internațională
a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie) și a căutat să mobilizeze
persoanele vârstnice ca voluntari. Inițiativa Ziua europeană a
implicării persoanelor vârstnice a primit un sprijin larg în toată
Europa, cu evenimente emblematice la care au participat politicieni de rang
înalt, oficiali și reprezentanți ai ONG-urilor și personalități
care acționează ca ambasadori ai Anului european 2012. Comisia
Europeană a sprijinit 25 astfel de evenimente. Cu toate acestea, evaluarea
externă a arătat că adoptarea acestei inițiative nu a fost
la fel de amplă ca și în cazul inițiativei generations@school,
posibil ca urmare a publicării întârziate și a formatului mai puțin
precis al acestei inițiative (a se vedea paginile 52 și 79 ale
evaluării externe). Anul european
2012 a declanșat un număr mare de inițiative de promovare a
îmbătrânirii active în statele membre. Un total de 748 de inițiative
naționale și transnaționale au fost puse în aplicare pe
parcursul Anului european, luându-se în considerare doar cele publicate pe
site-ul de internet al UE. Organizațiile societății civile au
fost promotorul pentru 291 dintre aceste inițiative. Germania, Spania și
Italia au fost țările cu cele mai multe inițiative pe site-ul de
internet al UE, urmate de Franța, Austria și Polonia. Punctul central
de interes al acestor activități a fost în principal schimbul de cunoștințe
și de experiență și creșterea gradului de conștientizare. Conform
sondajelor efectuate de către evaluator (a se vedea capitolul 3.2 din
evaluarea externă), subiectul care a fost în prim-planul discuțiilor
a fost implicarea în societate, urmat de solidaritatea între generații.
Faptul că tema Anului european a fost suficient de vastă pentru a
permite un număr de subiecte diferite care trebuie abordate a fost bine
primit, permițând părților interesate să aleagă ceva
care a fost cel mai relevant din punctul lor de vedere. Dovezile din
rezultatele sondajului online al Coordonatorilor Naționali indică
faptul că tipurile de activități desfășurate au fost
adaptate la nevoile statelor membre și cetățenilor UE.
Coordonatorii Naționali și părțile interesate au
răspuns că ei au putut să își aleagă și să
adapteze inițiativele la propriile contexte și priorități,
de multe ori cu sprijinul responsabilului cu comunicarea al Comisiei.
3.3.
Abordarea integratoare a egalității de
gen și a incluziunii sociale
Abordarea
integratoare a egalității de gen au fost luată în considerare
încă din faza de pregătire a Anului european 2012 și a fost bine
reflectată în Coaliția părților interesate și
programele de lucru ale mai multor state membre, iar o atenție
deosebită a fost acordată situației femeilor în vârstă, deși
a fost acordată o atenție mai scăzută bărbaților
în vârstă. Femeile au fost bine reprezentate în rândul coordonatorilor naționali
și în rândul purtătorilor de cuvânt și participanților la
evenimentele organizate în cadrul Anului european (a se vedea capitolul 5 din
evaluarea externă). Anul european
2012 a acoperit, de asemenea, o gamă largă de aspecte legate de
dizabilități, în special sănătatea și viața
independentă a persoanelor în vârstă. Atât la nivelul UE, cât și
la nivelul statelor membre, inițiativele au abordat în mod direct și
indirect problema dizabilităților. În general, activitățile
Anului european 2012 au asigurat accesibilitatea evenimentelor și au aut
în vedere diferite aspecte, cum ar fi limbajul semnelor și transportul cu
diferite ocazii. Site-ul UE conținea opțiuni pentru utilizarea de
caractere mai mari, dar evaluarea externă a subliniat că acesta ar fi
putut fi conceput într-un mod și mai accesibil pentru un număr mai
mare de persoane cu dizabilități cum ar fi orbire, deficiențe de
vedere, surzenie și deficiențe de auz.
4.
CARE AU FOST REALIZĂRILE ANULUI EUROPEAN 2012?
4.1.
Anul european 2012 și-a îndeplinit
obiectivele?
Potrivit
evaluării externe, Anul european a avut un impact pozitiv asupra condițiilor
de îmbătrânire activă, atât la nivel european, cât și la nivel
național. Obiectivele și activitățile Anului european au
fost relevante și abordarea a avut succes în atingerea obiectivelor (creșterea
gradului de conștientizare, stimularea dezbaterilor și învățării
reciproce, crearea unui cadru de angajament și acțiune concretă,
combaterea discriminării de vârstă). Obiectivul creșterii
gradului de conștientizare a fost în mare parte îndeplinit prin
intermediul inițiativelor și evenimentelor la nivel UE și la
nivel național, care au fost orientate mai des spre organizațiile
relevante și grupurile societății civile, decât spre indivizi. Inițiativa Generations@school
s-a mobilizat în jurul a 480 de școli și unui număr estimativ de
27 000 de participanți în timp ce sistemul european de acordare a burselor
a declanșat 1 300 de cereri (incluzând majoritatea evenimentelor din
cadrul inițiativei Generations@school). Ziua europeană a
implicării persoanelor vârstnice a implicat peste 11 000 de participanți.
