<!DOCTYPE html PUBLIC "yes" "xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
<!--GENDOC2XHTML # converter_version: 1.2.15-->
  <head>
    <title>2026-07-202607C109202503600-00-TRA-DOC-RO-ARRET-C-0360-25-202606393-07_00</title>
    <meta content="text/html; charset=utf-8" http-equiv="Content-Type"/>
    <meta content="true" name="ParExtraits_2021"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedDate"/>
    <meta content="0" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ContentBits"/>
    <meta content="Commission Use" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Name"/>
    <meta content="ro-RO" name="Gendoc_Lang"/>
    <meta content="" name="Gendoc_GenerationDate"/>
    <meta content="" name="IsFlattened"/>
    <meta content="1" name="NumProc"/>
    <meta content="Final" name="Gendoc_EditionType"/>
    <meta content="0001" name="Gendoc_CaseNumberSuite"/>
    <meta content="27/07/2026 17:40:25" name="Gendoc_LastVerificationDate"/>
    <meta content="" name="Gendoc_ProcedureNumber"/>
    <meta content="ro" name="Gendoc_LangCode"/>
    <meta content="ARR" name="TypeDoc"/>
    <meta content="P8VfJZgJ1SwRG+PaBuON5Ixwuppi2PJPPMjj4Xgu2LQmKhh4CvGuaTGcuxK3pclaD8hdPu9fX6ixI0A6TAi2LWngg8VGW3qNKMvPL3OUbUaNpviugRAklO3W+C53ApgSNzXSZF0w8uqRHvAn9kr9yEbkdq3rnmHwDL1ywRCoiaw=" name="GenDocUID"/>
    <meta content="P" name="TypeProc"/>
    <meta content="" name="CreateCustomParts"/>
    <meta content="OK" name="ReadyToPublish"/>
    <meta content="svc_wsgendoc" name="Gendoc_User"/>
    <meta content="10, 3, 0, 1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Tag"/>
    <meta content="" name="EP_Mode"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGenerated"/>
    <meta content="" name="Gendoc_Vademecum"/>
    <meta content="true" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Enabled"/>
    <meta content="d25f3ef4-5436-4c19-afa3-3c75c73b32e5" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_ActionId"/>
    <meta content="0360" name="NumeroOrdre"/>
    <meta content="2025" name="Annee"/>
    <meta content="P" name="Gendoc_ProcedureType"/>
    <meta content="" name="EP_Version"/>
    <meta content="RO" name="Langue"/>
    <meta content="" name="Gendoc_DGTGeneratedUser"/>
    <meta content="b24c8b06-522c-46fe-9080-70926f8dddb1" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SiteId"/>
    <meta content="FAST_document_go_ok" name="Gendoc_LastVerificationStatus"/>
    <meta content="ARR_C" name="Gendoc_GendocTemplateType"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlockFlatP"/>
    <meta content="GenDoc 29-06-26 00:29:41" name="Created"/>
    <meta content="" name="Canevas3_Vademecum"/>
    <meta content="2026-07-22T13:08:47Z" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_SetDate"/>
    <meta content="TRUE" name="WithoutAuthorBlock"/>
    <meta content="" name="Gendoc_CaseYear"/>
    <meta content="false" name="Generation_In_Progress"/>
    <meta content="C" name="Juridiction"/>
    <meta content="d0a6e67d6f044701b2b86febea1d7666" name="DocumentIdentifier"/>
    <meta content="0360" name="Gendoc_CaseNumber"/>
    <meta content="ImportedWithoutSource" name="SdlIdentifier"/>
    <meta content="RP" name="NatureAff"/>
    <meta content="RP" name="Gendoc_CaseNature"/>
    <meta content="0001" name="NumSuite"/>
    <meta content="C" name="Gendoc_Juridiction"/>
    <meta content="Standard" name="MSIP_Label_6bd9ddd1-4d20-43f6-abfa-fc3c07406f94_Method"/>
  </head>
  <body>
    <div style="header">
      <div id="rId25" style="first"/>
      <div id="rId21" style="even">Hotărârea din 9.7.2026 – Cauza C‑360/25</div>
      <div id="rId22" style="default">Schoger II</div>
    </div>
    <p class="C19Centre" id="para-1" title="page-1">
      HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-2" title="page-1">
      9 iulie 2026 (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-1" href="#t-1">*</a>
</span>)
    </p>
    <p class="C71Indicateur" id="para-3" title="page-1">
      „Trimitere preliminară – Ajutoare de stat – Articolul 107 alineatul (1) TFUE – Taxa pe valoarea adăugată – Scutire pentru prestațiile efectuate între întreprinderi care realizează în principal operațiuni în sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii – Admisibilitatea cererii de decizie preliminară – Noțiunea de «ajutor» – Avantaj – Caracter selectiv – Cerere de limitare a efectelor în timp ale hotărârii”
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-4" title="page-1">
      În cauza C‑360/25 [Schoger II] (<span class="note footnote notemarker">
<a id="c-2" href="#t-2">i</a>
</span>),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-5" title="page-1">
      având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal, Austria), prin decizia din 30 mai 2025, primită de Curte la 30 mai 2025, în procedura
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-6" title="page-1">
      ***X***
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-7" title="page-1">
      împotriva
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-8" title="page-1">
      Finanzamt für Großbetriebe,
    </p>
    <p class="C19Centre" id="para-9" title="page-1">
      CURTEA (Camera întâi),
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-10" title="page-1">
      compusă din domnul F. Biltgen, președinte de cameră, doamna I. Ziemele și domnii A. Kumin, S. Gervasoni (raportor) și M. Bošnjak, judecători,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-11" title="page-1">
      avocat general: domnul A. Biondi,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-12" title="page-1">
      grefier: domnul A. Calot Escobar,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-13" title="page-1">
      având în vedere procedura scrisă,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-14" title="page-1">
      luând în considerare observațiile prezentate:
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru ***X***, de P. Goeth, Rechtsanwalt;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru guvernul austriac, de F. Koppensteiner, în calitate de agent;</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">–</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">pentru Comisia Europeană, de M. Farley și L. Wildpanner, în calitate de agenți,</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-18" title="page-1">
      având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-19" title="page-1">
      pronunță prezenta
    </p>
    <p class="C75Debutdesmotifs" id="para-20" title="page-1">
      Hotărâre
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">1</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 107 TFUE.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">2</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între ***X***, o societate austriacă, pe de o parte, și Finanzamt für Großbetriebe (Administrația fiscală pentru marile întreprinderi, Austria) (denumită în continuare „administrația fiscală”), pe de altă parte, în legătură cu deciziile de impunere privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) primite de ***X*** pentru perioada cuprinsă între anul 2013 și anul 2017 (denumită în continuare „perioada fiscală în litigiu”).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cadrul juridic</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul Uniunii</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">3</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 107 alineatul (1) TFUE prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-26" title="page-1">
