COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]

„Alsace / Vin d'Alsace”

PDO-FR-A1101-AM03 – 29.4.2025

1.   Denumirea produsului

„Alsace / Vin d'Alsace”

2.   Tipul indicației geografice

☒	Denumire de origine protejată (DOP)

☐	Indicație geografică protejată (IGP)

☐	Indicație geografică (IG)

3.   Sectorul

☐	Produse agricole

☒

Vinuri

☐	Băuturi spirtoase

4.   Țara căreia îi aparține arealul geografic

Franța

5.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Ministerul Agriculturii și Suveranității Alimentare (Ministère de l'Agriculture et de la Souveraineté alimentaire) – Direcția Generală pentru Performanța Economică și de Mediu a Întreprinderilor (Direction générale de la performance économique et environnementale des entreprises), Biroul Vinuri și alte băuturi (Bureau du vin et des autres boissons)

6.   Calificarea drept modificare standard

Modificările aduse caietului de sarcini al produsului sunt modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Cererea de modificare a DOP „Alsace” nu implică niciuna dintre cele trei situații care constituie o modificare la nivelul Uniunii, în special aceasta nu:

(a)	include o modificare a denumirii sau a utilizării denumirii ori a categoriei de produs sau produse desemnate prin indicația geografică;

(b)	riscă să anuleze legătura cu arealul geografic;

(c)	implică restricții suplimentare în legătură cu comercializarea produsului. Prin urmare, autoritățile franceze consideră că această cerere vizează o modificare standard.

7.   Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate

1.   Arealul geografic

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini a fost adăugat un paragraf care precizează data aprobării arealului geografic de către Institutul Național pentru Origine și Calitate (Institut national de l'origine et de la qualité - INAO) și care definește sursa utilizată pentru delimitarea perimetrului arealului (Codul geografic oficial din 2019), astfel cum este prezentat în caietul de sarcini al produsului.

Au fost efectuate următoarele modificări: la punctul 1, au fost adăugate următoarele două paragrafe introductive:

„Arealul geografic este cel aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate în cadrul reuniunii comitetului național competent din 3 februarie 2000. La data aprobării acestui caiet de sarcini de către comitetul național competent, perimetrul arealului cuprindea teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2019.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.”

Trimiterea la Codul geografic oficial din 2019 a făcut necesară actualizarea listei comunelor. Au fost efectuate următoarele modificări: la punctul 1 litera (a), în paragraful referitor la departamentul Haut-Rhin:

—	la denumirea comunei „Kaysersberg” a fost adăugat termenul „Vignoble”;

—	comunele „Kientzheim” și „Sigolsheim” au fost eliminate.

—	De asemenea, a fost efectuată o nouă modificare de redactare:

—	La punctul 1 litera (b), termenul „următoarele” a fost înlocuit cu „astfel cum se menționează în secțiunea II alineatul (2)”;

Aceste modificări vizează documentul unic.

2.   Zona situată în imediata vecinătate

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, paragraful referitor la zona situată în imediata vecinătate a fost modificat pentru a corecta o eroare de numerotare.

Au fost efectuate următoarele modificări: la punctul 3 litera (b), trimiterea „capitolul IV alineatul (1) litera (b)” a fost înlocuită cu „capitolul II alineatul (2)”.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

3.   Soiuri de viță-de-vie

La capitolul I secțiunea V litera (a) din caietul de sarcini, a fost adusă o modificare de redactare tabelului în ceea ce privește denumirea uzuală „Edelzwicker”, întrucât aceasta este inclusă în „categoria”: „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, urmată sau nu de o denumire geografică complementară sau de o denumire a locului. Acest nume nu face parte din categoria respectivă.

Au fost efectuate următoarele modificări: în tabelul de la litera (a), formularea „urmată sau nu de o denumire geografică complementară sau de denumire a locului” a fost eliminată în cazul denumirii uzuale „Edelzwicker”.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

4.   Planul de plantare a viței-de-vie

În capitolul I secțiunea V litera (b) din caietul de sarcini a fost eliminat termenul de depunere a planurilor de plantare a viței-de-vie aprobate de INAO la autoritățile municipale.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

5.   Regula privind tăierea

La capitolul I secțiunea VI alineatul (1) litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată regula privind numărul de ochi/metru2, fiind păstrată doar regula privind numărul de ochi pe butuc.

