COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.6.2021
COM(2021) 339 final
ANEXĂ
la
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei
{SWD(2021) 161 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.6.2021
COM(2021) 339 final
ANEXĂ
la
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei
{SWD(2021) 161 final}
ANEXĂ
SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
1. Descrierea reformelor și a investițiilor
COMPONENTA 1: SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE ȘI INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ
Scopul componentei „surse de energie regenerabile și infrastructură energetică” a planului slovac de redresare și reziliență este de a contribui în mod direct la atingerea obiectivelor privind schimbările climatice pentru 2030. În conformitate cu Planul național slovac privind energia și clima, realizarea obiectivelor climatice necesită o tranziție semnificativă către sursele regenerabile de energie în mixul energetic slovac.
În acest context, această componentă a planului slovac de redresare și reziliență vizează sprijinirea unei implementări mai rapide a investițiilor în energia din surse regenerabile. Având în vedere acest obiectiv, reformele vor moderniza piața slovacă a energiei electrice și vor crea un mediu legislativ adecvat. Modificările legislative vor îmbunătăți în special accesul noilor participanți la piață, vor spori securitatea și încrederea în măsurile de sprijin din partea statului și vor îmbunătăți integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua de energie electrică slovacă. Sprijinul pentru investiții este canalizat către creșterea capacităților de noi surse regenerabile de energie, precum și către retehnologizarea instalațiilor existente de energie din surse regenerabile, inclusiv modernizarea centralelor de biogaz și hidroelectrice. Investițiile în creșterea flexibilității rețelei de energie electrică includ sprijin pentru noi depozite de baterii, inclusiv soluții pe bază de hidrogen, precum și pentru creșterea capacității de echilibrare a energiei electrice a instalațiilor hidroelectrice.
Componenta include două reforme și trei investiții.
Aceste măsuri contribuie la obiectivul tranziției verzi și al neutralității climatice, precum și la îndeplinirea angajamentelor asumate de Slovacia în cadrul planului național privind energia și clima. Componenta consolidează autonomia strategică și securitatea Slovaciei prin creșterea ponderii surselor interne de energie, deoarece importurile din țări terțe reprezintă o parte semnificativă a consumului său. Investițiile contribuie la crearea de locuri de muncă la nivel local, inclusiv pentru sectorul IMM-urilor.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Investițiile și reformele contribuie la abordarea recomandării specifice adresate Slovaciei în 2020, cu privire la necesitatea de a „concentra investițiile asupra tranziției digitale verzi, în special asupra producției și utilizării curate și eficiente a energiei și a resurselor” (Recomandarea specifică de țară 3/2020).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Adaptarea cadrului juridic privind energia electrică
Scopul reformei este de a îmbunătăți cadrul juridic al pieței slovace a energiei electrice prin modificarea Legii 251/2012 Coll. privind energia și a Legii 250/2012 Coll. privind reglementarea în industriile de rețea în vederea transpunerii Directivei 2019/944. În plus, structura juridică adaptată facilitează noile activități și accesul participanților la piața energiei electrice (comunități energetice, agregator, consum propriu, stocarea energiei electrice), sporind în același timp flexibilitatea globală a sistemului de energie electrică și îmbunătățind posibilitățile de conectare a noilor surse regenerabile de energie la rețeaua slovacă.
Această reformă prevede, de asemenea (în cadrul etapei 2), o măsură care vizează eliberarea capacităților tehnice de transport al energiei electrice în cadrul sistemului național de energie electrică, facilitată prin creșterea capacității profilului de interconectare electrică dintre Slovacia și Ungaria.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie
Scopul reformei este de a promova introducerea de noi surse regenerabile de energie. Noile modificări legislative vor crea mecanisme eficiente de sprijin pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, al energiei electrice și al încălzirii. Cadrul juridic va fi modificat prin modificarea Legilor 309/2009 Coll. privind promovarea surselor regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență și a Legii 657/2004 Coll. privind energia termică.
Reforma include, de asemenea, adoptarea unui plan de licitație pe termen lung pentru noile surse regenerabile de energie. Această măsură contribuie la o mai bună previzibilitate a capacității totale instalate de energie din surse regenerabile, creând un mediu de investiții mai favorabil pentru investitorii privați.
În plus, reforma include adoptarea unor scheme de investiții pentru sprijinirea surselor regenerabile de energie electrică. Ministerul Economiei adoptă o schemă de licitație pentru noile surse regenerabile de energie (link către Investiții 1, componenta 1) și scheme de sprijin pentru investiții în retehnologizare (link către Investiții 2, componenta 1) și creșterea flexibilității sistemului de energie electrică (link către Investiția 3, Componenta 1). Politicile de investiții ale schemelor respectă cu strictețe atât legislația UE, cât și pe cea națională în materie de mediu, precum și Orientările tehnice fără efecte negative semnificative (2021/C58/01) ale activităților și întreprinderilor care beneficiază de sprijin. Numai investițiile în energia hidroelectrică care sunt în conformitate cu acquis-ul UE sunt sprijinite de planul slovac de redresare și reziliență.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Investiția 1: Construirea de noi surse regenerabile de energie electrică
Scopul măsurii este de a sprijini introducerea investițiilor în noile surse regenerabile de energie electrică. Din obiectivul global de creștere a noii capacități de energie electrică din surse regenerabile cu 122,4 MW, schema de sprijin furnizează cel puțin 120 MW de capacitate nouă indusă de noile surse regenerabile în cadrul măsurii conectate la rețea. Mecanismul competitiv de licitație este deschis unei game largi de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, cu termene și norme clare de livrare a proiectelor. Investițiile în energie hidroelectrică nu sunt eligibile în cadrul investiției 1 (componenta 1). Ministerul Economiei este responsabil de punerea în aplicare a schemei și de colectarea informațiilor privind capacitatea realizată de la promotorii de proiecte.
Schema de sprijin pentru licitații respectă politicile de investiții stabilite în cadrul etapei 3 a componentei 1 (Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”).
Punerea în aplicare a investiției este prevăzută să înceapă până la 30 iunie 2021 și trebuie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Modernizarea surselor regenerabile de energie existente (retehnologizare)
Obiectivul măsurii este de a prelungi durata de viață tehnologică, de a actualiza și de a spori eficiența capacităților existente în materie de surse regenerabile de energie. Modernizarea vizează transformarea centralelor de biogaz și a centralelor hidroelectrice. Sistemul furnizează cel puțin 100 MW de capacitate modernizată din surse regenerabile pentru producerea (retehnologizare) de energie electrică conectată la rețea, sprijinită în cadrul măsurii. Ministerul Economiei este responsabil de punerea în aplicare a investiției și de colectarea informațiilor privind capacitatea realizată de la promotorii de proiecte.
Sprijinul pentru diferitele tipuri de echipamente modernizate din surse regenerabile se evaluează separat, ținând seama de principiul rentabilității. Schemele de sprijin respectă politicile de investiții stabilite în cadrul etapei 3 a componentei 1 (Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”).
Punerea în aplicare a investiției este prevăzută să înceapă până la 1 ianuarie 2022 și trebuie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 3: Creșterea flexibilității sistemelor de energie electrică pentru o mai bună integrare a surselor regenerabile de energie
Scopul investiției este de a spori flexibilitatea rețelei slovace de energie electrică. Eliminarea treptată a surselor flexibile de energie electrică fosilă cauzează o pierdere a performanței de echilibrare, cu un impact negativ asupra capacității sistemului de a integra surse regenerabile variabile de energie.
Investițiile vizează sprijinul acordat instalațiilor de stocare a energiei electrice, inclusiv soluțiilor pe bază de hidrogen, și creșterii capacității de echilibrare a energiei electrice în centralele hidroelectrice. Schema de sprijin asigură o creștere cumulată de cel puțin 68 MW a capacității de echilibrare, determinată de noile capacități de stocare și de creșterea capacității de echilibrare a centralelor hidroelectrice existente, conectate la rețea. Defalcarea exactă a obiectivului de 68 MW depinde de cererea subiecților relevanți. Investițiile în capacitatea de echilibrare a centralelor hidroelectrice nu depășesc 12 000 000 EUR în cadrul măsurii. Investițiile sunt în mare măsură complementare altor acțiuni din cadrul componentei, deoarece contribuie la creșterea capacității rețelei libere pentru integrarea surselor regenerabile de energie.
Sprijinul se acordă în cadrul schemelor specifice din punct de vedere tehnologic, ținând seama de principiul rentabilității. Schemele respectă condițiile privind politicile de investiții, astfel cum se specifică în cadrul etapei 3 a componentei 1 (Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”).
Punerea în aplicare a investiției este prevăzută să înceapă până la 1 ianuarie 2022 și trebuie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 1: Adaptarea cadrului juridic privind energia electrică |
Jalon |
Reforma pieței energiei electrice |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind energia și la Legea privind reglementarea în industriile de rețea |
|
|
|
T4 |
2022 |
Cadrul juridic va fi modificat prin modificarea Legii 251/2012 Coll. privind energia și a Legii 250/2012 Coll. privind reglementarea industriilor de rețea în vederea transpunerii Directivei 2019/944. În plus, cadrul juridic actualizat facilitează noile activități și accesul participanților la piața energiei electrice (comunități energetice, agregator, consum propriu, stocarea energiei electrice), sporind în același timp flexibilitatea globală a sistemului de energie electrică și îmbunătățind posibilitățile de conectare a noilor surse regenerabile la rețeaua slovacă. |
|
2 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 1: Adaptarea cadrului juridic privind energia electrică |
Jalon |
Eliberarea restricțiilor privind capacitățile tehnice de transport al energiei electrice în cadrul sistemului slovac de energie electrică |
Declarație publică comună a Ministerului Economiei și a operatorului slovac al sistemului de transport Slovenská elektrizačná prenosová sústava, a.s.
|
|
T2 |
2021 |
Ministerul slovac al Economiei și operatorul slovac al sistemului de transport al energiei electrice Slovenská elektrizačná prenosová sústava, a.s. declară eliberarea restricțiilor privind capacitățile tehnice de transport al energiei electrice în cadrul sistemului slovac de energie electrică și creșterea capacității de conectare a surselor regenerabile la rețea. Măsura este facilitată prin creșterea capacității nete de transfer a interconexiunilor de transport cu Republica Ungară. |
||
|
3 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie |
Jalon |
Cadru pentru sprijinirea investițiilor în noi surse regenerabile de energie |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative la Legea privind promovarea surselor regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență și la Legea privind energia termică. Adoptarea unui plan de licitație pe termen lung de către Ministerul Economiei Adoptarea schemelor de investiții de către Ministerul Economiei pentru promovare a noilor surse de energie electrică din surse regenerabile de energie (definite în Investiții 1), a investițiilor în retehnologizare (definite în investițiile 2) și a investițiilor care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică (definită în investiții 3) |
|
|
|
T4 |
2022 |
Modificările legislative creează mecanisme de sprijin pentru creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul transporturilor, al energiei electrice și al încălzirii. Cadrul juridic va fi modificat prin modificarea Legilor 309/2009 Coll. privind promovarea surselor regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență și a Legii 657/2004 Coll. privind energia termică. Ministerul Economiei trebuie să adopte un plan de licitație pe termen lung pentru noile surse regenerabile de energie, contribuind astfel la o mai bună previzibilitate a creșterii capacității noilor centrale de producție de energie din surse regenerabile.
Ministerul Economiei trebuie să adopte noua schemă de licitație pentru noi surse de energie electrică din surse regenerabile de energie (definite în Investiții 1), schemele de sprijin pentru investițiile în retehnologizare (definite în Investiții 2) și creșterea flexibilității sistemului de energie electrică (definită în Investiții 3). Schemele detaliază criteriile de eligibilitate pentru întreprinderile care beneficiază de sprijin, asigurând conformitatea cu acquis-ul UE și național în domeniul mediului, precum și cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) privind activitățile și/sau întreprinderile care beneficiază de sprijin, sporind în același timp noile capacități SRE, astfel cum sunt detaliate în obiectivele corespunzătoare (pentru investițiile 1, 2 și 3). Proiectele privind biomasa realizează o reducere cu cel puțin 80 % a emisiilor de GES în conformitate cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul relativ combustibil fosil prevăzut în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. Numai investițiile în energia hidroelectrică care sunt în conformitate cu acquis-ul UE sunt sprijinite. |
|
4 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Investiții 1: Construirea de noi surse regenerabile de energie electrică |
Țintă |
Noua capacitate de producere a energiei din surse regenerabile |
|
MW |
0 |
120 |
T2 |
2026 |
Din obiectivul global de creștere a noii capacități de energie electrică din surse regenerabile cu 122,4 MW, schema de sprijin asigură, în cadrul măsurii, o capacitate de cel puțin 120 MW de noi surse regenerabile de energie electrică conectată la rețea. Mecanismul de sprijin ia forma unor licitații pentru sprijinirea investițiilor în noi surse de energie electrică din surse regenerabile de energie. Schema de sprijin respectă condițiile privind politicile de investiții, astfel cum se specifică în cadrul etapei 3 („1 – Surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”). |
|
5 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Investiții 2: Modernizarea surselor regenerabile de energie existente (retehnologizare) |
Țintă |
Capacitatea reconstruită a surselor de energie regenerabilă |
|
MW |
0 |
100 |
T2 |
2026 |
O creștere de cel puțin 100 MW a capacității modernizate din surse regenerabile pentru producerea de energie electrică (retehnologizare), indusă de conectarea la rețea a surselor regenerabile modernizate de energie electrică în cadrul măsurii. Sprijinul pentru diferitele tipuri de echipamente modernizate este evaluat separat, ținând seama de principiul rentabilității. Modernizarea vizează transformarea centralelor de biogaz și a centralelor hidroelectrice. Schemele de sprijin respectă condițiile privind politicile de investiții, astfel cum se specifică în cadrul etapei 3 („1 – Surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”). |
|
6 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Investiții 3: Creșterea flexibilității sistemelor de energie electrică pentru o mai bună integrare a surselor regenerabile de energie |
Țintă |
Creșterea cumulată a capacității instalațiilor, sporind flexibilitatea sistemelor energetice |
|
MW |
0 |
68 |
T2 |
2026 |
O creștere de cel puțin 68 MW a noilor instalații de stocare a energiei electrice, determinată de intrarea în funcțiune a noilor capacități de stocare în cadrul măsurii. Schema sprijină instalarea unei noi capacități a sistemelor de baterii, instalarea de noi capacități de celule pe bază de hidrogen și creșterea capacității de echilibrare a centralelor hidroelectrice. Defalcarea exactă a obiectivului de 68 MW va depinde de cererea subiecților relevanți. Investițiile în capacitatea de echilibrare a centralelor hidroelectrice nu depășesc 12 000 000 EUR în cadrul măsurii. Sprijinul se acordă în cadrul schemelor specifice din punct de vedere tehnologic, ținând seama de principiul rentabilității. Schemele de sprijin respectă condițiile privind politicile de investiții, astfel cum se specifică în cadrul etapei 3 („1 – Surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie”). |
COMPONENTA 2: Renovarea clădirilor
În conformitate cu Planul național slovac privind energia și clima și cu Strategia de renovare pe termen lung a clădirilor, atingerea obiectivelor UE de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2050 necesită o tranziție semnificativă de la punerea în aplicare a unor economii de energie primară parțiale (30-60 %) și a unor renovări aprofundate (peste 60 %) ale clădirilor.