      „Cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">4</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerentul (5) al Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. l, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7, denumită în continuare „Directiva TVA”), enunță:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-28" title="page-1">
      „Un sistem privind TVA atinge cel mai înalt grad de simplitate și neutralitate atunci când taxa este percepută într‑un mod cât mai general posibil și atunci când sfera sa de aplicare acoperă toate etapele producției și distribuției, precum și prestarea de servicii. Prin urmare, adoptarea unui sistem comun care să se aplice și comerțului cu amănuntul este în interesul pieței interne și al statelor membre.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">5</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 131 din această directivă, care introduce titlul IX din aceasta, intitulat „Scutiri”, prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-30" title="page-2">
      „Scutirile prevăzute la capitolele 2-9 se aplică fără să aducă atingere altor dispoziții comunitare și în conformitate cu condițiile pe care statele membre le stabilesc în scopul de a asigura aplicarea corectă și directă a acestor scutiri și de a preveni orice posibilă evaziune, fraudă sau abuz.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">6</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 135 alineatul (1) din directiva menționată prevede:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-32" title="page-2">
      „(1) Statele membre scutesc următoarele operațiuni:
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-33" title="page-2">
      (a) tranzacțiile de asigurare și reasigurare, inclusiv serviciile conexe prestate de brokerii și agenții de asigurări;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-34" title="page-2">
      (b) acordarea și negocierea de credite și gestionarea creditelor de către persoana care le acordă;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-35" title="page-2">
      (c) negocierea de garanții de credit sau de alte garanții sau orice tranzacții cu astfel de garanții, precum și gestionarea garanțiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-36" title="page-2">
      (d) operațiuni, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăți, viramente, creanțe, cecuri și alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanțelor;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-37" title="page-2">
      (e) operațiuni, inclusiv negocierea, privind monede, bancnote și monede utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint sau din alt metal sau bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-38" title="page-2">
      (f) operațiuni, inclusiv negocierea, dar exceptând gestionarea sau păstrarea, cu acțiuni, titluri de participare, obligațiuni și alte valori mobiliare, dar exceptând documentele reprezentând titluri de proprietate asupra bunurilor și drepturile sau valorile mobiliare prevăzute la articolul 15 alineatul (2);
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-39" title="page-2">
      (g) gestionarea de fonduri comune de plasament, așa cum sunt definite de statele membre;
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-40" title="page-2">
      […]”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">7</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 168 din Directiva TVA, care precizează sfera de aplicare a dreptului de deducere, prevede că, „[î]n măsura în care bunurile și serviciile sunt utilizate în scopul operațiunilor taxabile ale unei persoane impozabile, persoana impozabilă are dreptul, în statul membru în care efectuează operațiunile respective, de a deduce din valoarea TVA, pe care are obligația de a o plăti, [valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile sau serviciile utilizate]”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dreptul austriac</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">8</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Umsatzsteuergesetz (Legea privind impozitul pe cifra de afaceri) din 23 august 1994 (BGBl. 663/1994), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumită în continuare „UStG”), urmărește transpunerea Directivei TVA în dreptul austriac.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">9</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Potrivit articolului 6 alineatul 1 punctul 28 din UStG:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-45" title="page-2">
      „Dintre operațiunile care intră sub incidența articolului 1 alineatul (1) punctele 1 și 2 sunt scutite [de TVA]:
    </p>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-46" title="page-2">
      […]
    </p>
    <p class="C09Marge0avecretrait" id="para-47" title="page-2">
      28. celelalte prestări de servicii ale grupurilor de întreprinderi care realizează în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii în beneficiul membrilor lor, în măsura în care aceste prestări de servicii sunt utilizate direct pentru realizarea operațiunilor scutite menționate și în măsura în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai restituirea exactă a proporției respective din costurile comune. Același lucru este valabil și pentru alte prestări de servicii furnizate între întreprinderile care realizează în principal operațiuni bancare, de asigurare și referitoare la fondurile de pensii, în măsura în care aceste prestări de servicii sunt utilizate direct pentru realizarea operațiunilor scutite menționate și pentru punerea la dispoziția grupurilor menționate în prima teză a personalului acestor întreprinderi.”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">10</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 6 alineatul (1) punctele 7 și 8 din UStG prevede alte derogări de la obligația de plată a TVA‑ului, în special pentru anumite operațiuni efectuate de organismele de securitate socială, precum și pentru acordarea și negocierea de credite.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">11</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Articolul 12 alineatul (3) punctul 2 din UStG prevede, pe de altă parte, o excludere de la dreptul de deducere a TVA‑ului achitat în amonte pentru alte prestații „în măsura în care întreprinzătorul utilizează aceste alte prestații pentru a efectua operațiuni scutite”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Litigiul principal și întrebarea preliminară</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">12</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">***X*** este o bancă austriacă, care este și societatea‑mamă a unei unități fiscale austriece în materie de TVA (grup TVA).