(1)

Germania a notificat măsurile la 21 octombrie 2009.

(2)

Prin decizia din 4 noiembrie 2009 (2) (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”), Comisia a ajuns la concluzia preliminară că măsurile de recapitalizare a băncii Sparkasse KölnBonn (denumită în continuare „banca”) reprezentau ajutor de stat, exprimându-și îndoielile cu privire la posibilitatea ca măsurile adoptate în favoarea băncii Sparkasse KölnBonn să fie considerate compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE. De asemenea, Comisia a solicitat autorităților germane prezentarea unui plan de restructurare.

(3)

La 6 ianuarie 2010, decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile.

(4)

La 11 februarie 2010, Germania a prezentat un plan de restructurare care a fost discutat în cadrul mai multor reuniuni și teleconferințe din perioada decembrie 2009-septembrie 2010.

(5)

Germania a transmis informații suplimentare și actualizări ale planului de restructurare la 15 ianuarie 2010, 10, 12 și 24 februarie 2010, 10 și 26 martie 2010, 21 și 28 mai, 8 și 11 iunie 2010, 23 iulie 2010, precum și la 10 și 23 august 2010. Versiunea finală a planului de restructurare a fost prezentată la 1 septembrie 2010.

(6)

Sparkasse KölnBonn este o casă de economii germană. Aceasta a fost înființată în forma sa actuală în 2005, ca urmare a fuziunii dintre Stadtsparkasse Köln și Sparkasse Bonn, aflate în proprietatea orașelor Köln, respectiv Bonn („Träger”, instituții publice responsabile, denumite în continuare „proprietarii”). Orașul Köln deține indirect 70 % din participații în cadrul noii bănci, iar orașul Bonn 30 %. Ca urmare a acestei fuziuni, rolul proprietarului băncii Sparkasse KölnBonn este jucat de asociația Zweckverband Sparkasse KölnBonn („Zweckverband”). Zweckverband, instituție de drept public, este o asociație cu scop special. Participanții unici în cadrul asociației Zweckverband sunt orașul Köln (70 %) și orașul Bonn (30 %).

(7)

La sfârșitul anului 2008, Sparkasse KölnBonn se situa pe locul al doilea ca mărime între casele de economii din Germania, având un bilanț de 31 de miliarde EUR. La acel moment, Sparkasse KölnBonn avea un rating Aa2, conform Moody’s. Acest rating a devenit A1 la 15 martie 2010.

(8)

Sparkasse KölnBonn oferă atât servicii de retail bancar (Privatkundengeschäft), cât și servicii bancare adresate întreprinderilor (Firmenkundengeschäft). Banca își desfășoară activitatea la nivel regional, în domeniul finanțării proiectelor și pe piața de capital (Kapitalmarktgeschäft), precum și în domeniul altor activități financiare, precum gestionarea activelor.

(9)

Banca desfășoară activități exclusiv în regiunea Köln-Bonn unde, în 2008, deținea o cotă de piață de aproximativ [30-35] (*1) % pentru depozite clienți persoane fizice, aproximativ [20-25] % pentru împrumuturi acordate clienților persoane fizice și [15-20] % pentru credite acordate clienților persoane juridice (3).

(10)

Capitalul băncii Sparkasse KölnBonn a fost completat cu o sumă totală de 650 de milioane EUR

(11)

În decembrie 2008, Rheinische Sparkassen-Förderungsgesellschaft („Förderungsgesellschaft”) a subscris titluri nominale de participare în cadrul Sparkasse KölnBonn în valoare de 300 de milioane EUR, în două tranșe de 150 de milioane EUR fiecare.

(12)

Förderungsgesellschaft este o filială aflată integral în proprietatea asociației Rheinischer Sparkassen- und Giroverband (asociația caselor de economii din Renania, „RSGV”). RSGV este o asociație de drept public („Körperschaft des öffentlichen Rechts”) a tuturor caselor de economii și a proprietarilor lor publici din Renania și reprezintă casele de economii și proprietarii (publici) ai acestora. Potrivit statutului său, Förderungsgesellschaft are ca scop promovarea caselor de economii aparținând RSGV. Förderungsgesellschaft poate contribui la capitalul caselor de economii cu unicul scop de dezvoltare a activităților suplimentare de acordare a creditelor și poate contracta împrumuturi.

(13)

Cuponul pentru titlurile de participare este de 8 %. Titlurile de participare sunt valabile până la 31 decembrie 2013. Din punct de vedere al reglementării, acestea reprezintă capital de rangul 2.

(14)

Titlurile participă la pierderile anuale în mod proporțional cu totalitatea capitalului având capacitate de absorbție a pierderilor. Acestor certificate le este atașată o reportare de […] a plăților, însemnând că plățile amânate pentru titlurile de participare trebuie efectuate într-o perioadă de [2-6] ani de la data scadenței. Aceeași regulă se aplică plăților pentru completarea valorii nominale a titlurilor de participare în cazul în care aceasta este epuizată din cauza absorbției pierderilor.

(15)

În scopul finanțării titlurilor, Förderungsgesellschaft a subscris două împrumuturi cu […]. Aceste împrumuturi poartă o dobândă fixă de [4-5] % pe perioada de valabilitate a titlurilor de participare. Împrumutul este acordat în beneficiul […] de către RSGV, care va primi de la Förderungsgesellschaft o remunerație cu titlu de garanție de [1,8-2,5] %.

(16)

La 2 ianuarie și la 27 februarie 2009 au fost încheiate contracte de participare tacită între Sparkasse KölnBonn și Zweckverband, fiind constituită o „Stille Gesellschaft” pentru suma totală de 350 de milioane EUR, plătită în două tranșe, respectiv 300 de milioane EUR la 2 ianuarie 2009 și 50 de milioane EUR la 1 aprilie 2009. Participarea tacită reprezintă un instrument prin care investitorul nu obține niciun drept de vot, dar beneficiază de o remunerație. Acest instrument este perpetuu și recunoscut ca un capital de bază de rangul 1. Participarea tacită este deținută de Zweckverband.

(17)

Pentru finanțarea participării tacite, Zweckverband a contractat un împrumut de 300 de milioane EUR pentru prima tranșă, 50 % din acest împrumut fiind acordat de către […] și 50 % de către […]. Remunerația împrumutului care trebuie rambursat de Zweckverband se calculează la rata EURIBOR la 12 luni plus [0,7-1,1] %. A doua tranșă de 50 de milioane EUR a fost refinanțată utilizând un împrumut acordat de către […], remunerat la rata EURIBOR plus [0,7-1,1] %. Cu toate că nici Köln și nici Bonn nu acordă vreo garanție specifică, ambele au o răspundere civilă nelimitată față de toate datoriile Zweckverband, conform actului constitutiv al acesteia.

(18)

Remunerația plătită de Sparkasse Köln Bonn pentru participare tacită se calculează la rata EURIBOR la 12 luni plus 7,25 %. Această remunerație a fost stabilită pe baza unei fairness opinion din partea Deutsche Bank. Plata remunerației se face sub rezerva unui profit contabil și este anulată dacă Sparkasse KölnBonn nu raportează niciun profit pe anul respectiv. O plată este exclusă dacă, la data scadenței acesteia, rata capitalului este mai mică de 9 % și în măsura în care această plată ar conduce la o creștere a pierderii pentru exercițiul financiar respectiv. În cazul amânării acestei plăți, nu există nicio obligație de reportare care să prevadă plata sumei scutite la un termen ulterior. De asemenea, participarea tacită absoarbe pierderile indicate în bilanțul băncii, în mod proporțional cu capacitatea de absorbție a capitalului total.