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență vizează reducerea consumului de energie prin continuarea unei renovări cuprinzătoare a locuințelor familiale, a clădirilor publice istorice și a celor listate. Aceasta combină măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor prin realizarea a cel puțin 30 % din economiile de energie primară cu măsuri de promovare a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi instalarea de acoperișuri verzi, sisteme de reținere a apei). Componenta contribuie la obiectivele climatice și de mediu, stimulând în același timp redresarea și competitivitatea sectorului construcțiilor prin crearea mai multor locuri de muncă, în special pentru IMM-uri la nivel local.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta include 3 de reforme și 2 de investiții.
Aceste investiții și reforme contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei în ultimii doi ani, la necesitatea de a „concentra politica în materie de investiții asupra eficienței energetice” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3/2019) și de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi” (Recomandarea specifică fiecărei țări 3/2020).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
.Reforma 1: Armonizarea mecanismelor de sprijin pentru renovarea locuințelor familiale.
Obiectivul reformei este de a cartografia, de a alinia și de a reuni diferite scheme de sprijin, de a uniformiza și raționaliza procesul de renovare și de a oferi stimulente proprietarilor pentru punerea în aplicare a unei game mai largi de măsuri de renovare. Proiectarea schemelor de sprijin, criteriile și condițiile, precum și etapele de punere în aplicare sunt prezentate în planul de punere în aplicare care urmează să fie publicat de Agenția slovacă de mediu până la 30 septembrie 2022. Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și în timp util, capacitățile Agenției slovace de mediu sunt consolidate. În etapa de punere în aplicare, proprietarii de locuințe sunt contactați prin intermediul unei campanii de comunicare și al birourilor regionale înființate, precum și prin furnizarea de asistență tehnică și consultare.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 septembrie 2022.
Investiția 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale.
Obiectivul investiției este de a finaliza renovarea a cel puțin 30 000 de locuințe unifamiliale, realizând, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %. Investiția vizează proprietarii de locuințe familiale mai vechi. Pe lângă măsurile tradiționale de economisire a energiei, cum ar fi izolarea termică, înlocuirea ferestrelor, mecanismul permite înlocuirea surselor ineficiente de căldură și apă caldă cu instalații de înaltă eficiență sau instalarea de noi dispozitive pentru energia din surse regenerabile. Acolo unde este posibil, se aplică măsuri de creștere a rezistenței clădirilor la schimbările climatice (cum ar fi acoperișurile de vegetație, captarea apei pluviale). Pentru a mobiliza renovarea cuprinzătoare și ecologică, schemele de sprijin includ o combinație de părți obligatorii și opționale. Se așteaptă o contribuție financiară din partea proprietarilor. Economiile de energie se verifică în principal prin intermediul certificatelor de performanță energetică sau al altor documente corespunzătoare.
Măsurile de investiții legate de renovarea clădirilor respectă cerințele principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, inclusiv prevenirea și reciclarea deșeurilor din construcții și demolări și schema de înlocuire a cazanelor, care reprezintă o mică parte a programului general de renovare.
Se preconizează că punerea în aplicare a investiției va începe cel târziu la 30 septembrie 2022 și se va încheia până la 30 iunie 2026.
Reforma 2: Creșterea transparenței și raționalizarea deciziilor Consiliului pentru Monumente al Republicii Slovace.
Reforma vizează îmbunătățirea calității și eficienței procesului decizional al Consiliului Monumentelor din Republica Slovacă prin elaborarea a trei metodologii pentru:
-să clasifice dotarea monumentelor;
-să stabilească criterii obiective prin care Comitetul pentru Monumente să ia decizii și
-cuantificarea costurilor asociate intervențiilor Comitetului pentru Monumente
În plus, obiectivul este de a reforma cartografierea monumentelor deținute de stat prin evaluarea aspectelor tehnice, de construcție și energetice ale acestora. Cartografierea are ca rezultat emiterea a cel puțin 1000 de pașapoarte de construcție pentru clădirile monumente de stat relevante. Reforma facilitează deciziile de investiții privind renovarea în vederea conservării valorii monumentale, precum și a îmbunătățirii eficienței energetice, după caz.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Investiția 2: Renovarea clădirilor publice istorice și a clădirilor publice aflate pe listă.
Clădirile publice istorice și cele enumerate se numără printre clădirile cu cele mai slabe performanțe energetice și necesită o abordare adaptată pentru a conserva și a proteja valoarea lor culturală și patrimoniul. Obiectivul investiției este de a îmbunătăți performanța energetică și condițiile structurale ale clădirilor publice istorice și enumerate, protejând, în același timp, valorile istorice și culturale ale acestora și îmbunătățind accesibilitatea clădirilor. Obiectivul general este renovarea a 130 000 m², fiind renovate cel puțin 117 000 m² de suprafață de cel puțin m² din clădirile publice istorice și enumerate, realizându-se, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %. Se preconizează că investiția va duce la renovarea a aproximativ 100 de clădiri și va fi însoțită de o campanie de informare. Economiile de energie sunt monitorizate și verificate prin intermediul certificatelor de performanță energetică.
Măsurile de investiții legate de renovarea clădirilor respectă cerințele principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, inclusiv prevenirea și reciclarea deșeurilor din construcții și demolări și programul de înlocuire a cazanelor, care reprezintă o mică parte a programului general de renovare.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Reforma 3: Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări.
Reforma abordează rata foarte scăzută de reciclare din Slovacia și se axează pe revizuirea legislației privind gestionarea deșeurilor pentru a spori potențialul economiei circulare în ceea ce privește deșeurile din construcții și demolări. Ministerul Mediului din Republica Slovacă prezintă modificarea legislației privind deșeurile, care prevede ca cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări generate de construcții să fie pregătite pentru reutilizare sau trimise la reciclare. În plus, reforma introduce o demolare selectivă obligatorie, standarde de calitate pentru reciclarea deșeurilor din construcții și demolări, achiziții publice ecologice obligatorii pentru contractarea lucrărilor de construcții, simplificarea normelor și îmbunătățirea sistemelor de colectare a datelor pentru deșeurile din construcții. Odată intrată în vigoare, legislația asigură respectarea cerinței ca 70 % din reciclarea și reutilizarea deșeurilor nepericuloase din demolări și din construcții să se aplice renovării și construcției de clădiri finanțate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. .
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2022.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
||||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
|||||||
|
1 |
2 – renovarea clădirilor – Reforma 1: Armonizarea mecanismelor de sprijin pentru renovarea locuințelor familiale |
Jalon |
Plan de punere în aplicare pentru mobilizarea renovării ecologice a locuințelor familiale |
Adoptarea planului de implementare de către Ministerul Mediului |
|
|
|
T3 |
2022 |
Planul de punere în aplicare cartografiază diferitele scheme de sprijin și le armonizează. Acesta detaliază pregătirea pentru demararea sistemului, calendarul și administrarea acestuia, precum și monitorizarea reconstrucției și verificarea economiilor de energie, în principal prin certificate de performanță energetică sau alte documente corespunzătoare. Schemele sunt concepute astfel încât să stimuleze, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % și să respecte cerințele din Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01). |
|
|
2 |
2 – renovarea clădirilor – Reforma 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Jalon |
Lansarea schemelor de sprijin pentru a mobiliza economiile de energie și renovarea ecologică |
Lansarea schemelor de sprijin pentru a mobiliza economiile de energie și renovarea ecologică |
|
|
|
T3 |
2022 |
Schemele de mobilizare a economiilor de energie și a renovărilor ecologice sunt concepute și lansate în conformitate cu măsurile și calendarul adoptate prin planul de punere în aplicare. Cererile respective vor fi publicate de Agenția slovacă de mediu pe un site internet.
|
|
|
3 |
2 – renovarea clădirilor – Investiții 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Țintă |
Numărul de locuințe familiale renovate care realizează, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
Număr |
0 |
18000 |
T4 |
2024 |
18 000 de case unifamiliale sunt renovate în conformitate cu cerințele schemelor de sprijin, inclusiv cu respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și pentru a oferi stimulente pentru realizarea, în medie, a unor economii de energie primară de cel puțin 30 % și a unor măsuri complementare suplimentare. O listă de măsuri posibile include: izolarea, înlocuirea ferestrelor, refacerea acoperișului, retenția apelor pluviale, înlocuirea cazanului sau îndepărtarea acoperirii cu azbest sau alte măsuri în conformitate cu textul componentei. Economiile de energie ale locuințelor renovate se verifică în principal prin intermediul certificatului de performanță energetică sau al altor documente corespunzătoare. Investițiile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență nu oferă sprijin pentru cazanele pe bază de biomasă. |
|
|
4 |
2 – renovarea clădirilor – Investiții 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Țintă |
Numărul de locuințe familiale renovate care realizează, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
Număr |
18 000 |
30 0000 |
T2 |
2026 |
În total, 30 000 de locuințe unifamiliale sunt renovate în conformitate cu cerințele sistemelor, inclusiv cu respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și pentru a oferi stimulente pentru realizarea unei economii medii de energie primară de cel puțin 30 % și a unor măsuri complementare suplimentare. O listă de măsuri posibile include: ca izolație, înlocuirea ferestrelor, restaurarea acoperișului, retenția apelor pluviale, înlocuirea cazanului sau îndepărtarea acoperirii cu azbest sau alte măsuri în conformitate cu textul componentei și cu costurile prevăzute. Economiile de energie ale locuințelor renovate se verifică în principal prin intermediul certificatului de performanță energetică sau al altor documente corespunzătoare. Investițiile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență nu oferă sprijin pentru cazanele pe bază de biomasă. |
|
|
5 |
2. Renovarea clădirilor – Reforma 2: Creșterea transparenței și raționalizarea deciziilor Consiliului pentru Monumente al Republicii Slovace |
Jalon |
Metodologii pentru procesul decizional al Comitetului pentru Monumente al Republicii Slovace
|
Publicarea metodologiilor de către Comitetul pentru Monumente |
3 |
T4 |
2023 |
Elaborarea și adoptarea celor trei metodologii de clasificare a clădirilor monumente în vederea creșterii transparenței, a acceptării publice și a accelerării proceselor decizionale ale Consiliului Monumentelor din Republica Slovacă. Pe baza metodologiilor standardizate, cel puțin 1000 de pașapoarte pentru construcții sunt emise de Comitetul Monument pentru a furniza diagnostice ale aspectelor tehnice și energetice ale monumentelor de stat relevante, pentru a facilita deciziile de renovare. |
|||
|
6 |
2- renovarea clădirilor – Investiții 2: Renovarea clădirilor publice istorice și a celor listate |
Țintă |
Suprafața totală (m²) a clădirilor publice istorice și a celor listate renovate care realizează cel puțin 30 % din economiile de energie primară |
|
Suprafața (m²) |
0 |
60 000 |
T4 |
2024 |
Obiectivul general este renovarea a 66 000 m², cel puțin 60 000 m² din clădirile publice istorice și enumerate, fiind renovate în conformitate cu cerințele cererii deschise, care definesc condițiile pentru a realiza, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %, respectarea principiilor de „a nu aduce prejudicii semnificative” și stimularea punerii în aplicare a altor măsuri complementare (cum ar fi reținerea apei pluviale, eliminarea azbestului, accesibilitatea clădirilor). Economiile de energie sunt monitorizate și verificate pentru clădirile renovate prin intermediul certificatelor de performanță energetică. |
|
|
7 |
2- renovarea clădirilor – Investiții 2: Renovarea clădirilor publice istorice și a celor listate |
Țintă |
Suprafața totală (m²) a clădirilor publice istorice și a celor listate renovate realizarea a cel puțin 30 % din economiile de energie primară |
|
Suprafața (m²)
|
60 000 |
117000 |
T2 |
2026 |
Obiectivul general este de a renova 130 000 m², o suprafață de cel puțin 117 000 m² de clădiri publice istorice și enumerate, fiind renovate în conformitate cu cerințele cererii deschise, care definesc condițiile pentru a realiza, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %, respectarea principiilor de „a nu aduce prejudicii semnificative” și stimularea punerii în aplicare a altor măsuri complementare (cum ar fi reținerea apei pluviale, eliminarea azbestului, accesibilitatea clădirilor). Economiile de energie sunt monitorizate și verificate pentru clădirile renovate prin intermediul certificatelor de performanță energetică.
|
|
|
8 |
2 – renovarea clădirilor – Reforma 3: Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări. |
Jalon |
Modificarea Legii privind deșeurile |
Intrarea în vigoare a modificării legislative a Legii privind deșeurile |
|
0 |
1 |
T2 |
2022 |
Legislația revizuită privind deșeurile de către Ministerul Mediului va spori potențialul economiei circulare în sectorul deșeurilor din construcții și demolări și în sectorul construcțiilor, conducând la reciclarea și reutilizarea a cel puțin 70 % din deșeurile nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări. Aceasta include achizițiile publice ecologice obligatorii pentru investițiile în construcții în cadrul administrației de stat, majorează taxele legale pentru depozitarea deșeurilor și simplifică normele privind utilizarea deșeurilor din construcții și demolări. |
|
COMPONENTA 3: Transporturi durabile
Componenta planului slovac de redresare și reziliență vizează creșterea ponderii formelor de transport ecologice, prin măsuri și soluții inteligente bazate pe analiza datelor, pentru a crește numărul de pasageri care călătoresc pe calea ferată și transportul public de călători, volumul de mărfuri transportate în cadrul transportului intermodal ecologic, precum și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de propulsie alternative, reducând astfel emisiile de CO2 în transporturi și îmbunătățind calitatea aerului. Investițiile inteligente și digitale sprijină un transport feroviar de călători mai rapid, mai fiabil și mai eficient și un transport public de călători curat, motivând călătorii să treacă de la automobile și alte mijloace de transport bazate pe carbon. Componenta permite o utilizare mai largă a sistemelor alternative de transport pentru un transport durabil, ecologic, accesibil din punct de vedere financiar și inteligent, promovând în același timp utilizarea rețelelor inteligente. Aceasta contribuie la competitivitatea economiei prin crearea condițiilor de piață necesare pentru furnizorii de utilaje de transport.
