16.6.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 214/150


P9_TA(2023)0019

Situația pescuitului la scară mică în UE și perspective viitoare

Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2023 referitoare la situația pescuitului la scară mică în UE și la perspectivele viitoare (2021/2056(INI))

(2023/C 214/14)

Parlamentul European,

—

având în vedere buletinul economic privind afacerile maritime nr. 08/2020 din 9 martie 2021 al Comisiei Europene, intitulat „The EU fishing fleet 2020: Trends and economic results” (Flota de pescuit a UE în 2020: Tendințe și rezultate economice) (1),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 iunie 2020 intitulată „Către un pescuit mai sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2021” (COM(2020)0248),

—

având în vedere articolele 38-44 și articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere considerentul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (2) (Regulamentul privind PCP), care prevede că PCP ar trebui să contribuie la „crearea unor condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung”, precum și la „un standard de viață echitabil pentru sectorul pescuitului, inclusiv pentru pescuitul la scară mică”, precum și considerentul (33), care prevede că „accesul la o activitate de pescuit ar trebui să se bazeze pe criterii transparente și obiective, inclusiv pe criterii de mediu, sociale și economice” și că „statele membre ar trebui să promoveze pescuitul responsabil oferind stimulente acelor operatori care, prin activitatea lor de pescuit, cauzează cele mai puține daune mediului și aduc cele mai multe beneficii societății”,

—

având în vedere articolul 17 din Regulamentul privind PCP, care stabilește că, atunci când alocă posibilitățile de pescuit, statele membre trebuie să utilizeze „criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice”,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (3) [Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP)],

—

având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (4),

—

având în vedere amendamentele adoptate de Parlamentul European la 11 martie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1004 (6) (Regulamentul privind FEAMPA),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (Regulamentul privind FEPAM),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la strategia „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic (8),

—

având în vedere raportul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) din 20 august 2019, intitulat „The 2019 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet” [Raportul economic anual pentru 2019 privind flota de pescuit a UE (CSTEP 19-06)] (9),

—

având în vedere raportul CSTEP din 26 septembrie 2019 intitulat „Social data in the EU fisheries sector (STECF 19-03)” [Date sociale în sectorul pescuitului din UE (CSTEP 19-03)] (10),

—

având în vedere raportul CSTEP din 8 decembrie 2021 intitulat „The 2021 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 21-08)” [Raportul economic anual pe 2021 privind flota de pescuit a UE (CSTEP 21-08)] (11),

—

având în vedere raportul CSTEP din 10 decembrie 2020, intitulat „Social dimension of the CFP (STECF 20-14)” [Dimensiunea socială a PCP (CSTEP 20-14)] (12),

—

având în vedere concluziile Conferinței regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) privind „Construirea unui viitor pentru pescuitul sustenabil la scară mică în Marea Mediterană și Marea Neagră”, care a avut loc în Alger, între 7 și 9 martie 2016,

—

având în vedere obiectivul 14b, care se regăsește printre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) și care se referă la necesitatea de a asigura accesul la resursele marine și la piețe pentru pescarii care practică pescuitul artizanal la scară mică,

—

având în vedere Orientările voluntare ale FAO cu privire la asigurarea unui pescuit la scară mică durabil în contextul securității alimentare și al eradicării sărăciei,

—

având în vedere raportul FAO intitulat „The State of World Fisheries and Aquaculture 2020: Sustainability in action” (Starea pescuitului și a acvaculturii la nivel mondial în 2020: sustenabilitatea în acțiune),

—

având în vedere proclamarea anului 2022 de către ONU drept An internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii,

—

având în vedere Al șaptelea program comunitar de acțiune pentru mediu (PAM) și conceptele consacrate în acesta, precum limitele planetare și limitele ecologice,

—

având în vedere publicația intitulată „Small-scale Fisheries in Europe: Status, Resilience and Governance” (Pescuitul la scară mică în Europa: statut, reziliență și guvernanță) (13),

—

având în vedere Declarația ministerială MedFish4Ever și foaia de parcurs aferentă (14),

—

având în vedere Raportul privind punerea în aplicare a FEPAM în 2020 (15),

—

având în vedere Declarația ministerială din 2018 privind Planul de acțiune regional pentru pescuitul la scară mică în Marea Mediterană și Marea Neagră,

—

având în vedere studiul din 2018 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), intitulat „Relative Effects of Fisheries Support Policies” (Efectele relative ale politicilor de sprijinire a pescuitului) (16),

—

având în vedere articolul științific intitulat „Small-Scale fisheries access to fishing opportunities in the European Union: Is the Common Fisheries Policy the right step to SDG14b?” (Accesul pescuitului la scară mică la oportunitățile de pescuit din Uniunea Europeană: este politica comună în domeniul pescuitului pasul corect către realizarea ODD14b?) (17),

—

având în vedere articolul științific intitulat „Defining Small-Scale Fisheries and Examining the Role of Science in Shaping Perceptions of Who and What Counts: A Systematic Review” (Definirea pescuitului la scară mică și examinarea rolului științei în modelarea percepțiilor referitoare la cine și ce contează: o analiză sistematică) (18),

—

având în vedere studiul din 2017 realizat pentru Comisia pentru pescuit, intitulat „Small-scale Fisheries and «Blue Growth» in the EU” (Pescuitul la scară mică și „creșterea albastră” în UE) (19),

—

având în vedere studiul din 2021 realizat pentru Comisia pentru pescuit, intitulat „Workshop on electronic technologies for fisheries – Part III: Systems adapted for small-scale vessels” (Atelier pe tema tehnologiilor electronice pentru activitățile de pescuit – partea a III-a: sisteme adaptate pentru nave mici) (20),

—

având în vedere studiul realizat pentru Comisia pentru pescuit în iulie 2021 și intitulat „Impacts of the COVID-19 pandemic on EU fisheries and aquaculture” (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra pescuitului și acvaculturii din UE) (21),

—

având în vedere rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la pescuitul costier la scară mică, pescuitul artizanal și reforma politicii comune în domeniul pescuitului (22),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea și diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit (23),

—

având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit (24),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 intitulată „Consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE” (25),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 intitulată „Viitorii pescari: atragerea unei noi generații de lucrători în industria pescuitului și crearea de locuri de muncă în comunitățile costiere” (26),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A9-0291/2022),

A.

întrucât Regulamentul privind FEAMPA definește pescuitul costier la scară mică ca însemnând activitățile de pescuit desfășurate de navele de pescuit în ape marine și continentale cu o lungime totală mai mică de 12 metri, care nu utilizează unelte tractate, precum și de pescari care practică pescuitul în picioare, inclusiv culegători de crustacee și moluște, și întrucât aceasta este singura definiție a pescuitului costier existentă în legislația Uniunii;

B.

întrucât definiția actuală a pescuitului la scară mică inclusă în Regulamentul privind FEPAM și în Regulamentul privind FEAMPA exclude anumite tipuri de nave, precum cele care utilizează unelte de pescuit tradiționale, care, în schimb, ca urmare a acestei excluderi, fac eforturi să obțină finanțare din partea UE; întrucât această excludere reduce, de asemenea, vizibilitatea pescuitului la scară mică și prezența sa în statisticile UE, având în vedere că aceste unități nu sunt luate în calcul ca făcând parte din sector;

C.

întrucât există alte abordări, mai puțin stricte, ale definiției pescuitului la scară mică, artizanal și costier, cum ar fi în Orientările voluntare ale FAO pentru asigurarea sustenabilității pescuitului la scară mică în contextul siguranței alimentare și al eradicării sărăciei sau în discuțiile în curs purtate de grupul de lucru pentru pescuitul la scară mică din cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană;

D.

întrucât, în majoritatea statelor membre, caracteristicile definitorii ale pescuitului la scară mică depășesc definiția FEAMPA, având în vedere că guvernele aplică o serie de criterii suplimentare, inclusiv în ceea ce privește uneltele de pescuit permise, lungimea maximă a navei, puterea motorului, durata maximă a ieșirilor la pescuit, distanța față de port la care navele își pot desfășura activitatea, zona de desfășurare a activității, timpul maxim de deplasare permis și proprietatea asupra navei;

E.

întrucât actuala politică comună în domeniul pescuitului (PCP) nu definește în mod adecvat conceptul de pescuit artizanal, pescuit la scară mică ori pescuit costier, dat fiind că este luată în considerare doar lungimea navei, și întrucât în convențiile internaționale există alte definiții mai adecvate și actualizate ale acestui tip de pescuit; întrucât, prin urmare, ar trebui să se revizuiască definițiile europene ale pescuitului artizanal, pescuitului la scară mică și pescuitului costier;

F.

întrucât, în 2019, sectorul pescuitului la scară mică (SSF – „small scale fisheries”) din UE-28 cuprindea o flotă de 42 838 de nave, care reprezenta numai 7,5 % din tonajul brut și 5,4 % din greutatea debarcată pe întreg teritoriul statelor membre, iar acest sector își desfășurau activitatea 62 650 de pescari, ceea ce reprezintă 75 % dintre navele de pescuit active ale UE și 48 % din echipajul acestora; întrucât flota industrială reprezenta 19 % din totalul navelor și 67 % din tonajul brut, aceasta având angajați 46 % din numărul total de pescari și o contribuție de 81 % din greutatea debarcată înregistrată în statele membre; întrucât flota de pescuit pelagic deținea doar 259 de nave înregistrate, reprezentând sub 1 % din numărul total de nave, dar 19 % din tonajul brut și 14 % din greutatea totală debarcată înregistrată în statele membre;

G.