(19)

Potrivit planului de restructurare, Sparkasse KölnBonn se va concentra pe modelul de activitate statutar al unei case de economii regionale. Banca se va concentra pe furnizarea de servicii bancare tipice pentru persoane fizice pentru segmentele sale tradiționale de clientelă, clienți persoane fizice și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), și se va retrage din alte activități precum tranzacțiile în nume propriu sau investițiile în produse structurate și va cesiona filialele neprincipale. De asemenea, banca are în vedere reducerea semnificativă a cheltuielilor sale administrative.

(20)

Sparkasse KölnBonn se va concentra pe serviciile adresate clienților situați în regiunea Köln-Bonn, pe segmentele de clientelă formate din persoane fizice, private banking, IMM-uri, clienți persoane juridice și instituții. Banca va viza clienții persoane juridice a căror cifră de afaceri anuală este mai mică de 250 de milioane EUR.

(21)

Sparkasse KölnBonn își va reduce expunerile de credit cele mai importante, prin limitarea liniilor de credit, solicitarea de garanții bancare suplimentare sau transferul riscurilor către alte instituții de credit. Pe segmentul clienților persoane juridice, Sparkasse KölnBonn a realizat deja o reducere cu 551,5 milioane EUR și își va restrânge în continuare expunerea cu [900-1 100] de milioane EUR până la sfârșitul anului 2013, de la nivelul inițial de 2,8 miliarde EUR în 2008. În plus, expunerea pentru creditele în valoare de [800-900] de milioane EUR acordate instituțiilor care nu au legătură cu regiunea Köln-Bonn va fi redusă până la sfârșitul anului 2013, utilizând aceleași instrumente (a se vedea anexa I punctul 4).

(22)

Sparkasse KölnBonn și-a redus deja portofoliul de tranzacții în nume propriu, de la valoarea inițială de 550 de milioane EUR la [20-23] de milioane EUR în prezent, și va continua această reducere până la zero. În viitor, banca va înceta toate activitățile de tranzacționare în nume propriu și intenționează să renunțe la statutul de instituție cu portofoliu de tranzacționare, contabilizând astfel toate activitățile de negociere limitate în portofoliul bancar. Aceste activități vor fi limitate cantitativ la anumite produse și vor respecta o limită cantitativă de expunere zilnică (risc de piață < [3-5] milioane EUR, a se vedea anexa I punctul 2).

(23)

Una dintre principalele cauze ale pierderilor înregistrate de Sparkasse KölnBonn în 2008 a fost reprezentată de investițiile în așa numitele portofolii ABS (Asset Backed Securities – titluri garantate cu active) și SAA (Strategic Assets Allocation – alocare strategică a activelor). La momentul efectuării investițiilor în portofoliul ABS, Sparkasse KölnBonn a achiziționat active în diverse regiuni geografice (4) și titluri predominant cu rating AAA, inclusiv RMBS (5), CDO (6), CMBS (7), ABS (8) și CLO (9). La sfârșitul anului 2007, portofoliul ABS se ridica la 1,05 miliarde EUR în conturile băncii Sparkasse KölnBonn. SAA reprezintă investiții în fonduri speciale, prin care Sparkasse KölnBonn deținea un portofoliu diversificat constând, între altele, în acțiuni în investiții internaționale, REIT (10) și obligațiuni, inclusiv cu randament mare, și investiții pe piețele emergente. La sfârșitul anului 2007, acest portofoliu totaliza 2,2 miliarde EUR în registrele contabile ale băncii Sparkasse KölnBonn. Deși Sparkasse KölnBonn a urmărit o largă diversificare a portofoliilor sale ABS și SAA, acestea au fost grav afectate de criza financiară. Ambele portofolii au contribuit în principal la reducerea cu 249 de milioane EUR (11), pe care Sparkasse KölnBonn a trebuit să o accepte, a portofoliului său de investiții în 2008, pe lângă cea de 108 milioane EUR, înregistrată deja în 2007.

(24)

În planul său de restructurare, Sparkasse KölnBonn a clasificat investițiile ABS și SAA ca nefiind conforme cu profilul de risc și reorientarea sa strategică către statutul de casă de economii tradițională. În consecință, banca a decis să vândă integral sau să lichideze aceste angajamente până în 2014. Sparkasse KölnBonn și-a redus la jumătate investițiile SAA în martie 2008, pentru a limita expunerea la acțiuni. În 2009 au fost efectuate noi cesionări, astfel încât, la 30 septembrie 2009 portofoliul SAA s-a redus la 468 de milioane EUR. Impactul expunerii ABS rămase (oficial 970 de milioane EUR la 30 septembrie 2009) asupra conturilor băncii Sparkasse KölnBonn va fi absorbit prin constituirea de provizioane și asigurarea împotriva riscurilor în 2010. În final, întregul portofoliu rămas va fi vândut în perioada [2012-2014].

(25)

Sparkasse KölnBonn a demarat punerea în aplicare a unui program comprehensiv de reducere a costurilor, inclusiv de reducere a numărului de personal, de optimizare a proceselor interne și închidere a 22 dintre cele 131 de sucursale existente, până la jumătatea anului 2011. Ca rezultat, cheltuielile sale administrative vor fi reduse progresiv cu [5-8] %, până în 2014 (12).

(26)

Germania se angajează ca banca să respecte restricțiile privind plata cupoanelor (anexa I punctul 7), interdicțiile privind publicitatea (anexa I punctul 9) și achizițiile (anexa I punctul 8), precum și interdicția privind determinarea prețurilor pe piață, care prevede ca până la sfârșitul anului 2014 Sparkasse KölnBonn să nu ofere rate ale dobânzii mai bune pentru depozite și ipoteci decât primii 10 dintre cei mai mari concurenți ai săi (la depozite în funcție de cotele de piață ale concurenților activi pe piața relevantă din regiunea Köln-Bonn, iar la ipoteci în funcție de cota de piață în producția nouă din Germania, a se vedea anexa I punctul 5).

(27)

Sparkasse KölnBonn intenționează să își reducă numărul filialelor cu o treime. Din portofoliul filialelor, înregistrate cu valoarea de 635 de milioane EUR în situația contabilă a băncii la 31 decembrie 2008, [20-40] de milioane EUR au fost vândute sau lichidate până la sfârșitul anului 2009, iar alte [180-250] de milioane EUR vor fi cesionate. Prin punerea în aplicare a acestei măsuri, Sparkasse KölnBonn urmărește două obiective, în funcție de tipul de filială. În primul rând, cesionările de filiale altele decât cele de bază sau neprincipale (13) care sunt active în proiecte de dezvoltare regională sau proiecte pentru locuințe din fondul locativ al primăriilor sau locuințe sociale, au drept scop reducerea expunerii la risc și a vulnerabilității băncii Sparkasse KölnBonn. În al doilea rând, vânzarea participațiilor deținute la entități care sunt doar indirect legate de activitățile băncii Sparkasse KölnBonn vizează generarea de profit care va fi utilizat în scopul finanțării restructurării băncii Sparkasse KölnBonn. Lista completă a filialelor care vor fi cesionate este prezentată în anexa I punctele 10 și 13.

(28)

Cesionările din cea de-a doua grupă includ, de exemplu, participațiile deținute la societăți precum RW Holding AG, S ProFinanz Versicherungsmakler GmbH, Schufa Holding AG și neue leben Pensionsverwaltung AG. Aceste vânzări au fost deja finalizate și au produs venituri totale de aproximativ [25-35] de milioane EUR.

