RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind punerea în aplicare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea

1.           Introducere

Data de 1 iulie 2013 a marcat a doua aniversare a Acordului de liber schimb („ALS”) între Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Coreea („Coreea”), care a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu iulie 2011[1]. Acesta este primul acord dintr-o nouă generație de ALS, fiind un acord cuprinzător și cu implicații profunde. De asemenea, este primul acord comercial al UE cu o țară asiatică.

Prezentul raport este al doilea raport anual privind punerea în aplicare a ALS, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 511/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterale a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Coreea[2]. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul menționat, Comisia are obligația de a publica un raport anual privind aplicarea și punerea în aplicare a acordului. De asemenea, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), Comisia are obligația să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual de monitorizare cu privire la datele statistice actualizate referitoare la importurile din Coreea de produse din sectoarele sensibile și din sectoarele care au fost incluse în monitorizare. Prin urmare, prezentul raport combină cele două cerințe de raportare.

2.           Evaluare globală: evoluția schimburilor comerciale și a economisirilor prin neplata taxelor vamale

2.1.        Metodologia utilizată pentru analiză

Analiza de mai jos a fluxurilor comerciale bilaterale între UE și Coreea este bazată pe o comparație între datele corespunzătoare celui de-al doilea an de punere în aplicare a ALS (iulie 2012 – iunie 2013) și datele pentru anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS (iulie 2010 – iunie 2011).

Ar trebui remarcat faptul că modificările fluxurilor comerciale nu pot fi atribuite exclusiv ALS, întrucât există și alți factori care influențează fluxurile comerciale. Cu toate acestea, cifrele prezentate mai jos sunt un bun indicator al modului în care ALS a funcționat până în prezent, iar în special tendința ascendentă a ratelor de utilizare a preferințelor arată că întreprinderile din UE utilizează tot mai mult ALS, deși se pot realiza în continuare îmbunătățiri în acest sens.

2.2.        Evoluția fluxurilor comerciale globale (mărfuri)

Exporturile de mărfuri din UE în Coreea au crescut cu 24 %, sau 7 miliarde EUR, în al doilea an de punere în aplicare a ALS, față de anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. Cu toate acestea, creșterea exporturilor a fost mai puțin marcată în al doilea an al ALS (8 %) decât în primul an (15 %)[3].

În comparație cu exporturile de mărfuri către restul lumii, care au înregistrat o creștere de 17 % în aceeași perioadă, tendința observată în cazul Coreei este mult mai pozitivă decât în cazul celor mai multe dintre celelalte țări.

În schimb, importurile din Coreea au scăzut cu 6 % în al doilea an de punere în aplicare comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS, aproape întreaga scădere putând fi atribuită celui de-al doilea an al ALS. În ceea ce privește valoarea, importurile au scăzut de la 38 de miliarde EUR la 35,7 miliarde EUR. Dimpotrivă, importurile din restul lumii au crescut cu 4 % în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă că rezultatele slabe ale exporturilor coreene nu pot fi explicate numai prin scăderea generală a cererii în Europa. Cu toate acestea, există alte motive care au determinat această tendință, cum ar fi scăderea exporturilor de nave din Coreea din cauza capacității și a ofertei excedentare la nivel mondial. ALS nu a contribuit la exporturile de nave, ținând seama de faptul că tariful vamal al UE era deja zero înainte de ALS. Un alt motiv care stă la baza rezultatelor slabe ale exporturilor coreene este transferul producției de produse electronice din Coreea în Asia de Sud-Est, ceea ce înseamnă că astfel de produse, care înregistrează o evoluție foarte bună la nivel mondial și în UE, nu sunt exportate din Coreea în temeiul preferințelor ALS, ci din alte țări asiatice.

În consecință, balanța comercială cu Republica Coreea a trecut de la un deficit de 20 % sau -7,4 miliarde EUR, la un excedent de 6 % sau 2,3 miliarde EUR, atunci când se compară anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS cu al doilea an de punere în aplicare a acestuia. Este prima dată în ultimii 15 ani când UE înregistrează un excedent comercial cu Republica Coreea.

2.3.        Evoluția schimburilor comerciale cu mărfuri liberalizate

Multe mărfuri erau scutite de taxele vamale chiar înainte de ALS, în timp ce altele nu au fost liberalizate imediat prin ALS. Prin urmare, pentru a avea o imagine de ansamblu mai bună asupra efectelor potențiale ale ALS, nu ar trebui să se studieze fluxurile comerciale globale, ci ar trebui să se împartă fluxurile comerciale pe grupuri, în funcție de modificările tarifelor aplicate.