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">13</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">După un control la fața locului în urma căruia s‑a redactat un raport cu data de 1 decembrie 2021, administrația fiscală a constatat că anumite prestări transfrontaliere efectuate de un partener contractual al ***X*** referitoare la bancomate nu intrau sub incidența scutirii prevăzute la articolul 6 alineatul (1) punctul 8 litera e) din UStG. În consecință, această administrație a modificat, în temeiul unui transfer al datoriei fiscale, deciziile de impunere în materie de TVA ale ***X*** referitoare la perioada fiscală în litigiu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">14</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât administrația fiscală nu a dat câștig de cauză lui ***X*** ca răspuns la contestația sa formulată la 20 decembrie 2021 împotriva acestor decizii de impunere, aceasta a solicitat, printr‑o cerere introductivă din 13 iulie 2022, ca această contestație să fie introdusă la Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal, Austria), care este instanța de trimitere.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">15</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Această instanță arată că este ținută, în temeiul obligației sale de control de fond al deciziilor de impunere în scopuri de TVA care fac obiectul unei contestații, să examineze eventualele lor nelegalități și să efectueze în această privință investigațiile de fapt necesare, chiar și în lipsa unei contestații a persoanelor impozabile în cauză în această privință și inclusiv, dacă este cazul, dacă aprecierea sa ar trebui să conducă la un rezultat defavorabil acestor persoane impozabile.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">16</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, ***X*** ar fi aplicat scutirea de TVA prevăzută la articolul 6 alineatul (1) punctul 28 a doua teză din UStG (denumită în continuare „scutirea în cauză”) în declarațiile sale care au condus la emiterea deciziilor de impunere în litigiu. Or, legalitatea scutirii în cauză în raport cu dreptul Uniunii, chiar dacă nu este contestată în litigiul principal, ar suscita îndoieli.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">17</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, pe de o parte, instanța de trimitere arată că această scutire, care nu face distincție în funcție de conținutul prestației în cauză, este lipsită de temei juridic în dreptul Uniunii, în special în raport cu Directiva TVA. Ea consideră totuși că nu este în măsură să i se conformeze acesteia, din moment ce nu ar putea să procedeze la o aplicare directă a acestei directive împotriva voinței persoanei impozabile sau la o interpretare a dreptului național conformă cu directiva menționată, interpretare care ar fi contra legem.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">18</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, instanța de trimitere consideră că scutirea în cauză ar îndeplini condițiile pentru a fi calificată drept „ajutor de stat”, din moment ce, printre altele, s‑ar putea considera că ea constituie o intervenție a statului, în lipsa unui temei în Directiva TVA, că ea ar implica renunțarea la resursele pe care statul le‑ar fi primit în caz contrar, că de ea ar beneficia ***X*** și clienții prestațiilor sale, care s‑ar afla în concurență directă cu alte bănci europene, și că ea ar fi selectivă. Această instanță deduce de aici că este necesar să se solicite Curții să se pronunțe cu privire la conformitatea scutirii în cauză cu dispozițiile Tratatului FUE referitoare la ajutoarele de stat. Ea subliniază de asemenea că abrogarea acestei scutiri de la 1 ianuarie 2025 ar evidenția îndoielile legiuitorului austriac însuși cu privire la conformitatea scutirii menționate cu dreptul Uniunii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">19</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste condiții, Bundesfinanzgericht (Tribunalul Fiscal Federal, Austria) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C02AlineaAltA" id="para-59" title="page-2">
      „Scutirea de TVA a altor prestări de servicii furnizate între întreprinderi care realizează în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii, în măsura în care aceste servicii sunt utilizate direct pentru realizarea operațiunilor scutite menționate și pentru punerea la dispoziție a personalului acestor întreprinderi grupurilor menționate în prima teză a articolului 6 alineatul (1) punctul 28 din UStG constituie un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE?”
    </p>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la admisibilitatea cererii de decizie preliminară</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">20</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prezenta cerere de decizie preliminară urmează unei prime cereri de decizie preliminară, introdusă la 28 iunie 2024 și declarată vădit inadmisibilă prin Ordonanța din 5 mai 2025, Schoger (C‑460/24, EU:C:2025:346), pentru motivul că nu îndeplinea cerințele prevăzute la articolul 94 literele (a) și (c) din Regulamentul de procedură al Curții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">21</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">La punctele 20-22 din această ordonanță, Curtea a considerat, pe de o parte, că expunerea obiectului și a faptelor pertinente din litigiul principal era prea succintă și lacunară pentru a permite Curții să își exercite atribuțiile preliminare. Pe de altă parte, la punctele 23-27 din ordonanța menționată, aceasta a apreciat că elementele obiective și concordante care permit să se verifice existența unei legături între litigiul concret pendinte în fața instanței de trimitere și dispozițiile dreptului Uniunii a căror interpretare era solicitată lipseau. Curtea a arătat în special că instanța de trimitere nu indicase motivele pentru care toate elementele deciziilor de impunere care îi fuseseră prezentate în litigiul principal, independent de eventualele contestații, ar fi trebuit să facă obiectul unei examinări din oficiu de către această din urmă instanță în raport cu dreptul ajutoarelor de stat.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">22</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Dând curs invitației Curții în acest sens (Ordonanța din 5 mai 2025, Schoger, C‑460/24, EU:C:2025:346, punctul 29), instanța de trimitere a furnizat, în prezenta cerere de decizie preliminară, elemente suplimentare în raport cu cele pe care le furnizase în prima sa cerere, menționată la punctul 20 din prezenta hotărâre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">23</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de o parte, instanța de trimitere indică în prezent în mod clar etapele procedurale care au precedat sesizarea sa și explică de ce este chemată să se pronunțe cu privire la scutirea în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">24</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, instanța menționată specifică obiectul controlului său atunci când este sesizată cu o contestație prin care contestă decizii de impunere privind TVA‑ul. Aceasta precizează în special, întemeindu‑se pe dispozițiile procedurale naționale și pe jurisprudența națională care le‑a interpretat, că este abilitată să substituie aprecierea autorității fiscale cu propria apreciere. Competența sa în calitate de instanță de fond, care îi permite să se pronunțe cu privire la toate aspectele de drept și de fapt legate de contestația care îi este adresată, nu ar fi limitată la examinarea acestei contestații. I‑ar reveni sarcina de a efectua o examinare din oficiu a tuturor chestiunilor care decurg din deciziile de impunere contestate în litigiul principal, inclusiv a problemei compatibilității scutirii în cauză cu dreptul ajutoarelor de stat, independent de eventualele contestații în această privință în contextul litigiului principal și chiar dacă aceasta ar conduce la modificarea în mod defavorabil a drepturilor persoanelor interesate.