(29)

În privința unor filiale, a căror valoare se ridică la aproximativ [70-100] de milioane EUR, Sparkasse KölnBonn nu se așteaptă la un interes prea mare din partea cumpărătorilor privați terțe părți. Acest interes scăzut este determinat, în principal, de caracterul acestor entități, reduse ca dimensiune și implicate, în cooperare cu orașul Köln, în proiecte de dezvoltare regională și pentru locuințe sociale sau de structura acționariatului lor, dominată deja de orașul Köln. Prin urmare, banca analizează posibilitatea de a vinde aceste activități [orașului Köln sau unei companii asociate cu orașul Köln]. Transferul ar avea loc la valoarea de piață, evaluată de un expert independent. Activele deținute de filialele care vor fi vândute orașului Köln sunt, în principal, legate de tranzacții imobiliare.

(30)

Ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor de restructurare, banca își va reduce activele ponderate la risc (risk-weighted assets, RWA) cu [2-5] miliarde EUR, până la [15-20] de miliarde EUR (respectiv cu [15-20 %]) (fără a ține seama de creșterea viitoare a activităților principale în perioada de restructurare). Dacă se ia în considerare creșterea activității principale, reducerea RWA va atinge [10-15] % până în 2014. […] băncii Sparkasse KölnBonn se vor reduce cu [4-6] miliarde EUR, până la [20-30] miliarde EUR (respectiv cu [15-20] %) (fără a ține seama de creșterea viitoare a activității principale în perioada de restructurare). Dacă se ia în considerare creșterea activității principale, măsurile de restructurare vor determina o reducere totală cu 5 % a activelor.

(31)

Germania a prezentat un scenariu de bază și unul de criză, în scopul de a demonstra capacitatea băncii Sparkasse KölnBonn de restabilire a viabilității pe termen lung.

(32)

În scenariul de bază, previziunile financiare prezentate se întemeiază pe ipoteze care sunt conforme cu previziunile pentru Germania, publicate de institute economice recunoscute. Creșterea PIB se estimează că va rămâne la același nivel moderat pe întreaga perioadă de restructurare. Rata șomajului se așteaptă să își continue creșterea până în 2011, după care să înregistreze o ușoară scădere. În fine, se așteaptă ca mediul nefavorabil actual al ratelor scăzute ale dobânzilor să se amelioreze în 2010, după care să rămână constant pentru restul perioadei de restructurare.

(33)

Astfel cum se arată în tabelul 1 de mai jos, potrivit scenariului de bază, Sparkasse KölnBonn se așteaptă să își restabilească profitabilitatea în 2010 și să își îmbunătățească rezultatele în mod continuu până în 2014. În 2014, banca va atinge o rentabilitate a capitalului (ROE) de [9-10] %. Diagrama 1 de mai jos ilustrează principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Sparkasse KölnBonn pentru perioada 2008-2014.

Tabelul 1

Profitul băncii Sparkasse KölnBonn (înainte de impozitare) în perioada 2010-2014 – scenariu de bază

Diagrama 1

Principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Sparkasse KölnBonn în perioada 2008-2014 – scenariu de bază

(34)

În scenariul de criză, ipotezele macroeconomice prevăd continuarea crizei până în 2011 și o ușoară revenire în 2012. Scenariul de criză presupune încă doi ani de rate ale dobânzilor scăzute nefavorabile comparativ cu scenariul de bază.

(35)

În scenariul de criză, Sparkasse KölnBonn se așteaptă să revină la profitabilitate în 2012 și să își îmbunătățească permanent rezultatele până în 2014. În 2014, banca va realiza o ROE de [10-12,5] %. Potrivit scenariului de criză, în perioada de restructurare ratele de capital pentru Sparkasse KölnBonn și pentru întregul grup consolidat se vor situa cu mult peste cerințele minime de reglementare. Tabelul 2 și diagrama 2 de mai jos ilustrează principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Sparkasse KölnBonn pentru perioada 2008-2014, în scenariul de criză.

Tabelul 2

Profitul băncii Sparkasse KölnBonn (înainte de impozitare) pentru perioada 2010-2014 – scenariu de criză

Diagrama 2

Principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Sparkasse KölnBonn în perioada 2008-2014 – scenariu de criză

(36)

Întrucât nivelul actual redus al ratelor dobânzilor pe termen scurt constituie principala constrângere pentru veniturile băncii, s-a efectuat o analiză suplimentară a sensibilității ratelor dobânzilor (scenariul 1: evoluție ascendentă a curbei dobânzii cu 100 puncte de bază (pb), scenariul 2: evoluție descendentă cu 50 pb). Analiza a confirmat faptul că o creștere continuă a ratelor dobânzilor ar îmbunătăți profitabilitatea băncii Sparkasse KölnBonn, în timp ce reducerea acestora ar determina o scădere a profitabilității băncii, adică o scădere liniară de 50 pb a ratelor dobânzilor pe termen scurt ar conduce la o reducere cu [20-25] de milioane EUR a profitului pe an. În general, analiza sensibilității, astfel cum a fost prezentată de Germania, demonstrează o vulnerabilitate limitată a băncii Sparkasse KölnBonn la modificări majore ale ratei dobânzii.

(37)

Germania a furnizat informații potrivit cărora investițiile efectuate în cadrul unor inițiative politice, care au contribuit la dificultățile băncii Sparkasse KölnBonn, au fost decise în perioada 1997-2004, înainte de fuziunea dintre Stadtsparkasse Köln și Sparkasse Bonn în 2005, care a condus la înființarea Sparkasse KölnBonn în forma sa actuală. De asemenea, investițiile respective au fost decise într-un cadru juridic diferit, definit în principal de casele de economii din landul Renania de Nord-Westfalia (18). De atunci, au fost puse în aplicare măsuri de îmbunătățire a guvernanței corporative a băncii Sparkasse KölnBonn.

(38)

Datorită modificării structurii instituției publice responsabile pentru bancă (Träger) după fuziunea din 2005, deciziile importante în cadrul Zweckverband sunt adoptate cu majoritatea calificată a voturilor acționarilor, stabilită la minimum 85 %, un nivel ce depășește cota de participare deținută de un singur oraș.

(39)

Numărul și dimensiunea organismelor instituției s-au redus, incluzând reducerea majoră a dimensiunii consiliilor de supraveghere și de administrație (19). Comitetul reprezentanților, compus din trei membri ai Consiliului de administrație, care în fosta Stadtsparkasse Köln avea dreptul de a decide în prealabil în privința investițiilor în cadrul filialelor, a fost dizolvat. Consiliul de administrație a preluat responsabilitatea politicii de investiții în ceea ce privește angajamentele de participare financiară care vor fi evaluate după criterii economice. În plus, orice investiție nouă decisă de Sparkasse KölnBonn necesită aprobarea Consiliului de supraveghere.

(40)

Modificările legii privind casele de economii au obligat banca să înființeze comitete pentru riscuri și contabilitate și să acorde acestora puteri de control importante. De asemenea, legea obligă membrii Consiliului de supraveghere să dețină competențele necesare pentru a putea evalua și controla operațiunile unei case de economii. Consiliul de administrație poartă responsabilitatea exclusivă și totală pentru administrarea băncii și nu este obligat să respecte instrucțiunile Consiliului de supraveghere sau ale acționarilor.