Componenta include patru reforme și patru investiții.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Reformele și investițiile din cadrul componentei vizează în mod direct Recomandarea Consiliului privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2020 și avizul Consiliului privind Programul de stabilitate al Slovaciei pentru 2020, conform căruia Slovacia „pune în aplicare cât mai curând posibil proiecte de investiții publice pregătite și sprijină investițiile din sectorul privat pentru a sprijini redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și cea digitală, în special către producția și utilizarea energiei și a resurselor în mod nepoluant și eficient, către transporturile publice durabile și către gestionarea deșeurilor.
Componenta include patru reforme și patru investiții.
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma din 1 privind pregătirea proiectelor de investiții în transporturi.
Reforma vizează îmbunătățirea gestionării investițiilor și sporirea beneficiilor economice ale acestora. Acest lucru se realizează prin următoarele măsuri:
·stabilirea, până la 30 iunie 2021, a unui plan de investiții pentru proiectele de infrastructură feroviară, acordând prioritate proiectelor în funcție de raportul calitatepreț al acestora;
·modificări, până la 31 martie 2023, ale Legii privind căile ferate și ale legislației conexe care simplifică și raționalizează cerințele legislative și tehnice pentru parametrii infrastructurii de transport;
·publicarea, până la 31 decembrie 2021, a unei metodologii de identificare a proiectelor cu cel mai bun raport calitate-preț posibil și de contribuție la obiectivul transferului modal de călători de la transportul rutier individual la mersul cu bicicleta.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Reforma din 2 privind transportul public de călători.
Reforma vizează îmbunătățirea furnizării de servicii de transport de călători. Un nou plan privind serviciile de transport, urmat de optimizarea transportului feroviar de călători, constituie o parte importantă a reformei cuprinzătoare a transportului public. Reforma este susținută de o nouă legislație care definește normele, responsabilitățile și obligațiile în ceea ce privește coordonarea, comandarea și finanțarea serviciilor regionale de transport cu autobuzul și cu trenul. Legislația definește o autoritate națională care să coordoneze, în cooperare cu integratorii regionali, crearea unui sistem național integrat de transport cu un tarif unic, precum și să coordoneze pregătirea și punerea în aplicare a procedurilor de achiziții publice atât pentru serviciile publice de transport feroviar de călători, cât și pentru vehiculele achiziționate cu sprijinul fondurilor UE pentru exploatarea acestor rute în perioadele anterioare. Frecvența transportului feroviar pe liniile cu cel mai mare potențial de transfer al traficului de la automobile la trenuri trebuie mărită, permițând o mai bună coordonare a serviciilor publice regionale de transport cu autobuzul și trenul. Această reformă se bazează pe următoarele măsuri specifice:
·Până la 31 martie 2023, o nouă lege va crea standarde privind transportul public de călători și va raționaliza ordinea serviciului public, care este în prezent fragmentată și insuficient coordonată între stat, județe, orașe și municipalități.
·Până la 31 decembrie 2023, se publică grafice optimizate privind transportul feroviar;
·Până la 31 decembrie 2026, se creează un sistem integrat de transport, care permite transportului public multimodal de călători să călătorească pe un singur bilet. Acesta va fi operațional în cel puțin 6 județe.
Ultima etapă de referință legată de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma din 3 privind transportul intermodal de marfă.
Reforma sprijină creșterea intermodalității prin achiziții publice, coordonarea logisticii și promovarea lansării de noi rute intermodale. Obiectivul acestei reforme este de a transfera 30 % din transportul rutier pe distanțe mai mari de 300 km către transportul feroviar sau naval până în 2030 și peste 50 % către 2050 (comparativ cu 2005). Aceasta se realizează în special prin promovarea interesului transportatorilor de a transfera transportul rutier de mărfuri către transportul feroviar/intermodal, precum și prin prevenirea continuării transferului modal al transportului feroviar. Pregătirea și aprobarea unui concept de dezvoltare a transportului intermodal, inclusiv propunerea de modificări legislative necesare, fac posibilă adoptarea de măsuri pentru dezvoltarea sistemică a modurilor de transport de marfă ecologice. Sprijinul vizează eliminarea problemelor tehnice în tranziția către transportul intermodal și creșterea atractivității acestuia.
Se preconizează că punerea în aplicare a reformei va începe la 31 decembrie 2021 și se va încheia până la 31 decembrie 2022.
Reforma din 4 privind introducerea de noi politici pentru promovarea pe termen lung a combustibililor alternativi în sectorul transporturilor.
Reforma este sprijinită prin intrarea în vigoare, până la 31 decembrie 2022, a unor noi măsuri legislative care să reformeze tarifele de distribuție, să simplifice și să accelereze procesul de construire a infrastructurii de propulsie alternative. Acestea introduc, de asemenea, un „punct de reîncărcare a drepturilor” și un cadru multianual stabil și previzibil pentru a sprijini construirea infrastructurii de propulsie alternative relevante.
Investițiile 1 în dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Investițiile sprijină decarbonizarea prin electrificarea liniilor de cale ferată, modernizarea liniilor de cale ferată, construirea sau modernizarea liniilor de tramvai și troleibuze și construirea infrastructurii pentru biciclete. Are loc o „reproiectare a procesului european privind termenele – TTR” și se introduce un nou sistem de securitate bazat pe tehnologii digitale pentru a permite automatizarea gestionării traficului feroviar. Investiția se bazează pe reforma 1.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiții 2 pentru promovarea unui transport de călători curat.
Investițiile trebuie să facă acest lucru prin creșterea atractivității transportului feroviar de călători și a transportului suburban și urban din aval. În zonele periurbane dens populate și pe coridoarele majore de transport dintre marile orașe și zonele metropolitane, se mărește oferta de conexiuni. Materialul rulant nou sau modernizat trebuie pus în funcțiune. Investițiile se realizează sub formă de subvenții specifice, în mod nediscriminatoriu, utilizând instrumente de analiză a datelor și datelor privind traficul. Investiția este sprijinită de reforma din 2.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Investiția 3 în dezvoltarea transportului intermodal de marfă.
Investiția sprijină achiziționarea de unități de transport intermodal și facilități de încărcare care implică capital privat și lansarea de noi rute intermodale pe rutele selectate. Pentru a crește volumul transportului în cadrul unui transport intermodal mai ecologic, statul încurajează achiziționarea de unități de transport intermodal și de facilități de încărcare care implică capital privat. În același timp, statul oferă sprijin pentru lansarea de noi rute intermodale pe rutele selectate. Schemele de ajutoare de stat avute în vedere prevăd (sub rezerva aprobării lor de către Comisia Europeană) doar o finanțare parțială din partea mecanismului și selectarea întreprinderilor care vor primi sprijin în urma unor apeluri publice, cu norme nediscriminatorii clar definite.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 4 privind sprijinul pentru construirea de infrastructuri de propulsie alternative.
Investiția se axează pe punctele de reîncărcare pentru automobilele electrice și punctele de realimentare cu hidrogen. Se instituie un mecanism financiar al schemelor de ajutor pentru construirea de puncte de reîncărcare pentru automobile electrice și puncte de realimentare cu hidrogen. Sistemul asigură construirea infrastructurii scheletice a punctelor cu absorbție ultrarapidă, a infrastructurii de încărcare disponibile la nivelul tuturor districtelor Republicii Slovace, încurajând astfel dezvoltarea mai rapidă a transportului de pasageri și de mărfuri pe bază de combustibili alternativi, conducând la modernizarea parcului de vehicule în vederea reducerii emisiilor totale în transportul rutier. Această investiție este susținută de reforma din 3.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
3 – Transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Planul de investiții pentru proiectele de infrastructură feroviară |
Publicarea planului de punere în aplicare |
|
|
|
T2 |
2021 |
Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, elaborează și publică un plan de investiții pentru proiectele de infrastructură feroviară care conține metodologia, prioritățile și calendarul de construcție a infrastructurii. Un plan de investiții publicat pentru proiectele de infrastructură feroviară, care acordă prioritate proiectelor în funcție de raportul calitate-preț al acestora, asigură stabilitatea pe termen lung a pregătirii și implementării proiectelor de infrastructură feroviară. |
|
2 |
3 – transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Metodologia de selectare, pregătire și implementare a proiectelor pentru ciclism |
Publicarea metodologiei |
|
|
|
T4 |
2021 |
Metodologia stabilește modul în care pot fi identificate proiectele cu cel mai bun raport calitate-preț posibil și contribuie la obiectivul transferului modal de la transportul rutier individual la mersul cu bicicleta. |
|
3 |
3 – transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Modificarea Legii privind căile ferate și a legislației conexe privind parametrii infrastructurii de transport |
Intrarea în vigoare a unei modificări a Legii privind căile ferate de către Consiliul Național al RS și adoptarea unei modificări a Decretului nr. 350/2010 Coll.. privind construcția și organizarea tehnică a liniilor de cale ferată de către Ministerul Transporturilor și Construcțiilor] și intrarea în vigoare a legislației |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificările legislative simplifică și raționalizează cerințele legislative și tehnice pentru parametrii infrastructurii de transport, în conformitate cu bunele practici din alte țări ale UE și cu legislația europeană, care creează condiții pentru accelerarea ritmului de pregătire a modernizării infrastructurii feroviare, pentru reducerea costului pe kilometru al liniei modernizate și pentru construirea mai timpurie a unor căi ferate mai rapide și mai sigure. |
|
4 |
3 – transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Jalon |
Noua lege privind transportul public de călători |
Intrarea în vigoare a Legii privind transportul public de călători de către Consiliul Național al Republicii Slovace și intrarea în vigoare a legislației privind coordonarea, integrarea și gestionarea eficientă a transportului public |
|
|
|
T1 |
2023 |
Legea va standardiza standardele privind transportul public de călători și va raționaliza ordinea serviciului public, care este în prezent fragmentată și insuficient coordonată între stat, județe, orașe și municipalități. |
|
5 |
3 – transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Jalon |
Punerea în aplicare a unui calendar optimizat al transportului feroviar |
Intrarea în vigoare a unui grafic optimizat al transportului feroviar |
|
|
|
T4 |
2023 |
Ministerul Transporturilor și Construcțiilor va implementa comandarea serviciilor de transport feroviar de călători în conformitate cu planul de servicii de transport finalizat până la 31 decembrie 2023. |
|
6 |
3 – Transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Țintă |
Numărul de județe în care există o integrare tarifară care permite călătoriile cu mai multe moduri de transport public sau cu transportatori per bilet |
|
Număr |
1 |
6 |
T2 |
2026 |
Indicatorul calitativ se referă la numărul de județe în care este creat un sistem integrat de transport, permițând transportului public multimodal de călători să călătorească pe un singur bilet. |
|
7 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea noii infrastructuri pentru biciclete (km) |
|
Număr |
0 |
200 |
T2 |
2026 |
Indicatorul calitativ se referă la lungimea infrastructurii pentru biciclete nou construite (în km). Obiectivul include piste pentru biciclete și locuri de parcare pentru biciclete. |
|
8 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea infrastructurii feroviare curate pentru călători, reconstruită sau modernizată (ponderată în km) |
|
Număr |
0 |
69 |
T2 |
2026 |
Indicatorul calitativ se referă la lungimea infrastructurii feroviare reconstruite sau modernizate din sursele planului de redresare și reziliență, utilizând factori de ponderare pentru diferitele tipuri și game de proiecte (care nu conțin instalații de dispecerizare/securitate care sunt contabilizate separat în cadrul obiectivului 3: lungimea secțiunilor de linii expediate). Din obiectivul general de a reconstrui sau moderniza 77 km de infrastructură feroviară, cel puțin 69 km sunt modernizați sau reconstruiți. Investițiile trebuie să includă următoarele elemente: linie dublă complet modernizată pe coridorul feroviar, cu o creștere la 160 km/h; una sau două linii reconstruite (reînnoirea liniei superioare/inferioare sau a liniei/echipamentului de tracțiune; linie de cale ferată simplă nou electrificată și parțial modernizată; linie de tramvai dublă complet modernizată, inclusiv accesorii; linie de troleibuz nou construită cu o singură oprire, inclusiv alimentarea cu energie. |
|
9 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea tronsoanelor de cale ferată expediate (km) |
|
Număr |
0 |
100 |
T2 |
2026 |
Indicatorul calitativ se referă la lungimea liniilor de cale ferată (în km) pe care au intrat în funcțiune dispozitivele de dispecerizare/de siguranță digitale. . Din obiectivul general de a expedia 111 km de linii de cale ferată, cel puțin 100 sunt expediate. |
|
10 |
3 – transport durabil – Investiții 2: Promovarea unui transport de călători curat |
Țintă |
Numărul de material rulant de călători curat achiziționat (ponderat) |
|
Număr |
0 |
5 |
T2 |
2025 |
Indicatorul calitativ reflectă numărul de material rulant public de călători nepoluant achiziționat. Materialul rulant trebuie să includă unități de trenuri electrice sau pe bază de hidrogen închise; locomotive electrice multisistem; tramvaie. |
|
11 |
3 – transporturi durabile – reforma din 3: Reforma transportului intermodal de mărfuri |
Jalon |
Concept și apel la noi scheme de sprijin |
Lansarea cererilor de noi scheme de sprijin pe baza conceptului de dezvoltare a transportului intermodal |
T4 |
2022 |
Guvernul slovac aprobă un concept de dezvoltare a transportului intermodal până la 31 decembrie 2021. Acesta va include propuneri de modificări legislative necesare pentru adoptarea de măsuri pentru dezvoltarea sistemică a modurilor de transport de marfă ecologice. Sprijinul vizează eliminarea problemelor tehnice în tranziția către transportul intermodal și creșterea atractivității acestuia. Pe această bază, până la 31 decembrie 2022, se lansează un apel la noi scheme de sprijin care să contribuie la îmbunătățirea disponibilității transportului intermodal pe o bază nediscriminatorie, deschizând calea pentru dezvoltarea acestuia în toate regiunile Slovaciei. Apelul se aprobă de Ministerul Transporturilor și Construcțiilor. |
|||
|
12 |
3 – transport durabil – Investiții 3: Dezvoltarea transportului intermodal de mărfuri |
Țintă |
Numărul de unități de transport intermodal achiziționate în unități echivalente cu 20 de picioare |
|
Număr |
0 |
1000 |
T2 |
2026 |
Numărul de unități de transport intermodal achiziționate (semiremorci de manipulare, cutii mobile, containere). Unitățile de transport intermodal sunt exprimate în TUE (echivalentul a douăzeci de picioare, unitatea 20’(6,1 m); Dimensiunea de bază a containerului ISO 1C – 20’x 8’ × 8’(mach). |
|
13 |
3 – Transporturi durabile – Reforma 4: Introducerea de noi politici pentru promovarea pe termen lung a combustibililor alternativi în sectorul transporturilor |
Jalon |
un nou pachet de măsuri pentru promovarea propulsiilor alternative |
Intrarea în vigoare a rezoluției pentru promovarea propulsiilor alternative |
|
|
|
T4 |
2022 |
Măsurile accelerează dezvoltarea unor sisteme alternative de propulsie în domeniul transporturilor. Acestea includ o reformă a tarifelor de distribuție, măsuri de simplificare și accelerare a procesului de construcție a infrastructurii de propulsie alternative, introducerea unui „punct de reîncărcare a drepturilor” și introducerea unui cadru multianual stabil și previzibil pentru a sprijini construirea infrastructurii de propulsie alternative relevante. |
|
14 |
3 – transport durabil – Investiții 4: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare sau de puncte de realimentare cu hidrogen aflate în funcțiune. |
|
Număr |
0 |
3029 |
T2 |
2026 |
Numărul total de puncte publice de reîncărcare sau de puncte de realimentare cu hidrogen aflate în funcțiune. Din obiectivul general de punere în funcțiune a 3332 de puncte de reîncărcare, cel puțin 3029 sunt puse în funcțiune. |
COMPONENTA 4: DECARBONIZAREA INDUSTRIEI
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Slovacia și îndeplinirea obiectivelor naționale, astfel cum sunt prevăzute în Planul energetic și climatic național integrat pentru perioada 2021-2030, necesită, de asemenea, o acțiune accelerată din partea industriei. Slovacia este o economie puternic industrializată, energia și procesele industriale contribuind la emisiile totale de gaze cu efect de seră cu puțin peste 70 %. Slovacia se numără printre statele membre cu cele mai mari concentrații medii de aer de particule de praf din UE, în mare parte din cauza tehnologiilor industriale învechite și a arderii combustibililor solizi în gospodării.