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">25</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În timp ce ***X*** și guvernul austriac contestă admisibilitatea prezentei cereri de decizie preliminară, iar ***X*** arată de asemenea, în acest context, că un astfel de control din oficiu riscă să descurajeze contribuabilii să își valorifice drepturile în fața instanțelor naționale, aceste părți nu repun în discuție explicațiile instanței de trimitere cu privire la întinderea competenței sale. Pe de altă parte, trebuie amintit că, în cadrul procedurii instituite la articolul 267 TFUE, instanța națională definește cadrul normativ sub răspunderea sa și nu este de competența Curții să verifice exactitatea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 mai 2003, Salzmann, C‑300/01, EU:C:2003:283, punctul 31 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">26</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În plus, instanța de trimitere explică în mod clar motivul pentru care întrebarea sa privește dispozițiile Tratatului FUE referitoare la ajutoarele de stat, iar nu Directiva TVA, pe care UStG urmărește să o transpună în dreptul austriac. Ea precizează astfel motivele nerespectării de către scutirea în cauză a cerințelor stabilite de această directivă pentru a stabili scutiri de TVA, întemeindu‑se în special pe doctrina națională. Ea deduce de aici că o interpretare conformă a UStG cu Directiva TVA ar fi contra legem și, prin urmare, exclusă, înainte de a adăuga că nu ar putea impune în mod direct această directivă unui particular pentru a înlătura aplicarea scutirii în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">27</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește argumentul lui ***X***, potrivit căruia o examinare din oficiu a calificării drept „ajutor de stat” a scutirii în cauză ar repune în discuție competențele exclusive ale Comisiei Europene în materie de ajutoare de stat, trebuie arătat că acestea privesc numai aprecierea compatibilității cu piața internă a unei măsuri calificate drept „ajutor de stat”, în timp ce instanțele naționale sunt pe deplin abilitate, în amonte, să interpreteze noțiunea de ajutor de stat, chiar dacă, în caz de îndoială, sesizează Curtea cu o cerere de decizie preliminară precum cea prezentată de instanța de trimitere (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 martie 1977, Steinike &amp; Weinlig, 78/76, EU:C:1977:52, punctul 14, și Hotărârea din 18 iulie 2007, Lucchini, C‑119/05, EU:C:2007:434, punctul 50). Trebuie adăugat că intervenția instanțelor naționale rezultă din efectul direct al interdicției de punere în aplicare prevăzute la articolul 108 alineatul (3) ultima teză TFUE, care se extinde printre altele la orice ajutor care ar fi fost pus în aplicare fără a fi notificat Comisiei (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 iulie 1996, SFEI ș.a., C‑39/94, EU:C:1996:285, punctul 39, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">28</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De asemenea, în măsura în care, pe de o parte, numai instanța națională are competența să definească cadrul factual al litigiului în care se formulează întrebările sale și nu este de competența Curții să se pronunțe asupra aprecierii realizate în această privință de instanța menționată (Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C‑42/13, EU:C:2014:2345, punctul 31 și jurisprudența citată) și în măsura în care, pe de altă parte, instanța de trimitere menționează caracterul constant al aplicării scutirii în cauză de către ***X***, este irelevant că, astfel cum susține guvernul austriac, fără a o susține de altfel, o altă scutire decât scutirea în cauză ar fi fost aplicată în cadrul litigiului principal, ceea ce ar fi împiedicat aplicarea scutirii în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">29</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În sfârșit, argumentul invocat de guvernul austriac și, cu titlu incident, de ***X***, care pune la îndoială existența unui avantaj pe care aplicarea scutirii în cauză l‑ar fi conferit acestei societăți, ține de aprecierea pe fond a existenței unui ajutor de stat, cu privire la care instanța de trimitere solicită Curții, iar nu de admisibilitatea prezentei cereri de decizie preliminară. În ceea ce privește pretinsa insuficiență a precizărilor date de instanța de trimitere pentru a permite aprecierea anumitor condiții necesare pentru a califica o măsură drept „ajutor de stat”, trebuie amintit că, atunci când descrierea contextului factual și juridic prezintă insuficiențe, împiedicând astfel Curtea să răspundă cu precizia dorită la unele dintre întrebările care îi sunt adresate, îi este întotdeauna posibil să se pronunțe, lăsând în același timp deschise anumite aspecte ale răspunsurilor la întrebările adresate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 iunie 1998, Corsica Ferries France, C‑266/96, EU:C:1998:306, punctul 25).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">30</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În consecință, prezenta cerere de decizie preliminară este admisibilă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la întrebarea preliminară</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">31</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că scutirea în cauză constituie un ajutor de stat, în sensul acestei dispoziții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">32</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pentru a oferi un răspuns util instanței de trimitere, trebuie să se identifice cu precizie domeniul de aplicare al acestei scutiri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">33</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Scutirea menționată este prevăzută la articolul 6 alineatul (1) punctul 28 a doua teză din UStG, care prevede că sunt scutite de TVA „celelalte prestări de servicii furnizate între întreprinderi care realizează în principal operațiuni bancare, de asigurare și referitoare la fondurile de pensii, în măsura în care aceste servicii sunt utilizate direct pentru realizarea operațiunilor scutite menționate și pentru punerea la dispoziție a personalului acestor întreprinderi grupurilor [de întreprinderi care efectuează în principal operațiuni aferente acestui sector]”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">34</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Scutirea în cauză a fost abrogată începând cu 1 ianuarie 2025, dar era în vigoare în perioada fiscală în litigiu.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">35</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Din dosarul de care dispune Curtea reiese că, în practică, întreprinderile cărora li se aplica scutirea în cauză, și anume „întreprinderile care efectuează în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii”, erau înțelese în sens larg și cuprindeau și întreprinderile care nu dispuneau de o licență bancară. Pe de altă parte, având în vedere dificultatea de a verifica utilizarea serviciilor furnizate de aceste întreprinderi „pentru realizarea operațiunilor scutite [aferente sectorului bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii]”, autoritățile fiscale austriece aveau drept practică curentă, cel puțin în perioada fiscală în litigiu, să scutească toate serviciile furnizate între întreprinderile vizate care nu erau deja scutite în temeiul unei alte dispoziții din UStG. Instanța de trimitere menționează, cu titlu de exemplu, prestările de servicii informatice, prestările de servicii de consultanță sau și prestările de servicii de catering sau de îngrijire a copiilor.