(41)

În afara măsurilor puse în aplicare deja pentru de îmbunătățirea structurii guvernanței corporative, Sparkasse KölnBonn își va consolida în continuare guvernanța prin creșterea numărului membrilor independenți (20) ai Consiliului de supraveghere, de la doi (în prezent) la patru, din totalul de 18 membri. Numărul membrilor comitetului pentru contabilitate se va reduce de la nouă la șapte, iar cel al membrilor comitetului pentru riscuri de la nouă la șase, începând de la 1 ianuarie 2011. Comitetul reprezentanților și comitetul de strategie vor fi dizolvate până la sfârșitul anului 2011 și, respectiv, sfârșitul anului 2010. Primul comitet își va pierde, în mod normal, importanța odată cu cesionarea de către Sparkasse KölnBonn a majorității filialelor sale, iar sarcinile celui de-al doilea vor fi îndeplinite de Consiliul de administrație. În final, procesele de adoptare a deciziilor privind achizițiile de societăți se vor modifica, implicând decizii unanime ale Consiliului de administrație și impunând ca investițiile mai mari de [2-5] milioane EUR să fie efectuate în urma unei evaluări pozitive realizate de un expert independent, printr-o verificare prealabilă minuțioasă sau o evaluare a afacerii.

(42)

Sparkasse KölnBonn deține capital hibrid la investitori părți terțe (titluri de participare „private”/fonduri private) în sumă de 224 de milioane EUR. Potrivit informațiilor furnizate de Germania, Genussrechte și titlurile de participare private sunt de nivel pari passu. Participarea tacită are un rang inferior ambelor titluri. Astfel cum se arată în tabelul 3 de mai jos, din 2008 nu s-a mai efectuat plata cupoanelor hibride. În 2008 și 2009, Genussrechte au participat la pierderi cu suma de 57,4 milioane EUR. Participarea tacită și titlurile private au participat la pierderile din 2009. Începând din 2010, instrumentele hibride vor fi acoperite, iar din 2011 plățile anulate ale cupoanelor cumulate vor fi recuperate până în 2012. În 2013 toate instrumentele hibride vor fi acoperite, toate plățile anulate ale cupoanelor vor fi recuperate și se va plăti un cupon întreg pentru fiecare instrument. Dat fiind faptul că plățile cupoanelor sunt declanșate fie de un bilanț pozitiv al profitului și pierderii, fie de un rezultat pozitiv al bilanțului, Sparkasse KölnBonn nu dispune de o putere discreționară pentru a suspenda plățile cupoanelor dacă funcționează în mod profitabil și dacă orice epuizare a capitalului a fost recompletată.

Tabelul 3

Repartizarea profitului băncii Sparkasse KölnBonn în perioada 2009-2014 (scenariu de bază)

(43)

Germania s-a angajat ca banca să nu treacă la plata cupoanelor privind capitalul hibrid deținut de investitori privați, cu excepția obligațiilor de plată contractuale (a se vedea anexa I punctul 7).

(44)

O altă cauză a dificultăților băncii Sparkasse KölnBonn au constituit-o titlurile de participare deținute de aceasta la WestLB. În trecut, Sparkasse KölnBonn a suportat pierderi în sumă de […] milioane EUR deoarece, în calitate de membru al asociației regionale a caselor de economii, a contribuit la fondul de rezervă constituit de asociație ca mecanism de siguranță pentru membrii acesteia și pentru Landesbanks. În contextul salvării societății WestLB în 2008, fondul a fost nevoit să intervină. Expunerea la riscuri rămasă este legată de faptul că Sparkasse KölnBonn deține indirect capital la WestLB și de menținerea răspunderii civile indirecte pentru „banca rea” a WestLB, prin RSGV.

(45)

Cu toate că Sparkasse KölnBonn nu a investit direct în WestLB, este expusă din cauza participațiilor deținute în aceasta prin RSGV, în cadrul căreia Sparkasse KölnBonn deține 19 % participații directe. Potrivit informațiilor furnizate de Germania, riscul ca orice prejudiciere, pentru WestLB, a valorii contabile a RSGV să aibă un impact asupra băncii Sparkasse KölnBonn este foarte limitat. În primul rând, WestLB a fost evaluată recent de o terță parte independentă și valoarea sa contabilă în conturile RSGV era corespunzător redusă la 31 decembrie 2009, de la costul istoric de […] miliarde EUR la […] milioane EUR la acea dată. Prin urmare, participațiile indirecte pe care Sparkasse KölnBonn le deține în cadrul WestLB se ridică în prezent la aproximativ […] milioane EUR. De asemenea, întrucât Sparkasse KölnBonn este expusă la WestLB exclusiv prin pachetul de acțiuni deținut în cadrul RSGV, doar valoarea intrinsecă a acesteia din urmă este relevantă pentru Sparkasse KölnBonn. Această valoare intrinsecă este influențată nu doar de valoarea societății WestLB, ci și de cea a altor filiale și investiții ale RSGV. Evaluarea altor filiale ale RSGV, efectuată la sfârșitul anului 2009, a dezvăluit importante rezerve latente care ar fi suficiente pentru acoperirea unei reduceri până la zero a valorii WestLB, în cel mai pesimist scenariu posibil.

(46)

Obligația băncii Sparkasse KölnBonn de a contribui [la …], creată pentru a acoperi posibilele pierderi ale recent înființatei „bănci rele” a WestLB, se ridică la […] milioane EUR în 25 de ani. Totuși, acest angajament nu va influența capacitatea băncii de a-și îndeplini cerințele obligatorii în viitor, deoarece contribuțiile [la …] vor fi plătite exclusiv din profiturile viitoare.

(47)

Germania s-a angajat ca Sparkasse KölnBonn să ramburseze o parte din capitalul primit mai devreme decât era prevăzut prin condițiile instrumentelor (a se vedea anexa I punctul 27). Rambursarea se va efectua începând din 2011 și va presupune două etape.

(48)

Prima etapă constă în vânzarea unei tranșe de 150 de milioane EUR […] către Zweckverband. În urma tranzacției, având în vedere în special nivelul prețului de cumpărare, Förderungsgesellschaft nu s-ar afla într-o situație mai avantajoasă față de situația în care ar păstra instrumentul (21). Zweckverband va transforma apoi Genussrechte, care în prezent sunt recunoscute drept capital de rangul 2, în instrumente de capital de rangul 1. În special, noul instrument ar fi subordonat, neputând fi răscumpărat timp de cel puțin 30 de ani și ar presupune plăți ale cupoanelor necumulate. Această etapă va avea ca rezultat ameliorarea cu [0,8-1,0] % a ratei capitalului de rangul 1 al băncii Sparkasse KölnBonn.

(49)

Creșterea ratei capitalului de rangul 1 permite trecerea la a doua etapă, răscumpărarea de către Sparkasse KölnBonn a restului tranșei din Genussrechte deținute de Förderungsgesellschaft în 2011, la valoarea nominală de 150 de milioane EUR. Cele două etape vor determina o scădere totală cu [0,5-1,0] % a ratei capitalului de rangul 2. În plus, RSGV sau un alt membru din sectorul caselor de economii va cumpăra la prețul pieței acțiunile deținute de Sparkasse KölnBonn la două entități, […] (22) și […], care au legătură cu casa de economii. Vânzarea participațiilor indirecte deținute în cadrul celor două entități va determina o scădere suplimentară cu [0,2-0,5] % a activelor totale ale băncii. Vânzarea celor două entități este strâns legată de rambursarea celei de-a doua tranșe din Genussrechte, deoarece RSGV va cumpăra cele două entități cu veniturile obținute din vânzarea Genussrechte.

(50)

Comisia amintește că, în cazul de față, a inițiat procedura oficială de investigare cu privire la măsura de recapitalizare în legătură cu compatibilitatea acesteia cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE (23) ca ajutor de restructurare, la 4 noiembrie 2009.