Aceste inițiative au atras o mare atenție din partea mass-media
către Anul european 2012, atrăgând atenția asupra poveștilor
de succes și exemplelor pozitive evidențiate în sistemul de acordare
a premiilor. În total, Anul european 2012 a generat o acoperire semnificativă
în mass-media cu 6 162 de articole tipărite, 3 432 de articole online și
329 de emisiuni televizate În timp ce
site-ul de internet al UE a fost o resursă importantă pentru părțile
interesate, acesta a atras, cu 212 822 de vizitatori unici, mai puțini
vizitatori decât site-urile de internet UE din Anii europeni precedenți
(400 000 raportate pentru AE2010 și 366 172 pentru AE2011). Cu toate
acestea, trebuie să se țină cont de faptul că 19 țări
au avut site-uri de internet naționale. Gradul de
implicare în cadrul platformelor sociale din partea cetățenilor și
a reprezentanților părților interesate a fost limitat la nivelul
UE, dar mai semnificativ în unele țări. În Spania, de exemplu, au
fost create conturi de Facebook și Twitter pentru a face schimb și a
disemina informațiile cu privire la Anul european 2012. În evaluarea
Spaniei, s-a estimat că aproximativ 700 000 de persoane au fost contactate
prin intermediul acestor canale. Anul european
2012 a reușit încurajarea dezbaterii publice și promovarea
învățării reciproce pe teme referitoare la îmbătrânirea
activă și la solidaritatea între generații. În special,
evenimentele de deschidere din Copenhaga și din țările
participante au avut efecte importante de multiplicare. S-au organizat
numeroase evenimente de dialog suplimentare pe parcursul Anului european, în
toate țările participante. De asemenea, a existat un puternic accent
pe diseminarea celor mai bune practici. Baza de date a UE a fost un instrument
puternic pentru a face schimb de informații cu privire la poveștile
de succes și exemplele pozitive. O serie de proiecte naționale și
transnaționale au promovat învățarea reciprocă pe tot
parcursul Anului european. Necesitatea de a
combate discriminarea pe criterii de vârstă a fost subliniată
în cadrul mai multor evenimente publice și în diverse proiecte. În acest
context, a fost subliniată în mod deosebit importanța
îmbunătățirii oportunităților pentru îmbătrânirea
activă în ocuparea forței de muncă. Anul european
2012 a oferit într-adevăr un cadru pentru asumarea unor angajamente și
pentru adoptarea unor măsuri concrete. Mobilizarea unor organizații
ale societății civile pe tema Anului european poate fi privită
ca o realizare majoră. Implicarea autorităților locale și
regionale a fost, de asemenea, semnificativă, dar nu a avut loc în toate țările. Anul european
2012 a încurajat unele țări fie să consolideze o agendă
politică națională deja existentă privind îmbătrânirea
activă și solidaritatea între generații, fie să dezvolte
noi strategii. Austria, de exemplu, a lansat un plan federal pentru persoanele
în vârstă în ianuarie 2012. În Spania, a fost adoptată o carte
albă. Acesta a analizat principalele aspecte care determină calitatea
vieții persoanelor în vârstă. Un număr de
țări au lansat programe de politici cu ocazia Anului european: Belgia
a înființat în noiembrie 2012 un nou Consiliu Consultativ Federal pentru
persoanele în vârstă; Irlanda a decis că fiecare autoritate
locală din țară ar trebui să aibă propriul program
județean pentru persoanele vârstnice până la sfârșitul anului
2013; Polonia a adoptat în august 2012 un program de guvernare pentru
activitatea socială a cetățenilor în vârstă pentru anii
2012-2013.
4.2.
Care este moștenirea Anului european 2012?
În cursul Anului
european 2012 au fost dezvoltate mai multe instrumente pentru dezvoltarea
politicilor viitoare. Unele evenimente și activități de succes
au beneficiat de o nouă ediție în 2013, cum ar fi cea promovată
la nivelul UE „Generations@school”. Îndrumările pentru elaborarea unor
răspunsuri mai bune referitoare la politicile privind îmbătrânirea au
fost furnizate prin intermediul Principiilor directoare pentru
îmbătrânirea activă, aprobate de către miniștrii afacerilor
sociale ai UE la data de 6 decembrie 2012[16]. Cele 19
principii directoare sunt structurate în rubricile Anului: ocuparea forței
de muncă, participarea în societate și viața independentă.