întrucât, pe lângă nivelul foarte limitat al resurselor puse la dispoziție pentru sprijinirea navelor în cadrul FEPAM (500 de milioane EUR) și rata de execuție în general scăzută, pescuitul la scară mică, în pofida dimensiunii și a importanței sale, este segmentul cel mai puțin sprijinit, primind cea mai mică parte din fonduri; acesta reprezintă 38 % din numărul total de operațiuni legate de nave, care, la rândul lor, reprezintă doar 25 % din totalul cheltuielilor FEPAM pentru nave;

H.

întrucât, în ultimii ani, flota europeană a continuat să se reducă, și, în 2020, s-a înregistrat o scădere cu 17 % a valorii produselor pescărești debarcate, cu 19 % a ocupării forței de muncă și cu 29 % a profiturilor comparativ cu 2019 (27);

I.

întrucât flota de pescuit la scară mică este flota cu cele mai limitate resurse financiare disponibile;

J.

întrucât printre caracteristicile tipice ale pescuitului la scară mică se numără impactul său scăzut asupra mediului; diversitatea sa sezonieră în ceea ce privește speciile, zonele de pescuit și uneltele de pescuit; scara redusă a operațiunilor sale de producție; respectul pentru ciclurile biologice și migratorii ale diferitelor specii, datorită caracterului său versatil și gradului ridicat de selectivitate a uneltelor de pescuit utilizate; nivelurile sale scăzute de capturi accidentale ale speciilor și de aruncare în mare a acestora; precum și capacitatea sa de a genera mai multe venituri pentru fiecare euro investit, mai multe capturi la litru de combustibil consumat și o valoare socio-economică adăugată mai mare pentru fiecare kilogram de pește debarcat;

K.

întrucât trebuie să se țină seama în mod corespunzător de diferențele semnificative dintre flote, segmentele de flotă, impactul diferitelor segmente de flotă asupra mediului, speciile țintă, uneltele de pescuit, productivitate și preferințele în materie de consum în diferitele state membre ale UE, pe lângă caracteristicile speciale ale activității de pescuit, care sunt generate de structura sa socială, de formele de comercializare și de inegalitățile structurale și naturale dintre diferitele regiuni de pescuit;

L.

întrucât caracteristicile generale ale flotei la scară mică includ segmente foarte vechi și tehnologie inadecvată, subliniindu-se în acest context necesitatea unui program de sprijin specific pentru pescuitul la scară mică și a unui sprijin financiar public puternic pentru modernizarea și dezvoltarea acestuia, fără de care continuitatea sa va fi pusă în pericol;

M.

întrucât Regulamentul privind FEAMPA impune statelor membre obligația de a ține seama de nevoile specifice ale pescuitului costier artizanal atunci când efectuează analiza situației din perspectiva punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor la care se face trimitere în regulament;

N.

întrucât, în 2019, 64,9 % din navele care alcătuiau flota de pescuit a UE-28 aveau o vechime de cel puțin 25 de ani (28), iar vechimea medie a numărului total de nave din această flotă era de 29,9 ani (29) și de 32,5 ani pentru flota de pescuit la scară mică, ceea ce presupune în mod obligatoriu că o parte foarte semnificativă a flotei este foarte veche, nefiind astfel garantate cele mai bune condiții de siguranță și operaționale și majorându-se riscurile asociate și costurile operațiunilor;

O.

întrucât pescuitul la scară mică are un profil de vârstă mai ridicat decât în cazul altor tipuri de pescuit, 72 % dintre profesioniștii din sectorul pescuitului la scară mică având peste 40 de ani, iar 11 % având peste 65 de ani;

P.

întrucât natura limitată a datelor statistice existente face dificilă efectuarea unei analize precise a rolului femeilor în domeniul pescuitului; întrucât, cu toate acestea, dovezile empirice demonstrează că femeile joacă un rol semnificativ în pescuitul la scară mică, jucând un rol mai important în operațiunile sale în unele comunități, având o prezență importantă în pescuitul de crustacee și moluște și asumându-și un rol de prim rang pe uscat în pregătirea operațiunilor și a uneltelor, precum și în vânzarea și prelucrarea peștelui, în special în industria conservelor;

Q.

întrucât, potrivit raportului privind dimensiunea socială a pescuitului în UE, femeile reprezintă 5,4 % din numărul total al persoanelor angajate în sectorul pescuitului la scară mică (mai mult decât dublu față de efectivul înregistrat în sectorul pescuitului industrial și al pescuitului pelagic);

R.

întrucât sectorul pescuitului din UE joacă un rol esențial în aprovizionarea cu pește a populației și în menținerea echilibrului stocurilor alimentare în statele membre și în UE în ansamblu;

S.

întrucât trebuie să se asigure faptul că centralizarea gestionării activității de pescuit, susținută de PCP, este compatibilă cu procesul de gestionare locală, care este esențial pentru a asigura viabilitatea socioeconomică a sectorului;

T.

întrucât regionalizarea reprezintă unul dintre pilonii PCP, iar abordarea descentralizată are o importanță deosebită pentru sectorul pescuitului costier la scară mică, având în vedere diferențele existente între statele membre individuale în ceea ce privește sectorul pescuitului;

U.

întrucât gestionarea comună locală este esențială pentru a asigura participarea segmentului pescuitului la scară mică la procesul decizional;

V.

întrucât, prin urmare, PCP nu oferă un sprijin normativ clar și diferențiat pentru pescuitul artizanal, care ar putea contribui la asigurarea viabilității socioeconomice a acestuia; întrucât nici statele membre nu au reușit să stabilească măsuri eficace pentru acest tip de pescuit;

W.

întrucât, în multe regiuni de coastă europene, în special în Marea Mediterană, activitățile de pescuit la scară mică și de pescuit de crustacee și moluște se desfășoară la intersecția dimensiunilor economică, socială și de mediu, aducând o contribuție importantă la bunăstarea socioeconomică, la ocuparea forței de muncă și la promovarea coeziunii economice și sociale în diferite regiuni de coastă și regiuni ultraperiferice (RUP), care se confruntă adesea cu constrângeri structurale și au nevoie de sprijin pentru a valorifica oportunitățile de diversificare economică;

X.

întrucât venitul din pescuit nu ar trebui, prin urmare, considerat exclusiv ca fiind profit, deoarece contribuie și la perpetuarea unui mod de viață care are o imensă valoare culturală și istorică pentru multe comunități costiere, asigurând totodată o plasă de siguranță socială și economică importantă; întrucât, în acest sens, pescuitul la scară mică reprezintă o soluție împotriva intensificării depopulării, a îmbătrânirii populației și a creșterii șomajului, toate fiind provocări majore pentru majoritatea regiunilor costiere din țările și din insulele europene; întrucât influența pe care o are pescuitul la scară mică asupra patrimoniului social și cultural al zonelor costiere este excepțională și diversă;

Y.

întrucât pescuitul la scară mică poate juca un rol fundamental în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), astfel cum este recunoscut în mod explicit de ODD 14b; întrucât pescuitul la scară mică poate contribui, de asemenea, la alte imperative de politică ce stau la baza ODD-urilor, precum ODD 2 – „Fără foamete” și ținta 2.3 a acestuia, ODD 5 – „Egalitate de gen” și țintele 5.a și 5.b ale acestuia, ODD 8 – „Condiții de muncă decente și creștere economică” și ținta 8.5 a acestuia și ODD 13 global – „Politici climatice”;

Z.

întrucât trebuie să se țină seama de rolul pescarilor ca „gardieni ai mării” și de contribuția pescuitului la aprovizionarea cu alimente cu un conținut ridicat de proteine pentru o alimentație sănătoasă, echilibrată;

AA.

întrucât marea majoritate a accidentelor și incidentelor de pe navele de pescuit sunt provocate de factori umani (62,4 %), defecțiunile sistemelor/echipamentelor fiind a doua cea mai frecventă cauză (23,2 % din cazuri);

AB.

întrucât, în multe situații, pescuitul la scară mică se desfășoară cu un singur profesionist la bord;

AC.

întrucât problemele privind siguranța și confortul la bordul navelor de pescuit la scară mică nu pot fi analizate separat de cele care privesc efortul de pescuit și producția de pește; întrucât, în această privință, limitarea referitoare la tonajul brut, ca criteriu pentru a măsura capacitatea de pescuit, are un impact negativ asupra siguranței și confortului flotei de pescuit la scară mică, întrucât limitează stimularea înlocuirii și a modernizării navelor sau a creșterii spațiului disponibil pentru a îmbunătăți confortul echipajului, siguranța și în cele din urmă atractivitatea sectorului, în special pentru tineri și femei;

AD.

întrucât astfel de aspecte legate de siguranță nu pot fi privite separat de particularitățile flotei de pescuit la scară mică din statele membre, cum ar fi faptul că flota poate fi expusă unor niveluri ridicate de risc ca urmare a lipsei de consiliere specializată în materie de siguranță pentru sector, a caracterului neasistat al operațiunilor, a numărului mare de ore de muncă sau a pericolului prinderii în echipament; întrucât circumstanțele legate de navigație sunt diferite pentru aceste flote; întrucât o parte a acestei flote operează de pe plaje sau porturi unde condițiile de navigație sunt foarte frecvent precare; întrucât, având în vedere această situație, ar trebui să se aibă în vedere posibilitatea de a adapta puterea de propulsie la caracteristicile flotei și la condițiile de operare, fără a spori neapărat efortul de pescuit și capturile, în vederea creării unor condiții mai sigure de intrare a flotei pe mare și de ieșire a acesteia de pe mare;

AE.