Acest lucru permite armonizarea formulării în cadrul caietelor de sarcini și simplificarea metodelor de control.

În cazul viței-de-vie autorizate să producă denumirea de origine „Alsace” sau „Vin d'Alsace” urmată de o denumire a locului sau de o denumire geografică complementară, numărul maxim de ochi pe butuc a fost redus de la 24 la 22. Această reducere stabilește o ordine de prioritate în raport cu vița-de-vie autorizată să producă denumirea de origine „Alsace” sau „Vin d'Alsace”.

În cazul viței-de-vie autorizate să producă denumirea de origine „Alsace” sau „Vin d'Alsace” urmată de o denumire a locului sau de o denumire geografică complementară completată cu mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”, a fost adăugată mențiunea „maximum 20 de ochi pe butuc”.

Aceste modificări vizează documentul unic.

6.   Norme privind utilizarea spalierelor

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (c) din caietul de sarcini, a fost eliminată înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite și a fost modificat modul de verificare a înălțimii frunzișului.

Aceste modificări permit să se constate, în perioada de vegetație, dacă este respectată înălțimea frunzișului. Anterior, acest lucru se putea face doar pe baza unei obligații de mijloace.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

7.   Capacitatea de vinificare

La capitolul I secțiunea IX alineatul (1) litera (f) din caietul de sarcini, coeficientul utilizat pentru calcularea capacității de vinificare a fost redus de la 1,3 la 1,2 ori volumul recoltei anterioare.

Nu este necesar ca raportul dintre volumul de vin produs și capacitatea de vinificare să aibă o valoare la fel de ridicată.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

8.   Ambalarea

În capitolul I, secțiunea IX, punctul 3, litera (b) din caietul de sarcini, a fost eliminată cerința ca operatorii să păstreze „sticle-martor” pentru o anumită perioadă. Această regulă este reglementată de planul de inspecție aprobat.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

9.   Depozitarea sticlelor

La capitolul I secțiunea IX alineatul (4) din caietul de sarcini, au fost furnizate detalii suplimentare cu privire la caracteristicile spațiului de depozitare a vinurilor ambalate, prin adăugarea formulării „închis și acoperit”.

Detaliile suplimentare facilitează respectarea acestei reguli de către operatori.

Această actualizare nu vizează documentul unic.

10.   Măsură tranzitorie privind metodele de conducere a viței-de-vie

La capitolul I secțiunea XI punctul 3 litera (b) din caietul de sarcini:

—	regula privind numărul de ochi/m2 a fost eliminată, fiind păstrată doar regula privind numărul de ochi pe butuc. Acest lucru permite armonizarea formulării în cadrul caietelor de sarcini și simplifică metodele de control.

—	cerința referitoare la înălțimea maximă a firului de sprijinire a coardelor arcuite a fost eliminată, întrucât acest parametru a fost exclus din normele privind utilizarea spalierelor prevăzute la capitolul I secțiunea IV alineatul (1) litera (c).

Aceste modificări nu vizează documentul unic.

11.   Menționarea conținutului de zahăr pe etichetă

Potrivit caietului de sarcini anterior, menționarea conținutului de zahăr pe etichetă era opțională. La capitolul I secțiunea XII punctul 1 din caietul de sarcini a fost adăugat un paragraf care prevede obligativitatea menționării conținutului de zahăr, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/33.

Aceste informații facilitează înțelegerea de către consumatori a tipului de produs pe care îl achiziționează.

La punctul 9 din documentul unic a fost adăugată o dispoziție suplimentară referitoare la etichetare.

12.   Reformulări

Capitolul I secțiunea VII din caietul de sarcini a fost modificat după cum urmează:

—	la punctul 1 litera (d), formularea „pentru transportul” a fost adăugat după termenul „recipiente”;

—	în tabelul de la punctul 2 litera (a), rândul care conține termenii „Alsace” sau „Vin d'Alsace” a fost completat cu formularea „completat sau nu cu denumirea uzuală Edelzwicker”.