În cazul mărfurilor liberalizate integral ca parte a ALS, exporturile UE în Coreea au crescut cu 37 % sau 4,5 miliarde EUR, comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. Acestea pot fi raportate la o creștere de 18 % a exporturilor acelorași mărfuri către restul lumii. Faptul că exporturile mărfurilor respective în Coreea au crescut mai mult decât exporturile către restul lumii, la care se adaugă faptul că mărfurile care beneficiază de tratament preferențial în Coreea au crescut mai mult decât exporturile globale, indică un efect pozitiv al ALS. În cazul în care exporturile în Coreea ar fi evoluat doar în conformitate cu exporturile către restul lumii, valoarea exporturilor ar fi fost mai mică cu 2,3 miliarde EUR.

În cazul mărfurilor liberalizate doar parțial[4], rezultatele exporturilor au fost mai puțin impresionante (+24 %) și doar puțin mai bune decât exporturile acelorași mărfuri către restul lumii (+19 %). Cu toate acestea, în cadrul grupului în cauză, rezultatele exporturilor mărfurilor care beneficiază de o reducere pronunțată a tarifelor vamale sunt mai bune (31 %) decât cele în cazul mărfurilor care beneficiază de o reducere tarifară mai modestă și care au crescut cu 20 %.

În ceea ce privește importurile din Coreea, chiar dacă s-a înregistrat o scădere globală, acest fapt nu este valabil pentru mărfurile cu acces preferențial în cadrul ALS. Scăderea poate fi atribuită mai degrabă cererii reduse din UE pentru mărfurile care beneficiază deja de nivelul zero al taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate, cum ar fi navele, astfel cum este explicat mai sus. Importurile de mărfuri liberalizate integral din Coreea au crescut cu 21 %, iar cele de mărfuri liberalizate parțial cu 23 % (schimburile comerciale cu mărfuri neliberalizate sunt marginale). Totalul importurilor UE de astfel de produse din restul lumii a rămas constant în perioada analizată și, prin urmare, se pare că ALS a avut un efect pozitiv și asupra exporturilor coreene în UE.

2.4.        Economisirile prin neplata taxelor vamale și utilizarea preferințelor

Economisirile potențiale prin neplata taxelor vamale erau deja substanțiale chiar înainte de punerea în aplicare deplină a ALS. Sumele potențial economisite prin neplata taxele vamale aferente exporturilor UE în Coreea au fost de aproximativ 1,4 miliarde EUR în cel de-al doilea an al ALS comparativ cu suma care ar fi trebuit să fie plătită în cazul acelorași fluxuri comerciale la nivelul tarifelor vamale din perioada anterioară ALS. Aceasta reprezintă o reducere cu 77 % a tarifelor plătite înainte de ALS.

 

În realitate, preferințele ALS nu sunt utilizate întotdeauna de către exportatori. Rata de utilizare a preferințelor în cazul exporturilor UE în Coreea și anume, măsura în care tarifele preferențiale sunt aplicate în practică de întreprinderi, a fost de 66 % în perioada martie – iunie 2013. Aceasta reprezintă o creștere ușoară comparativ cu perioada septembrie 2012 – februarie 2013, când rata a fost de 64 %[5].

În ceea ce privește utilizarea de către Coreea a preferințelor pe piața UE, în anul 2012 rata era de 77 %, ceea ce înseamnă că exportatorii coreeni utilizează mai bine ALS spre deosebire de exportatorii europeni. Există mai multe motive care stau la baza acestei constatări, unul dintre acestea fiind faptul că, adesea, exportatorii coreeni sunt mari, orientați către exporturi, organizați sub formă de conglomerate de grupuri deținute de o singură familie, în timp ce la nivelul UE industria este mai fragmentată.

2.5.        Efecte sectoriale, inclusiv la nivelul sectorului autovehiculelor

Exporturile de automobile din UE în Coreea au crescut cu 40 % ca valoare și cu 38 % ca unități comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. A existat o creștere modestă de 4 % a exporturilor în primul an al ALS, urmată de o creștere semnificativă cu 34 % în valoare și cu 29 % în unități, în al doilea an. Tendința exporturilor de automobile în Coreea este mult mai pozitivă decât cea a exporturilor către restul lumii, unde s-a înregistrat o creștere cu 24 % în valoare și cu 25 % în unități.