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">36</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, trebuie să se considere că, prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că o scutire de TVA a prestațiilor, care, de altfel, nu sunt scutite de TVA, furnizate între întreprinderi care efectuează în principal operațiuni aferente sectorului băncilor, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii constituie un ajutor de stat în sensul acestei dispoziții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">37</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Calificarea unei măsuri naționale drept „ajutor de stat” necesită îndeplinirea tuturor condițiilor următoare. În primul rând, trebuie să fie vorba despre o intervenție a statului sau prin intermediul resurselor de stat. În al doilea rând, această intervenție trebuie să acorde un avantaj selectiv beneficiarului. În al treilea rând, ea trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența. În al patrulea rând, aceasta trebuie să fie susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (Hotărârea din 8 noiembrie 2022, Fiat Chrysler Finance Europe/Comisia, C‑885/19 P și C‑898/19 P, EU:C:2022:859, punctul 66, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">38</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În primul rând, în ceea ce privește originea statală a scutirii în cauză, trebuie subliniat că această scutire nu intră în domeniul de aplicare al scutirilor limitativ prevăzute de Directiva TVA și care trebuie strict interpretate [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 iulie 2020, Blackrock Investment Management (UK), C‑231/19, EU:C:2020:513, punctul 22 și jurisprudența citată]. Într‑adevăr, articolul 135 din Directiva TVA, care prevede singura scutire permisă întreprinderilor din sectoarele bancar, al asigurărilor și al fondurilor de pensii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 martie 2014, ATP PensionService, C‑464/12, EU:C:2014:139, punctul 59), acoperă doar anumite operațiuni efectuate de aceste întreprinderi, cum ar fi operațiunile de asigurare și reasigurare sau acordarea, negocierea și gestionarea creditelor sau gestionarea fondurilor de investiții, iar operațiunile vizate de scutirea în cauză, astfel cum a fost pusă în aplicare de autoritățile fiscale austriece, nu intră în domeniul de aplicare respectiv.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">39</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Rezultă că scutirea în cauză este imputabilă statului austriac. Astfel, o scutire fiscală stabilită de un stat membru este imputabilă Uniunii Europene, iar nu acestui stat, numai dacă se limitează să reia o obligație clară și precisă prevăzută într‑o directivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 23 aprilie 2009, Puffer, C‑460/07, EU:C:2009:254, punctul 70), situație care nu se regăsește în speță.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">40</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește condiția referitoare la acordarea scutirii în cauză prin intermediul resurselor de stat, care trebuie de asemenea îndeplinită pentru a reține calificarea drept „ajutor de stat” (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 mai 2002, Franța/Comisia, C‑482/99, EU:C:2002:294, punctul 24 și jurisprudența citată), este suficient să se amintească jurisprudența constantă potrivit căreia noțiunea de „ajutor” este mai generală decât cea de „subvenție”, întrucât cuprinde nu numai prestații pozitive, precum subvențiile înseși, ci și intervenții care, sub diverse forme, reduc sarcinile care grevează în mod normal bugetul unei întreprinderi și care, din acest motiv, fără a fi subvenții în sens strict, au aceeași natură și efecte identice. Din acest fapt rezultă că o măsură prin care autoritățile publice acordă anumitor întreprinderi o scutire fiscală care, deși nu presupune un transfer de resurse de stat, îi pune pe beneficiarii acesteia într‑o situație financiară mai favorabilă decât cea a celorlalți contribuabili constituie un ajutor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2011, Paint Graphos ș.a., C‑78/08-C‑80/08, EU:C:2011:550, punctele 45 și 46, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">41</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Impactul asupra resurselor de stat nu este repus în discuție de pretinsa sarcină fiscală mai ridicată care i‑ar reveni lui ***X*** ca urmare a lipsei dreptului de deducere aferent scutirii în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">42</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Desigur, existența unei scutiri de TVA precum scutirea în cauză exclude dreptul de deducere a TVA‑ului eventual achitat în amonte, în conformitate cu articolul 168 din Directiva TVA, care limitează deducerea TVA‑ului achitat pentru bunuri și servicii la cazurile în care aceste bunuri și aceste servicii sunt utilizate în scopul unor operațiuni taxabile, și cu articolul 12 alineatul (3) punctul 2 din UStG, care a transpus acest articol 168 în dreptul austriac. În practică, aceasta înseamnă că TVA‑ul plătit de ***X*** pentru eventualele bunuri sau servicii utilizate pentru prestarea de servicii scutite rămâne în sarcina acestuia.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">43</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu toate acestea, pe de o parte, verificarea acordării unei măsuri prin intermediul resurselor de stat se apreciază prin definiție în principal la nivelul statului în cauză și al bugetului său, iar nu la situația individuală a beneficiarului acestei măsuri. În speță, trebuie să se verifice dacă veniturile fiscale ale statului scad. Pe de altă parte și în orice caz, existența unor resurse de stat este interpretată în sensul că include cazurile de risc economic suficient de concret de sarcini care grevează bugetul statului (Hotărârea din 8 iunie 2023, Prestige and Limousine, C‑50/21, EU:C:2023:448, punctul 54 și jurisprudența citată). Astfel, potențialul de diminuare a acestor venituri este cel care este luat în considerare, iar nu realitatea sa în fapt.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">44</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, în speță, din cererea de decizie preliminară reiese că, în lucrările pregătitoare ale legii care a prevăzut abrogarea scutirii în cauză începând de la 1 ianuarie 2025, legiuitorul austriac a evidențiat el însuși veniturile suplimentare din TVA în favoarea Republicii Austria care rezultă din această abrogare pentru anul 2025 și pentru anii următori.