întrucât aceste necesități legate de o creștere a puterii de propulsie din motive specifice de siguranță ar trebui finanțate prin subvenții și, în anumite condiții, ar trebui sprijinite de FEAMPA, cu condiția să nu ducă la creșterea efortului de pescuit sau a capacității de a captura pește; întrucât, din aceste motive, sprijinul FEAMPA ar trebui să fie disponibil și pentru operațiile de dragare portuară;

AF.

întrucât activitatea de pescuit la scară mică este mult mai dependentă de starea mării decât pescuitul industrial, ceea ce duce, în funcție de tipul de navă și de unelte, la o neregularitate mai mare în ceea ce privește perioadele de pescuit, afectând astfel numărul anual de zile lucrătoare în care se poate naviga;

AG.

întrucât pescuitul artizanal este sustenabil din punctul de vedere al gestionării biologice a stocurilor de pește și din punctul de vedere al resurselor și al selectivității, precum și din punct de vedere social și economic, toate aceste aspecte contribuind la înrădăcinarea profundă a activității din acest sector;

AH.

întrucât printre factorii care exercită presiune asupra stocurilor de pește și care prejudiciază și pescuitul în mod direct și indirect se numără poluarea, pierderea habitatelor, traficul maritim și concurența pentru spațiu, precum și schimbările climatice, mai precis efectele acestora, care duc la creșterea temperaturii apei, la acidificare, la schimbări ale curenților marini, asincronism între specii și sosirea speciilor care nu sunt indigene;

AI.

întrucât este necesară creșterea capacităților de adaptare la efectele schimbărilor climatice și ale crizelor și de atenuare a acestora prin adoptarea unor măsuri de consolidare a rezilienței comunităților costiere;

AJ.

întrucât pescuitul la scară mică are, de asemenea, potențialul de a contribui la decarbonizare și la creșterea eficienței energetice și, astfel, în ultimă instanță, la eforturile de atenuare a schimbărilor climatice;

AK.

întrucât pescuitul la scară mică este foarte important în UE și în special pentru o serie de comunități de pescuit, împreună cu pescuitul industrial și pelagic;

AL.

întrucât multe dintre cauzele înrăutățirii situației socioeconomice din acest sector nu au fost încă abordate, inclusiv necesitatea de a consolida poziția pescarilor în lanțul de aprovizionare;

AM.

întrucât recunoașterea organizațiilor de producători, a asociațiilor și breslelor de pescari le-ar permite acestora să aibă acces la sprijin financiar, iar promovarea participării lor active prin intermediul gestionării în comun ar putea îmbunătăți în mod evident câștigurile obținute de sector;

AN.

întrucât câștigurile pentru sectorul pescuitului la scară mică, artizanal și costier sunt afectate de prețuri volatile și de fluctuații bruște ale pieței, care sunt sensibile la mulți factori externi, precum pandemia de COVID-19;

AO.

întrucât, în sectorul pescuitului, există o puternică variație la nivelul diferitelor sisteme de venituri și salarii, care depind în mare măsură de posibilitățile de pescuit oferite de mediul marin, aceasta reprezentând unul dintre factorii care fac ca acest sector să fie mai puțin atractiv pentru noile generații;

AP.

întrucât profesioniștii din domeniul pescuitului primesc deseori salarii mici și trebuie să facă față unor condiții de muncă dificile – adesea precare – într-o profesie care rămâne cea mai periculoasă din lume, în timp ce creșterea costurilor asociate cu demararea unei afaceri în domeniul pescuitului, combinată cu un grad tot mai mare de concentrare în acest sector scade atractivitatea pescuitului, în special pentru tineri;

AQ.

întrucât piețele sunt dominate adesea de un număr mic de produse consacrate, iar produsele provenite din pescuitul la scară mică, deși oferă o alternativă sustenabilă la speciile intens exploatate, nu beneficiază de o atenție suficientă din punctul de vedere al marketingului; întrucât consumatorii sunt împiedicați adesea să obțină informații complete despre produsul pe care îl cumpără, despre sistemul său de producție sau despre uneltele de pescuit implicate;

AR.

întrucât profitabilitatea sustenabilă a pescuitului la scară mică este importantă pentru a crește atractivitatea sectorului;

AS.

întrucât navele mici sunt afectate cel mai grav de provocările legate de alocarea licențelor de pescuit în apele Regatului Unit, din cauza dificultăților pe care le întâmpină în a-și dovedi istoricul activității de pescuit;

AT.

întrucât întreprinderile care desfășoară activități de pescuit la scară mică sunt adesea subcapitalizate sau subfinanțate și au un acces foarte limitat la instrumente contabile de bază, la credite, la microfinanțare și la asigurări;

AU.

întrucât sectorul pescuitului la scară mică continuă să se confrunte cu dificultăți economice și cu o reducere substanțială a veniturilor ca urmare a creșterii semnificative a costurilor de exploatare, la care se adaugă alți factori agravanți, precum reducerea valorii peștelui la prima vânzare sau creșterea prețurilor combustibilului; întrucât acești factori și alții au făcut ca pescuitul la scară mică să se bazeze și mai mult pe subvențiile pentru combustibil și fac adesea necesară creșterea eforturilor de pescuit ale pescarilor pentru a asigura viabilitatea economică a activității lor;

AV.

întrucât TFUE și Regulamentul privind FEAMPA prevăd și pun la dispoziție un sprijin specific pentru RUP ale UE;

AW.

întrucât, în mod tradițional, sectorul pescuitului la scară mică a suferit din cauza unei lipse a capacității organizaționale; întrucât printre factorii principali care limitează acțiunea colectivă pentru actorii din domeniul pescuitului la scară mică se numără: numărul mare de actori din acest sector, combinat cu dispersarea lor geografică; caracterul activității, care se bazează în principal pe întreprinderi familiale mici; lipsa personalului format dedicat gestionării; precum și lipsa sprijinului financiar pentru ca organizațiile de pescuit la scară mică să ia parte la procesul decizional;

AX.

întrucât pescuitul la scară mică din UE a fost, în general, neglijat din punctul de vedere al monitorizării și al controlului de către oamenii de știință și managerii din domeniul pescuitului, la nivel național și la nivelul UE; întrucât monitorizarea și controlul pescuitului la scară mică ar trebui să fie îmbunătățite pentru a demonstra faptul că pescuitul în UE este gestionat sustenabil și pentru a furniza dovezi ale activităților de pescuit atunci când este necesar;

AY.

întrucât sunt necesare investiții mai mari pentru a putea efectua cercetări adaptate standardelor actuale și a spori gradul de înțelegere cu privire la situația resurselor naturale, a ecosistemelor marine și, în mod specific, a stocurilor de pește, cu scopul de a asigura gestionarea lor sustenabilă;

AZ.

întrucât strategiile de gestionare bazate exclusiv pe reducerea zilelor de pescuit, precum cele aplicate pentru Marea Mediterană de Vest, pun în dificultate sectorul pescuitului la scară mică; întrucât aceste reduceri continue, dacă sunt combinate cu situația deja precară cauzată de pandemia de COVID-19, riscă să conducă la colapsul unei mari părți din sector, care nu ar mai putea să fie capabil să atingă pragul de profitabilitate minim care garantează supraviețuirea sa; întrucât aceste reduceri dau naștere, de asemenea, la numeroase probleme, precum cele legate de siguranța la bord, riscul mai mare de rănire, creșterea ponderii pescuitului ilegal și repercusiunile sociale ale șomajului;

BA.

întrucât asociațiile de pescari, precum breslele, sunt actori fundamentali în sistemele alimentare ale unor state membre, unde funcționează ca entități ale economiei sociale fără scop lucrativ, reprezentând sectorul pescuitului și, în special, flota de pescuit costier artizanal, precum și culegătorii de crustacee și moluște, îndeplinind atât funcții de interes general, în beneficiul pescuitului maritim și al lucrătorilor din sectorul pescuitului, cât și funcții de antreprenoriat, cum ar fi comercializarea produselor și prestarea de servicii de consiliere și de gestionare;

BB.

întrucât trebuie să se stabilească o politică de gestionare a resurselor piscicole care să respecte accesul colectiv la acestea, să se bazeze în primul rând pe aspectele biologice ale acestora și să ia forma unui sistem de cogestionare a pescuitului, care ține seama de condițiile specifice ale resurselor piscicole și zonelor maritime respective, cu participarea efectivă a celor care lucrează în sector;

BC.

întrucât strategia „De la fermă la consumator” subliniază că asociațiile, cum ar fi breslele, trebuie să fie recunoscute în temeiul dreptului Uniunii și să fie eligibile pentru sprijin financiar în condiții de egalitate cu organizațiile de producători; întrucât Comisiei i s-a solicitat să adopte o inițiativă în acest sens;

BD.

întrucât pescarii care practică pescuitul artizanal au nevoie de formare, inclusiv să li se ofere posibilitatea dezvoltării de noi competențe;

BE.

întrucât munca prestată de femei reprezintă o valoare adăugată în sectorul pescuitului artizanal;

BF.

întrucât sectorul pescuitului la scară mică se află tot mai mult în concurență cu alte activități din cadrul economiei albastre, precum și cu interese legate de energia regenerabilă, care afectează multe activități costiere, de pe plaje sau din zonele portuare, putând astfel să preia controlul asupra zonelor utilizate anterior aproape exclusiv pentru pescuitul la scară mică, conducând la o strămutare, precum și la „acapararea zonelor maritime și costiere”;

BG.

întrucât procesele de gentrificare care apar în multe zone costiere în curs de dezvoltare riscă să le facă inabordabile pentru pescarii la scară mică ce doresc să trăiască în zone costiere, împingându-i departe de locul în care își desfășoară activitatea și, prin urmare, făcând activitatea lor și mai dificilă și mai incomodă;

BH.