Importurile de automobile (SA8703) din Coreea au crescut cu 53 % ca valoare și cu 36 % ca unități. O creștere puternică în primul an al ALS a fost urmată de un al doilea an stabil.

În comparație cu importurile de automobile din restul lumii, automobilele coreene au progresat clar pe piața UE. Importurile de automobile din restul lumii au scăzut cu 7 % în valoare și cu 14 % în unități. Aceste cifre implică faptul că a crescut cota coreeană a importurilor de automobile în UE atât ca valoare, cât și ca unități.

Valoarea exporturilor de automobile din UE în Coreea a fost de 2,8 miliarde EUR în al doilea an al ALS, în timp ce valoarea exporturilor coreene în UE în aceeași perioadă a fost de 4 miliarde EUR, rezultând un deficit comercial de -1,2 miliarde EUR.

În ceea ce privește alte efecte sectoriale, cele mai importante câștiguri din exporturile UE pe piața coreeană pot fi observate în sectorul minereurilor (SA27), cu o creștere a exporturilor în valoare de 2,6 miliarde EUR, deși aceasta nu pare să fie legată de ALS. Cu toate acestea, sectorul utilajelor și dispozitivelor mecanice (SA84), care este liberalizat integral, a înregistrat câștiguri semnificative, 1 miliard EUR provenind din creșterea exporturilor. Doar câteva sectoare au înregistrat o scădere a exporturilor către Coreea. Cea mai semnificativă scădere a exporturilor poate fi remarcată în cazul sectorului fierului și oțelului (SA73), unde s-a observat o scădere de 317 milioane EUR în al doilea an de punere în aplicare a ALS comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS.

În ceea ce privește importurile din Coreea, este de remarcat faptul că atât importurile de utilaje electrice (SA85), cât și importurile de nave (SA89) au scăzut considerabil, ambele cu peste 3 miliarde EUR. În cazul navelor, aceasta înseamnă o reducere a valorii importurilor cu 53 % comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. În afară de creșterea importurilor de autovehicule, nu a existat nicio creștere semnificativă a importurilor în niciun alt sector.

2.6.        Servicii

Datele privind comerțul cu servicii sunt produse cu un decalaj mare de timp și sunt foarte agregate, ceea ce face imposibilă realizarea acelorași tipuri de comparații actualizate și detaliate precum în cazul mărfurilor. Prin urmare, s-a făcut o comparație a anului calendaristic 2011 cu anul 2010 și anume, anul în care ALS a fost „pus în aplicare pe jumătate” comparativ cu anul calendaristic anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS.

Pe această bază, exporturile de servicii din UE (GATS, modurile 1 și 2) în Coreea au crescut cu 9 % în 2011 față de 2010. În același timp, importurile de servicii din Coreea au scăzut cu 2 %, ceea ce a condus la un excedent consolidat în favoarea UE în ceea ce privește comerțul cu servicii.

3.           Activitățile organismelor de punere în aplicare înființate în temeiul ALS

Dispozițiile instituționale ale ALS prevăd înființarea a șapte comitete specializate și a șapte grupuri de lucru și stabilirea unui dialog privind proprietatea intelectuală (PI). Comitetul anual pentru comerț înființat prin ALS între UE și Coreea la nivel ministerial joacă un rol de supraveghere și are menirea de a garanta funcționarea corectă a ALS.

În 2013, cele mai multe reuniuni ale diferitelor comitete și grupuri de lucru au avut loc numai în a doua jumătate a anului calendaristic, având în vedere reorganizarea guvernului coreean în primăvara anului 2013, ca urmare a alegerii doamnei Park Geun-hye în calitate de președinte. Ca parte a reorganizării, aspectele comerciale au fost transferate de la fostul Minister al Afacerilor Externe și Comerțului la nou-înființatul Minister al Comerțului, Industriei și Energiei.

Începând cu a doua reuniune a Comitetului pentru comerț, care a avut loc la 16 octombrie 2012, la Bruxelles, 7 comitete de specialitate si 6 grupuri de lucru s-au reunit înainte de sfârșitul anului 2013, după cum urmează:

La 26 noiembrie 2012, la Bruxelles, a fost convocat al doilea Comitet vamal. Acesta a adoptat regulamentul de procedură și a discutat diverse aspecte care țin de punerea în aplicare a ALS, inclusiv clauza de transport direct, produse textile și articole de îmbrăcăminte, posibilitatea de a încheia un acord de recunoaștere reciprocă pentru operatorii economici autorizați (OEA) și marcajul „produs în UE”. De asemenea, părțile au continuat discuțiile privind interpretarea regulilor specifice de origine pentru surimi, cu scopul de a ajunge la un acord.