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">45</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al doilea rând, în ceea ce privește avantajul pe care l‑ar aduce aplicarea scutirii în cauză și caracterul selectiv al acestui avantaj, trebuie amintit că criteriul avantajului este înțeles în sens larg de jurisprudență, în sensul că include toate intervențiile care, sub orice formă, pot favoriza direct sau indirect întreprinderi sau care trebuie să fie considerate un avantaj economic pe care întreprinderea beneficiară nu l‑ar fi obținut în condiții de piață normale (Hotărârea din 8 mai 2013, Libert ș.a., C‑197/11 și C‑203/11, EU:C:2013:288, punctul 83, precum și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">46</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">De altfel, Curtea a statuat că, atunci când o schemă fiscală de ajutoare se aplică pe o bază anuală sau periodică, Comisia trebuie să demonstreze numai că această schemă de ajutor este de natură să își favorizeze beneficiarii, verificând că aceasta, apreciată global, este, ținând seama de caracteristicile proprii, susceptibilă să conducă, la momentul adoptării sale, la o impozitare mai scăzută în raport cu cea care rezultă din aplicarea regimului de impozitare general, fără a prezenta importanță faptul că, având în vedere aceste caracteristici, instituția menționată nu este în măsură să determine, în avans și pentru fiecare exercițiu fiscal, nivelul precis de impozitare aferent acestuia. În stadiul recuperării eventuale a ajutorului acordat pe baza schemei de ajutor menționate, Comisia este obligată să stabilească dacă aceasta a conferit efectiv un avantaj beneficiarilor săi luați în considerare individual, din moment ce o asemenea recuperare impune să se definească suma exactă a ajutorului de care aceștia din urmă au beneficiat efectiv în fiecare exercițiu fiscal (Hotărârea din 4 martie 2021, Comisia/Fútbol Club Barcelona, C‑362/19 P, EU:C:2021:169, punctele 87 și 88).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">47</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește o scutire de TVA precum scutirea în cauză, trebuie să se considere că aplicarea sa poate conferi un avantaj întreprinderilor care furnizează prestările vizate de această scutire, care sunt, în lipsa unor elemente care să reiasă din dosar în sens contrar, din punct de vedere juridic, beneficiarii scutirii menționate. Aceste întreprinderi sunt avantajate în raport cu întreprinderile cărora nu li se aplică scutirea în cauză și care sunt, așadar, obligate să factureze TVA‑ul în ceea ce privește furnizarea acelorași prestații unor întreprinderi care, precum în speță, nu au dreptul de deducere a TVA‑ului achitat în amonte, având în vedere scutirea unora dintre prestările lor în temeiul articolului 135 din Directiva TVA și al UStG.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">48</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În schimb, ținând seama de jurisprudența expusă la punctul 46 din prezenta hotărâre, nu este necesar, în stadiul calificării drept „ajutor” și în cazul unui potențial regim fiscal de ajutoare precum cel în discuție în litigiul principal, să se verifice, în fiecare caz concret, incidența imposibilității de a deduce TVA‑ul achitat în amonte care ar fi asociat scutirii în cauză și, astfel, să se asigure că reducerea sarcinii fiscale care rezultă din această scutire nu este compensată sau chiar supracompensată de sarcina fiscală legată de TVA‑ul plătit pentru bunurile și serviciile utilizate pentru furnizarea prestațiilor scutite, până la a fi dezavantajoasă pentru întreprinderile în cauză. Acest lucru este valabil cu atât mai mult cu cât o asemenea compensare și amploarea sa depind de apariția unor împrejurări aleatorii și variabile în funcție de contribuabili, în special, în speță, recurgerea la bunuri și la servicii supuse TVA‑ului și amploarea acestei acțiuni.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">49</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Considerațiile expuse la punctul anterior sunt valabile atât atunci când Comisia este însărcinată să se pronunțe cu privire la existența unui ajutor, precum în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 4 martie 2021, Comisia/Fútbol Club Barcelona (C‑362/19 P, EU:C:2021:169), cât și atunci când instanța națională trebuie să verifice existența unui ajutor, precum în speță, din moment ce justificarea invocată de Curte în această hotărâre este aplicabilă și instanței naționale. Astfel, în ambele cazuri, este vorba despre a evita ca statele membre care pun în aplicare scheme de ajutor fără a le notifica în prealabil, cu încălcarea obligației care le revine în temeiul articolului 108 alineatul (3) TFUE, să fie favorizate în raport cu cele care se conformează acestei obligații, situație care s‑ar regăsi în cazul în care Comisia sau instanța națională ar fi obligată să verifice, pentru a aprecia existența unei scheme de ajutor, pe baza datelor colectate după adoptarea acestei scheme, dacă avantajul s‑a materializat efectiv sau a fost compensat prin dezavantaje (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 martie 2021, Comisia/Fútbol Club Barcelona, C‑362/19 P, EU:C:2021:169, punctul 93).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">50</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Pe de altă parte, conform jurisprudenței și pentru a răspunde la argumentul guvernului austriac potrivit căruia scutirea în cauză ar compensa sarcini specifice datorate dezavantajelor structurale care se impun anumitor întreprinderi vizate, trebuie amintit că împrejurarea că un stat membru urmărește să apropie, prin măsuri unilaterale, condițiile de concurență care există într‑un anumit sector economic de cele care prevalează în altele nu poate înlătura caracterul de ajutor al acestor măsuri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 martie 2005, Heiser, C‑172/03, EU:C:2005:130, punctul 54 și jurisprudența citată). În orice caz, în măsura în care guvernul austriac arată că ar fi afectate de aceste dezavantaje structurale micile bănci, asigurările și fondurile de pensii, precum și grupurile, asociațiile și cooperativele bancare organizate în mod descentralizat care nu pot forma un grup TVA, este suficient să se arate că domeniul de aplicare al scutirii în cauză nu este nicidecum limitat la aceste categorii de întreprinderi și că, în speță, ***X*** face parte tocmai dintr‑un grup TVA în calitate de societate‑mamă.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">51</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește condiția referitoare la caracterul selectiv al avantajului acordat prin măsura în cauză beneficiarilor săi, potrivit unei jurisprudențe constante, pentru a califica o măsură fiscală precum cea în discuție în litigiul principal drept „selectivă”, trebuie să se identifice, într‑o primă etapă, cadrul de referință, și anume regimul fiscal „normal” aplicabil în statul membru vizat, și să se demonstreze, într‑o a doua etapă, că măsura fiscală în cauză derogă de la acest cadru de referință, în măsura în care introduce diferențieri între operatori care se află, în raport cu obiectivul urmărit de acesta din urmă, într‑o situație de fapt și de drept comparabilă. Noțiunea „ajutor de stat” nu are însă în vedere măsurile care introduc o diferențiere între întreprinderi care se află, în raport cu obiectivul urmărit de regimul juridic în cauză, într‑o situație de fapt și de drept comparabilă și, prin urmare, sunt a priori selective atunci când statul membru în cauză reușește, într‑o a treia etapă, să demonstreze că această diferențiere se justifică, în sensul că rezultă din natura sau din economia sistemului din care aceste măsuri fac parte (Hotărârea din 29 aprilie 2025, Prezydent Miasta Mielca, C‑453/23, EU:C:2025:285, punctul 44 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">52</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Persoanele interesate și instanța de trimitere sunt de acord că, în speță, cadrul de referință este constituit de regimul general de impozitare a TVA‑ului, cu alte cuvinte un cadru de referință armonizat care reduce autonomia fiscală a statelor membre.