Aceste modificări de redactare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Alsace / Vin d'Alsace

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

—	22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET 2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vinuri albe

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile se caracterizează printr-o prospețime puternică, susținută de acidul tartric natural dominant, combinat cu struguri complet copți. Acestea au arome intense și un bun volum, puse în valoare de un postgust prelungit, adesea accentuat de o ușoară saturație cu dioxid de carbon. Există două tipuri: vinuri seci, minerale și vinuri fructate mai suple. Denumirea poate fi completată cu denumirea uzuală „Edelzwicker”. Culoarea lor variază, de obicei, de la galben pal cu nuanțe verzi la galben auriu. Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 9,5 %. După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 12,5 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

2.   Vinuri albe completate cu o denumire uzuală

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri se împart în două tipuri: – vinuri seci, minerale, cu aciditate fermă și coaptă, asociate în general cu următoarele denumiri uzuale: Chasselas sau Gutedel, Sylvaner, Pinot Blanc, Pinot sau Klevner, Auxerrois, Riesling, Muscat și Muscat Ottonel; – vinuri fructate, mai suple, caracterizate printr–un extract sec considerabil, asociate în general cu următoarele denumiri uzuale: Gewurztraminer și Pinot Gris. Culoarea lor variază, de obicei, de la galben pal cu nuanțe verzi la galben auriu. Acestea prezintă următoarele caracteristici analitice specifice: – Pentru Chasselas sau Gutedel, Muscat, Muscat Ottonel și Sylvaner, tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 9,5 %, iar tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 12,5 %; – Pentru Auxerrois, Pinot Blanc, Pinot sau Klevner și Riesling, tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 10 %, iar tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 13 %; – Pentru Gewurztraminer și Pinot Gris, tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 11,5 %, iar tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 14,5 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

3.   Vinuri albe urmate de o denumire geografică complementară

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri se încadrează în cele două tipuri menționate anterior, și anume vinuri seci, minerale și vinuri fructate mai suple. Acestea reunesc condițiile optime pentru exprimarea fiecărui soi de viță-de-vie utilizat. Culoarea lor variază, de obicei, de la galben pal cu nuanțe verzi la galben auriu. Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 10,5 %, cu excepția cazului în care denumirile geografice complementare sunt completate cu denumirile uzuale „Gewurztraminer” și „Pinot Gris”, caz în care aceasta este de 12 %. Tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 13,5 %; aceasta este de 15 % numai pentru denumirile uzuale „Gewurztraminer” și „Pinot Gris”. Pentru denumirea geografică complementară „Klevener de Heiligenstein”, tăria alcoolică naturală minimă în volume este de 11 %, iar tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 14 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

4.   Vinuri albe urmate de o denumire a locului

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Aceste vinuri se încadrează în cele două tipuri menționate anterior, și anume vinuri seci, minerale și vinuri fructate mai suple. Acestea reunesc condițiile optime pentru exprimarea fiecărui soi de viță-de-vie utilizat. Culoarea lor variază, de obicei, de la galben pal cu nuanțe verzi la galben auriu. În cazul în care denumirea este urmată de o denumire a locului, tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 10,5 %, cu excepția cazului în care denumirea locului este completată cu denumirile uzuale „Gewurztraminer” și „Pinot Gris”, caz în care tăria alcoolică naturală minimă este de 12 %. Tot în cazul acestor vinuri, tăria alcoolică totală maximă în volume după îmbogățire este de 13,5 %, cu excepția denumirilor uzuale „Gewurztraminer” și „Pinot Gris”, caz în care aceasta este de 15 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

5.   Vinuri roze

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roze au, de obicei, o culoare mai mult sau mai puțin intensă, de la roz la roșu transparent. Acestea se caracterizează printr-o prospețime puternică, susținută de acidul tartric natural dominant, combinat cu struguri complet copți. Acestea au arome intense și un bun volum, puse în valoare de un postgust prelungit, adesea accentuat de o ușoară saturație cu dioxid de carbon. Vinurile roze sunt proaspete, fructate și ușoare. Denumirea poate fi completată cu denumirea uzuală „Pinot Noir”. Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 10 %. După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 13 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