 

La 27 noiembrie 2012, Grupul de lucru privind cooperarea în materie de măsuri de apărare comercială s-a reunit pentru prima dată la Bruxelles. Pe parcursul reuniunii, cele două părți au făcut schimb de informații cu privire la practicile lor și la temeiul juridic pentru introducerea taxelor antidumping și compensatorii.

A doua reuniune a Comitetului privind comerțul cu servicii, înființarea și comerțul electronic a avut loc la 12 iunie 2013, la Bruxelles. Cele două părți au discutat o gamă largă de aspecte din domeniile servicii poștale și de curierat, servicii de transport, servicii financiare, servicii de distribuție și servicii juridice. În ceea ce privește serviciile poștale, este de remarcat faptul că activitatea privind principiile reformei poștale trebuie să fie încheiată până în iunie 2014. De asemenea, comitetul a abordat aspecte legate de comerțul electronic și înființare.

În aceeași zi, la 12 iunie 2013, Grupul de lucru privind acordurile de recunoaștere reciprocă (ARR) în domeniul serviciilor s-a reunit, de asemenea pentru a doua oară, la Bruxelles. Ambele părți și-au exprimat interesul comun pentru promovarea acordurilor de recunoaștere reciprocă în domeniul arhitecturii și al ingineriei și au împărtășit înțelegerea faptului că părțile interesate și asociațiile de întreprinderi relevante vor discuta aspectele de fond cât mai curând posibil.

La 11 septembrie 2013, Coreea a găzduit a doua reuniune a Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă, la Seul. Pe parcursul reuniunii, ambele părți au informat comitetul cu privire la activitatea grupurilor lor naționale consultative (Domestic Advisory Groups – DAGs) și au făcut schimb de opinii cu privire la politicile în domeniul mediului și al ocupării forței de muncă puse în aplicare de către fiecare parte, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice (scheme de comercializare a certificatelor de emisii), consumul și producția sustenabile, liberalizarea comerțului cu bunuri de mediu, politica privind piața forței de muncă după criza economică, securitatea și sănătatea în muncă, precum și ratificarea convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM). În plus, partea europeană a prezentat inițiativele sale recente de combatere a exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent. De asemenea, cele două părți au discutat cooperarea în temeiul anexei 13 la ALS. În plus, în perioada 12-13 septembrie 2013, DAGs coreene și europene au organizat un atelier de lucru privind ocuparea forței de muncă și Forumul societății civile.

La 12 septembrie 2013, la Seul, s-a reunit pentru a doua oară Comitetul pentru comerțul cu mărfuri. Comitetul a convenit asupra elementelor de fond ale gestionării contingentelor tarifare, permițând astfel ambelor părți să își înceapă procedurile pentru a pregăti o decizie a Comitetului pentru comerțul cu mărfuri. Comitetul a discutat diverse aspecte legate de punerea în aplicare în domenii precum transparența în introducerea unor noi reglementări, băuturile alcoolice, echivalența organică, produsele cosmetice, produsele electrice și electronice, utilajele și industria fotovoltaică.

A doua reuniune a Comitetului privind măsurile sanitare și fitosanitare a avut loc, de asemenea, la 12 septembrie 2013, în orașul Sejong. Comitetul a discutat aspecte cum ar fi procedurile operaționale ale comitetului, cooperarea pe probleme de bunăstare a animalelor, carnea de vită, exporturile de kiwi și portocale, etichetarea și transparența în introducerea măsurilor sanitare și fitosanitare și supa Samgyetang. De asemenea, anterior reuniunii, la 11 septembrie, a fost organizat un seminar de o zi pe tema consolidării încrederii. Partea coreeană a prezentat analiza sa privind riscurile de import și procedurile sale de carantină pentru produsele de origine animală, în timp ce partea europeană a prezentat, printre altele, măsurile în vigoare pentru garantarea siguranței produselor de origine animală în timpul epidemiilor de boli de animale.