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">53</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În speță, derogarea de la acest cadru de referință armonizat constă în faptul că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) punctul 28 a doua teză din UStG, care nu are temei în Directiva TVA, prestările de servicii furnizate de o categorie determinată de întreprinderi aceleiași categorii de întreprinderi, și anume „întreprinderile care efectuează în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii”, sunt scutite de TVA, în timp ce aceste prestări de servicii sunt supuse TVA‑ului atunci când sunt furnizate de întreprinderi care nu fac parte din această categorie. Or, întreprinderile beneficiare ale scutirii în cauză sunt, în ceea ce privește prestațiile în cauză, și anume toate cele, nescutite, pe de altă parte, furnizate acestui tip de întreprinderi, precum cele menționate, cu titlu de exemplu, la punctul 35 din prezenta hotărâre, în aceeași situație cu toți ceilalți prestatori care furnizează aceste servicii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">54</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctelor 35 și 38 din prezenta hotărâre, prin beneficiarii scutirii în cauză se înțelege că aceștia nu includ numai întreprinderile care au o autorizație bancară și sunt supuse în acest temei unor norme și unor constrângeri speciale, a fortiori în ceea ce privește operațiuni care nu au în mod necesar legătură cu operațiuni bancare precum cele în discuție în litigiul principal. În plus, nici faptul că acești beneficiari nu dispun de dreptul de deducere a TVA‑ului achitat pentru operațiunile în amonte nu permite să îi distingă de ceilalți prestatori de servicii în cauză, din moment ce această lipsă a dreptului de deducere este legată tocmai de scutirea în cauză. Or, o consecință juridică ce decurge, pentru prestatorii beneficiari, numai din aplicarea măsurii examinate nu este de natură să demonstreze că aceștia se află într‑o situație diferită de cea a prestatorilor nebeneficiari ai acestei măsuri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">55</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește justificarea diferențierii vizate de natura sau de economia sistemului în care se înscrie scutirea în cauză, trebuie amintit că, potrivit considerentului (5) al Directivei TVA, „[u]n sistem privind TVA atinge cel mai înalt grad de simplitate și neutralitate atunci când taxa este percepută într‑un mod cât mai general posibil și atunci când sfera sa de aplicare acoperă toate etapele producției și distribuției, precum și prestarea de servicii”.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">56</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Astfel, chiar dacă va reveni instanței de trimitere sarcina de a verifica existența unei eventuale justificări în lumina tuturor elementelor pertinente ale litigiului cu care este sesizată, menținerea neutralității fiscale, prevenirea cumulului de taxe și simplificarea administrativă invocate de guvernul austriac în observațiile sale nu par să poată justifica diferențierea în cauză. Astfel, asemenea justificări sunt asociate de Directiva TVA cu o colectare a TVA‑ului cât mai generalizată posibil, iar nu cu posibilitatea de a prevedea scutiri, precizându‑se în plus că, după cum se arată la punctul 38 din prezenta hotărâre, niciuna dintre scutirile de TVA prevăzute limitativ de această directivă nu corespunde scutirii în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">57</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Se deduce de aici că condiția referitoare la caracterul selectiv al avantajului acordat prin măsura în cauză beneficiarilor săi este îndeplinită de scutirea în cauză.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">58</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al treilea rând, în ceea ce privește condiția conform căreia măsura în cauză trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența, este necesar – în conformitate cu modul de redactare a articolului 107 alineatul (1) TFUE – nu să se stabilească o denaturare reală a concurenței, ci doar să se examineze dacă această măsură este susceptibilă să denatureze concurența (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 ianuarie 2015, Eventech, C‑518/13, EU:C:2015:9, punctul 65 și jurisprudența citată). În prezenta cauză, o astfel de denaturare a concurenței rezultă din avantajul de care beneficiază întreprinderile scutite – precum și întreprinderile cliente – care operează, toate, într‑un sector liberalizat. Într‑adevăr, conform unei jurisprudențe constante, un avantaj acordat unei întreprinderi care operează într‑un sector concurențial este de natură să demonstreze un impact real sau potențial al măsurii în cauză asupra concurenței (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 ianuarie 2006, Cassa di Risparmio di Firenze ș.a., C‑222/04, EU:C:2006:8, punctul 142, precum și jurisprudența citată). În speță, sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, în lipsa unor norme sau a unor constrângeri specifice impuse întreprinderilor care furnizează serviciile în cauză, acestea pot fi considerate ca fiind furnizate într‑un mediu concurențial.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">59</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În al patrulea rând, în ceea ce privește condiția potrivit căreia măsura în cauză trebuie să fie susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre, aceasta decurge în speță din avantajul conferit de scutirea în cauză. Într‑adevăr, potrivit unei jurisprudențe constante, atunci când un ajutor acordat de un stat membru consolidează poziția anumitor întreprinderi în raport cu aceea a altor întreprinderi concurente în cadrul schimburilor comerciale intracomunitare, acestea din urmă trebuie considerate ca fiind influențate de acest ajutor (Hotărârea din 14 ianuarie 2015, Eventech, C‑518/13, EU:C:2015:9, punctul 66 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">60</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Împrejurarea potrivit căreia de scutirea în cauză ar beneficia și persoanele impozabile stabilite în alte state membre nu este de natură să repună în discuție faptul că aceasta este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre. Astfel, tuturor întreprinderilor care furnizează servicii întreprinderilor care efectuează în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii și care nu beneficiază de scutirea în cauză, indiferent dacă sunt stabilite în Austria sau în alte state membre, li se reduc șansele de a oferi serviciile în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 septembrie 2000, Germania/Comisia, C‑156/98, EU:C:2000:467, punctele 34 și 35).