întrucât accentul mai mare pe conservare promovat de UE are un impact deosebit asupra pescuitului la scară mică, un exemplu în acest sens fiind punerea în aplicare a zonelor marine protejate și a rețelelor de zone marine protejate, care afectează pescuitul la scară mică prin restrângerea activităților asociate și limitarea mobilității; întrucât impactul asupra acestui segment este rareori luat în considerare în conceperea acestor politici, aspect agravat de faptul că diverși actori din cadrul acestui segment nu sunt implicați adecvat în procesele respective (30);

BI.

întrucât sectorul pescuitului, în general, și pescuitul la scară mică, în special, sunt subreprezentate în definirea politicilor de gestionare a pescuitului și a politicilor privind utilizarea spațiului maritim;

BJ.

întrucât există diverse tipuri de organizații în domeniul pescuitului, cu diferite niveluri de afiliere care reprezintă pescuitul la scară mică: de la organizații de producători (OP), la asociații de pescari, asociații de armatori și cooperative, printre altele; întrucât mulți proprietari de nave mici nu sunt afiliați la nicio organizație; întrucât profesioniștii din industria pescuitului sunt reprezentați în sindicatele din sectorul pescuitului; întrucât sectorul ar trebui să aibă posibilitatea de a stabili modul în care se organizează;

BK.

întrucât dezagregarea datelor relevante este inadecvată, ceea ce îngreunează accesul la informații detaliate, în special în legătură cu pescuitul la scară mică, și împiedică analiza, cu precădere în ceea ce privește defalcarea în funcție de întreprinderi, armatori, profesioniști din domeniul pescuitului, nave și unelte, condiții de muncă, vârstă și gen, printre altele,

Consolidarea pescuitului la scară mică de-a lungul lanțului valoric, promovarea creșterii veniturilor în sectorul pescuitului și oferirea de oportunități de diversificare a veniturilor

1.

consideră că viitorul pescuitului la scară mică, costier și artizanal depinde nu numai de adoptarea unor măsuri pe termen lung și axate pe sustenabilitate, ci și de introducerea unor măsuri imediate, pertinente și eficace care să permită o creștere a marjelor de profit ale pescarilor, inclusiv prin alocarea unor cote mai mari, în conformitate cu avizele științifice; consideră că este necesar să se consolideze capacitățile organizaționale și comerciale ale sectorului și atractivitatea profesiei, să se ofere formare și sprijin specific tinerilor și să se îmbunătățească condițiile de operare, în special pentru a face posibilă includerea femeilor la bordul navelor și în acest sector în general, precum și să se consolideze poziția acestora în lanțul de aprovizionare; invită, așadar, Comisia ca, în strânsă cooperare cu statele membre, să stabilească și să pună în aplicare, bazându-se pe cadrul oferit de FEAMPA, mecanisme de sprijin pentru pescuitul la scară mică, artizanal și costier, care să permită abordarea problemelor specifice din acest segment al sectorului;

2.

consideră că viitorul pescuitului la scară mică impune recunoașterea naturii sale specifice în PCP și adaptarea instrumentelor actuale cu scopul de a răspunde nevoilor acestui sector;

3.

subliniază necesitatea unei definiții comune, mai ample și mai adecvate a pescuitului la scară mică, artizanal și costier; subliniază că este necesar ca această definiție să fie pragmatică, măsurabilă și clară; evidențiază, de asemenea, faptul că definiția ar trebui să rezulte dintr-o evaluare corespunzătoare, ținând seama de caracteristicile și criteriile aplicabile segmentului de pescuit la scară mică, altele decât lungimea navei, cu scopul de a alinia definiția UE a pescuitului la scară mică la realitatea segmentului, astfel cum se întâmplă deja cu definițiile existente incluse în anumite convenții internaționale, cum ar fi cele elaborate de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) sau de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM);

4.

subliniază că această definiție ar trebui să fie inclusă într-un regulament mai orizontal, precum Regulamentul privind PCP, în așa fel încât actul respectiv să cuprindă întreaga legislație a UE privind pescuitul; consideră că nicio modificare a definiției nu ar trebui să aibă un impact asupra punerii în aplicare a FEAMPA în perioada actuală; invită Comisia să abordeze această problemă în revizuirea viitoare a Regulamentului privind PCP;

5.

afirmă necesitatea de a consolida și a scurta lanțul valoric al sectorului între producător și consumator, sporind astfel oportunitățile de a realiza vânzări de la pescari către consumatori și reducând numărul de intermediari pentru a atinge, în mod ideal, un punct în care producătorul este capabil să aprovizioneze în mod direct consumatorul final cu mărfurile în cauză; subliniază necesitatea de a promova strategii de marketing, inclusiv prin promovarea de noi canale de distribuție, și de a oferi sprijin pentru mecanismele de îmbunătățire a diferențierii produselor, astfel încât să se obțină beneficii maxime pentru pescari, precum și necesitatea de a crește profitabilitatea, de a spori remunerațiile pescarilor și de a promova o distribuție corectă și adecvată a valorii adăugate pentru pescari;

6.

solicită să se asigure o repartizare mai echitabilă și mai adecvată a valorii adăugate de-a lungul lanțului valoric al sectorului și să se ia în considerare unele forme de intervenție, cum ar fi garantarea prețurilor și stabilirea de prețuri orientative, recomandându-se luarea în considerare a costurilor de producție drept variabile în acest scop, pentru a realiza obiectivul menționat anterior și a îmbunătăți veniturile pescarilor; reiterează faptul că, în cazurile în care există dezechilibre grave în acest lanț, statele membre ar trebui să aibă competența de a interveni;

7.

subliniază că pescuitul la scară mică este cel mai slab segment de-a lungul lanțului valoric și că aranjamentele de marketing tind adesea să favorizeze interesele cumpărătorului, nu pe cele ale pescarilor, care au un control scăzut sau nu au control deloc asupra stabilirii prețurilor și care, în schimb, obțin câștiguri marginale pentru produsele vândute;

8.

solicită măsuri la nivelul UE sau al statelor membre axate pe protejarea sau crearea unor piețe de origine, promovând astfel canalele de comercializare preferențiale scurte pentru produsele tradiționale; subliniază importanța promovării și a protejării calităților peștelui capturat în cadrul activităților de pescuit la scară mică, cum ar fi, printre altele, prospețimea, caracterul sezonier, patrimoniul cultural și sustenabilitatea; solicită să se asigure un sprijin mai puternic pentru astfel de produse în cadrul târgurilor, al magazinelor mici și al restaurantelor, ținând cont de obiceiurile alimentare ale populației, ca modalitate de maximizare a valorii produselor pescărești locale și de promovare a dezvoltării locale; insistă asupra creării unor campanii de promovare a produselor pescărești locale, valorificând pe deplin organizarea comună a piețelor (OCP) și PCP;

9.

subliniază că este necesar să se promoveze diversificarea produselor prin inițiative menite să creeze piețe noi, să pună în lumină specii comestibile și consumate mai puțin cunoscute, pentru a îmbunătăți poziția pe piață a pescuitului la scară mică, a reduce cererea de produse a căror punere la dispoziție constantă pe piață pe tot parcursul anului poate fi garantată numai prin importuri și a ajuta la reducerea presiunii pe care pescuitul o exercită asupra speciilor exploatate excesiv; reamintește că este necesar să se sprijine, în același timp, promovarea diversificării produselor în industria conservelor, și anume prin utilizarea unor specii subevaluate sau puțin consumate;

10.

solicită punerea în aplicare a unui program de formare pentru sectorul hotelier, al restaurantelor și al alimentației (HoReCa), având ca obiectiv dobândirea de cunoștințe despre produsele provenite din fructe de mare și însușirea de bune practici pentru a proteja resursele, în special sensibilizarea cu privire la evitarea vânzării și a consumului speciilor în timpul sezonului închis;

11.

subliniază importanța punerii în aplicare a unor proiecte inovatoare în sectorul comerțului cu amănuntul, evidențiind activitatea de cooperare cu breslele pescarilor și cu asociațiile de pescuit la scară mică, prin care se menține o relație strânsă cu consumatorul final;

12.

invită statele membre și organizațiile producătorilor să aibă în vedere introducerea unor modalități mai bune de a promova comercializarea produselor pescărești prelucrate cu o mai mare valoare adăugată, inclusiv conservele, urmând exemplul anumitor produse agricole, precum și a unor programe pentru promovarea pe plan extern a produselor pescărești din UE, inclusiv prezentarea lor la concursuri și târguri internaționale;

13.

subliniază că sectorul fructelor de mare dispune de instrumente foarte limitate, precum etichetele, disponibile consumatorilor pentru a evalua criteriile de sustenabilitate pentru segmentul aferent pescuitului la scară mică și a promova produsele cu impact scăzut asupra mediului; subliniază că etichetele, acolo unde există, ar putea deveni un dezavantaj pentru activitățile de pescuit la scară mică, deoarece accesul la unele dintre datele necesare ar putea fi dificil sau operatorii din acest sector ar putea să nu dispună de capacitatea financiară pentru a iniția un proces de certificare;

14.

subliniază că este necesară o revizuire ambițioasă a Regulamentului privind OCP cu scopul de a consolida contribuția sa la veniturile din acest sector și la stabilitatea piețelor, precum și de a îmbunătăți comercializarea produselor pescărești, sporind valoarea adăugată a acestora; în acest context, subliniază importanța creării unor etichete certificate pentru fructele de mare și a unui mecanism de branding pentru produsele piscicole, precum și a creșterii trasabilității în lanțul de aprovizionare, fapt care ar îmbunătăți nivelul de informare a consumatorilor, încurajându-i să cumpere produse disponibile la nivel local și obținute în mod sustenabil, și ar sensibiliza într-o mai mare măsură consumatorii cu privire la produsele provenite din pescuitul la scară mică;