La 13 septembrie 2013, Comitetul privind zonele de perfecționare pasivă din Peninsula Coreeană s-a reunit pentru a doua oară, la Seul. Coreea a oferit o actualizare cu privire la situația complexului industrial Gaeseong, parcul industrial inter-coreean situat în Coreea de Nord. Coreea a prezentat criteriile pentru zonele de perfecționare pasivă, condițiile de desemnarea Gaeseong drept zonă de perfecționare pasivă și pragul maxim. Ambele părți au recunoscut sensibilitatea politică a aspectului, dar au convenit să adopte o abordare practică în dezbaterea aspectelor tehnice.

În 25-26 septembrie 2013, a fost organizată la Seul a doua rundă de reuniuni ale celor trei grupuri de lucru și anume, Grupul de lucru privind autovehiculele și piesele de schimb, Grupul de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale și Grupul de lucru privind produsele chimice.

 

Grupul de lucru privind autovehiculele și piesele de schimb a discutat anumite aspecte punere în aplicare a ALS, precum și alte aspecte legate de accesul pe piață în sectorul autovehiculelor. Acestea au inclus vânzările de vehicule EURO 5 echipate cu sisteme de diagnosticare la bord pe piața coreeană, standardele privind emisiile de gaze prin evaporare, planuri pentru noi reglementări ale emisiilor de CO2 în UE, procedurile pentru utilizarea marcajului „E” pentru anvelope, planuri pentru noi reglementări ale emisiile vehiculelor cu motorină, directiva privind vehiculele scoase din uz, eficiența consumului de combustibil, eficiența energetică a anvelopelor, convergența reglementărilor și WP29 al CEE-ONU, marcajul pieselor de schimb pentru automobile, clasificarea vehiculelor și tractorul de tractare pentru vehicule cu semiremorcă.

Grupul de lucru privind produsele farmaceutice și dispozitivele medicale a discutat reforma coreeană privind prețul de rambursare al produselor farmaceutice, evaluarea prețurilor dispozitivelor medicale, o modificare a perioadei de formulare a observațiilor privind deciziile de rambursare în cazul produselor farmaceutice și testarea calității produselor farmaceutice. Coreea a prezentat o cerere privind un program de lucru în vederea încheierii unui acord de recunoaștere reciprocă a bunelor practici de fabricație (BPF). Ambele părți au convenit să exploreze modul în care poate fi intensificată cooperarea în domeniu.

Grupul de lucru privind produsele chimice a făcut schimb de informații cu privire la înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) de fiecare parte. Coreea a explicat planul său de a introduce decrete de punere în aplicare și de a asigura transparența pe parcursul procesului. UE a oferit perspectivele sale privind punerea în aplicare a reglementărilor REACH. Ambele părți au convenit provizoriu să facă schimb de informații de contact pentru a facilita cooperarea tehnică.

La 25 octombrie 2013, la Seul, s-a reunit pentru prima dată Grupul de lucru privind indicațiile geografice (IG). Proiectul de regulament de procedură a fost discutat, dar nu a fost încă adoptat. Subiectul principal al reuniunii a fost propunerea UE de a include noi indicații geografice ale UE în anexa 10-A la ALS. UE a subliniat interesul pe care statele membre ale UE îl acordă indicațiilor geografice și importanța extinderii listei prin includerea unui număr cât mai mare de indicații geografice. De asemenea, Coreea a anunțat intenția de a propune indicații geografice coreene pentru anexa menționată.

La 5 decembrie 2013, la Bruxelles, s-a reunit pentru prima dată Comitetul pentru cooperare culturală. Reuniunea a fost un prilej de a face schimb de informații cu privire la politicile respective ale UE și ale Coreei în domeniul culturii și al audiovizualului. De asemenea, Comitetul a adoptat regulamentul său de procedură și a evaluat punerea în aplicare a articolelor 5.4, 5.5 și 5.6 (privind dreptul la co-producții) din Protocolul pentru cooperarea culturală. Merită remarcat că, astfel cum prevede Protocolul pentru cooperarea culturală, Comitetul pentru comerț nu are jurisdicție asupra protocolului și, prin urmare, Comitetul pentru cooperare culturală exercită funcțiile Comitetului pentru comerț în ceea ce privește protocolul respectiv.