Acestea se adresează statelor membre, precum și altor niveluri de
guvernare relevante și organizațiilor care au un rol de jucat în
îmbunătățirea condițiilor suplimentare pentru
îmbătrânirea activă. Aplicarea acestor principii directoare ar
contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de
ocupare a forței de muncă și de reducere a sărăciei,
în special prin sporirea capacității persoanelor de a lucra pentru o
perioadă mai lungă de timp și de a avea drepturi de pensie mai
mari. Un alt
instrument pentru promovarea în continuare a urmăririi obiectivelor Anului
european 2012 a fost dezvoltarea unui Indice al îmbătrânirii active (IIA)[17]
care a fost prezentat în cadrul evenimentului de închidere și dezvoltat în
cursul Anului european, în strânsă cooperare cu Comisia Economică a
Națiunilor Unite pentru Europa (CEE-ONU) și Centrul European pentru
Politici de Asistență Socială și Cercetare (Viena). IIA
măsoară diferite dimensiuni ale îmbătrânirii active și
cuantifică potențialului neexploatat pentru fiecare țară.
Indicele ar trebui să ajute factorii de decizie să identifice
provocările și potențialele nerealizate pentru o participare mai
activă a persoanelor în vârstă în economie și societate și
să permită monitorizarea progresului. Dezvoltarea indicelui
continuă, astfel încât indicele poate fi actualizat pe baza unor date mai
recente și, eventual, de asemenea, calculat la nivel subnațional. Coaliția
părților interesate din cadrul Anului european 2012 a prezentat o
foaie de parcurs revizuită[18]
în cadrul conferinței președinției Ciprului de închidere a
Anului european 2012, care a avut loc în Nicosia, la 10 decembrie 2012. Aceasta
a inclus numeroase inițiative de monitorizare, care continuă să
mențină momentul Anului european. Una dintre inițiative este
elaborarea unui acord între primari cu privire la schimbările demografice,
după modelul Pactului primarilor privind energia durabilă[19].
Acest lucru ar oferi un cadru care să permită factorilor de decizie
locali și regionali să se angajeze să ia noi măsuri ca
răspuns la îmbătrânire. Acest obiectiv de a stabili un astfel de pact
este acum urmărit în contextul Parteneriatului european pentru inovare privind
îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate (PEI - IAS) și în cadrul grupului său de acțiune
privind „Inovarea pentru clădirile, orașele și mediile cu
facilități de acces și destinate vârstnicilor” (Innovation
for age-friendly, buildings cities and environments. [20] PEI - IAS
reprezintă o contribuție semnificativă a UE la atingerea
obiectivelor Anului european 2012[21].
Comisia Europeană a identificat îmbătrânirea populației drept
una dintre provocările societale comune tuturor țărilor europene
și a acordat prioritate acesteia în cadrul inițiativei „O Uniune a
inovării”, una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa
2020. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este să crească cu
doi ani numărul mediu de ani de viață sănătoasă
în UE, până în 2020. Planul strategic de implementare (PSI) din
această inițiativă stabilește acțiuni prioritare
pentru a face față, prin inovare, provocării reprezentate de
îmbătrânirea populației și se concentrează pe trei domenii
principale: prevenire, îngrijire și tratament, precum și traiul
independent. Acțiunile privind îmbătrânirea activă elaborate în
contextul Anului european 2012 pot continua în cadrul mai larg al PEI - IAS și,
prin urmare, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
5.
CONCLUZII
Anul european al
îmbătrânirii active și al solidarității între generații
a reușit să mobilizeze mai multe organizații guvernamentale și
non-guvernamentale. Acesta a ajutat la transmiterea unei imagini mai pozitive
cu privire la îmbătrânirea populației, prin evidențierea potențialului
persoanelor vârstnice și promovarea participării lor active în cadrul
societății și economiei. Multe state
membre și organizații ale societății civile au folosit Anul
european ca o oportunitate de a dezvolta noi inițiative sau de a le
consolida pe cele existente. Activitățile declanșate de Anul
european 2012 au demonstrat interesul crescând pentru îmbătrânirea
activă. Mai multe instrumente au fost sau sunt în curs de elaborare în
acest scop, și în special principiile directoare privind îmbătrânirea
activă, indicele de îmbătrânire activă, pactul pentru
schimbările demografice. Factorii de
decizie politică în statele membre sunt invitați să utilizeze
cât mai eficient aceste instrumente. UE va continua să îi susțină.
Aceasta va lua forma unei orientări cu privire la politici, în special în
contextul semestrului european în care recomandările cu privire la cariere
mai lungi au fost adresate majorității statelor membre, precum și,
mai recent, recomandările specifice pentru fiecare țară pentru
îngrijirea pe termen lung. Îmbătrânirea activă este, de asemenea, un
domeniu important de investiții sociale, așa cum a fost subliniat în
comunicarea Comisiei „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii
și coeziunii”[22].