6.   Vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Vinurile roșii prezintă diverse nuanțe de roșu profund și intens. Acestea se caracterizează printr-o prospețime puternică, susținută de acidul tartric natural dominant, combinat cu struguri complet copți. Acestea au arome intense și un bun volum, puse în valoare de un postgust prelungit, adesea accentuat de o ușoară saturație cu dioxid de carbon. Vinurile roșii gata pentru îmbuteliere trebuie să aibă un conținut de acid malic de cel mult 0,4 grame per litru. Există două tipuri: vinuri roșii ambițioase, fine și elegante, precum și vinuri roșii proaspete, fructate și ușoare. Denumirea poate fi completată cu denumirea uzuală „Pinot Noir”. Tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 11 %. După îmbogățire, tăria alcoolică totală în volume a vinurilor nu depășește 14 %. Denumirea de origine poate fi urmată de o denumire a locului sau de o denumire geografică complementară: „Côtes de Rouffach”, „Ottrott”, „Rodern”, „Sainte Hippolyte”. În acest caz, tăria lor alcoolică naturală minimă în volume este de 11,5 %, iar tăria alcoolică totală în volume după îmbogățire nu depășește 14,5 %.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

7.   Denumire completată cu mențiunea „Vendanges Tardives”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală în volume a vinurilor este de 16 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 14,5 % în cazul celorlalte soiuri. Aceste vinuri albe au o culoare profundă și intensă, care merge până la galben chihlimbariu. Vinurile au adesea arome pronunțat exotice, de fructe confiate, cu un postgust proaspăt. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

8.   Denumire completată cu mențiunea „Sélection de Grains Nobles”

DESCRIERE TEXTUALĂ SUCCINTĂ

Tăria alcoolică naturală în volume a vinurilor este de 18,2 % în cazul Gewurztraminer Rs și Pinot gris G și de 16,4 % în cazul celorlalte soiuri. Aceste vinuri albe au o culoare profundă și intensă, care merge până la galben chihlimbariu. Sunt vinuri mai concentrate și mai puternice, adesea cu arome de fructe confiate. Aceste vinuri prezintă o concentrație remarcabilă și o mare persistență aromatică.

Celelalte criterii analitice respectă limitele stabilite în legislația europeană.

Caracteristici analitice generale

—	Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) —

—	Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) —

—	Aciditatea totală minimă în miliechivalenți per litru

—	Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) —

—	Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) —

5.   Practici oenologice

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Forme de conducere: densitatea de plantare

Practică de cultivare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 4 000 de butuci per hectar. Distanța dintre rânduri nu poate să fie mai mare de 2,50 m.

Plantațiile de viță de vie prezintă o distanță pe rând cuprinsă între minimum 0,75 m și maximum 1,50 m.

2.   Forme de conducere: regula privind tăierea

Practică de cultivare

Vița-de-vie este tăiată prin metoda tăierii Guyot simple sau duble cu:

—	maximum 24 de ochi per butuc în cazul denumirii „Alsace” sau „Vin d'Alsace”;

—	maximum 22 de ochi per butuc în cazul denumirii „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, urmată de o denumire a locului sau de o denumire geografică complementară;

—	maximum 20 de ochi per butuc în cazul denumirii „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, urmată sau nu de o denumire geografică complementară sau de o denumire a locului, completată cu mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”.

3.   Recoltare

Practică de cultivare

Vinurile care ar putea purta o denumire a locului și care sunt obținute din soiurile Pinot Gris G și Pinot Noir N, precum și vinurile care ar putea purta mențiunile „Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles” trebuie să fie obținute din struguri recoltați manual.

4.   Majorarea tăriei alcoolice naturale minime în volume

Practică oenologică specifică

Pentru vinurile care ar putea purta o denumire a locului sau o denumire geografică complementară, tăria alcoolică naturală minimă în volume nu poate fi majorată cu mai mult de 2 % în volume.

Vinurile albe care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” nu fac obiectul niciunei îmbogățiri.

5.   Prelucrare producție

Restricție aplicabilă elaborării

—	Se interzice utilizarea de bucăți de lemn.

—	Pentru elaborarea vinurilor roze, este interzisă utilizarea cărbunelui pentru uz oenologic, singur sau amestecat în preparate.

6.   Maturarea

Practică oenologică specifică

Vinurile vinurilor care ar putea purta mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” fac obiectul unei maturări care durează cel puțin până la data de 1 iunie a celui de-al doilea an care urmează anului recoltei.