În acest context, componenta 4 a planului slovac de reformă și reziliență propune dezvoltarea și funcționarea unui sistem de decarbonizare pentru sectorul industrial. Măsurile conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în întreprinderi, la reducerea pierderilor de energie și la o mai mare asimilare a tehnologiilor inovatoare de mediu în producția industrială. Componenta include angajamentul de reformă asumat de guvernul slovac de a devia de la cărbune în regiunea Nitra Superioară. Acesta include, de asemenea, angajamentul de a pune capăt sprijinului pentru producția de energie electrică din cărbune indigen și închiderea centralei electrice pe bază de lignit Nováky. Investițiile în echipamentele Inspectoratului slovac de mediu consolidează capacitatea acestei instituții de monitorizare a eforturilor de decarbonizare.
Componenta include două reforme și o investiție principală și una complementară.
Aceste reforme și investiții contribuie la obiectivul tranziției verzi și la atingerea obiectivului climatic. Decarbonizarea are un impact de durată asupra mediului și a calității aerului în Slovacia. Investițiile consolidează competitivitatea industriei slovace și asigură locuri de muncă la nivel local. Transformarea regiunii Nitra Superioară prezintă un puternic element de coeziune, în special în ceea ce privește sprijinirea regiunii în tranziția acesteia de la cărbune.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Măsurile contribuie la abordarea recomandării specifice adresate Slovaciei în 2020, referitoare la necesitatea de a „concentra investițiile asupra tranziției digitale verzi, în special asupra producției și utilizării curate și eficiente a energiei și a resurselor” (Recomandarea specifică de țară 3/2020).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Încetarea producției de energie electrică pe bază de cărbune la centrala electrică Nováky și transformarea regiunii Nitra Superioară
Această reformă include angajamentul guvernului slovac de a realiza progrese în ceea ce privește tranziția de la cărbune în regiunea Nitra Superioară. Centrala electrică Nováky regională are al treilea cel mai mare nivel de emisii de CO2 dintre instalațiile din cadrul schemei slovace de comercializare a certificatelor de emisii.
Scopul acestei măsuri este, pentru centrala electrică Nováky pe bază de lignit, de a pune capăt sprijinului pentru producția de energie electrică și de a pune capăt producerii de energie electrică din lignit. Acest lucru va avea efecte pozitive asupra mediului și o reducere a prețurilor pentru consumatorii finali de energie electrică.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2: Adoptarea sistemului competitiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie
Autoritățile slovace lansează un sistem competitiv de decarbonizare, deschis tuturor sectoarelor industriale . Sistemul d de decarbonizare sprijină adoptarea celor mai bune tehnologii disponibile în prezent în procesele industriale. Sprijinul vizează procesele și tehnologiile cu emisii reduse de carbon din industrie și adoptarea de măsuri de eficiență energetică.
Slovacia se asigură că sunt respectate cerințele stricte privind respectarea legislației de mediu, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Aceasta include conformitatea activităților sprijinite și a întreprinderilor cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Sprijinul acordat instalațiilor în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii își reduce emisiile cu mult sub valoarea de referință relevantă pentru oferta de proiect. Condiția „mult sub criteriul de referință” face parte din criteriile de selecție pentru achiziție.
Cantitatea de gaze cu efect de seră emise (în echivalent CO2, media ponderată) a întreprinderilor sprijinite de schemă scade cu cel puțin 30 % în comparație cu scenariul contrafactual.
Autoritățile slovace furnizează fie date privind decarbonizarea pentru proiectele din cadrul schemei ( care urmează să fie puse la dispoziție până la 30 iunie 2026 cel târziu), fie demonstrează că reducerile de emisii de gaze cu efect de seră vor fi realizate pe baza parametrilor presupuși ai tehnologiilor care beneficiază de sprijin în cadrul măsurii (pe baza certificatelor acordate de producători) sau pe baza combinării celor două abordări .
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Investiția 1: Funcționarea schemei de decarbonizare a industriei
Scopul măsurii este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin sprijinirea proiectelor pentru întreprinderile industriale. Sistemul de licitații respectă condițiile privind politicile de investiții, astfel cum sunt specificate în reforma din 2 („Adoptarea sistemului competitiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie”).
În ceea ce privește obiectivul general de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 1 369 917 de tone de echivalent CO2, schema de decarbonizare asigură reducerea cu cel puțin 1 232 926 de tone de CO2 echivalent, în plus față de scenariul contrafactual prezentat Comisiei. Reducerea emisiilor se observă fie pe baza colectării de date pentru proiectele din cadrul schemei de decarbonizare, fie pe baza parametrilor tehnologiilor care beneficiază de sprijin, pe baza certificatelor producătorilor sau a combinării celor două abordări. Autoritățile slovace furnizează Comisiei datele și documentația tehnică necesară cu privire la îndeplinirea obiectivului de decarbonizare până cel târziu la 30 iunie 2026.
Implementarea investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Sprijinirea funcționării Inspectoratului slovac de mediu în ceea ce privește decarbonizarea
Scopul măsurii este de a sprijini investițiile în echipamentele Inspectoratului slovac de mediu, consolidând capacitatea de monitorizare a acestei instituții în procesul de decarbonizare. În prezent, lipsa echipamentelor nu permite desfășurarea activităților necesare, având în vedere creșterea preconizată a volumului de muncă al inspectoratului.
Investițiile contribuie la modernizarea echipamentelor, precum și a instalațiilor instituției. Acest lucru permite raționalizarea activităților operaționale ale inspectoratului, inclusiv pentru misiunile la fața locului. Vehiculele de inspecție ar trebui să fie echipate cu tehnologie de birou și de măsurare, în special pentru inspecțiile privind protecția aerului, protecția apei și gestionarea deșeurilor. Investițiile trebuie, de asemenea, să aducă îmbunătățiri în spațiile de construcție ale inspectoratului.
Se preconizează că punerea în aplicare a investițiilor va începe la 1 ianuarie 2022 și se va încheia până la 30 iunie 2025.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
4 – decarbonizarea industriei – Reforma 1: Rezilierea producția de energie electrică pe bază de cărbune la centrala electrică Nováky și transformarea regiunii Nitra Superioară |
Jalon |
Tranziția de la cărbune în regiunea Nitra Superioară |
Încetarea producerii de energie electrică pe bază de lignit la centrala electrică Nováky |
|
|
|
T4 |
2023 |
În cadrul transformării regiunii Nitra Superioară pentru centrala electrică Nováky: ·Autoritățile slovace sistează sprijinul acordat producției de energie electrică pe bază de lignit. ·Producția de energie electrică pe bază de lignit încetează |
|
2 |
4 – decarbonizarea industriei – Reforma 2: Sistemul concurențial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie |
Jalon |
Adoptarea decarbonizării industriale schemă |
Adoptarea sistemului de decarbonizare industrială de către Ministerul Mediului |
T4 |
2022 |
Adoptarea schemei de decarbonizare industrială care produce rezultate eficiente de către Ministerul Mediului. Schema de decarbonizare competitivă este pusă în aplicare printr-o procedură de ofertare nediscriminatorie, transparentă și deschisă, deschisă tuturor sectoarelor industriale. Sprijinul vizează procesele și tehnologiile cu emisii reduse de carbon din industrie și adoptarea de măsuri de eficiență energetică. Politica de investiții a schemei include cel puțin următoarele criterii de eligibilitate și de selecție a proiectelor: ·obiectivul celui mai mic preț pe tonă de gaze cu efect de seră economisite; ·asigurarea conformității cu acquis-ul UE și cu legislația națională în materie de mediu, precum și cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) privind activitățile și întreprinderile care beneficiază de sprijin și specificarea obiectivelor de decarbonizare. ·sprijinirea doar a celor mai bune proiecte disponibile conforme cu tehnologia; ·instalațiile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii care beneficiază de sprijin își reduc emisiile cu mult sub valoarea de referință relevantă pentru oferta de proiect. Condiția „mult sub criteriul de referință” face parte din criteriile de selecție pentru achiziție. ·nu se acordă sprijin pentru combustibilii fosili. ·cantitatea de gaze cu efect de seră emise (în echivalent CO2, media ponderată) a întreprinderilor care beneficiază de sprijin în cadrul schemei se reduce cu cel puțin 30 %. Autoritățile slovace oferă asigurări cu privire la furnizarea în timp util a datelor pentru toate proiectele sprijinite până cel târziu la 30 iunie 2026 sau demonstrează că reducerile de emisii de gaze cu efect de seră urmează să fie furnizate pe baza parametrilor presupuși ai tehnologiilor sprijinite (pe baza certificatelor producătorilor) sau pe baza combinării celor două abordări. Cuantificarea preliminară a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră prin proiectele de decarbonizare se poate baza pe documente tehnice care menționează parametrii-cheie, consumul de energie și materiile prime ale tehnologiilor care beneficiază de sprijin. Autoritățile slovace comunică Comisiei scenariile de referință, precum și impactul preconizat al tehnologiilor care beneficiază de sprijin, în urma selectării proiectelor. |
|||
|
3 |
4 – decarbonizarea industriei – Investiții 1: Funcționarea schemei de decarbonizare a industriei |
Jalon |
Finalizarea punerii în aplicare a proiectelor de decarbonizare a industriei cofinanțate de Mecanismul de redresare și reziliență |
Adoptarea de către Ministerul Mediului a unei liste de proiecte de decarbonizare finalizate |
T2 |
2026 |
Ministerul Mediului adoptă o listă a proiectelor finalizate sprijinite prin schema de decarbonizare, care constituie baza pentru măsurarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul măsurii. Reducerea emisiilor se observă fie pe baza colectării de date pentru proiectele din cadrul schemei de decarbonizare, fie demonstrată prin parametrii presupuși ai tehnologiilor sprijinite în cadrul măsurii bazate pe certificate emise de producători sau prin combinarea ambelor abordări în raport cu obiectivul general de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 1 369 917 de tone de echivalent CO2, schema de decarbonizare asigură cel puțin reducerea cu 1 232 926 de tone de echivalent CO2. |
|||
|
4 |
4 – decarbonizarea industriei – Investiții 2: Asigurarea funcționării Inspectoratului slovac pentru mediu în ceea ce privește decarbonizarea |
Jalon |
Creșterea capacității de investiții pentru Inspectoratul slovac pentru mediu |
Finalizarea activităților de investiții în Mecanismul de redresare și reziliență de către Inspectoratul slovac pentru mediu |
T2 |
2025 |
Investițiile modernizează echipamentele, precum și instalațiile Inspectoratului slovac pentru mediu. Vehiculele noi de inspecție sunt echipate cu tehnologie de birou și de măsurare, în special pentru inspecția protecției aerului, a protecției apei și a gestionării deșeurilor. Investițiile aduc îmbunătățiri clădirilor Inspectoratului. |
|||
COMPONENTA 5: Adaptarea la schimbările climatice
Componenta 5 „Adaptarea la schimbările climatice” a planului slovac de redresare și reziliență vizează creșterea rezistenței ecosistemelor și a așezărilor umane la efectele negative ale schimbărilor climatice prin reforme ale sistemului de gestionare a apei, gestionarea terenurilor, protecția naturii și biodiversitate, punerea în aplicare a elementelor verzi în peisaj și investiții în impermeabilizarea apei, precum și dezvoltarea infrastructurii verzi, inclusiv plantarea.
Componenta include două reforme și o investiție.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Obiectivele acestei componente sunt coerente și fac parte din Strategia națională pentru politica de mediu până în 2030, Strategia de adaptare a Republicii Slovace la schimbările climatice, Viziunea și strategia de dezvoltare a Slovaciei până în 2030 – strategia de dezvoltare durabilă pe termen lung a Republicii Slovace – Slovacia 2030, precum și strategiile și obiectivele pe termen lung ale Uniunii Europene, în special Pactul verde european.
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma din 1 privind amenajarea peisajului.
Reforma oferă o bază pentru protejarea structurilor peisagistice, a stabilității ecologice și a biodiversității în documentația privind amenajarea teritoriului și în procesele ulterioare de aprobare pentru autorizarea clădirilor și a activităților. Împreună cu documentele metodologice și hărțile ulterioare, actul furnizează baza tehnică pentru documentația privind amenajarea teritoriului și procesele ulterioare de aprobare pentru autorizarea clădirilor și a activităților. Acest lucru are un impact semnificativ asupra menținerii structurilor peisagistice, a stabilității ecologice și a protejării biodiversității. Pierderea lor ar submina capacitatea de adaptare la schimbările climatice.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Reforma din 2 privind protecția naturii și gestionarea apei.