În acest context, Comisia a îndemnat statele membre să folosească
Principiile directoare pentru îmbătrânirea activă și
solidaritatea între generații și indicele îmbătrânirii active. Îmbătrânirea
activă și în condiții bune de sănătate este, prin
urmare, una dintre prioritățile de investiții ale Fondului
Social European (FSE), în perioada de program 2014-2020. Finanțarea pentru
proiecte care promovează îmbătrânirea activă este
disponibilă în cadrul unei game largi de programe și instrumente
financiare ale UE. Una dintre prioritățile parteneriatului european
pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții
bune de sănătate este de a alinia aceste programe/instrumente la
prioritățile identificate privind îmbătrânirea activă și
în condiții bune de sănătate și evitarea suprapunerilor
între diferitele instrumente.[23] În ceea ce privește
pilonul privind traiul independent a Anului european 2012, Comisia a sprijinit
Comitetul pentru protecție socială la elaborarea unui raport privind
îngrijirea pe termen lung, publicat în iunie 2014. Aceasta a examinat modul în
care decalajul dintre cererea și oferta privind îngrijirea pe termen lung
poate fi redus prin investiții adecvate în măsuri care să
reducă nevoia de îngrijire pe termen lung și să crească
eficiența furnizării acesteia, inclusiv prin utilizarea de servicii
prestate cu ajutorul unor facilități tehnologice[24]. Aceasta
se bazează pe exemple de la partenerii PEI - IAS. Acțiunile în aceste
domenii continuă, de asemenea, în contextul Parteneriatului european
pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții
bune de sănătate, care demonstrează modul în care UE poate
sprijini statele membre prin facilitarea schimbului de bune practici, prin
studierea și testarea de noi soluții și prin promovarea
inovării sociale și tehnice Anul european
2012 a contribuit la fixarea în mod ferm a temei îmbătrânirii active pe
agenda europeană și pe multe agende de politică națională
în cadrul unei abordări intersectoriale cu implicarea mai multor părți
interesate. Această tendință trebuie menținută.
Solidaritatea puternică între generații, care caracterizează
societățile europene și sistemele de protecție socială
poate fi susținută numai în contextul îmbătrânirii populației
și bugetelor mici prin promovarea îmbătrânirii active în toate
formele sale. [1] COM(2010) 462 final din
6 septembrie 2010 [2] Decizia nr. 940/2011/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 privind
Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între
generații (2012), Jurnalul Oficial L 246, 23.9.2011, p. 5-10 [3] Evaluarea Anului
european al îmbătrânirii active și solidarității între
generații 2012, Ecorys, decembrie 2012, bazată pe analiza datelor din
studiile cu coordonatorii naționali și părțile interesate
la nivel național, din interviuri, cercetare teoretică, analiză
a platformelor sociale și studii de caz. [4] Concluziile Consiliului din 20
noiembrie 2009 privind „Îmbătrânirea sănătoasă și
demnă” [5] Rezoluția
Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice
și solidaritatea între generații [2010/2027(INI)] [6] Raportul Națiunilor
Unite adoptat de cea de a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea,
Madrid, 8-12 aprilie 2002. A/CONF.179/9 [7] A se vedea Directiva
2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general
în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește
încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă [8] http://europa.eu/ey2012 [9] http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_379_360_en.htm [10] http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-EP-11-001 [11] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=6805 [12] http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=8710&langId=en [13] http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-closing-conference-ey2012 [14] www.cor.europa.eu/EY2012 [15] http://europa.eu/ey2012/ey2012main.jsp?catId=986&langId=en [16] Declarația Consiliului
privind Anul european al îmbătrânirii active și
solidarității între generații (2012): calea de urmat, Bruxelles,
7 decembrie 2012. [17] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1837&furtherNews=yes [18] http://www.age-platform.eu/images/stories/Updated_EY2012_Roadmap_Coalition_FINALVERSION1.doc [19] http://www.covenantofmayors.eu [20] http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=8710&langId=en [21] „Concretizarea planului
strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare privind
îmbătrânirea activă și în condiții bune de
sănătate” COM(2012) 83 final [22] COM(2013)83 final din 20
februarie 2013. [23] COM(2012) 83final [24] A se vedea studiul de
cercetare în sprijinul Comitetului pentru protecție socială ICT-AGE:
Strategiile de îngrijire pe termen lung a persoanelor în vârstă pentru o
viață independentă elaborate de către EC/JRC/IPTS. http://is.jrc.ec.europa.eu/pages/EAP/eInclusion/carers_ICTAGE.html