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">61</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Ținând seama de ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea preliminară că articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că o scutire de TVA a prestațiilor, care nu sunt deja scutite, furnizate între întreprinderi care desfășoară în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii constituie un ajutor de stat în sensul acestei dispoziții.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la limitarea în timp a efectelor prezentei hotărâri</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">62</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Guvernul austriac solicită ca efectele în timp ale prezentei hotărâri să fie limitate la faptele ulterioare datei acesteia. Constatarea existenței unui ajutor de stat ar avea consecințe importante pentru sectorul austriac al băncilor și al asigurărilor, din moment ce toate operațiunile scutite în temeiul scutirii în cauză ar trebui reevaluate, ceea ce ar putea, de altfel, să genereze un număr masiv de litigii în fața instanțelor naționale. În plus, operatorii în cauză ar fi acționat cu bună‑credință și cu respectarea legislației naționale relevante, care ar fi în vigoare de decenii.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">63</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Trebuie amintit că interpretarea pe care Curtea o dă normelor dreptului Uniunii în exercitarea competenței pe care i‑o conferă articolul 267 TFUE lămurește și precizează semnificația și domeniul de aplicare ale acestor norme astfel cum trebuie sau cum ar fi trebuit să fie înțelese și aplicate de la momentul intrării lor în vigoare. Curtea poate numai în mod cu totul excepțional, în aplicarea principiului general al securității juridice, inerent ordinii juridice a Uniunii, să fie pusă în situația de a limita posibilitatea oricărei persoane interesate de a invoca o dispoziție pe care a interpretat‑o în scopul de a contesta raporturi juridice stabilite cu bună‑credință. Pentru a putea impune o astfel de limitare, este necesară întrunirea a două criterii esențiale, și anume buna‑credință a mediilor interesate și riscul unor perturbări grave, aceste criterii fiind cumulative [Hotărârea din 22 iunie 2021, Latvijas Republikas Saeima (Puncte de penalizare), C‑439/19, EU:C:2021:504, punctele 132 și 136, precum și jurisprudența citată].</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">64</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, Curtea nu a recurs la această soluție decât în circumstanțe bine determinate, și anume în cazul în care exista un risc de repercusiuni economice grave, cauzate mai ales de numărul mare de raporturi juridice constituite cu bună‑credință pe baza reglementării considerate ca fiind în mod legal în vigoare, și atunci când reieșea că particularii și autoritățile naționale au fost determinați să adopte un comportament neconform dreptului Uniunii, ca urmare a unei incertitudini obiective și importante privind domeniul de aplicare al normelor de drept al Uniunii, incertitudine la care contribuise eventual comportamentul altor state membre sau al Comisiei (Hotărârea din 22 septembrie 2016, Microsoft Mobile Sales International ș.a., C‑110/15, EU:C:2016:717, punctul 61 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">65</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În ceea ce privește criteriul referitor la existența unui risc de repercusiuni economice grave, trebuie amintit că revine statului membru care solicită o limitare a efectelor unei hotărâri preliminare în timp să prezinte în fața Curții cifrele care dovedesc riscul unor asemenea repercusiuni (Hotărârea din 20 decembrie 2017, Erzeugerorganisation Tiefkühlgemüse, C‑516/16, EU:C:2017:1011, punctul 91 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">66</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Or, în speță, guvernul austriac se limitează să evoce consecințe importante, fără nicio precizare referitoare la amploarea prestațiilor între întreprinderi din sectorul băncilor, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii, care beneficiază de scutirea în cauză, și astfel impactul potențial al unei obligații de plată a TVA‑ului aferent acestor prestații asupra acestui sector.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">67</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În orice caz și fără a aduce atingere competențelor Comisiei în materie de ajutor de stat, perioadele fiscale închise definitiv nu ar trebui fie redeschise în cadrul procedurilor jurisdicționale naționale în urma prezentei hotărâri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 2017, DNB Banka, C‑326/15, EU:C:2017:719, punctul 40 și jurisprudența citată). Astfel, interpretarea pe care Curtea o dă unei norme de drept al Uniunii, în exercitarea competenței pe care i‑o conferă articolul 267 TFUE, poate și trebuie să fie aplicată unor raporturi juridice născute și constituite înainte de hotărârea asupra cererii de decizie preliminară, dacă, pe de altă parte, sunt întrunite condițiile care permit sesizarea instanțelor naționale competente cu un litigiu referitor la aplicarea normei respective, inclusiv în materie de termen de introducere a acțiunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 22 septembrie 2016, Microsoft Mobile Sales International ș.a., C‑110/15, EU:C:2016:717, punctul 59 și jurisprudența citată).</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">68</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">În aceste împrejurări, trebuie să se considere că criteriul referitor la riscul unor perturbări grave nu este îndeplinit, astfel încât nu este necesar să se verifice dacă este îndeplinit criteriul referitor la buna‑credință a celor interesați.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">69</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Prin urmare, nu este necesar să se limiteze efectele în timp ale prezentei hotărâri.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count"/>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Cu privire la cheltuielile de judecată</p>
</td>
</tr>
</table>
    <table cellpadding="0" cellspacing="0" border="0" width="100%">
<col width="5%"/>
<col width="95%"/>
<tr>
<td valign="top">
<p class="count">70</p>
</td>
<td valign="top">
<p class="normal">Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.</p>
</td>
</tr>
</table>
    <p class="C41DispositifIntroduction" id="para-115" title="page-2">
      Pentru aceste motive, Curtea (Camera întâi) declară:
    </p>
    <p class="C30Dispositifalinea" id="para-116" title="page-2">
      Articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că o scutire de taxa pe valoarea adăugată a prestațiilor, care nu sunt deja scutite, furnizate între întreprinderi care desfășoară în principal operațiuni legate de sectorul bancar, al asigurărilor sau al fondurilor de pensii constituie un ajutor de stat în sensul acestei dispoziții.
    </p>
    <div class="signatures">
<p class="C77Signatures" id="para-117" title="page-2">
<span class="signatory">Semnături</span>
</p>
</div>
    <div/>
  <hr class="note"/>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-1" href="#c-1">*</a>
</span>) Limba de procedură: germana.</p>
<p class="note footnote">(<span class="note footnote notemarker">
<a id="t-2" href="#c-2">i</a>
</span>) Numele prezentei cauze este un nume fictiv. El nu corespunde numelui real al niciuneia dintre părțile din procedură.</p>
</body>
</html>