Reforma vizează îmbunătățirea stării habitatelor din zonele protejate, care garantează contribuția tot mai mare a acestora pe termen lung la protecția peisajului împotriva schimbărilor climatice și propria rezistență la efectele negative ale schimbărilor climatice. Până la 31 decembrie 2023, intră în vigoare o lege modificată privind protecția naturii și a peisajului și o legislație privind apa. Această legislație consolidează protecția instituțională a naturii, reduce la minimum conflictele de competență în cadrul zonelor protejate, simplifică sistemul de protecție, integrează rețelele de zone protejate (naționale, europene și internaționale) și creează condițiile pentru zonarea parcurilor naționale. Rezultatul este un sistem modern cu obiectivul principal de a proteja natura și biodiversitatea în teritoriile în cauză, asigurând o contribuție stabilă pe termen lung a ecosistemelor la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora. În același timp, reforma permite revitalizarea cursurilor de apă și creează spațiu pentru gestionarea ecologică, refacerea spațiului fluvial și protecția progresivă împotriva inundațiilor, ținând seama de protecția naturii și de retenția apei în mediul rural.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Investițiile 1 privind adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității.
Investiția urmărește să asigure contribuția durabilă pe termen lung a ecosistemelor la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora (atenuarea inundațiilor, prevenirea secetei) prin protejarea ecosistemelor. Realinierea proprietății face posibilă acoperirea noilor zone cu cel mai înalt grad de protecție, ceea ce sporește reziliența ecosistemelor. Limitarea exploatării forestiere și dezvoltarea conservării naturii fac posibilă prevenirea inundațiilor și a secetelor, transformarea regiunilor din utilizarea intensivă a resurselor naturale în turismul ușor, cu o valoare adăugată mai mare, consolidând în același timp serviciile ecosistemice. Cursurile de apă revitalizate, inclusiv zonele umede, asigură reținerea apei în mediul rural și eliberarea treptată a acesteia. Acestea devin elemente importante ale peisajului, sprijinind conservarea biodiversității și refacerea habitatelor.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Reforma 1: Reforma amenajării teritoriului |
Jalon |
reforma amenajării teritoriului |
intrarea în vigoare a Legii privind amenajarea teritoriului de către Parlament |
T4 |
2022 |
Până la 31 decembrie 2022, Ministerul Mediului pregătește un act care va fi apoi aprobat de Consiliul Național al Republicii Slovace. Actul este însoțit, până la 31 decembrie 2022, de elaborarea unei metodologii de evaluare a valorii peisajului și a ecosistemelor, care urmărește să asigure luarea în considerare a aspectelor legate de adaptarea la schimbările climatice în procesul decizional teritorial și în procedurile de construcție, promovând punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a inundațiilor bazate pe natură și a măsurilor de prevenire a secetei și a pierderii biodiversității. |
|||
|
2 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Reforma 2: Reformarea conservării naturii și a gospodăririi apelor în mediul rural |
Jalon |
Aplicarea mai eficientă a măsurilor de protecție a naturii în peisajele din zonele protejate și revitalizarea cursurilor de apă |
Intrarea în vigoare a Legii modificate privind protecția naturii și a peisajului și a legislației privind apa |
|
|
|
T4 |
2023 |
Ministerul Mediului pregătește o modificare a Legii privind protecția naturii, care va intra în vigoare în ianuarie 2022. Aceasta va fi urmată de elaborarea unei propuneri pentru un nou model de funcționare a zonelor protejate (până la 31 decembrie 2022 ) . Reforma gospodăririi apelor din țară va pregăti terenul pentru revitalizarea cursurilor de apă, sporind astfel protecția împotriva inundațiilor în țară. Ministerul Mediului elaborează un nou concept de politică în domeniul apei până la 31 decembrie 2022 și modifică Legea apelor până la 31 decembrie 2023, stabilind standarde tehnice care să permită revitalizarea cursurilor de apă într-un mod care să maximizeze retenția apei în țară, încetinirea scurgerilor de apă și refacerea rezervelor de apă subterană. |
|
3 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Reabilitarea cursurilor de apă (în km de cursuri de apă reabilitate) |
Număr |
0 |
52 |
T4 |
2024 |
Km de cursuri de apă reabilitate. Din obiectivul general de reabilitare a 57 km de cursuri de apă, se reabilitează cel puțin 52 km. Grupul de revitalizare pregătește prioritățile și identifică secțiuni precise pentru restabilirea fluxurilor. Pe baza documentației tehnice, solicitantul prezintă proiecte în mod continuu, începând cu 30 iunie 2022 și până la 31 decembrie 2023. |
|
|
4 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Reabilitarea cursurilor de apă (în km de cursuri de apă reabilitate) |
Km de cursuri de apă reabilitate |
Număr |
52 |
90 |
T2 |
2026 |
Km de cursuri de apă reabilitate. Din obiectivul general de reabilitare a 97 km de cursuri de apă, se reabilitează cel puțin 90 km. Grupul de revitalizare pregătește prioritățile și identifică secțiuni precise pentru restabilirea fluxurilor. Pe baza documentației tehnice, solicitantul prezintă proiecte pe bază continuă începând cu 30 iunie 2023 și până la 31 decembrie 2025. |
|
5 |
6 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Decontarea proprietății cu proprietarii privați de terenuri (în zona de teren stabilită în ha) |
Număr |
0 |
14000 |
T4 |
2023 |
Obiectivul general este de a ajunge la așezări imobiliare pentru o suprafață de 14 750 ha, iar așezările imobiliare sunt realizate pentru o suprafață de cel puțin 14 000 ha. Până la 30 iunie 2022, un grup de lucru din cadrul Ministerului Mediului și al ŠOP SR elaborează o metodologie pentru determinarea valorii și prețului terenului. Cererile de achiziționare de terenuri în zone protejate, în special în parcuri naționale, vor fi lansate pe baza suprafeței/teritoriilor în mod continuu, începând cu 31 martie 2023 și până la 30 iunie 2023. |
|
|
6 |
6 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Decontarea proprietății cu proprietarii privați de terenuri (în zona de teren stabilită în ha) |
Număr |
14000 |
27000 |
T4 |
2025 |
Obiectivul general este de a ajunge la așezări imobiliare pentru o suprafață de 29 509 ha, iar așezările imobiliare sunt realizate pentru o suprafață de cel puțin 27 000 ha. Până la 30 septembrie 2022, un grup de lucru din cadrul Ministerului Mediului și al ŠOP SR elaborează o metodologie pentru determinarea valorii și prețului terenului. Cererile de achiziționare de terenuri în zone protejate, în special în parcuri naționale, se lansează pe baza suprafeței/teritoriilor în mod continuu, începând cu 30 iunie 2022 și până la 30 decembrie 2025. |
|
|
7 |
6 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Lista proiectelor selectate pentru regiunile Muránska Planina și Polonina |
Număr |
0 |
2 |
T2 |
2022 |
Comitetul director selectează proiecte pentru două regiuni, Muránska Planina și Polonina, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” , pe baza unei discuții deschise cu actorii locali relevanți. |
|
COMPONENTA 6: ACCESIBILITATEA, DEZVOLTAREA ȘI CALITATEA EDUCAȚIEI FAVORABILE INCLUZIUNII
Obiectivul componentei este de a îmbunătăți accesibilitatea și caracterul incluziv al învățământului preșcolar și școlar general din Slovacia. Componenta va îmbunătăți accesul la învățământul preșcolar prin asigurarea faptului că copiii cu vârsta de 5 ani vor fi înscriși în sistemul preșcolar și prin introducerea dreptului legal la învățământul preșcolar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 3 ani. Componenta constă în reformarea sistemului de finanțare pentru învățământul preșcolar și introducerea sistemului de măsuri de sprijin educațional favorabile incluziunii. Componenta poate contribui la reducerea părăsirii timpurii a școlii prin promovarea sistemului de consiliere și consiliere școlară la nivelul învățământului secundar inferior și la îmbunătățirea incluziunii și a copiilor romi prin reducerea segregării în școli. Componenta trebuie să atenueze deficiențele în ceea ce privește rezultatele școlare cauzate de pandemie și să ajute copiii cu nevoi educaționale speciale prin măsuri de sprijin mai bine orientate.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei în ultimii doi ani, cu privire la necesitatea de a îmbunătăți calitatea și caracterul incluziv al educației la toate nivelurile și de a promova competențele. să îmbunătățească accesul la servicii de îngrijire a copiilor și la servicii de îngrijire de lungă durată care să fie de calitate și la prețuri abordabile; să promoveze integrarea grupurilor defavorizate, în special a romilor. (Recomandările specifice fiecărei țări 2/2019)
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de peste 5 ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar începând cu vârsta de 3 ani. Reforma introduce modificări ale dispozițiilor legislative relevante care introduc dreptul legal al copiilor cu vârsta de trei ani de a fi admiși la grădiniță sau la o altă instituție de învățământ preșcolar. Se preconizează că reforma va modifica finanțarea prescriptivă pentru grădinițe, pe baza costurilor reale cu personalul și a costurilor operaționale ale facilității în cauză. Personalul didactic și personalul specializat sunt obligați să își actualizeze competențele la o diplomă de învățământ superior în cadrul programului de predare pentru învățământul preșcolar și preșcolar. Reforma include, de asemenea, măsuri de creștere a capacității grădinițelor, astfel încât fiecărui copil cu vârsta cuprinsă între trei ani și cel care urmează învățământul obligatoriu să i se permită să participe la învățământul preșcolar până la 1 septembrie 2025. Obiectivul este de a asigura cel puțin 12 352 de locuri în instalații, realizând, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % în clădirile renovate.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în domeniul educației, inclusiv sistemul lor de finanțare. Reforma modifică definiția nevoilor educaționale speciale ale elevilor printr-o nouă definiție a copilului sau a elevului care se confruntă cu obstacole în calea accesului la educație, educație și învățare, care au nevoie de furnizarea și aplicarea unor măsuri de sprijin pentru a-și atinge potențialul educațional. Se creează un model vertical de sprijin prin introducerea de noi măsuri de sprijin eligibile pentru toți copiii. Pentru punerea în aplicare a reformei, profesorilor li se pun la dispoziție materiale pedagogice și metodologice prin programe de perfecționare. 10 000 de profesori și personal specializat vor participa la cursuri de formare și la alte activități de informare în cadrul acestei reforme.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Reforma 3: Reformarea sistemului de consiliere și prevenire și asigurarea colectării sistematice de date în domeniul promovării sănătății mintale pentru copii, elevi și studenți. Obiectivul reformei este de a transfera noile centre de consiliere și prevenire (CPP) pentru a funcționa mai aproape de școli. Prin modificarea actelor juridice respective, aceste centre oferă activități profesionale fără a defini un dezavantaj pentru sănătate, așa cum este cazul în prezent, care cauzează discriminare. O modificare a sistemului de consiliere este însoțită de măsuri de sprijin suplimentare, cum ar fi: modificarea modului de constituire a finanțării pe baza activităților profesionale.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Reforma 4: Punerea în aplicare a instrumentelor de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și de adaptare a programului de studii de tip F. Reforma constă în modificări ale dispozițiilor legislative relevante menite să sporească posibilitatea ca tinerii, fără a absolvi învățământul secundar inferior, să atingă un nivel superior de învățământ prin prevederea posibilității de a absolvi învățământul secundar inferior în școlile profesionale secundare (NSOV) în cadrul unui program combinat de doi ani și trei ani. Modificările legislative optimizează, de asemenea, programele de studii de tip F, extinzând obligația de a stabili planuri de performanță în învățământul secundar la disciplinele de învățământ profesional secundar inferior. Pe baza ofertei de pe piața forței de muncă, conținutul programelor de studii de tip F este apoi ajustat. Se preconizează că cel puțin 30 % din școlile profesionale gimnaziale (NSOV) se aliniază ofertei de pe piața forței de muncă până la 30 iunie 2025.
Se preconizează că punerea în aplicare a reformei va începe la 31 martie 2023 și se va încheia până la 30 iunie 2025.
Reforma 5: Promovarea desegregării școlare. Principalul obiectiv al reformei este de a introduce o definiție juridică a segregării care se preconizează că se va aplica în fiecare școală din Slovacia. Desegregarea în școli va fi pusă în aplicare prin dezvoltarea orientărilor metodologice pentru diferiții actori din domeniul educației (cum ar fi creatorii, școlile și instituțiile școlare, directorii și profesorii) pentru prevenirea și eliminarea educației segregate. Metodologia adoptată se aplică în fiecare școală.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Reforma 6: Măsuri compensatorii pentru a atenua impactul pandemiei asupra educației pentru elevii din învățământul primar și secundar. Reforma instituie un program de formare în special pentru elevii expuși riscului de eșec al examenelor școlare din cauza oportunităților limitate de a participa la educație în timpul pandemiei. Aceasta se concentrează în special asupra subiectelor din așa-numitele „domenii educaționale principale”. Selecția elevilor expuși riscului de eșec școlar, precum și comunicarea cu reprezentanții legali ai elevilor sunt furnizate de școală.
Pentru a aborda problema lipsei de date cuprinzătoare privind cursul de învățare la distanță, Ministerul Educației lansează un apel pentru efectuarea unei cercetări pedagogice ample pentru a analiza impactul pandemiei asupra educației și implicațiile acesteia pentru politicile educaționale.
Se preconizează că punerea în aplicare a reformei va începe la 30 septembrie 2021 și se va încheia până la 31 decembrie 2024.
Investiția 1: Eliminarea barierelor din clădirile școlilor. Obiectivul este de a elimina barierele fizice, informaționale și tehnologice din școala din 252 de școli secundare mari, pentru a le permite copiilor defavorizați să beneficieze de educație în mediul agreabil. Investiția este precedată de: 1) analiză complexă pentru a cartografia nevoile de eliminare a barierelor și pentru a furniza manualul. Manualul definește standarde pentru eliminarea barierelor pentru a răspunde nevoilor reale ale copiilor, elevilor și studenților cu dezavantaje pentru sănătate și pentru a respecta principiile proiectării universale.