15.

solicită ca programele de sprijin pentru pescuitul la scară mică să fie facilitate prin intermediul FEAMPA, cu scopul de a îmbunătăți gestionarea activității și capacitățile organizaționale, a reduce costurile de producție, a îmbunătăți prețurile pentru prima vânzare și a asigura sustenabilitatea economică și din punct de vedere ecologic, în special prin intermediul unei flote mai sustenabile și mai moderne;

16.

avertizează cu privire la dificultățile cu care se confruntă în continuare sectorul pescuitului la scară mică, care pot fi agravate, de asemenea, de fluctuațiile și de majorarea prețurilor combustibililor și ale altor factori de producție, o situație care afectează în special segmentele de flotă mai puțin competitive, și anume pescuitul la scară mică, artizanal și costier;

Îmbunătățirea condițiilor de exploatare și garantarea viitorului pescuitului la scară mică, artizanal și costier

17.

salută faptul că FEAMPA asigură posibilitatea de a sprijini modernizarea și înlocuirea motoarelor sau achiziționarea de motoare mai noi care emit mai puțin CO2, inclusiv de motoare care utilizează tehnologii noi eficiente din punct de vedere energetic, precum și conversia motoarelor alimentate cu benzină; consideră că ar trebui utilizate cele mai ridicate rate de cofinanțare existente; avertizează că multe dintre aceste soluții alternative de motorizare nu au fost încă suficient dezvoltate sau implică o creștere semnificativă a tonajului brut, cum ar fi în cazul unor motoare electrice;

18.

subliniază că în anumite regiuni majoritatea sectorului pescuitului la scară mică depinde de subvenții pentru combustibili; avertizează că propunerea Comisiei Europene de directivă a Consiliului privind restructurarea cadrului Uniunii de impozitare a produselor energetice și a energiei electrice (COM(2021)0563), prin dispozițiile sale de eliminare a scutirilor fiscale obligatorii actuale pentru sectorul pescuitului și introducerea unei rate minime de impozitare, pune în pericol viabilitatea majorității segmentului de pescuit la scară mică, care nu poate realiza deplasări de lungă durată pentru a realimenta în porturi în care prețurile sunt mai mici; invită Comisia și statele membre să asigure condiții egale la nivel internațional și, prin urmare, să continue să scutească industria pescuitului de impozitarea combustibililor; subliniază că o nouă abordare, de orice tip ar fi aceasta, nu ar trebui să aibă ca rezultat crearea unei poveri pentru pescuitul la scară mică și ar trebui să se concentreze pe soluții alternative care să permită sectorului să combine o tranziție justă către obiectivele stabilite în Pactul verde cu capacitatea de a prospera din punct de vedere economic și de a garanta condiții decente pentru lucrătorii săi; consideră, în acest sens și având în vedere inflația extraordinară actuală a prețurilor combustibililor, că statele membre ar putea avea în vedere măsuri extraordinare pentru a oferi ajutor sectorului pescuitului la scară mică, costier și artizanal în contextul creșterii preconizate a costurilor de producție, în special în cadrul domeniului de aplicare a FEAMPA și a programelor operaționale naționale;

19.

subliniază dificultățile și efectele negative grave pe plan economic și social pe care criza provocată de pandemia de COVID-19 le-a avut asupra sectorului pescuitului și importanța canalizării de către statele membre a fondurilor naționale și ale UE disponibile, dacă este necesar, precum și a luării în considerare a unor măsuri excepționale pentru a-i ajuta pe pescari, inclusiv pe lucrători, să depășească crizele sau perturbările pieței; invită statele membre să utilizeze resursele puse la dispoziție prin intermediul mecanismelor de criză pentru a sprijini pescuitul la scară mică; subliniază că, în pofida crizei, sectorul pescuitului costier la scară mică a continuat să funcționeze, oferind cetățenilor UE acces la pește și fructe de mare, în special în regiunile costiere, în insule izolate și în RUP;

20.

îndeamnă statele membre să aloce fonduri în cadrul Fondului de redresare și reziliență (RFF) pentru investiții în flota costieră la scară mică, pentru a ajuta pescarii și operatorii – în special femeile – care desfășoară activități auxiliare, precum repararea plaselor, descărcarea și ambalarea, precum și lucrătorii din sector;

21.

îndeamnă Comisia să faciliteze, sub egida FEAMPA, sprijinul specific sectorului pescuitului la scară mică pentru instalarea infrastructurii de depozitare, congelare și refrigerare și pentru menținerea lanțului frigorific de la ambarcațiune la consumatorul final; consideră că acest sprijin este un element decisiv pentru a permite segmentului de pescuit la scară mică să profite pe deplin de resursele piscicole, fără a distruge sau epuiza stocurile, precum și pentru a asigura aprovizionarea regulată cu produse proaspete și de înaltă calitate a publicului și livrarea acestor produse către public, către sectorul HoReCa și către industria de prelucrare a alimentelor;

22.

consideră că existența unor condiții adecvate de depozitare în porturi ar putea facilita și garanta conservarea peștelui și ar putea sprijini gestionarea plasării comerciale, în scopul îmbunătățirii rentabilității produselor pescărești printr-o acțiune indirectă în formarea prețurilor; reamintește, în acest context, posibilitățile prevăzute în OCP și de organizațiile de producători;

23.

consideră că FEAMPA și noile programe operaționale naționale ar trebui să consolideze și să ofere un sprijin clar pentru pescuitul la scară mică, cu scopul de a contribui la asigurarea sustenabilității și a viabilității pe viitor a nenumăratelor comunități costiere care depind în mod tradițional de pescuit, astfel încât să fie abordate problemele specifice ale acestui segment și să fie sprijină gestionarea locală și sustenabilă a activităților de pescuit relevante;

24.

consideră că sprijinul canalizat de statele membre în contextul punerii în aplicare a FEAMPA ar trebui să fie mobilizat pentru a remedia disfuncționalitățile structurale, contribuind astfel la creșterea veniturilor obținute din pescuit, la promovarea locurilor de muncă cu drepturi în acest sector și la asigurarea unor prețuri echitabile pentru producători, la sprijinirea dezvoltării activităților conexe, în amonte și în aval de pescuit, la dezvoltarea și coeziunea regiunilor costiere într-un cadru de pescuit sustenabil și la asigurarea unui viitor pentru sectorul pescuitului la scară mică;

25.

subliniază că, pentru a îmbunătăți rata de execuție a finanțării din FEAMPA și pentru a asigura accesul la sprijin al sectorului pescuitului la scară mică, este necesar să se exploreze și să se pună în aplicare măsuri de simplificare a procedurilor, reducând astfel birocrația legată de cereri, complexitatea procesului de tratare a cererilor și timpul necesar pentru aprobarea acestora; să se modifice procesul de finanțare pe baza căruia se acordă ajutorul și să se înlocuiască acest proces cu un sistem de prefinanțare; precum și să se utilizeze pe deplin limitele de finanțare ale fondului;

26.

subliniază că Uniunii îi lipsește un instrument pentru a înțelege mărimea investițiilor în cadrul FEPAM și al FEAMPA în sectorul pescuitului la scară mică, numărul de bune practici finanțate, asigurarea de rezultate concrete și modul în care funcționează grupurile de acțiune locală în domeniul pescuitului și în care acestea pun în aplicare în mod eficace PCP; invită Comisia să instituie un astfel de instrument, ca pas fundamental pentru a înțelege modul de a intensifica bunele practici și a replica metodele de pescuit virtuoase la nivelul UE;

27.

invită statele membre să furnizeze asistență tehnică la nivel local pentru a facilita accesul pescuitului la scară mică la finanțare din partea UE și la finanțare națională;

28.

avertizează cu privire la vechimea medie ridicată a flotei de pescuit la scară mică și subliniază, în acest sens, necesitatea de a face activitatea de pescuit din acest segment atractivă pentru tineri și femei; subliniază necesitatea reînnoirii și actualizării flotei de pescuit la scară mică pentru a îmbunătăți siguranța și condițiile de viață la bord, pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a face segmentul mai ecologic, garantând, în același timp, că nu există o creștere a capacității de pescuit a întregii flote de pescuit și îmbunătățind sustenabilitatea socială și economică a comunităților de pescari care depind de flotă; în acest context, subliniază necesitatea de a aborda situațiile în care navele au devenit învechite, generând costuri mai mari de exploatare, întreținere și reclasificare (din punct de vedere economic și ecologic), fapt care, la rândul său, compromite condițiile de siguranță garantate în timpul operațiunilor; subliniază că criteriile bazate pe tonajul brut pentru a măsura capacitatea de pescuit, inclusiv prin includerea spațiului rezervat pentru confort și pentru facilitățile destinate echipajului, pot împiedica modernizarea navelor de pescuit și îmbunătățirea foarte necesară a condițiilor de muncă în cadrul flotei de pescuit la scară mică; îndeamnă, în această privință, Comisia să revizuiască aceste criterii și alte dispoziții conexe pentru a găsi o soluție capabilă să echilibreze nevoile lucrătorilor din domeniul pescuitului la scară mică cu nevoia de a asigura faptul că nu are loc o creștere a capacității de pescuit a flotei din UE;

29.

reiterează faptul că sprijinul pentru reînnoirea și/sau modernizarea necesară a flotei este necesar pentru îmbunătățirea siguranței, a condițiilor de muncă și a sustenabilității economice și de mediu a activităților; subliniază, cu toate acestea, că acest lucru ar trebui realizat numai garantând că nu se majorează capacitatea de pescuit;

30.

consideră că ignorarea necesității de reînnoire a flotei, precum și de mentenanță și de îmbunătățire a navelor, în special a celor învechite și ineficiente, dar nu numai a acestora, ar pune în pericol viitorul pescuitului la scară mică, în special în RUP;

31.

subliniază că FEAMPA oferă oportunități de investiții în îmbunătățirea siguranței, în condiții de viață mai bune și performanță energetică pentru nave, ceea ce poate aduce beneficii și flotei costiere și artizanale la scară mică, și că ar trebui, de asemenea, să ofere posibilități de finanțare pentru reînnoirea, restructurarea și redimensionarea navelor, precum și pentru achiziționarea de noi nave în cadrul flotei de pescuit la scară mică – în special în cazurile identificate în care această flotă are o vârstă medie avansată și nu garantează condiții esențiale de siguranță și operabilitate – precum și pentru creșterea puterii motorului, atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător, pentru a asigura condiții mai bune de siguranță la bord în timpul operațiunilor, la intrarea pe mare și ieșirea din mare și pentru a crește timpul petrecut pe mare, cu condiția să nu existe o creștere a capacității efortului de pescuit, în special în RUP;

32.