5.2.   Randamente maxime

1.	Vinuri albe 96 de hectolitri la hectar

2.	Vinuri albe urmate de o denumire geografică complementară 79 de hectolitri la hectar

3.	Vinuri albe urmate de o denumire a locului 75 de hectolitri la hectar

4.	Vinuri roze 90 de hectolitri la hectar

5.	Vinuri roșii sau denumire completată cu mențiunea „Vendanges Tardives” 66 de hectolitri la hectar

6.	Denumire completată cu mențiunea „Sélection de Grains Nobles” 48 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul geografic este cel aprobat de Institutul Național pentru Origine și Calitate în cadrul reuniunii comitetului național competent din 3 februarie 2000. La data aprobării de către comitetul național competent, perimetrul arealului cuprindea teritoriul comunele enumerate mai jos, pe baza Codului geografic oficial din 2019.

Documentele cartografice care ilustrează arealul geografic pot fi consultate pe site-ul INAO.

Pentru denumirea de origine protejată „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, urmată sau nu de o denumire a locului, recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și maturarea vinurilor se realizează pe teritoriul următoarelor comune din departamentele Haut-Rhin și Bas-Rhin:

—

Departamentul Haut-Rhin: Ammerschwihr, Beblenheim, Bennwihr, Bergheim, Bergholtz, Bergholtz-Zell, Berrwiller, Buhl, Cernay, Colmar, Eguisheim, Gueberschwihr, Guebwiller, Hartmanswiller, Hattstatt, Herrlisheim, Houssen, Hunawihr, Husseren-les-Châteaux, Ingersheim, Jungholtz, Katzenthal, Kaysersberg Vignoble, Leimbach, Mittelwihr, Niedermorschwihr, Obermorschwihr, Orschwihr, Osenbach, Pfaffenheim, Ribeauvillé, Riquewihr, Rorschwihr, Rodern, Rouffach, Saint-Hippolyte, Soultz, Soultzmatt, Steinbach, Thann, Turckheim, Uffholtz, Vieux-Thann, Voegtlinshoffen, Walbach, Wattwiller, Westhalten, Wettolsheim, Wihr-au-Val, Wintzenheim, Wuenheim, Zellenberg, Zimmerbach;

—

Departamentul Bas-Rhin: Albé, Andlau, Avolsheim, Balbronn, Barr, Bergbieten, Bernardswiller, Bernardvillé, Bischoffsheim, Blienschwiller, Boersch, Bourgheim, Châtenois, Cleebourg, Dahlenheim, Dambach-la-Ville, Dangolsheim, Dieffenthal, Dorlisheim, Eichhoffen, Epfig, Ergersheim, Flexbourg, Furdenheim, Gertwiller, Gimbrett-Berstett, Goxwiller, Heiligenstein, Itterswiller, Kienheim, Kintzheim, Kirchheim, Kuttolsheim, Marlenheim, Mittelbergheim, Molsheim, Mutzig, Nothalten, Nordheim, Oberhoffen-lès-Wissembourg, Obernai, Odratzheim, Orschwiller, Osthoffen, Ottrott, Reichsfeld, Riedseltz, Rosenwiller, Rosheim, Rott, SaintNabor, Saint-Pierre, Scharrachbergheim-Irmstett, Scherwiller, Soultz-les-Bains, Steinseltz, Stotzheim, Traenheim, Villé, Wangen, Westhoffen, Wissembourg, Wolxheim, Zellwiller.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vinificație

Auxerrois B

Chasselas B

Chasselas Rose Rs

Gewurztraminer Rs

Muscat Ottonel B – Muscat, Moscato

Muscat à petits grains blancs B – Muscat, Moscato

Muscat à petits grains roses Rs – Muscat, Moscato

Pinot Blanc B

Pinot Gris G

Pinot Noir N

Riesling B

Savagnin Rose Rs

Sylvaner B

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Interacțiuni cauzale

Plantațiile de viță-de-vie beneficiază de o expunere optimă la soare datorită localizării lor septentrionale, protejată de influențele maritime de către Masivul Vosges. Această localizare este, în esență, cea care conferă vinurilor un gust caracteristic comun.