(51)

De asemenea, Comisia și-a exprimat îndoiala că se asigură în orice fel partajarea adecvată a sarcinii și că denaturarea concurenței este limitată, astfel cum prevăd regulile în materie de ajutor de stat [punctul 50 din decizia de inițiere a procedurii].

(52)

În cele din urmă, dată fiind incertitudinea că dificultățile băncii Sparkasse KölnBonn au avut drept cauză deciziile privind investițiile, adoptate cu mult înaintea declanșării crizei, sau însăși criza, Comisia nu a putut ajunge la concluzia că măsurile de recapitalizare intră sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE sau articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Comisia a decis să procedeze la o investigare a faptelor, pentru a identifica temeiul juridic corespunzător care să fie aplicat și va adopta o poziție într-o etapă ulterioară a procedurii.

(53)

Comisia menționează că nu a primit observații de la părți terțe interesate în ceea ce privește decizia de inițiere a procedurii oficiale de investigare a măsurii de recapitalizare.

(54)

Germania a comunicat că a analizat decizia Comisiei din 4 noiembrie 2009 privind inițierea procedurii prevăzute la articolul 108 alineatul (2) din TFUE. Germania a informat Comisia că își menține opinia potrivit căreia măsurile de recapitalizare de care a beneficiat Sparkasse KölnBonn sub forma unei participări tacite și a titlurilor de participare la sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009 nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Germania a considerat că măsurile respectă principiul investitorului în economia de piață, conform raționamentului comunicat înainte de adoptarea deciziei de inițiere [a se vedea punctele 24-28 din decizia de inițiere].

(55)

Germania a respins aprecierea Comisiei, potrivit căreia în momentul aplicării măsurilor de recapitalizare, adică la sfârșitul anului 2008/începutul anului 2009, piața pentru instrumente hibride era complet lipsită de participanți (24). Mai precis, Germania a respins concluzia Comisiei că niciun investitor din economia de piață sau niciun proprietar nu s-ar fi angajat într-o astfel de investiție în acel moment, chiar la un preț mai mare [a se vedea punctul 38 din decizia de inițiere a procedurii]. Germania a susținut că evoluțiile de pe piață nu au afectat Sparkasse KölnBonn, care a putut emite titluri de creanță inferioare atât în ultimele patru luni ale anului 2008 (totalizând [10-15] milioane EUR), cât și în primul trimestru al anului 2009 (totalizând [35-40] milioane EUR) în tranșe de până la mai multe sute de mii de euro.

(56)

În final, Germania a contestat posibilitatea ca recapitalizarea băncii Sparkasse KölnBonn de către Förderungsgesellschaft să implice resurse de stat.

(57)

Germania și-a exprimat totuși încrederea că, în cazul în care Comisia ar confirma evaluarea preliminară privind caracterul de ajutor de stat al recapitalizării băncii Sparkasse KölnBonn, măsurile ar fi compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(58)

Germania a susținut că planul de restructurare respectă toate condițiile prezentate în Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (25) („Comunicarea privind restructurarea”).

(59)

În opinia Germaniei, planul de restructurare asigură faptul că Sparkasse KölnBonn își va restabili viabilitatea pe termen lung, că Sparkasse KölnBonn participă cu o contribuție proprie suficientă la cheltuielile de restructurare, iar denaturarea concurenței este limitată prin măsuri structurale și comportamentale substanțiale.

(60)

Angajamentele luate de Germania sunt prezentate în anexele I - III care fac parte integrantă din prezenta decizie. Pentru a asigura faptul că aceste angajamente vor fi puse în aplicare, va fi numit un administrator fiduciar de monitorizare. Procedura de numire și responsabilitățile administratorului fiduciar de monitorizare sunt prezentate în anexa II. De asemenea, Germania s-a angajat să respecte un calendar al cesionărilor (a se vedea anexa I punctele 10 și 13). În cazul nerespectării acestui calendar, va fi numit un administrator fiduciar de cesionare, care își va exercita atribuțiile în conformitate cu cerințele stipulate în anexa III.

(61)

Comisia trebuie să analizeze dacă măsurile în cauză constituie sau nu ajutor de stat. Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că orice ajutor acordat de un stat membru sau din resurse de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care afectează comerțul dintre statele membre, este incompatibil cu piața internă.

(62)

În decizia de inițiere a procedurii (secțiunea 5.1), Comisia a ajuns la concluzia preliminară că măsurile de recapitalizare a băncii Sparkasse KölnBonn constituie ajutor de stat. Comisia nu poate accepta raționamentul Germaniei, potrivit căruia măsurile nu constituie ajutor de stat, întrucât condițiile ambelor instrumente corespund condițiilor pe care un investitor din economia de piață le-ar fi acceptat. Chiar dacă remunerația pentru ambele instrumente ar fi similară dobânzii plătite pentru instrumente comparabile până la începutul anului 2008, aceasta a fost prea scăzută în cazul băncii Sparkasse KölnBonn, dat fiind riscul ridicat rezultat din lipsa de profitabilitate a băncii. La momentul recapitalizării, piața pentru instrumente hibride era complet lipsită de participanți. Prin urmare, în contextul acestui caz și în special al situației de pe piață, Comisia nu a putut accepta argumentul că un investitor din economia de piață ar fi făcut investiții în acel moment, fără a mai pune în discuție posibilitatea unor investiții în condiții echivalente.

(63)

Investigația nu a indicat nicio informație care să contrazică această evaluare. Emisiunile de titluri de creanță de rang inferior efectuate de Sparkasse KölnBonn la sfârșitul anului 2008 și în primul trimestru al anului 2009 nu au furnizat dovezi credibile că piețele pentru instrumente hibride erau active, având în vedere valoarea foarte limitată a singurelor tranșe implicate. Tranșele instrumentelor hibride în valoare de mai multe sute de mii de euro reprezintă un nivel al riscului considerabil diferit față de un instrument cu valoarea nominală de 150 de milioane EUR și, prin urmare, sunt mult mai ușor de absorbit de piețele private. În consecință, Comisia își menține opinia că niciun investitor din economia de piață nu ar fi achiziționat la acel moment o emisiune de instrumente hibride având o dimensiune și caracteristici comparabile cu măsurile de recapitalizare a Sparkasse KölnBonn.

(64)

În ceea ce privește natura resurselor utilizate pentru recapitalizarea băncii Sparkasse KölnBonn de către Förderungsgesellschaft, Comisia amintește că, potrivit practicii sale decizionale, mijloacele furnizate de RSGV reprezintă resurse controlate în mod direct sau indirect de autoritățile publice (26). Comisia consideră că aceleași considerente se aplică și în cazul Förderungsgesellschaft, care este o filială aflată integral în proprietatea RSGV. În consecință, aceste resurse sunt resurse ale statului, în înțelesul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(65)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia confirmă concluzia provizorie la care a ajuns în decizia de inițiere, potrivit căreia măsurile de recapitalizare puse în aplicare în favoarea băncii Sparkasse KölnBonn constituie ajutor de stat în înțelesul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(66)

De asemenea, Comisia menționează că măsurile de ajutor pentru salvare au fost transformate în ajutor pentru restructurare care continuă să constituie un avantaj pentru Bancă. Măsurile au permis băncii să obțină finanțare într-o situație în care aceasta era incapabilă să atragă capital pe piață, în special în timpul crizei financiare și economice. Acest lucru oferă un avantaj economic băncii și îi consolidează poziția comparativ cu cea a concurenților săi din Germania și din alte state membre, care nu beneficiază de același sprijin. În consecință, măsurile trebuie privite ca având potențialul de a denatura concurența și de a afecta schimburile comerciale între statele membre.