Punerea în aplicare a investiției este prevăzută să înceapă până la 31 martie 2022 și trebuie finalizată până la 30 iunie 2025.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/
|
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
||||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
|||||||
|
1 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: 1.Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de trei ani |
Jalon |
Introducerea unor modificări juridice ale învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar începând cu vârsta de trei ani. |
Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 597/2003, a Legii nr. 596/2003, a Legii nr. 245/2008, a Legii nr. 138/2019, a modificării Regulamentului Guvernului nr. 668/2004 Coll., a Regulamentului Guvernului nr. 630/2008 Coll., modificarea Decretului nr. 1/2020. |
|
|
|
T4 |
2022 |
Se modifică dispozițiile relevante ale Legii nr. 597/2003 privind finanțarea școlilor primare, a școlilor secundare și a unităților școlare, Legea nr. 596/2003 privind administrația de stat în educație și autoguvernarea școlară și reevaluarea formulei din Regulamentul Guvernului nr. 668/2004, inclusiv o modificare a Regulamentului Guvernului nr. 630/2008 Coll. Se instituie un sistem de finanțare diferențiat și transparent pentru învățământul preșcolar pentru a asigura stabilitatea, reziliența și rezervarea fondurilor alocate educației. Eficacitatea modificărilor legislative introduse la 1.1.2023. Legea nr. 245/2008 introduce un drept legal universal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar pentru copiii cu vârsta de la patru ani și, ulterior, de la vârsta de trei ani. Legislația se adoptă până la 31 decembrie 2022, cu începere de la 1.1.2024 și 1.1.2025, și asigură suficiente locuri în grădiniță sau în alte instituții de învățământ preșcolar pentru toți copiii cu vârsta de la 4 ani (începând cu 09/2024) și, ulterior, de la vârsta de trei ani (începând cu 09/2025). Modificarea Legii nr. 138/2019 privind personalul didactic și profesional și modificarea Decretului nr. 1/2020 Coll. privind cerințele de calificare pentru personalul didactic și personalul specializat introduc condiția ca personalul pedagogic din grădinițe sau alți furnizori de învățământ preșcolar în calitate de cadru didactic să aibă o diplomă de învățământ superior în cadrul programului de învățământ preșcolar și preșcolar. Modificarea se adoptă până la 31 decembrie 2022, cu o dată de aplicare începând cu 1.1.2029. Profesorii cu experiență pedagogică la grădiniță de cel puțin 10 ani sunt recunoscuți ca îndeplinind o cerință de calificare definită. Pentru cadrele didactice cu o experiență profesională mai mică de 10 ani, inclusiv pentru absolvenții de învățământ profesional liceal care urmează să urmeze, se stabilește o condiție pentru admiterea la ciclul universitar relevant până în 1.1.2029. |
|
|
2 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: 1.Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de trei ani |
Țintă |
Rata de școlarizare în învățământul preșcolar pentru copiii cu vârsta de cinci ani |
% |
88 |
95 |
T3 |
2022 |
Pentru copiii cu vârsta de 5 ani, învățământul preșcolar este obligatoriu. În conformitate cu modificarea legii privind școlile, aceștia urmează studii preșcolare: (i) în grădinițe/grădinițe speciale incluse în rețeaua slovacă de școli și școli, (ii) în învățământul individual, de exemplu la cererea unui reprezentant legal la domiciliu, sau (iii) la înființarea unui furnizor de învățământ preșcolar înregistrat. |
||
|
3 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: 1.Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de peste 5 ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de 3 ani |
Țintă |
Numărul de capacități nou construite |
Număr |
0 |
12 352 |
T4 |
2025 |
Finalizarea capacității grădinițelor creează condițiile necesare pentru a solicita un drept legal la învățământul preșcolar pentru copiii cu vârsta de la patru ani și, ulterior, de la vârsta de trei ani. Obiectivul (12 352) este numărul estimat de instalații nou construite. Clădirile care fac obiectul renovării contribuie la tranziția verde prin realizarea a cel puțin 30 % din economiile de energie primară. |
||
|
4 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Jalon |
Adoptarea legii privind redefinirea conceptului de nevoi educaționale speciale și pregătirea materialului metodologic însoțitor pentru personalul didactic, personalul specializat și directorii unităților de învățământ. |
Adoptarea de către Parlament a amendamentului la Legea nr. 245/2008 Coll., Legea nr. 597/2003 Coll.; Modificarea Regulamentului Guvernului nr. 630/2008 și adoptarea de către guvern a materialului metodologic privind modelul vertical de măsuri de sprijin, material didactic și metodologic pentru predarea limbii slovace ca a doua limbă și introducerea sprijinului pentru copiii cu limbi materne diferite în educație |
|
|
|
T4 |
2022 |
Modificarea Legii nr. 245/2008 privind învățământul (împreună cu un nou decret separat) și modificarea Legii nr. 597/2003 privind finanțarea școlilor primare, a școlilor secundare și a instituțiilor de învățământ definesc copiii și elevii care se confruntă cu obstacole în calea accesului la educație și a dreptului lor la sprijin pentru educație prin măsuri de sprijin specifice. Regulamentul Guvernului slovac nr. 630/2008 se adaptează, care ține seama de diferitele particularități atunci când se calculează contribuția normativă prin intermediul coeficienților. Reforma necesită pregătirea materialului metodologic însoțitor. În același timp, fișele metodologice pentru profesori și fișele de lucru pentru elevi, care vizează dezvoltarea competențelor lingvistice ale copiilor și ale elevilor cu limbi materne diferite de limba de predare a școlii, sunt elaborate pentru diferite niveluri de competențe lingvistice și grupe de vârstă diferite. Materialele metodologice și didactice sunt publicate pe un portal web separat și sunt accesibile în mod liber tuturor actorilor relevanți din domeniul educației. |
|
|
5 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a redefinirii conceptului de nevoi educaționale speciale |
Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 245/2008 Coll., Legea nr. 597/2003 Coll.; |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificarea Legii nr. 245/2008 privind educația (împreună cu un nou decret separat) definește copiii și elevii care se confruntă cu obstacole în calea accesului la educație și a dreptului lor la sprijin pentru educație prin măsuri de sprijin specifice intră în vigoare până la 31 martie 2023. |
|
|
6 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Țintă |
Numărul de profesori formați și de personal specializat |
|
Număr |
0 |
10000 |
T4 |
2025 |
10 000 de profesori și personal specializat instruiți în cadrul programelor de dezvoltare profesională, formare continuă și activități de informare care vizează prezentarea unui nou model de măsuri de sprijin educațional eligibile, diagnosticarea nivelului competențelor lingvistice ale copiilor și elevilor și oferirea de sprijin copiilor și elevilor care se confruntă cu obstacole lingvistice în accesarea educației. |
|
|
7 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 3: Reforma sistemului de consiliere și prevenire și asigurarea colectării sistemice de date în domeniul promovării sănătății mintale pentru copii, elevi și studenți |
Jalon |
Intrarea în vigoare a legislației care creează un sistem cuprinzător de consiliere |
Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 245/2008 Coll. și a decretelor separate, modificări probabile și a Regulamentului Guvernului nr. 630/2008 Coll. |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificarea Legii nr. 245/2008 privind educația și formarea (împreună cu un nou decret separat) va înlocui conceptul actual de sistem de consiliere cu un sistem interconectat axat pe accesibilitate, complexitate și respectarea conținutului și a standardelor de performanță. Un sistem cuprinzător de consiliere și prevenire constă în noile centre de consiliere și prevenire (CPP), care oferă activități profesionale fără a defini o concentrare asupra grupurilor-țintă în funcție de dezavantajele pentru sănătate, cum este cazul în prezent, și anume astfel încât posibilitatea de a vizita centrul de consiliere și prevenire să nu fie determinată pe baza dezavantajului pentru sănătate al copilului. Activitățile profesionale se desfășoară în strânsă cooperare între echipele de sprijin din școli și școli, inclusiv o echipă multidisciplinară. Acest lucru creează condiții pentru un sprijin, asistență și intervenție intensive, oportune și de înaltă calitate pentru copii, elevi, studenți, reprezentanți legali, reprezentanți instituționali și alți omologi. Modificarea finanțării constă în stabilirea contribuției pe baza activităților profesionale desfășurate. În contextul modificării finanțării, ar putea fi necesară, de asemenea, modificarea Regulamentului Guvernului nr. 630/2008 de stabilire a defalcării fondurilor din bugetul de stat pentru școli și instituții de învățământ. |
|
|
8 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 4: Punerea în aplicare a instrumentelor de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și de adaptare a programelor de studiu de tip F |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative care vizează:• extinderea posibilității de a urma cursuri de învățământ secundar inferior în învățământul profesional secundar inferior (VET), optimizarea programelor NSOV ca răspuns la nevoile pieței forței de muncă și oferta de programe NSOV în raport cu nevoile educaționale ale grupului-țintă de elevi |
Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 245/2008, a Legii nr. 61/2015 și a modificării Decretului nr. 292/2019.Z. z. |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificarea Legii nr. 245/2008 privind educația și formarea (Legea privind școlile) prevede posibilitatea de a absolvi învățământul secundar inferior în învățământul profesional secundar inferior (NSOV) în cadrul unui program combinat de doi ani și trei ani (în funcție de anul în care elevul a terminat școala primară) prin intermediul unui examen de comitologie. Scopul este de a elimina așa-numitul „impas” din sistemul educațional și de a permite elevilor NSOV să finalizeze învățământul secundar inferior ca parte a unui program mai eficient. Există o acoperire mai mare a sistemului în ceea ce privește grupurile vulnerabile. Oferta de educație este adaptată la nevoile pieței forței de muncă. Modificarea Legii nr. 61/2015 privind educația și formarea profesională extinde obligația de stabilire a planurilor de performanță în învățământul secundar la învățământul profesional secundar inferior. Se modifică Decretul nr. 292/2019, care stabilește sistemul de planificare a performanței pentru programul de studii de tip F prin definirea unor criterii specifice. Acestea țin seama de particularitățile programului de studii de tip F, cum ar fi criteriile la nivel de școală (prestații, frecventare, rata de absolvire a școlii primare) și la nivelul sindicatului – rezultatele pe piața forței de muncă ale „absolvenților F”. |
|
|
9 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 4: Punerea în aplicare a instrumentelor de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și de adaptare a programelor de studiu de tip F |
Țintă |
Ponderea programelor de învățământ profesional secundar inferior (NSOV) optimizate ca răspuns la nevoile pieței forței de muncă |
|
% |
0 |
30 |
T2 |
2025 |
Procesul de optimizare se bazează pe rezultatele procesului de planificare a performanței programului de studii de tip F, care funcționează în cadrul unui regim special în comparație cu planul clasic de performanță. Pe baza ofertei de pe piața forței de muncă, conținutul programului de studii de tip F este apoi ajustat sau evaluat și, eventual, eliminat din sistemul de învățământ. |
|
|
10 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Jalon |
Adoptarea modificărilor legislative care introduc definiția segregării în școli în legislație și elaborarea de materiale metodologice pentru punerea în aplicare a desegregării |
Adoptarea de către Parlament a unei modificări a Legii nr. 245/2008 sau a Legii nr. 365/2004 și crearea și aprobarea de către Ministerul Educației a materialelor metodologice |
|
|
|
T3 |
2023 |
Modificările aduse legislației se referă la Legea împotriva discriminării (nr. 365/2004 Coll.) sau la Legea privind școlile (nr. 245/2008 Coll.) și la alte acte legislative referitoare la finanțarea și gestionarea școlilor. Definiția segregării determină în mod clar ce acte și omisiuni sunt considerate a fi segregare, pentru a evita interpretările diferite. Materialele metodologice oferă orientări privind prevenirea și eliminarea educației segregate pentru diferiții actori din domeniul educației (cum ar fi creatorii, școlile și instituțiile școlare, directorii și profesorii) în practică. |
|
|
11 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a definiției legislative a segregării în școli |
Intrarea în vigoare a unei modificări a Legii nr. 245/2008 sau a Legii nr. 365/2004 |
|
|
|
T3 |
2025 |
Actul normativ intră în vigoare la data de 1/9/2025. |
|
|
12 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Țintă |
Procentul de școli care aplică standarde de desegregare care provin din metodologia adoptată
|
% |
0 |
100 |
T4 |
2025 |
Metodologia se bazează pe legea aprobată intrată în vigoare până în T3 2025.
|
||
|
13 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 6: Măsuri compensatorii pentru atenuarea impactului pandemiei asupra educației pentru elevii din învățământul primar și secundar |
Țintă |
Numărul elevilor care participă la programe de formare |
|
Număr |
0 |
12000 |
T4 |
2022 |
12000 de elevi care participă la programe de formare. Ca prioritate, programul de învățământ va viza elevii care nu au putut participa pe deplin la educație în perioada de întrerupere a educației în școli în anii școlari 2019/2020 și 2020/2021 și care, prin urmare, sunt expuși în mod direct riscului de eșec școlar. Cursurile se desfășoară sub formă individuală sau de grup (în grupuri mici de până la cinci elevi) după-amiaza. Aceasta se concentrează în special asupra subiectelor din așa-numitele „domenii educaționale principale”. |
|
|
14 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Investiții 1: Eliminarea barierelor din clădirile școlilor |
Jalon |
Introducerea definiției standardului de eliminare a barierelor, crearea unui manual de eliminare a barierelor și cartografierea nevoilor școlare la toate nivelurile de educație |
Aprobarea de către Ministerul Educației a standardelor de eliminare a barierelor, a manualului de eliminare a barierelor și publicarea rezultatelor cartografierii nevoilor pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe |
|
|
|
T1 |
2022 |
Manualul definește standarde de eliminare a barierelor pentru a răspunde nevoilor reale ale copiilor, elevilor și studenților cu dezavantaje în materie de sănătate și pentru a respecta principiile proiectării universale. Acesta se bazează pe o abordare holistică care asigură participarea deplină la viața școlară (și anume, definirea unor standarde care creează un spațiu incluziv în întreaga școală și nu se concentrează doar pe înlăturarea celor mai mari obstacole, de exemplu în ceea ce privește accesul la școală). În plus față de standardele spațiale (de exemplu, specificațiile tehnice pentru lucrările de construcție), manualul definește, de asemenea, standarde pentru eliminarea barierelor din clădirilor școlare (cum ar fi cooperarea școlii cu experții și comunitatea). Ministerul Educației și Institutul de Cercetare privind Educația Incluzivă din Brno pregătesc o analiză a stadiului de eliminare a barierelor în școli în raport cu standardele stabilite și, pe baza acestora, acordă prioritate școlilor individuale pentru eliminarea barierelor. |
|
|
15 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Investiții 1: Eliminarea barierelor din clădirile școlilor |
Țintă |
Eliminarea barierelor arhitecturale ale școlilor secundare mai mari |
Număr |
0 |
252 |
T2 |
2025 |
Indicatorul cantitativ determină numărul școlilor secundare mai mari care au beneficiat de eliminarea barierelor. |
||
COMPONENTA 7: O EDUCAȚIE PENTRU SECOLUL 21
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență va introduce o reformă curriculară a școlilor primare și gimnaziale, creând noi conținuturi de învățare organizate în cicluri multianuale. Scopul este de a dezvolta gândirea critică și competențele non-tehnice ale elevilor, cum ar fi soluționarea problemelor, gestionarea informațiilor, lucrul în echipă, adresarea de întrebări, inițiativa și responsabilitatea, crearea și punerea în aplicare a unor proiecte personale. Acest lucru necesită furnizarea de manuale necesare pentru reînnoirea stocului actual și o schimbare a competențelor cadrelor didactice pentru a aplica aceste schimbări în practica de zi cu zi. În același timp, componenta consolidează calitatea competențelor personalului didactic și profesional și îi motivează pentru dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții. Accentul se pune, de asemenea, pe educația favorabilă incluziunii și pe dobândirea de competențe digitale.