Diversitatea amplasamentelor plantațiilor viticole, varietatea solurilor și a subsolurilor, precum și mezoclimatele foarte specifice i-au determinat pe producătorii din Alsacia să păstreze o gamă largă de soiuri de struguri predominant aromate, preferând să mențină biodiversitatea viței-de-vie și opunându-se oricărei tentații de a simplifica paleta de soiuri cultivate.

În Alsacia, această diversitate a viței-de-vie oferă cea mai bună expresie a terroir-ului local, conturat în jurul unei identități puternice legate de „Alsace”.

Alegerea soiurilor de viță-de-vie a orientat în mare parte producția către vinuri foarte aromate. Diversitatea amplasamentelor viticole, cu profiluri geologice și pedologice extrem de variate, le-a oferit producătorilor din Alsacia posibilitatea de a găsi condițiile optime de exprimare pentru fiecare dintre soiurile care s-au impus. Dorința de a realiza această corespondență s-a materializat prin delimitarea riguroasă și precisă a parcelelor, pe baza centrelor istorice de producție, prin denumirile complementare, comunale și locale și prin intermediul unui plan corespunzător privind soiurile de viță-de-vie.

Datorită protecției oferite de masivul Vosges, Alsacia de un climat semi-continental uscat și, în mare parte, însorit, care permite o dezvoltare optimă a viței-de-vie, reglementată prin norme stricte privind conținutul minim de zahăr al strugurilor. Amplasarea colinară și clima caracterizată de o perioadă de maturare în care zilele calde alternează cu nopțile răcoroase, împreună cu densitatea mare de plantare și cu înălțimea frunzișului, asigură o coacere optimă a strugurilor (echilibru între zaharuri și aciditate tartrică), mențin prospețimea vinurilor și contribuie la dezvoltarea și concentrarea aromelor și a postgustului acestora. Altitudinea medie a plantațiilor viticole (între 200 m și 400 m) asigură o amplitudine termică optimă și o aciditate tartrică naturală echilibrată din punct de vedere calitativ. Toate aceste condiții conturează caracteristicile vinurilor din Alsacia.

Excelentele condiții climatice de sfârșit de sezon favorizează adesea concentrarea strugurilor rămași pe plantă și dezvoltarea putregaiului nobil. Prin urmare, este posibil să se producă vinuri obținute din recolte de struguri supracopți. Acest potențial este menținut prin recoltarea manuală, prin norme mai stricte privind conținutul minim de zahăr și prin interzicerea îmbogățirii. Perioada minimă de maturare de 18 luni permite îmbunătățirea vinurilor, complexitatea și intensitatea lor aromatică crescând odată cu trecerea timpului.

Râul Rin, situat în apropiere, a constituit o importantă legătură de transport încă din Evul Mediu, facilitând în mod constant exportul vinurilor din regiune către țările de la gura de vărsare a râului și dincolo de aceasta. Până în prezent, peste un sfert din producția de vin este destinată livrării și exportului în afara țării.

Ruta vinurilor din Alsacia reprezintă principala atracție turistică a regiunii, menținută vie de viticultori prin dezvoltarea vânzărilor directe și promovarea îndelungatei, dar încă dinamicei asocieri cu bucătăria alsaciană. Acestea reprezintă un atu major pentru economia Alsaciei.

Numite „vinuri albe tari și apreciate” de André Jullien în 1822, acestea sunt descrise de el ca fiind „seci, cu un buchet aromatic foarte pronunțat”. În trecut, vinurile din Alsacia erau transportate la Mainz, unde erau amestecate cu vinurile din regiunea Rinului pentru a le conferi acestora din urmă mai multă tărie și pentru a le îmbogăți paleta aromatică. În 1866, Jules Guyot spunea despre vinurile albe din Alsacia că „oferă calități foarte apreciate, situându-se foarte sus în ierarhia vinurilor albe”. Preferința sa se îndrepta, de altfel, către vinurile albe obținute din soiul Riesling B, „remarcabile prin gustul lor plăcut, tărie și longevitate”.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Denumiri geografice complementare

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine poate fi urmată de una dintre denumirile geografice complementare enumerate mai jos, dacă vinurile îndeplinesc cerințele de producție stabilite pentru fiecare dintre aceste denumiri:

—	„Bergheim”

—	„Blienschwiller”

—	„Coteaux du Haut-Koenigsand”

—	„Côtes de Barr”

—	„Côte de Rouffach”

—	„Klevener de Heiligenstein”

—

„Ottrott”

—

„Rodern”

—	„Saint-Hippolyte”

—	„Scherwiller”

—	„Vallée Noble”

—	„Val Saint Grégoire”

—	„Wolxheim”

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

În conformitate cu Legea din 5 iulie 1972, vinurile cu denumirea de origine protejată „Alsace” sau „Vin d'Alsace” trebuie îmbuteliate în departamentele Bas-Rhin și Haut-Rhin.