(67)

Componenta de ajutor a injecțiilor de capital se ridică la 650 de milioane EUR și reprezintă 3,3 %, raportat la activele ponderate în funcție de risc ale băncii (la sfârșitul anului 2008).

(68)

În decizia de inițiere a procedurii din 4 noiembrie 2009, Comisia nu a ajuns la o concluzie cu privire la temeiul juridic adecvat pentru analiza măsurilor de recapitalizare. Pe baza informațiilor disponibile la acel moment, deciziile de a investi în proiecte de dezvoltare regională, luate cu mult timp înaintea crizei financiare, par a constitui o cauză importantă a dificultăților băncii Sparkasse KölnBonn. Întrucât criza pare doar să fi agravat problemele existente ale băncii, nu a fost exclusă aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Pe de altă parte, data punerii în aplicare a măsurilor de recapitalizare în plină criză financiară, precum și practica decizională a Comisiei în ceea ce privește sectorul bancar și criza financiară au sugerat aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(69)

De asemenea, chiar dacă deciziile precedente au făcut referire la Orientările comunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (27) („Orientările privind restructurarea”), Comisia a clarificat, la punctul 49 din Comunicarea privind restructurarea că toate ajutoarele notificate Comisiei înainte de 31 decembrie 2010 vor fi evaluate ca ajutoare pentru restructurare acordate în sectorul bancar, în temeiul comunicării respective și nu al Orientărilor privind restructurarea.

(70)

Având în vedere persistența sensibilității sectorului bancar din Germania, Comisia concluzionează că posibila dizolvare a uneia dintre cele mai mari case de economii din această țară din cauza […] ar fi avut implicații asupra sistemului și, în consecință, ar fi amenințat stabilitatea financiară în Germania.

(71)

Prin urmare, articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE constituie temeiul juridic corespunzător pentru a analiza dacă ajutorul primit de Sparkasse KölnBonn este compatibil cu piața internă ca ajutor pentru restructurare în vederea menținerii stabilității financiare.

(72)

Potrivit Comunicării privind restructurarea, planul de restructurare trebuie să demonstreze, în primul rând, că procesul de restructurare la care este supus un beneficiar al ajutorului de stat este adecvat pentru restabilirea viabilității sale pe termen lung. În al doilea rând, cuantumul ajutorului trebuie să fie limitat la minimum necesar și atât beneficiarul, cât și deținătorii capitalului acestuia trebuie să contribuie la restructurare, în cât mai mare măsură, cu propriile lor resurse. În al treilea rând, este necesar să se instituie măsuri pentru a limita denaturarea concurenței creată de sprijinirea artificială a puterii de piață a beneficiarului și pentru a asigura un sector bancar competitiv. În final, trebuie abordate aspectele de monitorizare și cele procedurale.

(73)

În conformitate cu prevederile de la punctele 9-11 din Comunicarea privind restructurarea, Germania a prezentat un plan de restructurare comprehensiv și detaliat care oferă informații complete cu privire la modelul economic. De asemenea, în plan sunt identificate cauzele dificultăților cu care s-a confruntat banca.

(74)

În ceea ce privește modelul economic, Sparkasse KölnBonn intenționează să se concentreze pe activitățile economice ale unei case de economii tradiționale. Banca va oferi o gamă completă de produse bancare retail destinate segmentelor principale de clienți din regiunea Köln-Bonn: clienți persoane fizice, IMM-uri, precum și clienți persoane juridice de mai mică dimensiune și instituții situate în regiunea respectivă. Prin urmare, Sparkasse KölnBonn se va concentra pe activitățile sale statutare, valorificându-și principalele competențe și se va retrage din domeniile care au stat la originea dificultăților financiare. În special, Sparkasse KölnBonn încetează negocierile în nume propriu, închide toate filialele neprincipale și încetează orice investiție în portofolii SAA și ABS. Comisia consideră că noul model economic al băncii este viabil și durabil pe termen lung.

(75)

Dificultățile băncii Sparkasse KölnBonn pot fi, în principal, atribuite unui număr de trei activități: (i) proiectele de dezvoltare regională, (ii) investițiile în portofoliile ABS și SAA și (iii) investițiile băncii în WestLB.

(76)

Încă din 2008, Sparkasse KölnBonn a inițiat vânzarea sau lichidarea filialelor sale neprincipale implicate în dezvoltarea regională. Încetarea completă a acestor activități constituie o măsură necesară și adecvată pentru a putea înlătura preocupările Comisiei, întrucât cesionările permit evitarea altor pierderi sau a unei expuneri la risc care rezultă din activitatea filialelor respective. În plus, măsura eliberează atât capital, cât și capacități de administrare care pot fi reutilizate în cadrul activității principale a băncii. De asemenea, cesionările vor reduce bilanțul băncii cu aproximativ [180-230] milioane EUR ([0-2] %) (28).

(77)

Având în vedere faptul că activitățile filialelor care urmează să fie vândute orașului Köln sunt, în principal, construcțiile imobiliare și serviciile specifice domeniului imobiliar, Comisia nu consideră că în acest caz este necesară sau adecvată aplicarea prevederilor din Comunicarea privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (29) („Comunicarea privind activele depreciate”). Valorile contabile ale acestor filiale s-au redus semnificativ în ultimii ani, pentru a se alinia la valorile lor de piață. Prin urmare, nu se așteaptă alte pierderi importante pentru Bancă, cauzate de vânzarea filialelor. De asemenea, angajamentul Germaniei că banca va vinde la valoarea de piață, valoare ce va fi determinată de un expert independent, oferă siguranța că tranzacțiile respective nu vor implica noi ajutoare de stat.

(78)

O altă sursă a problemelor băncii a fost reprezentată de portofoliile ABS și SAA. Aceste investiții au fost deja reduse considerabil. Sparkasse KölnBonn se va retrage complet din aceste portofolii până la sfârșitul anului 2014. Având în vedere faptul că aceste investiții se situează în afara domeniului de aplicare a noului model economic al băncii, retragerea din aceste portofolii reprezintă un pas necesar în cadrul punerii în aplicare a strategiei Sparkasse KölnBonn. Valorile contabile actuale ale activelor rămase în portofoliile ABS și SAA corespund, în general, valorii lor de piață. Prin urmare, expunerea la risc, care rămâne în urma acestor portofolii, este limitată și nu afectează viabilitatea băncii.

(79)

În final, restul expunerii băncii la WestLB, care în trecut a cauzat băncii Sparkasse KölnBonn pierderi de […] milioane EUR, este limitată ca dimensiune și compensată prin rezervele din portofoliul de investiții al RSGV. De asemenea, contribuția băncii [la …] se va achita exclusiv din profiturile nete obținute în viitor. Prin urmare, obligația băncii Sparkasse KölnBonn de a contribui [la …] nu va periclita viabilitatea pe termen lung a băncii. În plus, Comisia apreciază ca pozitiv faptul că respectivele contribuții ale băncii pot fi achitate numai după remunerarea capitalului de stat, în conformitate cu condițiile de recapitalizare.