Componenta include două reforme și două investiții.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice adresate Slovaciei cu privire la necesitatea de a consolida competențele digitale și de a asigura accesul egal la o educație de calitate. (Recomandările specifice fiecărei țări 2/2020) să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației la toate nivelurile și să promoveze competențele (Recomandările specifice fiecărei țări 2/2019).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Reforma conținutului și a formei educației (reforma programei și a manualului). Obiectivul reformei este de a crea noi programe de învățare. În loc să furnizeze informații gata pregătite, profesorii creează situații în care elevii pot interpreta informațiile în confruntarea cu viața reală. Reforma începe prin introducerea programelor de învățământ în învățământul primar și secundar inferior (pe bază de voluntariat) începând cu anul școlar 2023 și se încheie prin obligația de a adopta noua programă de învățământ în toate școlile primare în 2026.
Punerea în aplicare a reformei va fi sprijinită prin crearea celor 40 centre regionale care oferă sprijin școlilor în activitățile de mentorat, consiliere și consultare. Centrele pot fi formate din profesori, directori de școli, profesioniști din domeniul educației adulților, experți din sectorul terțiar și experți din facultăți care pregătesc profesorii din regiune.
Reforma necesită furnizarea de noi manuale. Pregătirea manualelor este sprijinită prin activitatea experților. Aprobarea manualelor, pe baza calității profesionale și educaționale, este asigurată printr-o clauză uniformă acordată de Ministerul Educației. Se instituie criterii stricte și transparente de evaluare inter pares. Școlile primesc o indemnizație pentru a cumpăra manuale în funcție de preferințele și cerințele lor din lista de manuale aprobată de minister.
Reforma are în vedere crearea unei platforme e-test 2.0 care să eficientizeze digitalizarea procesului educațional și să permită astfel testarea centrală a elevilor. Efectul măsurabil al acestei reforme poate fi examinarea finală a învățământului secundar superior, efectuată online în fiecare școală până la 31 decembrie 2025.
Ultimul jalon al acestei reforme trebuie să fie finalizat până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Pregătirea și dezvoltarea cadrelor didactice pentru noi conținuturi și forme de predare (schimbări în formarea din învățământul superior) și consolidarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice). Obiectivul acestei reforme este de a consolida calitatea competențelor personalului didactic și profesional și de a-i motiva pe aceștia pentru dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții. Se introduce o indemnizație financiară pentru îmbunătățirea competențelor profesorului. Se va pune accentul pe noile programe de învățământ, pe educația favorabilă incluziunii și pe dobândirea de competențe digitale. Până la sfârșitul anului 2023, cel puțin 60 % dintre cadrele didactice din învățământul primar și secundar inferior trebuie să fie instruite. Modificările legislative respective reglementează competențele și gama de furnizori de servicii de învățământ.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 1: Infrastructura digitală în școli. Obiectivul acestei investiții este de a crește procentul de școli cu acces complet la tehnologia digitală de la 30 % la cel puțin 90 % [în conformitate cu standardele TIC definite, bazate pe „sala de clasă înalt echipată și conectată” (HECC)]. Pentru a asigura transparența și rentabilitatea atunci când se achiziționează echipamente digitale pentru școli, achizițiile publice sunt coordonate la nivel central. Investiția are în vedere maximizarea ciclului de viață al echipamentelor digitale pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. Investițiile sunt împărțite în domenii principale:
·incluziune: investiția acoperă software-ul sau hardware-ul ajutoarelor compensatorii pentru elevii defavorizați.
·competențe pentru transformarea digitală: Investiția acoperă o sală de curs IT în proporție de 300 de studenți.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2: Finalizarea infrastructurii școlare. Prima parte a investiției vizează eliminarea tuturor școlilor cu două schimburi din Slovacia care pot contribui la o mai bună integrare a elevilor din medii defavorizate. Investițiile pot lua forma extinderii capacităților existente, a renovării și construirii de noi spații în 49 de școli care urmăresc în prezent cele două cursuri. Renovarea clădirilor este condiționată de realizarea, în medie, a cel puțin 30 % din economiile de energie primară.
A doua parte a investițiilor vizează școlile cu înscrierea copiilor proveniți din medii defavorizate din punct de vedere social, în care se creează noi biblioteci sau se renovează cele existente și se transformă în centre moderne de educație în școli. Bibliotecile școlare oferă un spațiu pentru predarea subiectelor, cercetare și lucrul în grup, redactarea de teme, realizarea de proiecte sau petrecerea timpului liber.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Jalon |
Aprobarea versiunii finale a noului curriculum pentru toate școlile primare și gimnaziale organizate în ciclurile de învățământ multianuale |
Aprobarea noului program național de învățământ primar și secundar inferior de către ministrul educației. |
|
|
|
T1 |
2023 |
În cadrul ciclurilor se pune în aplicare o programă integrată pentru școlile primare și gimnaziale. Ciclurile definesc obiective de învățare de bază pentru domenii, mai degrabă decât un conținut detaliat, creând astfel flexibilitatea de a elabora programe școlare la nivel de școală. Etapa de punere în aplicare începe în septembrie 2023, cu obligația de a transfera toate școlile primare într-o nouă programă de învățământ până în 09/2026. |
|
2 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Crearea unei rețele de centre regionale de sprijin |
Număr |
0 |
40 |
T3 |
2024 |
Centrele regionale de gestionare a programelor școlare și de sprijin pentru școli în vederea punerii în aplicare a schimbărilor sunt dezvoltate la nivel regional prin activități de mentorat, consiliere și consultare. În total, vor exista 40 centre (un centru pentru două județe) cu o echipă de profesori, directori de școli, alți specialiști în educația tinerilor și adulților, experți din sectorul terțiar și experți din cadrul facultăților care pregătesc profesorii din regiune. |
|
|
3 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Școli primare care pun în aplicare noua programă (în procente) |
% |
0 |
30 |
T4 |
2025 |
Cel puțin 30 % din școlile primare publice care pun în aplicare noua programă |
|
|
4 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Introducerea unei matura online (examen final pentru absolvenții învățământului secundar superior) |
% |
23 |
100 |
T4 |
2025 |
Proporția de matura (examenul final pentru absolvenții învățământului secundar superior) acceptată pe internet. |
|
|
5 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 2: Pregătirea și dezvoltarea cadrelor didactice pentru noi conținuturi și forme de predare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să consolideze calitatea competențelor personalului didactic și profesional și să îi motiveze pentru dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții |
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 138/2019 privind personalul didactic și profesional, Legea nr. 597/2003 Coll., Legea nr. 131/2002 privind învățământul superior, și Decretele nr. 244/2019 și nr. 1/2020 ale Ministerului Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă privind sistemul uniunilor de studii din Republica Slovacă. |
|
|
|
T1 |
2023 |
Modificările legislative aduc: ·Introducerea noilor programe de studiu care pregătesc viitorii profesori; ·un program de granturi pentru universități pentru a sprijini crearea de noi programe de învățământ. Aceasta include finanțarea pentru modificarea programelor care sprijină introducerea educației favorabile incluziunii, educația elevilor cu limbi materne diferite și dezvoltarea competențelor digitale în rândul elevilor care predau. ·O indemnizație pentru a motiva personalul didactic și profesional să continue dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții; · Reglementarea competențelor și a gamei de furnizori de educație de atestare, funcțională și de calificare în sectorul educației. ·noul model de acreditare a programelor de formare profesională. |
|
6 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 2: Pregătirea și dezvoltarea cadrelor didactice pentru noi conținuturi și forme de predare |
Țintă |
Procentul de profesori formați, în special în vederea pregătirii pentru noua programă de învățământ, educația favorabilă incluziunii și competențele digitale |
% |
0 |
60 |
T4 |
2023 |
Până la 31 decembrie 2023, cel puțin 60 % dintre profesori sunt formați. |
|
|
7 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 1: infrastructura digitală în școli |
Țintă |
Creșterea procentului de școli cu echipamente digitale de bază |
% |
30 |
90 |
T4 |
2024 |
||
|
8 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 2: Finalizarea infrastructurii școlare |
Țintă |
Eliminarea școlilor cu două schimburi |
Număr |
49 |
0 |
T2 |
2026 |
Obiectivul este de a elimina actuala operațiune în două schimburi în 49 de școli. Se solicită în mod specific școli cu două schimburi pentru a construi noi spații sau pentru a face reconstrucții ale spațiilor care nu sunt adecvate pentru a deservi elevii. Clădirile care fac obiectul renovării contribuie la tranziția verde prin realizarea a cel puțin 30 % din economiile de energie primară, care urmează să fie monitorizate prin certificate de economii de energie. |
|
|
9 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 2: Finalizarea infrastructurii școlare |
Țintă |
numărul de școli cu propria bibliotecă ca centru educațional sau cu o bibliotecă modernizată |
Număr |
0 |
200 |
T4 |
2024 |
Obiectivul este de a transforma bibliotecile școlare destinate centrelor educaționale din școlile la care participă peste 15 de elevi din medii socioeconomice slabe pentru a promova alfabetizarea la citire reprezintă o prioritate și trebuie să fie realizate prin renovarea clădirilor sau construirea clădirilor noi. În acest scop, trebuie să existe o cerere de propuneri specifică. Acest lucru va asigura accesul la cărți pentru elevi – 87 % dintre elevii provenind din medii defavorizate social și un total de 28 % dintre elevii care nu au acest acces în prezent. Obiectivul general este de a crea sau renova 211, cel puțin 200 de biblioteci sunt construite sau renovate. Clădirile care fac obiectul renovării contribuie la tranziția verde prin realizarea a cel puțin 30 % din economiile de energie primară care urmează să fie monitorizate prin certificate de economii de energie. |
|
COMPONENTA 8: ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR UNIVERSITĂȚILOR SLOVACE
Obiectivul principal al acestei componente a planului slovac de redresare și reziliență este de a îmbunătăți calitatea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior (IIS). Se introduce noua formă de finanțare a programelor de licență profesională și a programelor terțiare de scurtă durată pentru a adapta mai bine programele de studiu la nevoile pieței forței de muncă. Pentru a îmbunătăți calitatea științei, se stabilește o evaluare sistemică a performanței care sprijină noul sistem de acreditare. Componenta consolidează reforma gestionării universităților, conferind mai multă putere rectorului și consiliului de administrație, precum și instituind un sistem care stimulează fuziunile instituției de învățământ superior pentru a reduce costurile administrative și a crea efectul de propagare pozitivă a difuzării cunoștințelor în rândul entităților.
Componenta include cinci reforme și o investiție.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei în ultimii doi ani, cu privire la necesitatea de a îmbunătăți calitatea și caracterul incluziv al educației la toate nivelurile și de a promova competențele. (Recomandarea specifică fiecărei țări 2/2019), precum și pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate. (Recomandările specifice fiecărei țări 2/2020)
Există o legătură strânsă cu alte componente, în special cu cele legate de cercetare și inovare (componentele 9 și 17), recalificare și satisfacerea nevoilor pieței forței de muncă (componenta 10).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Modificarea finanțării universităților prin introducerea unor contracte de performanță. Un nou instrument – contractele de performanță – va fi introdus în sistemul juridic pentru a sprijini crearea de profiluri și diversificarea universităților pe baza punctelor lor forte și a potențialului lor specific de dezvoltare. Contractele de performanță urmează să fie semnate de Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă (MŠVVaŠ SR) cu universitățile publice. Pe baza acordului cu universitățile, se stabilesc obiective care sunt monitorizate prin metoda U-Multirank (metodologia unificată pentru realizarea evaluării performanței) și care se bazează pe un obiectiv pe termen lung în domeniul universităților și al nevoilor naționale.
Se preconizează că implementarea reformei va începe la 31 decembrie 2022 și se va încheia până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2: Introducerea unui sistem de evaluare periodică a performanței științifice. Obiectivul reformei este de a introduce un sistem de evaluare periodică a performanțelor științifice ale universităților. Ministerul elaborează, în cooperare cu părțile interesate, o metodologie de evaluare a performanței științifice și o introduce în sistemul juridic. Evaluarea performanței este organizată de minister, fie direct, fie prin intermediul unei instituții autonome, astfel încât evaluarea să se bazeze pe principiile independenței și transparenței. Grupul de evaluare este format din cercetători de excelență naționali și străini. Evaluarea se bazează pe sisteme de evaluare de înaltă calitate din străinătate, Cadrul britanic de excelență în cercetare (REF) fiind principala sursă de inspirație și utilizând parametri specifici adaptați la situația instituțiilor slovace pentru a evalua calitatea rezultatelor în domeniu.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Reforma 3: O nouă abordare a acreditării învățământului superior. Obiectivul reformei este de a stabili noile standarde și criterii de acreditare a programelor de învățământ care înăspresc condițiile pentru garantarea și furnizarea programelor de studiu, îmbunătățesc calitatea acestora și introduc procese de monitorizare a calității pe termen lung. Un nou sistem impune ca universitățile să implice studenții, părțile interesate externe (în special angajatorii) în elaborarea, monitorizarea și ajustarea programelor de învățământ și ca universitățile să monitorizeze îndeaproape progresul și nevoile studenților, asimilarea absolvenților și satisfacția generală a studenților. Agenția slovacă de acreditare pentru învățământul superior (SAAVŠ) asigură supravegherea externă a punerii în aplicare a acestor norme. În mod implicit, SAAVŠ utilizează evaluatori și practicieni străini pentru evaluarea programelor universitare. Se preconizează că cel puțin 90 % dintre universități solicită verificarea conformității sistemelor interne de calitate și a programelor de studii cu standardele de acreditare.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2022.