Vinurile cu denumirea de origine protejată „Alsace” sau „Vin d'Alsace” sunt ambalate în sticle de tip „Vin du Rhin”, în conformitate cu Decretul nr. 55 673 din 20 mai 1955, cu Ordinul din 13 mai 1959 și cu Decretul din 19 martie 1963. Nu este permis niciun alt tip de sticlă.

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Derogare privind producția în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției

În ceea ce privește denumirea de origine protejată „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificare, elaborarea și maturare a vinurilor, cuprinde teritoriul următoarelor comune:

—	Departamentul Haut-Rhin: Gundolsheim, Ostheim.

—	Departamentul Bas-Rhin: Dachstein, Ernolsheim-Bruche, Fessenheim-le-Bas, Mittelhausen, Petersbach, Seebach, Strasbourg.

„Edelzwicker”

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine – cu excepția cazului în care este urmată de o denumire geografică complementară sau de o denumire a locului – poate fi completată cu denumirea uzuală „Edelzwicker” numai pentru vinurile albe liniștite care îndeplinesc cerințele de producție stabilite pentru această denumire [uzuală].

Pentru vinurile comercializate sub denumirea uzuală „Edelzwicker”, nu este permis ca una sau mai multe denumiri uzuale să figureze pe recipiente, etichete sau în documente comerciale.

„Vendanges Tardives” și „Sélection de Grains Nobles”

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine – urmată sau nu de o denumire geografică complementară sau de o denumire a locului – poate fi completată cu mențiunile „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles” pentru vinurile albe care îndeplinesc cerințele de producție stabilite pentru mențiunile respective.

Aceste mențiuni trebuie să fie completate cu o indicație a anului de recoltă și cu una dintre următoarele denumiri uzuale: Gewurztraminer, Muscat, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling.

Indicarea unei denumiri a locului

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine poate fi urmată de o denumire a locului, dacă vinurile îndeplinesc cerințele de producție pentru indicarea denumirii locului respectiv.

Denumiri uzuale

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Denumirea de origine protejată – urmată sau nu de o denumire geografică complementară sau de o denumire a locului – poate fi completată cu una dintre următoarele denumiri uzuale, cu condiția ca vinurile să fie obținute exclusiv din soiuri de struguri care pot fi desemnate prin aceste denumiri și să respecte celelalte cerințe de producție stabilite pentru fiecare dintre ele:

Auxerrois

Chasselas sau Gutedel

Gewürztraminer

Muscat

Muscat Ottonel

Pinot Blanc

Pinot sau Klevner

Pinot Gris

Riesling

Sylvaner

Pinot Noir (pentru vinurile roșii și roze)

Este interzisă utilizarea a două sau mai multe denumiri uzuale pe aceeași etichetă.

Menționarea conținutului de zahăr

Cadrul juridic

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției

Conținutul de zahăr, astfel cum este definit de legislația UE, trebuie indicat în mod clar în cazul vinurilor albe pentru care este revendicată denumirea de origine protejată „Alsace” sau „Vin d'Alsace”, în conformitate cu prezentul caiet de sarcini. Această cerință se aplică atunci când vinurile sunt prezentate sub denumirea menționată anterior și sunt puse la dispoziția publicului, expediate, oferite spre vânzare sau vândute, ceea ce nu este permis decât dacă se menționează conținutul de zahăr în cadrul oricărei forme de publicitate, precum și pe orice pliante, etichete, facturi sau recipiente. Cerința nu se aplică vinurilor cu mențiunea „Vendanges Tardives” sau „Sélection de Grains Nobles”.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-2bf32a0d-f86a-4d0d-ae1a-f052b3713e55

---

(1)  Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L, 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).