(80)

Comisia menționează că banca a abordat deja și se va ocupa în continuare de punctele slabe ale guvernanței sale corporative. Modificarea structurii acționariatului și votul majorității calificate, introdus ca urmare a fuziunii din 2005 a băncilor Stadtsparkasse Köln și Sparkasse Bonn, oferă certitudinea că interesele politice ale proprietarilor nu sunt mai presus de interesele economice ale băncii. De asemenea, schimbările survenite în structura și dimensiunea organelor băncii Sparkasse KölnBonn, precum și în procesul decizional, asigură o mai mare credibilitate a conducerii superioare. Împărțirea și numărul mai redus al responsabilităților, precum și proporția mai mare de angajați neimplicați politic, care sunt experți [externi …], în organismele băncii vor asigura o mai bună transparență și o mai mare eficiență a procesului decizional. Odată cu modificarea structurii acționariatului, aceste măsuri vizează înlăturarea surselor dificultăților băncii, minimizând riscul ca aceasta să se angajeze în proiecte direcționate politic și care sunt contrare intereselor sale economice. De asemenea, independența conducerii băncii pare să fie suficient ancorată în legislația existentă. Faptul că Sparkasse KölnBonn a prezentat dovada că din 2004 banca nu s-a angajat în noi proiecte cu implicații politice demonstrează eficiența măsurilor puse în aplicare. În general, noul cod de guvernanță corporativă corespunde cu ceea ce s-a realizat în cazuri comparabile (30). Prin urmare, modificările efectuate și cele promise ale guvernanței corporative a băncii Sparkasse KölnBonn pot fi considerate adecvate și suficiente pentru a contribui la restabilirea viabilității pe termen lung a băncii.

(81)

Comisia consideră că planul de restructurare a băncii Sparkasse KölnBonn îndeplinește cerințele prevăzute la punctele 9 și 12-15 din Comunicarea privind restructurarea, și anume că planul de restructurare trebuie să demonstreze, de asemenea, modul în care banca își va restabili viabilitatea pe termen lung fără ajutor de stat și cât mai curând posibil. În special, banca trebuie să fie capabilă să genereze o rentabilitate adecvată a capitalului, acoperind toate costurile funcționării sale normale și respectând cerințele obligatorii relevante.

(82)

În primul rând, Sparkasse KölnBonn a prezentat previziunile financiare pentru perioada 2008-2014, oferind informații cu privire la veniturile, cheltuielile, deprecierile, profiturile băncii, precum și cu privire la situația capitalului său. Comisia consideră că previziunile furnizate pentru scenariul de bază se întemeiază pe ipoteze macroeconomice inițiale rezonabile. Banca se așteaptă să genereze din nou profit în 2010 și să continue să își îmbunătățească rezultatele anuale pe parcursul întregii perioade de restructurare. De asemenea, în 2014 ROE va atinge nivelul de [9-10] % care pare a fi un nivel adecvat de remunerare pentru o bancă ce prestează servicii de retail în condiții de piață normale. În plus, începând din 2013 Sparkasse KölnBonn va remunera în totalitate măsurile de ajutor. Ratele de capital ale băncii rămân cu mult peste cerințele minime obligatorii, rata capitalului de rangul 1 urmând să crească de la 6,1 % în 2009 la [8-9] % în 2014.

(83)

În al doilea rând, Sparkasse KölnBonn a demonstrat că este capabilă să facă față unui scenariu de criză. Ipotezele scenariului de criză au fost apreciate ca fiind rezonabile. Având în vedere faptul că scenariul de criză arată că Sparkasse KölnBonn va depăși cerințele privind capitalul obligatoriu, se poate considera că banca îndeplinește condițiile menționate la punctul 13 din Comunicarea privind restructurarea. De asemenea, analiza sensibilității arată că banca este capabilă să facă față unor schimbări semnificative ale ratelor dobânzilor în viitor.

(84)

În final, Sparkasse KölnBonn a prezentat o strategie de rambursare parțială anticipată a capitalul de stat. Rambursarea parțială a capitalului de stat ar trebui să fie posibilă fără epuizarea capitalului de bază al instituției, deoarece rata capitalului de rangul 1 al băncii Sparkasse KölnBonn este previzionată să atingă nivelul de [6-7] % în 2010 și să depășească semnificativ acest nivel într-o etapă ulterioară a scenariului de bază, iar în scenariul de criză al planului de restructurare să rămână cu mult peste nivelul minim obligatoriu. Ieșirea anticipată parțială nu implică ajutoare suplimentare pentru Sparkasse KölnBonn sau alte entități care participă la tranzacție. În primul rând, datorită modului în care a fost conceput prețul de cumpărare care va fi achitat pentru prima tranșă de 150 de milioane din Genussrechte și care simulează foarte bine fluxul de numerar pe care Förderungsgesellschaft l-ar fi primit dacă ar fi păstrat instrumentul, Förderungsgesellschaft nu ar beneficia de niciun avantaj. În al doilea rând, tranzacția se efectuează între două entități publice. De asemenea, întrucât instrumentul care va fi transformat în capital de rangul 1 se califică deja ca ajutor, iar Sparkasse KölnBonn va plăti aceeași remunerație în favoarea asociației Zweckverband după această conversie, Comisia nu identifică niciun ajutor suplimentar implicit. În fine, răscumpărarea de către Sparkasse KölnBonn a celei de-a doua tranșe de 150 de milioane EUR va simula, de asemenea, foarte bine fluxul de numerar pe care Förderungsgesellschaft l-ar fi primit dacă ar fi păstrat instrumentul.

(85)

În consecință, Comisia consideră că planul de restructurare prezentat de Sparkasse KölnBonn îndeplinește cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea în ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung și înlătură astfel îndoielile Comisiei, exprimate în decizia de inițiere.

(86)

Astfel cum se specifică în Comunicarea privind restructurarea, băncile și acționarii acestora trebuie să contribuie în cât mai mare măsură la restructurare, pentru a asigura limitarea ajutorului la minimum necesar. Aceasta înseamnă că băncile utilizează propriile resurse pentru finanțarea restructurării, de exemplu prin vânzarea de active, în timp ce acționarii ar trebui să absoarbă, dacă este posibil, pierderile băncii. Măsurile la care s-a angajat Sparkasse KölnBonn asigură faptul că sunt utilizate resurse proprii și că investitorii privați care dețin capitalul hibrid al băncii contribuie la restructurare.

(87)

Planul de restructurare nu conține elemente care să sugereze că ajutorul depășește mijloacele necesare pentru acoperirea costurilor pe care le implică restabilirea viabilității. Ajutorul primit este necesar pentru a asigura că, în scenariul de bază, Sparkasse KölnBonn dispune de o rezervă de capital rezonabilă și poate respecta, într-un scenariu de criză, cerințele privind capitalul obligatoriu.

(88)

În ceea ce privește contribuția la cheltuielile de restructurare din resursele interne generate de Sparkasse KölnBonn, Comisia menționează că în prezent banca pune în aplicare măsuri de reducere a costurilor. Aceste măsuri vor conduce la reducerea cheltuielilor anuale, până la încheierea perioadei de restructurare, cu [25-35] de milioane EUR reprezentând aproximativ [5-8] % din cheltuielile totale aferente anului 2009.

(89)

De asemenea, cesionarea filialelor profitabile altele decât cele de bază va genera venituri ce pot fi utilizate pentru finanțarea costurilor de restructurare.

(90)

Banca nu dispune de o putere discreționară pentru a suspenda sau amâna plata unui cupon pentru instrumentele hibride, în cazul în care generează un profit într-un anumit an. Cu toate acestea, titularii instrumentelor hibride suportă, în măsura în care este posibil, pierderile suferite de Sparkasse KölnBonn, deoarece atât plata cuponului, cât și valoarea de bază a capitalului hibrid au fost suspendate sau au participat la absorbția pierderilor Sparkasse KölnBonn. Prin urmare, Comisia consideră că este asigurat nivelul maxim posibil de partajare a sarcinii între investitorii privați în instrumente hibride și deci sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Comunicarea privind restructurarea în ceea ce privește contribuția investitorilor privați la cheltuielile de restructurare.