A treia reuniune a Comitetului pentru comerț a avut loc la 15 octombrie 2013, la Seul, și a fost co-prezidată de comisarul Karel De Gucht și de ministrul Comerțului, Industriei și Energiei din Coreea, domnul Yoon Sang-jick. Comitetul a evaluat evoluția schimburilor comerciale bilaterale după doi ani de punere în aplicare a ALS și a concluzionat că ambele părți au beneficiat de ALS, în special din perspectiva schimburilor comerciale liberalizate integral sau parțial, în cazul cărora ambele părți au înregistrat creșteri ale exporturilor. Ambele părți au adus în discuție problemele lor de punere în aplicare, inclusiv marcajul pieselor de schimb pentru automobile, angajamentele ALS din sectorul serviciilor, zonele de perfecționare pasivă, precum și aplicarea măsurilor de asigurare a respectării ALS. Ambele părți au salutat progresele înregistrate în ceea ce privește modificarea ALS având în vedere aderarea Croației la UE și au discutat despre stadiul actual referitor la alte modificări ale ALS solicitate de UE, inclusiv o revizuire a clauzei de transport direct, o clauză privind mărfurile care revin în circuitul comercial după reparații, includerea tractoarelor de camioane și modificarea unor standarde depășite din sectorul automobilelor.

În final, Summit-ul UE-Coreea a avut loc la 8 noiembrie, la Bruxelles. UE a fost reprezentată de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și de președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Coreea a fost reprezentată de președintele Park Geun-hye. Ambele părți au împărtășit opinia potrivit căreia punerea în aplicare deplină a ALS este importantă și și-au încurajat oficialii în domeniul comerțului să continue discuțiile pentru a identifica soluții pentru problemele de punere în aplicare identificate de către comitetele și grupurile de lucru ALS, inclusiv Comitetul pentru comerț înființat prin ALS între UE și Coreea, pentru a aduce beneficiile preconizate la toate nivelurile actorilor economici, de ambele părți. De asemenea, ambele părți au salutat acordul privind textul Protocolului suplimentar la ALS în scopul de a lua în considerare aderarea Croației la UE la 1 iulie 2013 și au convenit să accelereze procesul care să conducă la semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a protocolului. De asemenea, părțile au convenit să lucreze împreună în continuare pentru a asigura funcționarea ALS, în spiritul parteneriatului strategic.

4.           Punerea în aplicare a capitolului 13 din ALS privind comerțul și dezvoltarea durabilă

Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă (CTSD) a avut loc la 11 septembrie 2013, la Seul. Pe parcursul reuniunii, ambele părți au salutat discuțiile deschise și constructive cu privire la aspectele de politică în domeniul mediului și al ocupării forței de muncă legate de comerț ca o bună bază pentru continuarea dialogului. Comitetul a convenit provizoriu să se reunească în prima jumătate a anului 2015.

La 12 septembrie, după reuniunea comitetului, a avut loc un atelier de lucru pe tema ocupării forței de muncă. La acesta au participat membri ai Forumului societății civile, care este forumul comun între grupurile naționale consultative coreene și ale UE (DAGs). La solicitarea Comisiei și a DAGs UE, la atelier au participat, de asemenea, alte părți interesate care nu sunt membre ale celor două DAGs respective. Intervențiile au inclus prezentări ale opiniilor DAGs privind punerea în aplicare în legislație și în practică a standardelor fundamentale de muncă convenite la nivelul OIM privind munca forțată și libertatea de asociere, precum și de dreptul de negociere colectivă, care nu au fost ratificate încă de către Coreea. În ceea ce privește libertatea de asociere și dreptul de negociere colectivă, unii participanți au făcut referire la recomandările organismelor de supraveghere ale OIM, în special ale Comitetului pentru libertatea de asociere înființat pentru Coreea. Prezentările au fost urmate de o discuție deschisă între DAGs și celelalte părți interesate.

În final, la 13 septembrie, co-președinții CTSD au oferit Forumului societății civile o actualizare privind discuțiile comitetului. De asemenea, actualizarea a fost trimisă Consiliului și Parlamentului European. Forumul societății civile a discutat regulamentul său de procedură, concluziile sale referitoare la atelier, la creșterea ecologică și la comerțul internațional.

5.           Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 511/2011

Regulamentul (UE) nr. 511/2011 este actul legislativ al UE de punere în aplicare a clauzei bilaterale de salvgardare a ALS dintre UE și Coreea.

Astfel cum se prevede la articolele 3 și 11 din Regulamentul (UE) nr. 511/2011, Comisia monitorizează evoluția importurilor și a exporturilor de produse coreene în sectoarele sensibile precum automobilele, piesele de schimb pentru automobile, textilele și produsele electronice destinate consumatorilor, care pot fi afectate de drawback-uri de taxe vamale. De la începerea aplicării cu titlu provizoriu a ALS în iulie 2011, Comisia a comunicat statelor membre, Parlamentului European și părților interesate, o dată la două luni, rezultatele monitorizării.