îndeamnă statele membre să asigure punerea în aplicare pe deplin a standardelor și a reglementărilor UE în legătură cu siguranța și condițiile de muncă și de viață la bordul navelor de pescuit;

33.

subliniază că statele membre ar trebui să depună eforturi continue pentru a asigura întreținerea și modernizarea porturilor lor, cu scopul de a asigura că capturile pot fi debarcate și descărcate în condiții de siguranță;

34.

subliniază importanța socioeconomică, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, a sectorului pescuitului, inclusiv a pescuitului la scară mică, artizanal și costier pentru RUP, zone caracterizate de constrângeri structurale și de mai puține oportunități de diversificare economică; solicită, prin urmare, o creștere a sprijinului UE pentru sectorul pescuitului la scară mică în aceste regiuni;

35.

ia act de sprijinul furnizat prin FEAMPA pentru sectorul pescuitului în cadrul RUP, în special cu scopul de a compensa costurile suplimentare generate de caracterul îndepărtat la comercializarea anumitor produse pescărești care provin din unele regiuni ultraperiferice;

36.

subliniază caracteristicile specifice ale lanțurilor valorice din sectorul pescuitului în regiunile ultraperiferice și susține că este necesară o atenție specială pentru a le consolida și a facilita accesul pe piețe, obiectiv care ar putea fi atins nu numai prin restabilirea unui sistem POSEI pentru pescuit, ci și prin stabilirea unui sistem similar pentru transport;

37.

subliniază potențialul pescuitului turistic în aceste regiuni, ca modalitate de a atrage tinerii către această profesie și de a diversifica venitul pescarilor, fără a crește efortul lor de pescuit, respectând limitele efortului de pescuit și sensibilizând publicul cu privire la tradițiile sectorului și la alfabetizarea în domeniul maritim; subliniază că este necesar să se garanteze reducerea birocrației în cadrul activității și ca UE să furnizeze sprijin pentru aceste activități;

38.

consideră că viitorul pescuitului la scară mică presupune ca reglementările UE să asigure un cadru normativ care să consolideze poziția pescarilor în lanțul de aprovizionare și să furnizeze investiții pentru sustenabilitatea, stabilitatea și competitivitatea economică pe termen lung a sectorului;

39.

consideră că printre obiectivele unei politici în domeniul pescuitului ar trebui să se numere garantarea aprovizionării cu pește a populației – ca parte a garantării securității și suveranității alimentare – dezvoltarea comunităților costiere, asigurând, în același timp, dezvoltarea activităților de pescuit în limite ecologice și promovând profesiile din domeniul pescuitului prin creșterea atractivității acestora; subliniază că punerea în aplicare a PCP ar trebui să recunoască, de asemenea, rolul socioeconomic al pescuitului la scară mică în comunitățile de pescari, oferind locuri de muncă și îmbunătățind condițiile de viață ale pescarilor și ale lucrătorilor care îndeplinesc sarcini auxiliare, de obicei femei, prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, de locuit și în materie de siguranță pentru echipaje, cu scopul de a atrage tinerii și a realiza o reînnoire generațională a acestei activități, într-un cadru de sustenabilitate garantată și de bună conservare a resurselor;

40.

reiterează faptul că situația în sectorul pescuitului în UE este complexă și variază foarte mult de la un stat membru la altul – în ceea ce privește flotele de pescuit respective, impactul asupra mediului al diferitelor segmente ale flotei, uneltele de pescuit, stocurile de pește și starea lor de conservare, precum și obiceiurile de consum ale populației; subliniază posibilitatea regionalizării, după caz, a gestionării pescuitului în cadrul PCP, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru toți pescarii, inclusiv în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului; reafirmă că această mare diversitate impune ca gestionarea pescuitului să fie însoțită de excepții care să permită statelor membre și regiunilor să pună în aplicare practici de gestionare mai specializate, care să țină seama de caracteristicile specifice, să promoveze dialogul, să implice sectorul și comunitățile costiere în procesul decizional, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și care să se bazeze pe cunoștințe științifice solide;

41.

consideră, prin urmare, că inițiativele de gestionare de la nivel local bazate pe gestionarea comună trebuie să fie luate în considerare în cadrul programelor FEAMPA ale statelor membre;

42.

subliniază că revizuirea în curs a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 privind controlul în domeniul pescuitului trebuie să respecte particularitățile activității de pescuit la scară mică și să nu o suprasolicite cu activități birocratice, în special în ceea ce privește geolocalizarea sau transmiterea prin mijloace electronice a datelor privind capturile; solicită un regim de control special conceput și adaptat la realitatea și la diversitatea flotei de pescuit costier artizanal, inclusiv în ceea ce privește culegerea de crustacee și moluște sau pescuitul realizat fără nave de pescuit, în care proporționalitatea și gradualitatea să fie prioritare;

43.

consideră că diversificarea activităților din economia albastră sustenabilă în sens mai larg este importantă, implicând susținerea culturii comunităților și promovarea produselor secundare ale pescuitului și a produselor care, chiar dacă au potențial, nu dețin valoare comercială; consideră totuși că astfel de activități nu ar trebui să compromită activitatea de pescuit sau drepturile istorice ale pescarilor la mare;

44.

consideră că utilizarea spațiului maritim pentru alte domenii de exploatare economică nu ar trebui să compromită drepturile de pescuit istorice; consideră că pescuitul la scară mică ar trebui integrat pe deplin în planificarea strategică a politicilor respective; consideră că o situație similară există în cazul apelor continentale, unde pescuitul la scară mică se confruntă cu conflicte tot mai mari privind resursele și utilizarea apei dulci, concurând cu industriile care au un impact negativ asupra habitatelor riverane și a resurselor piscicole;

45.

subliniază că provocările socioeconomice și de mediu care rezultă din gestionarea zonelor maritime protejate oferă o soluție potențială pentru a reconcilia obiectivele privind conservarea și sustenabilitatea cu integrarea sectorului pescuitului la scară mică în deciziile legate de gestionare în interiorul și în jurul zonelor maritime protejate; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să dezvolte abordări participative ale gestionării zonelor maritime protejate, pe baza unor date biologice și socioeconomice formulate, puse în aplicare și revizuite în comun cu profesioniști din domeniul zonelor maritime protejate, cu părțile interesate vizate și cu sectorul pescuitului la scară mică; invită Comisia și statele membre să ia în considerare dezvoltarea unor practici de gestionare participativă și cu scopul de a găsi un echilibru între dezvoltarea durabilă a pescuitului la scară mică și, după caz, dezvoltarea durabilă a turismului responsabil;

46.

subliniază necesitatea protecției economice și sociale în perioadele în care nu se practică pescuitul și în caz de dezastre care împiedică activitățile; subliniază necesitatea unor mecanisme care să prevadă compensații salariale pentru pierderile de venituri în astfel de perioade; subliniază că respectivele modalități de compensare ar trebui echivalate cu perioadele efective de muncă la calcularea pensiilor și a altor drepturi în materie de securitate socială;

47.

consideră că, dacă dorim reînnoirea generațiilor, trebuie instituite condiții atractive pentru tineri și femei, ceea ce înseamnă valorizarea veniturilor obținute din pescuit, asigurând, în același timp, stabilitatea acestora și aplicarea principiului remunerării egale pentru muncă de valoare egală, creșterea cotelor alocate pentru pescuitul la scară mică în conformitate cu avizele științifice, asigurarea formării în condiții care țin seama în mod corespunzător de diversitatea practicilor de pescuit, a uneltelor de pescuit și a nevoilor fiecărui stat membru, precum și garantarea unor condiții de muncă adecvate și a siguranței la bord; reamintește că FEAMPA oferă sprijin pentru formare și dezvoltare profesională; consideră că formarea ar trebui să garanteze o componentă practică solidă, ținând seama de realitatea specifică a contextului național, regional sau local în care are loc; consideră, în plus, că aceasta ar trebui să poată fi combinată cu formarea teoretică, profitând în același timp de cunoștințele acumulate de cei care au fost sau se află pe mare;

48.

solicită majorarea resurselor financiare și tehnice alocate pentru cercetarea în domeniul pescuitului în fiecare stat membru în vederea dezvoltării activităților care vizează pescuitul și resursele piscicole, a intensificării și îmbunătățirii colectării de date și a evaluării stării resurselor;

49.

solicită o creștere a resurselor financiare și tehnice pentru cercetarea și dezvoltarea științifică în domeniul pescuitului în UE și în fiecare stat membru; subliniază, în special, necesitatea de a sprijini institutele de cercetare și laboratoarele din acest domeniu prin furnizarea de resurse materiale și umane în vederea dezvoltării de activități care vizează promovarea pescuitului la scară mică, costier și artizanal și garantarea unei mai bune înțelegeri a diferitelor cauze ale epuizării stocurilor de pește, precum și în vederea conservării resurselor piscicole; subliniază nevoia de a implica pescarii și asociațiile de pescari în activitățile științifice de monitorizare, cartografiere, colectare a datelor, gestionare și control, pentru a valorifica pe deplin cunoștințele lor;

50.