(91)

Punctul 24 din Comunicarea privind restructurarea prevede că o remunerare adecvată a capitalului de stat constituie, de asemenea, un mijloc adecvat de partajare a sarcinii. În acest sens, Comisia apreciază drept adecvat nivelul remunerării stabilit în cadrul măsurilor de recapitalizare, împreună cu celelalte măsuri de partajare a sarcinii descrise mai sus. Profiturile previzionate vor permite băncii să remunereze capitalul de stat și să efectueze plățile suspendate ale cupoanelor, conform condițiilor de recapitalizare, începând din 2011 pentru Genussrechte și din 2013 pentru participarea tacită, după acoperirea capitalului nominal al instrumentelor. Trebuie menționat faptul că dobânda aferentă Genussrechte deținute de stat este cumulativă pentru [2-6] ani, iar capitalul diminuat ca urmare a absorbției pierderilor va fi acoperit în cazul ambelor instrumente de recapitalizare. Prin urmare, potrivit previziunilor financiare din scenariul de bază, dobânda neachitată, aferentă Genussrechte, și valoarea de bază epuizată a ambelor instrumente vor fi ulterior recuperate de către stat.

(92)

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia consideră că planul de restructurare prezentat de Germania prevede o contribuție proprie suficientă pentru restructurare și, în consecință, înlătură îndoielile Comisiei, exprimate în decizia de inițiere a procedurii.

(93)

Comunicarea privind restructurarea prevede ca planul de restructurare să propună măsuri de limitare a denaturării concurenței și de asigurare a competitivității sectorului bancar. În plus, aceste măsuri trebuie să aibă în vedere aspecte de risc moral și să garanteze că ajutorul de stat nu este utilizat pentru finanțarea unui comportament anticoncurențial.

(94)

Pachetul de măsuri abordează într-o manieră suficientă aspectele de risc moral. Sparkasse KölnBonn se angajează să pună în aplicare vânzarea tuturor activităților profitabile neprincipale. Acestea includ acțiunile deținute la […], […], RW Holding AG, S ProFinanz Versicherungsmakler GmbH, Schufa Holding AG și Neue Leben Pensionsverwaltung AG, care sunt importante […] ale Sparkasse KölnBonn.

(95)

Autoritățile germane au transmis un calendar detaliat al cesionărilor planificate și s-au angajat să numească un administrator fiduciar de monitorizare, pentru a asigura îndeplinirea la timp a angajamentelor. În cazul în care calendarul asumat nu va fi respectat, va fi numit un administrator fiduciar de cesionare.

(96)

Restructurarea băncii include o diminuare a prezenței Sparkasse KölnBonn în activitățile destinate anumitor segmente de clientelă. Aceste măsuri vor permite concurenților să acceseze o parte din clienții băncii, mari întreprinderi și clienți instituționali. Întrucât măsura se referă în principal la entitățile mari care, în general, au acces la piețele de capital, Comisia consideră că riscul unui impact negativ al acestei măsuri asupra economiei reale este neglijabil.

(97)

De asemenea, ca o consecință a punerii în aplicare a măsurilor de restructurare, Sparkasse KölnBonn își va reduce activele totale cu [15-20] % la RWA ([15-20] % la activele totale), pe bază pro forma, și cu [10-15] % incluzând creșterea viitoare (5 % la activele totale). Reducerea va fi determinată, în principal, de retragerea din investițiile în SAA și ABS, încetarea activităților de tranzacționare în nume propriu ([6-8 %] la RWA, [6-8] % la activele totale) și reducerea expunerii la credite mari, precum și a liniilor de credit pentru clienții instituționali (RWA: [5-7] %, active totale: [5-7] %).

(98)

Având în vedere cuantumul ajutorului în cazul în speță (3,3 % din RWA), aceste măsuri pot fi considerate suficiente și proporționale în condițiile reducerii dimensiunii și obiectului de activitate al băncii. Sparkasse KölnBonn este activă doar în regiunea Köln-Bonn, unde deține o poziție importantă pe piață ([18-23] %-[30-35] %, în funcție de produs), dar nu una dominantă. În plus, banca nu practică o influență dominantă asupra prețurilor în segmentele de activitate principale. Din acest motiv, eventualele măsuri suplimentare pentru a reduce și mai mult cota pe care banca o deține pe piața principală de retail nu par a fi adecvate în cazul Sparkasse KölnBonn. În primul rând, Comisia observă că nu activitatea principală a stat la baza dificultăților băncii. De asemenea, Germania a furnizat suficiente dovezi că punerea în aplicare a acestor măsuri va fi dificilă și disproporționat de costisitoare și va afecta în mod negativ capacitatea inițială a băncii de a obține venituri, constituind o amenințare pentru viabilitatea pe termen lung a Sparkasse KölnBonn. În plus, aceste măsuri ar avea un impact negativ asupra segmentelor principale de activitate ale Sparkasse KölnBonn, formate din IMM-uri și clienți persoane fizice care totuși nu au constituit cauza dificultăților băncii. În sfârșit, având în vedere sursele de finanțare alternative limitate pentru aceste grupe de clienți și practica decizională a Comisiei, care vizează menținerea împrumuturilor către economia reală, Comisia consideră că aplicarea unor restricții suplimentare în ceea ce privește domeniul de activitate al băncii Sparkasse KölnBonn ar afecta activitatea principală a acesteia și ar cauza, așadar, prejudicii atât băncii, cât și piețelor pe care aceasta le deservește.

(99)

De asemenea, Comisia amintește angajamentele comportamentale luate de Sparkasse KölnBonn și Germania. Aceste angajamente includ interdicția privind practicile de influență dominantă asupra prețurilor și interdicția privind publicitatea referitoare la sprijinul statului, pentru a nu permite astfel băncii Sparkasse KölnBonn să utilizeze ajutorul în scopul finanțării unui comportament anticoncurențial pe piață. Potrivit punctului 40 din Comunicarea privind restructurarea, interdicția privind achizițiile asigură, de asemenea, că ajutorul de stat nu va fi utilizat pentru preluarea unor societăți concurente.

(100)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că amploarea și natura măsurilor propuse de Sparkasse KölnBonn sunt suficiente și adecvate pentru a evita denaturarea concurenței. În consecință, planul de restructurare a băncii Sparkasse KölnBonn îndeplinește condițiile din Comunicarea privind restructurarea în ceea ce privește viabilitatea, partajarea sarcinii și măsurile de reducere a denaturării concurenței, înlăturând astfel temerile Comisiei, exprimate în decizia de inițiere.

(101)

În conformitate cu secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea, pentru a permite Comisiei să verifice dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corect, este necesară o raportare periodică. Germania va numi un administrator fiduciar de monitorizare, care va prezenta rapoarte de monitorizare semestriale. Primul raport trebuie prezentat în februarie 2011. În consecință, Comisia consideră că se asigură o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planului de restructurare.

(102)

Comisia consideră că planul de restructurare descris la capitolul 4 din prezenta decizie este compatibil cu dispozițiile articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(103)

Comisia concluzionează că măsurile de restructurare oferă băncii Sparkasse KölnBonn posibilitatea de a-și restabili viabilitatea pe termen lung, sunt suficiente în ceea ce privește partajarea sarcinii și adecvate și proporționale pentru a compensa efectele de denaturare a pieței cauzate de măsurile de ajutor în cauză. Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare prezentat îndeplinește criteriile Comunicării privind restructurarea și că măsurile de restructurare pot fi astfel considerate compatibile cu piața internă, în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Măsurile constând în injecția de capital pot fi, așadar, aprobate în conformitate cu planul de restructurare,