De asemenea, regulamentul menționat prevede posibilitatea de a iniția o anchetă de salvgardare sau de a introduce măsuri prealabile de supraveghere, în anumite condiții definite în regulament. În cursul celui de-al doilea an de punere în aplicare a ALS, Comisia nu a primit nicio cerere de deschidere a unei anchete de salvgardare sau de introducere a unor măsuri prealabile de supraveghere.

5.1.        Evoluția importurilor de produse coreene în UE în sectoarele supuse monitorizării

Rezultatele monitorizării din cursul celui de-al doilea an de punere în aplicare a ALS sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează, împreună cu graficele aferente. Trebuie remarcat faptul că, în scopul monitorizării, s-au comparat date privind schimburile comerciale pe o bază anuală și, prin urmare, anumite cifre pot să difere față de analiza globală a schimburilor comerciale prezentată la punctul 2 de mai sus, în care s-a utilizat o metodă de comparație diferită.

De asemenea, trebuie notat faptul că în cadrul exercițiului de monitorizare, comparația efectuată este bazată pe cantitățile importate din Coreea în UE și anume, unități în cazul automobilelor și 1000 kg în cazul pieselor de schimb pentru automobile, al textilelor și al produselor electronice.

(i) Sectorul automobilelor

Importurile de automobile din Coreea în UE au crescut cu 41 % în primul an de punere în aplicare a ALS (iulie 2011 – iunie 2012) comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS (iulie 2010 – iunie 2011). Creșterea a fost urmată de o scădere cu 13 % a importurilor în al doilea an de punere în aplicare a ALS (iulie 2012 – iunie 2013) comparativ cu anul precedent. Tendința descendentă este valabilă pentru automobilele cu motoare mici, precum și pentru automobilele cu motoare medii și mari. Tendințele pe termen lung indică o stabilizare a importurilor de automobile la un nivel semnificativ mai mic decât cel din perioada iulie 2007 – iunie 2008.

În ceea ce privește importurile de piese de schimb pentru automobile, în primul an de punere în aplicare a ALS a avut loc o creștere puternică de 47 % comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. Creșterea a fost în conformitate cu tendința ascendentă care începuse deja în perioada iulie 2008 – iunie 2009. Cu toate acestea, în al doilea an de punere în aplicare a ALS, importurile de piese de schimb pentru automobile au crescut numai cu doar 2 % comparativ cu primul an de punere în aplicare, ceea ce sugerează că nivelurile importurilor s-au stabilizat.

(ii) Sectorul textilelor

Importurile de textile din Coreea au scăzut cu 16 % în primul an de punere în aplicare a ALS comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. Tendința a continuat cu o scădere suplimentară cu 6 % în al doilea an de punere în aplicare a ALS comparativ cu anul precedent.

(iii) Sectorul produselor electronice

Importurile de produse electronice din Coreea au crescut cu 8 % în primul an de punere în aplicare a ALS comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. Creșterea a fost urmată de o scădere cu 13 % în al doilea an de punere în aplicare comparativ cu primul an.

5.2.        Drawback-uri de taxe vamale

În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 511/2011, Comisia a realizat, de asemenea, o monitorizare specifică a drawback-urilor de taxe vamale în legătură cu regulile de origine pentru a evalua conținutul de origine străină din procesul coreean de producție și, în consecință, din exporturile de produse finite din Coreea în UE.

Analiza s-a axat pe cantitățile de produse care au făcut obiectul monitorizării în cursul primelor șase luni ale anului 2013 comparativ cu aceeași perioadă din 2012.

În sectorul produselor electronice, importurile de produse coreene în UE au evoluat în principal pentru următoarele coduri SA: 8519.81, 8521.90, 8526.92, 8527.21, 8528.51, 852871 și 8528.72. Pentru unele dintre codurile respective, importurile au fluctuat pe parcursul anului, fără însă a prezenta creșteri sau scăderi globale majore. Importurile de părți ale unor astfel de produse în Coreea au scăzut: în cazul SA 8522, a existat o scădere a importurilor din China (-20 %) și Japonia (-52 %), în timp ce pentru SA 8529 a existat o ușoară scădere a importurilor din China (-0,29 %) și o scădere mai semnificativă a celor din Japonia (-6,9 %).