îndeamnă Comisia să lanseze o acțiune de cartografiere cuprinzătoare și la scară regională pentru a dezvolta date de referință exacte și complete cu privire la pescuitul la scară mică, cu scopul de a măsura impactul economic și social al acestuia atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ și pentru a estima valoarea producției pescuitului la scară mică; impactul său economic asupra comunităților costiere; și impactul său asupra sectoarelor conexe;

51.

invită statele membre și Comisia să sprijine cercetarea în domeniul practicilor care sporesc și diversifică veniturile comunităților de pescari și ale sectorului pescuitului, inclusiv ale pescuitului la scară mică; consideră că rezultatele acestor cercetări ar trebui diseminate în UE pentru a reproduce, a pune în aplicare și a promova proiecte atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

52.

subliniază că, în pofida îmbunătățirilor în ceea ce privește acoperirea datelor, încă nu există date și indicatori statistici economici, sociali și teritoriali exhaustivi la nivel european cu privire la pescuitul la scară mică; subliniază că această lipsă și această neadecvare a statisticilor nu permit o analiză corespunzătoare a segmentului și, prin urmare, fac mai dificilă punerea în aplicare a unei acțiuni legislative corespunzătoare pentru a aborda majoritatea problemelor critice cu care se confruntă sectorul pescuitului la scară mică;

53.

invită statele membre să intensifice și să îmbunătățească colectarea și dezagregarea corespunzătoare a datelor privind pescuitul, obținând date statistice adecvate privind capturile și debarcările, în vederea unei mai bune evaluări și gestionări a resurselor, inclusiv a activităților asociate, a aspectelor sociale și economice, precum și a analizelor altor utilizări comerciale, în special pentru pescuitul la scară mică și comunitățile asociate cu acesta;

54.

invită Comisia să lanseze o cartografiere cuprinzătoare și la nivel regional a sistemelor de protecție socială și a legislației naționale în vigoare și disponibile pentru pescuitul la scară mică în statele membre, în vederea identificării și promovării opțiunilor, inclusiv a mecanismelor legislative și instituționale celor mai eficiente, care să asigure participarea deplină a pescuitului la scară mică la toate activitățile legate de dezvoltarea durabilă a sectorului, cum ar fi dezvoltarea de activități alternative, gestionarea în comun, sprijinul financiar, etichetarea, trasabilitatea și dreptul la muncă decentă și la protecție socială;

55.

consideră că, la punerea în aplicare a PCP, statele membre trebuie să se asigure că urmărirea obiectivelor de mediu necesare trebuie să meargă mână în mână cu definirea obiectivelor sociale și economice și că interdependența acestora este luată în considerare de către Comisie și statele membre, atât la punerea în aplicare a legislației, cât și la elaborarea viitoarelor inițiative legislative;

56.

subliniază că organizațiile de producători pot juca un rol esențial în gestionarea structurilor de comercializare a produselor rezultate din pescuitul la scară mică, în îmbunătățirea accesului la piață al acestor produse și în creșterea disponibilității alimentelor locale în cadrul comunităților costiere; subliniază, în special, faptul că aceste activități de consolidare și promovare ar contribui la obținerea de către pescuitul la scară mică a unei mai bune poziții de negociere a prețurilor și ar promova o concurență intrasectorială sănătoasă și o utilizare mai eficientă a propriilor structuri și resurse prin acțiuni colective;

57.

subliniază, în acest sens, importanța esențială pentru sectorul pescuitului la scară mică a unei capacități organizaționale specifice mai solide care să îi permită să-și consolideze poziția de-a lungul lanțului valoric; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a crește puterea de negociere a pescarilor care practică pescuitul la scară mică și să sprijine, să încurajeze și să faciliteze crearea de organizații, de asociații și de cooperative ale producătorilor pentru acest segment, ca instrument important de îmbunătățire a puterii lor în lanțul de aprovizionare și de creștere a puterii lor de negociere în raport cu alți actori de pe piață, cu scopul de a asigura marje de profit bune și de a-și gestiona mai bine activitățile de pescuit;

58.

insistă asupra faptului că asociațiile și breslele trebuie să fie recunoscute și eligibile pentru a primi sprijin financiar în condiții de egalitate cu organizațiile de producători; invită statele membre și Comisia, în special în cadrul reformei organizării comune a pieței (OCP), să adopte inițiative în acest sens, pentru a elimina orice discriminare între bresle și organizațiile de producători;

59.

invită, în acest sens, Comisia și statele membre să urmărească dispozițiile din Regulamentul privind OCP prin stabilirea unor planuri regionale pentru organizațiile de producători din domeniul pescuitului la scară mică, cu scopul de a crește profitabilitatea sectorului pescuitului la scară mică și a îmbunătăți calitatea și trasabilitatea produselor sale;

60.

subliniază că este important ca pescarii care practică pescuitul la scară mică să fie implicați în procesele decizionale la nivelul UE, la nivel național și la nivel local și invită Consiliul și statele membre să îmbunătățească transparența în ceea ce privește procesul decizional care vizează pescuitul la scară mică, pentru a asigura asumarea răspunderii; încurajează măsurile prin care se asigură capacitarea asociațiilor de pescari care practică pescuitul la scară mică, pentru a le permite să împartă cu autoritățile naționale responsabilitatea și puterea decizională în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de gestionare comună, în cadrul unor comitete de gestiune comună;

61.

subliniază că viabilitatea sectorului pescuitului la scară mică depinde, în mod critic, de accesul sigur pe de o parte la resurse și la zonele de pescuit, iar pe de altă parte la piețe cu valoare adăugată; solicită, în acest sens, o abordare diferențiată a gestionării pescuitului la scară mică, care să includă accesul prioritar la zonele de pescuit costier;

62.

consideră că gestionarea în comun este un instrument esențial pentru pescuitul la scară mică, care permite optimizarea gestionării resurselor piscicole pe baza unei abordări cuprinzătoare, luând în considerare toate aspectele legate de sustenabilitate, inclusiv aspectele de mediu, sociale și economice, și integrând participarea și implicarea activă atât a administrației, cât și a sectorului pescuitului, a comunității științifice și a organizațiilor societății civile;

63.

subliniază impactul redus al pescuitului și al producției sale de alimente sănătoase asupra mediului, având în vedere că această activitate nu implică utilizarea hrănirii artificiale, a antibioticelor, îngrășămintelor sau a oricăror alte pesticide chimice;

64.

subliniază că nu ar trebui să se creeze un conflict artificial între pescuitul industrial și pescuitul la scară mică; consideră că pescuitul industrial și pescuitul la scară mică nu sunt în competiție, întrucât se pescuiesc în mare parte specii diferite în zone de pescuit în mare parte diferite; remarcă faptul că așa-numitele întreprinderi de pescuit industrial sunt, de asemenea, întreprinderi familiale care au existat timp de generații și care sunt înrădăcinate profund în comunitățile de pescuit locale și sunt conectate la acestea;

65.

subliniază că declararea anului 2022 drept Anul internațional al pescuitului și al acvaculturii artizanale reprezintă o oportunitate excepțională de a atrage atenția globală asupra activității desfășurate de acest segment al flotei pentru asigurarea securității alimentare și pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, precum și o bună ocazie pentru ca pescuitul artizanal să dobândească vizibilitate și să fie inclus mai activ în procesele de luare a deciziilor;

66.

consideră că îmbunătățirea selectivității și realizarea tranziției către tehnici de pescuit cu impact scăzut sunt esențiale pentru supraviețuirea și prosperitatea pescuitului la scară mică;

67.

subliniază că instituțiile publice ar trebui să faciliteze accesul celor mai slabe segmente ale flotei la finanțare, pentru a promova lanțurile valorice și a preveni disfuncționalitățile pieței; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să elaboreze inițiative legislative pentru a facilita accesul sectorului pescuitului la scară mică la finanțare formală; subliniază că acest lucru ar trebui să includă atât accesul la credit formal pentru cheltuielile de capital, cât și accesul la finanțare pentru operațiunile de pescuit; dezvoltarea, în parteneriat cu instituții financiare, a unor facilități și produse financiare pentru investiții pe termen mediu și pe termen lung; precum și aplicarea unor sisteme de finanțare formală, cum ar fi contractele de producție sau avizele de depozit, cu participarea pescarilor, a comercianților și a autorităților publice;

68.

subliniază că amenajarea spațiului maritim este esențială pentru asigurarea participării tuturor părților interesate la deciziile referitoare la utilizarea și protejarea mediului marin; subliniază că amenajarea spațiului maritim este un instrument esențial pentru a asigura participarea pescarilor la scară mică la procesul decizional;

69.

susține că reducerea continuă a sprijinului UE pentru acest sector în cadrele financiare multianuale succesive și, în special, reducerea finanțării pentru Fondul european pentru pescuit (FEP)/Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), precum și pentru OCP este unul dintre factorii care au contribuit la înrăutățirea situației din acest sector; reiterează, prin urmare, că sprijinul financiar al UE pentru sectorul pescuitului trebuie să crească în mod considerabil;