În ceea ce privește textilele, singura creștere importantă a importurilor din Coreea în UE s-a înregistrat în cazul produselor încadrate la codul SA 5205 (+37 %). Pentru produsul în cauză, regulile de origine permit importul de produse din fibre naturale de bumbac. În schimb, pentru produsul încadrat la codul SA 5509, importurile au scăzut cu 67 %.

În ceea ce privește automobilele, s-a înregistrat o creștere globală a importurilor de produse coreene în UE (în medie +4,9 %) pentru codul SA 8703, deși creșterea nu este valabilă pentru toate tipurile de automobile, ci depinde de dimensiunea motorului cu care acestea sunt echipate. Între timp, importurile de materii prime pentru componentele de automobile încadrate la codul SA 8708 din China în Coreea au crescut, de asemenea, într-o proporție similară, cu 6 %. În același timp, importurile de piese similare din Japonia au scăzut cu 27 %.

Pe baza celor menționate mai sus, se poate concluziona că, până în prezent, pentru produsele supuse monitorizării specifice, drawback-urile de taxe vamale nu par să fi avut vreun impact semnificativ asupra modelelor de producție din Coreea. În special, acestea nu au condus la o creștere a importurilor de materii prime din țările vecine cu Republica Coreea.

6.           Concluzie

Având în vedere cei doi ani de punere în aplicare a ALS, este clar că, în ceea ce privește dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale, ALS a funcționat foarte bine la nivel global, în special pentru UE. Exporturile de mărfuri au crescut cu 24 % sau 7 miliarde EUR, în al doilea an de punere în aplicare comparativ cu anul anterior aplicării cu titlu provizoriu a ALS. În schimb, exporturile UE către restul lumii au crescut cu 17 % în aceeași perioadă. În timp ce importurile din Coreea au scăzut cu 6 %, în principal din motive care nu sunt legate în mod direct de ALS, importurile de mărfuri liberalizate integral sau parțial au evoluat pozitiv atât pentru UE, cât și pentru Coreea, înregistrând o creștere mai mare decât a totalului exporturilor. De asemenea, exportatorii utilizează tot mai mult tarifele preferențiale, un nivel ridicat al ratelor de utilizare fiind observat în special în cazul UE, deși se pot realiza în continuare îmbunătățiri în domeniu.

Cu toate acestea, accentul rămâne pe punerea în aplicare corectă a ALS, astfel încât exportatorii să se poată bucura de beneficiile preconizate ale acordului. Persistă unele probleme de punere în aplicare, în special în sectorul autovehiculelor și al pieselor de schimb. Discuțiile cu privire la problemele respective vor continua în contextul și în continuarea reuniunilor diferitelor comitete și grupuri de lucru înființate prin ALS, cu scopul de a identifica soluții reciproc acceptabile și fezabile, în conformitate cu litera și spiritul ALS.

În preajma Summit-ului UE-Coreea din noiembrie 2013, UE și Coreea au parafat Protocolul adițional de modificare a ALS având în vedere aderarea Croației la UE. Vor continua discuțiile privind modificarea suplimentară a ALS, astfel încât acordul să faciliteze și mai mult schimburile comerciale. Modificările sunt în interesul ambelor părți și, în cele din urmă, vor avantaja exportatorii și consumatorii atât din UE, cât și din Coreea.

[1]               ALS se aplică cu titlu provizoriu în UE până la ratificarea de către toate statele membre ale UE. Stadiul actual al procesului de ratificare poate fi consultat pe site-ul internet al Consiliului dedicat acordurilor, la adresa:                http://www.consilium.europa.eu/policies/agreements/search-the-agreements-database?command=details&id=&lang=en&aid=2010036&doclang=EN.

[2]               JO L 145, 31.5.2011, p. 19.

[3]               Procentajele se referă la +15 % în primul an al ALS, comparativ cu anul anterior ALS, precum și la +8 % în al doilea an al ALS, comparativ cu primul an.

[4]               De asemenea, există un grup de mărfuri care nu sunt liberalizate deloc, însă grupul respectiv reprezintă doar 2 % din toate liniile tarifare și 1 % din toate schimburile comerciale cu mărfuri.

[5]               Având în vedere că datele nu includ informații cu privire la importurile care au fost eligibile pentru preferințe, ele au fost completate cu cifre privind taxele vamale coreene aplicabile națiunii celei mai favorizate și tarifele preferențiale pentru UE, extrase din baza de date privind accesul pe piețe.