70.

consideră că Orientările voluntare ale FAO cu privire la asigurarea unui pescuit la scară mică durabil în contextul securității alimentare și al eradicării sărăciei reprezintă o contribuție valoroasă la definirea unui cadru pentru protejarea, maximizarea și promovarea pescuitului la scară mică în contextul unei politici de gestionare a pescuitului;

71.

invită toate statele membre să promoveze rolul muncii femeilor în domeniul pescuitului prin intermediul unor proiecte specifice și prin recunoașterea juridică deplină a rolului femeilor în calitate de „asistent” și de colaborator în întreprinderile familiale din domeniul pescuitului, pentru o mai mare siguranță a locului de muncă, venituri pentru viitor și beneficii de asistență socială;

72.

consideră că este oportună consolidarea cooperării în vederea recunoașterii formării de bază oferite de școli sau instituții de învățământ recunoscute de sistemele naționale de învățământ din fiecare stat membru sau țară terță și la nivel internațional;

73.

consideră că crearea unor puncte de unitate în gama variată de organizații care reprezintă sectorul ar constitui un element important pentru apărarea revendicărilor sale și pentru garantarea faptului că acesta este luat în considerare în mod corespunzător la definirea politicilor de gestionare a pescuitului și a politicilor pentru utilizarea spațiului maritim;

74.

invită Comisia să promoveze, în contextul politicii de coeziune, proiecte care să contribuie la protejarea zonelor costiere și a celor insulare în calitate de zone de patrimoniu cultural pescăresc și maritim;

75.

subliniază că sectorul pescuitului la scară mică, mai mult decât restul segmentelor flotei, poate fi afectat în mod disproporționat de impactul nevoii tot mai mari de surse regenerabile de energie pentru a realiza obiectivele stabilite de Pactul verde al UE; subliniază că pescuitul la scară mică va fi afectat în mod preponderent dacă are loc o deplasare a acestuia care rezultă din instalarea unui număr tot mai mare de parcuri eoliene offshore în cadrul zonelor de pescuit costier, întrucât poate să nu aibă capacitatea de a se muta în zone de pescuit aflate la o mai mare depărtare sau de a își schimba metodele de pescuit; solicită, în această privință, o amenajare a spațiului maritim adecvată pentru a garanta interesele tuturor sectoarelor și, în ultimă instanță, pentru o compensare echitabilă a pescarilor la scară mică;

76.

subliniază oportunitățile care derivă din sinergiile posibile între pescuitul la scară mică și alte sectoare, în special turismul costier, cu care sectorul pescuitului la scară mică are în comun aceleași active și infrastructuri; subliniază că astfel de sinergii ar permite diversificarea economiei locale, ar furniza locuri de muncă suplimentare și venit familiilor și ar ajuta la stabilizarea profitabilității și a ocupării forței de muncă aflate în declin în sectorul pescuitului; solicită, în această privință, o definiție mai clară a „turismului piscicol”, care să permită o activitate reglementată și, în același timp, ca pescuitul la scară mică profesional să valorifice la maximum oportunitățile oferite de sinergiile cu sectorul economiei albastre;

77.

subliniază că, în cadrul sectorului pescuitului la scară mică, femeile continuă să fie subreprezentate; subliniază că, în ciuda acestui fapt, femeile au jucat întotdeauna un rol activ, deși adesea invizibil, în cadrul acestui sector; subliniază că această „invizibilitate” nu se datorează doar unor motive culturale, ci și lipsei de date statistice oficiale cu privire la încadrarea în muncă a femeilor în sectorul pescuitului la scară mică; invită Comisia și statele membre să sprijine proiecte dedicate colectării de informații cu privire la încadrarea în muncă a femeilor, precum și să permită ca femeile să aibă acces la sectorul pescuitului la scară mică și să își asume un rol central în acesta;

78.

consideră că garantarea unui mediu de lucru accesibil, inclusiv în cadrul sectorului pescuitului, în vederea reintegrării pe piața muncii atât a pescarilor activi, cât și a foștilor pescari și a altor lucrători din industria pescuitului care suferă de dizabilități fizice sau mentale, ar conduce la o mai mare incluziune socială și ar contribui la crearea mai multor stimulente pentru generarea de venituri în sectorul pescuitului și în comunitățile de pescari;

o

o o

79.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)  Buletinul economic privind afacerile maritime nr. 08/2020, intitulat „The EU fishing fleet 2020: Trends and economic results” (Flota de pescuit a UE în 2020: Tendințe și rezultate economice), Comisia Europeană, Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit, 9 martie 2021.

(2)  JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(3)  JO L 354, 28.12.2013, p. 1.

(4)  JO L 257, 28.8.2014, p. 135.

(5)  JO C 474, 24.11.2021, p. 218.

(6)  JO L 247, 13.7.2021, p. 1.

(7)  JO L 149, 20.5.2014, p. 1.

(8)  JO C 184, 5.5.2022, p. 2.

(9)  „The 2019 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 19-06)” [Raportul economic anual pentru 2019 privind flota de pescuit a UE (CSTEP 19-06)], Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, 20 august 2019: https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/ca63ab82-c3bf-11e9-9d01-01aa75ed71a1

(10)  „Social data in the EU fisheries sector” (Date sociale în sectorul pescuitului din UE), Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, 26 septembrie 2019: https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/fd0f6774-e0dd-11e9-9c4e-01aa75ed71a1

(11)  „The 2021 Annual Economic Report on the EU Fishing Fleet (STECF 21-08)” [Raportul economic anual pe 2021 privind flota de pescuit a UE (CSTEP 21-08)], Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, 8 decembrie 2021: https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/77fb8e7b-58a7-11ec-91ac-01aa75ed71a1

(12)  „Social dimension of the CFP (STECF 20-14)” [Dimensiunea socială a PCP (CSTEP 20-14)], Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, 10 decembrie 2020: https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/43805/2672864/STECF+20-14+-+Social%20+dimension+CFP.pdf/a68c6c42-6b64-41fc-b5a0-b724c71aa78e

(13)  Pascual-Fernández, J.J., Pita, C. și Bavinck, M. (editori), „Small-Scale Fisheries in Europe: Status, Resilience and Governance” (Pescuitul la scară mică în Europa: statut, reziliență și guvernanță), MARE Publication Series, Vol. 23, Springer, Cham, Elveția, 2020.

(14)  https://www.actu-environnement.com/media/pdf/news-28756-declaration-malte-surpeche-mediterranee.pdf

(15)  Raportul privind punerea în aplicare a FEPAM în 2020, Comisia Europeană, Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit, Unitatea de sprijin pentru monitorizare și evaluare în domeniul pescuitului și acvaculturii, septembrie 2021: https://oceans-and-fisheries.ec.europa.eu/system/files/2021-09/emff-implementation-report-2020_en.pdf

(16)  Martini, R. și Innes, J., „Relative Effects of Fisheries Support Policies” (Efectele relative ale politicilor de sprijinire a pescuitului), OECD Food, Agriculture and Fisheries Papers, Nr. 115, OECD Publishing, Paris, 2018: https://www.oecd-ilibrary.org/agriculture-and-food/relative-effects-of-fisheries-support-policies_bd9b0dc3-en

(17)  Said, A. et al., „Small-Scale fisheries access to fishing opportunities in the European Union: Is the Common Fisheries Policy the right step to SDG14b?” (Accesul pescuitului la scară mică la oportunitățile de pescuit din Uniunea Europeană: este politica comună în domeniul pescuitului pasul corect către realizarea ODD14b?), Marine Policy, Vol. 118, 2020: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0308597X20302475

(18)  Smith, H. și Basurto, X., „Defining Small-Scale Fisheries and Examining the Role of Science in Shaping Perceptions of Who and What Counts: A Systematic Review” (Definirea pescuitului la scară mică și examinarea rolului științei în modelarea percepțiilor referitoare la cine și ce contează: o analiză sistematică), Frontiers in Marine Science (Frontiere în științele marine), Vol. 6, 2019: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmars.2019.00236/full

(19)  Studiu – „Small-scale Fisheries and «Blue Growth» in the EU” (Pescuitul la scară mică și „creșterea albastră” în UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 18 martie 2017: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/573450/IPOL_STU(2017)573450_EN.pdf

(20)  Studiu – „Workshop on electronic technologies for fisheries – Part III: Systems adapted for small-scale vessels” (Atelier pe tema tehnologiilor electronice pentru activitățile de pescuit – partea a III-a: sisteme adaptate pentru nave mici), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 30 iulie 2021: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/690863/IPOL_STU(2021)690863_EN.pdf

(21)  Studiu – „Impacts of the COVID-19 pandemic on EU fisheries and aquaculture” (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra pescuitului și acvaculturii din UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 7 iulie 2021: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/690880/IPOL_STU(2021)690880_EN.pdf

(22)  JO C 419, 16.12.2015, p. 167.

(23)  JO C 58, 15.2.2018, p. 82.

(24)  JO C 334, 19.9.2018, p. 20.

(25)  JO C 117, 11.3.2022, p. 18.

(26)  JO C 117, 11.3.2022, p. 67.

(27)  Comunicarea Comisiei din 9 iunie 2021, intitulată „Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2022” (COM(2021)0279).

(28)  https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/FISH_FLEET_ALT__custom_1479572/default/table?lang=en

(29)  https://ec.europa.eu/fisheries/facts_figures_en?qt-facts_and_figures=2

(30)  A se vedea „Small-scale Fisheries in Europe: Status, Resilience and Governance” (Pescuitul la scară mică în Europa: statut, reziliență și guvernanță), p. 8.