Reforma 4: Reforma guvernanței universităților. Reforma prin modificarea Legii privind învățământul superior sporește puterea rectorului și a consiliului de administrație, astfel încât aceasta să reflecte mai bine responsabilitatea și să permită o mai mare flexibilitate în cadrul instituției de învățământ superior. Reforma elimină, de asemenea, restricțiile privind numirea profesorilor și profesorilor (cerința actuală privind o procedură de abilitare sau de inaugurare suplimentară și diplomele de lector și profesor), promovând astfel deschiderea mediului academic atât pentru candidații profesioniști, cât și pentru cei străini. Recrutarea de posturi de conducere universitară (rector, decan de facultate) este profesionalizată și ia forma unor concursuri generale sau audieri publice. În plus, experții trebuie să poată participa la concursuri generale pentru posturi vacante. Legea privind învățământul superior elimină condiția ca personalul care ocupă posturi de profesor și lector să aibă o diplomă științifică/pedagogică.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
Reforma 5: Concentrarea excelentelor capacități educaționale și de cercetare. Obiectivul reformei este de a promova reunirea universităților în unități mai mari. Există peste 30 de universități în slovacă, cu capacități de cercetare fragmentate și cu o cooperare insuficientă cu mediul de afaceri. Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă (MŠVVaŠ SR) aprobă o foaie de parcurs pentru două unități mari de instituții de învățământ superior și, ulterior, pentru următorul grup de universități.
Se preconizează că implementarea reformei va începe la 31 decembrie 2021 și se va încheia până la 30 iunie 2026.
Investiția 1: Sprijin pentru investiții pentru dezvoltarea strategică a universităților.
Investițiile se bazează în principal pe reforma 5 care vizează fuzionarea potențialului de excelență al universităților. Investițiile pot fi canalizate prin două scheme diferite. Prima care sprijină proiecte de dezvoltare a infrastructurii de cercetare, educație și cazare cu valoare adăugată ridicată pentru cercetarea de excelență, cum ar fi: modernizarea spațiilor existente sau noi pentru concentrarea cercetării și studiilor doctorale de excelență, inclusiv a cercetătorilor străini, modernizarea spațiilor existente sau noi pentru predarea practică în cadrul cursurilor de licență profesională, eliminarea barierelor și digitalizarea. A doua schemă sprijină gestionarea proiectelor pe baza foii de parcurs aprobate. Domeniul de aplicare al investițiilor este stabilit în planul legat de procesul de reunire a unităților universitare.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 1: Schimbarea finanțării pentru universități, inclusiv introducerea contractelor de performanță |
Jalon |
Introducerea contractelor de executare |
Încheierea acordului general al Ministerului Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă (MŠVVaŠ SR) cu universitățile |
|
|
|
T4 |
2022 |
Contractele de performanță sprijină crearea de profiluri și diversificarea universităților pe baza punctelor lor forte, a potențialului lor de dezvoltare, a reducerii numărului de programe de învățământ, precum și a concentrării resurselor. Printre altele, obiectivul este de a crește proporția programelor de licență orientate profesional din învățământul superior public de la 4 % la 10 % până în T4 2024. |
|
2 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 1: Schimbarea finanțării pentru universități, inclusiv introducerea contractelor de performanță |
Țintă |
Contracte de performanță semnate cu universități publice (în procente) |
N/A |
% |
0 |
90 |
T4 |
2023 |
Cel puțin 90 % din contractele de performanță semnate. |
|
3 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 2: Introducerea unui sistem de evaluare periodică a performanțelor științifice |
Jalon |
Definirea sistemului de evaluare periodică a performanțelor științifice introdus prin Legea nr. 172/2005 |
Intrarea în vigoare a Legii nr. 172/2005 privind evaluarea performanțelor științifice și metodologia pentru evaluarea periodică a performanței științifice |
|
|
|
T1 |
2022 |
Se instituie un sistem de evaluare periodică a performanțelor științifice ale universităților, cu participarea evaluatorilor internaționali, pentru a asigura diversificarea universităților în ceea ce privește calitatea performanței lor științifice în domenii individuale și identificarea unor echipe de cercetare excelente în universități individuale. Prin urmare, evaluarea trebuie să fie universală pentru universități, dar și pentru alte instituții de cercetare (SAV, alte instituții de cercetare private și private). |
|
4 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 2: Introducerea unui sistem de evaluare periodică a performanțelor științifice |
Țintă |
Numărul de evaluări efectuate |
Număr |
0 |
20 |
T4 |
2022 |
Obiectivul se referă la toate universitățile publice. |
|
|
5 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 3: O nouă abordare privind acreditarea învățământului superior |
Țintă |
Procentul universităților solicită verificarea conformității sistemelor interne de calitate și a programelor de studiu cu standardele |
% |
0 |
90 |
T4 |
2022 |
Cel puțin 90 % dintre universități au solicitat o verificare a conformității sistemelor lor interne de calitate și a programelor lor de studii cu noile standarde de acreditare. Noile standarde de acreditare înăspresc standardele și condițiile pentru garantarea și punerea în aplicare a programelor de studiu. Sunt necesare cinci cadre universitare cu rezultate științifice de înaltă calitate pentru acreditare, precum și pentru punerea în aplicare a unui sistem educațional de calitate axat pe studenți. Evaluatorii străini sunt, de asemenea, implicați în mod regulat în evaluarea conformității cu standardele de acreditare pentru calitatea educației. Norme mai stricte conduc la o reducere a numărului de programe de studiu, la o mai mare diversificare și la crearea de profiluri, precum și la o mai bună orientare a studenților, întrucât universitățile se concentrează asupra programelor în care pot oferi cea mai înaltă calitate a educației. |
|
|
6 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 4: Reforma gestionării universităților |
Jalon |
Reforma sistemului de management al instituțiilor de învățământ superior |
Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 131/2002 privind învățământul superior, |
|
|
|
T4 |
2021 |
Modificarea Legii nr. 131/2002 privind învățământul superior va reforma sistemul de management al universităților. Modificarea Legii privind învățământul superior consolidează competențele rectorului și ale consiliului de administrație, a căror componență este reformată, se modifică modul de alegere a rectorului, se deschide mecanismul posturilor funcționale și se simplifică cerințele privind organizarea internă a mediului academic, asigurând autonomia școlilor și libertatea științei.
Consolidarea competențelor Consiliului de administrație abordează aspecte legate de guvernanța strategică a Universității, în timp ce participarea reprezentanților statului este limitată în așa fel încât administrația centrală să nu poată prelua controlul consiliului de administrație. Libertatea universitară nu este afectată în niciun fel. |
|
7 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 5: Concentrarea excelentelor capacități educaționale și de cercetare |
Jalon |
Început reunirea universităților în unități mai mari |
O foaie de parcurs aprobată de Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă (MŠVVaŠ SR) care regrupează foaia de parcurs pentru cel puțin 2 de unități universitare. |
|
|
T4 |
2021 |
O foaie de parcurs aprobată de grupare pentru cel puțin 2 de unități universitare. Foaia de parcurs dezvoltă calendarul și diferitele etape care conduc la crearea unei legături între instituțiile de învățământ superior. Procesul de finanțare mixtă în sine este sprijinit prin investiții din mecanismul fondului de redresare, precum și prin contracte de performanță din cauza costurilor directe de tranzacționare (cum ar fi unificarea sistemelor informatice), inclusiv pentru construirea de noi capacități de infrastructură (cum ar fi eliminarea suprapunerilor și unificarea siturilor în cauză, nu trebuie să fie pur și simplu în măsură să transfere locurile de muncă și trebuie construite noi capacități). |
|
|
8 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 5: Concentrarea excelentelor capacități educaționale și de cercetare |
Jalon |
Finalizarea procesului de fuzionare a unităților de cercetare |
Procesul de conectare formală a fost finalizat pentru cel puțin 2 de unități de învățământ superior. [COM: SK urmează să furnizeze |
|
|
|
T2 |
2026 |
Proces de conectare formală finalizat pentru cel puțin 2 de unități de învățământ superior, confirmat de noul statut al universităților comune. |
|
9 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Investiții 1: sprijin pentru dezvoltarea strategică a universităților |
Jalon |
cel puțin 2 cereri de propuneri încheiate pentru sprijinirea dezvoltării strategice a universităților |
Atribuirea contractelor în urma cererilor de propuneri |
|
|
|
T3 |
2022 |
2 cererile de propuneri pentru sprijinirea dezvoltării strategice a universităților, astfel cum sunt descrise în reforma din 5, trebuie să prevadă: a) Subprogramul pentru dezvoltarea universităților sprijină proiectele de infrastructură pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educație și cazare cu o valoare adăugată ridicată pentru excelența în cercetare și internaționalizare: de exemplu, modernizarea spațiilor existente sau noi pentru concentrarea cercetării și studiilor doctorale de excelență, inclusiv a cercetătorilor străini, modernizarea spațiilor existente sau noi pentru predarea practică în cadrul cursurilor de licență profesională, modernizarea spațiilor existente sau noi pentru instalațiile interioare, eliminarea barierelor și digitalizarea modernă a clădirilor. b) Programul pentru dezvoltarea universităților sprijină gestionarea proiectelor și investițiile induse prin reunirea universităților. După aprobarea foii de parcurs și în funcție de fezabilitatea și ambiția acesteia, precum și de justificarea investițiilor necesare și de asigurarea sustenabilității lor continue, aceasta include un plan de investiții legat de procesul de reunire a unităților universitare. |
|
10 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Investiții1: sprijin pentru dezvoltarea strategică a universităților |
Țintă |
zonă universitară reconstruită și dormitoare cu economii de energie primară de peste 30 % (în m²) |
Număr |
0 |
262647 |
T2 |
2026 |
Obiectivul este de 291 830 m², dar trebuie reconstruită o suprafață universitară de cel puțin 262 647 m², inclusiv cămine universitare, economiile de energie primară reprezentând peste 30 % și urmând a fi monitorizate prin certificate de economisire a energiei. |
|
COMPONENTA 9: O gestionare și o consolidare a C & d & I mai eficiente
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență abordează blocajele structurale importante din ecosistemul slovac de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), cum ar fi fragmentarea guvernanței CDI, cooperarea insuficientă între mediul privat și cel academic, internaționalizarea și finanțarea CDI. Obiectivul pe termen mai lung este de a stimula participarea privată la CDI printr-o creștere a cheltuielilor private pentru dezvoltare rurală.
Componenta vizează consolidarea performanței CDI și a potențialului de inovare, care reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru o creștere economică competitivă și durabilă. Măsurile propuse se axează pe consolidarea guvernanței CDI, a coordonării generale, a impactului și a eficacității investițiilor în CDI, precum și pe încurajarea cooperării între sectorul public și cel privat și a investițiilor private. Măsurile sprijină excelența în cercetare și internaționalizarea, precum și atragerea și păstrarea talentelor în știință și inovare. Obiectivul schemelor de investiții este de a genera noi proiecte CDI în sectoare-cheie ale economiei, cu potențial de transformare, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă cu o valoare adăugată mai mare și pentru a stimula creșterea ecosistemului de inovare la nivel național și regional.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta este alcătuită din 2 de reforme și 7 de investiții, care sunt strâns legate între ele. Reformele CDI sunt concepute astfel încât să fie o condiție prealabilă pentru o absorbție eficientă și eficace a investițiilor.
Toate schemele de investiții respectă principiile de „a nu aduce prejudicii semnificative” care impun investiții neutre din punct de vedere tehnologic la nivelul aplicațiilor și exclud zonele potențial dăunătoare, cum ar fi combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval . Lansarea tuturor cererilor competitive de propuneri include criterii de eligibilitate care să asigure conformitatea proiectelor selectate cu principiile privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
Investițiile și reformele contribuie la recomandările specifice fiecărei țări adresate Slovaciei în ultimii doi ani, la necesitatea de a „concentra politica legată de investiții asupra cercetării și inovării” (recomandările specifice fiecărei țări 2/2019), de a „concentra investițiile asupra tranziției verzi și digitale” (specific fiecărei țări Recommendation3/2020) și de a „consolida coordonarea și elaborarea politicilor” (recomandările specifice fiecărei țări 4/2020).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Reforma guvernanței, evaluarea și sprijinirea științei, cercetării și inovării.
Reforma se axează pe modificarea legislației relevante în materie de CDI, care consolidează structura de guvernanță a CDI, consolidează și profesionalizează coordonarea interministerială a politicilor CDI. Noua structură de guvernanță este alcătuită din guvernul slovac, Consiliul Guvernamental pentru Știință, Tehnologie și Inovare și secretariatul creat în cadrul Biroului guvernamental. Reforma se bazează pe 5 piloni: I) strategie și coordonare supraguvernamentală puternică, ii) standarde transversale eficace pentru instrumentele de sprijin, iii) consolidarea agențiilor de granturi și consolidarea expertizei acestora, iv) aplicarea principiilor bunei guvernanțe și eficienței și v) un sistem unificat de evaluare instituțională și de finanțare instituțională a CDI. Revizuirea legislației (Legea nr. 172/2005) este propusă de Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului și intră în vigoare până la 31 martie 2022. Reforma include adoptarea unei noi strategii naționale pentru CDI pentru a oferi o direcție strategică de politică, obiective și instrumente care să se aplice tuturor tipurilor de sprijin public, inclusiv fondurilor naționale și ale UE într-un mod coerent și complementar. Guvernul adoptă strategia până la 30 septembrie 2022. Pentru a reduce la minimum ineficiențele, principiile bunei guvernanțe și finanțării eficiente se traduc într-o metodologie de aplicare ex ante a investițiilor în CDI. Noua strategie și noile măsuri în materie de CDI țin seama de strategia revizuită de specializare inteligentă pentru a încuraja concentrarea tematică, precum și de recomandările unor studii recente, cum ar fi OCDE, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a investițiilor în CDI și „lecțiile învățate” din perioadele de programare ale politicii de coeziune. Procesul de evaluare este reformat pentru a crește gradul de utilizare a evaluatorilor și a proceselor administrative străine.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 septembrie 2022.
Reforma 2: Reforma organizării și finanțării instituțiilor de cercetare, în special a Academiei slovace de științe.
Reforma vizează finalizarea transformării Academiei slovace de știință (SAS) într-o organizație publică pentru a permite stimularea finanțării din surse multiple și a cooperării cu sectorul privat. Reforma va fi posibilă printr-o revizuire a celor două acte legislative (Legea nr. 133/2002 privind SAS și Legea nr. 243/2017 privind instituțiile publice de cercetare) propuse de Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului. Aceasta permite SAS să intre în relații comerciale și de proprietate legate de CDI, cu protecția deplină a drepturilor de proprietate intelectuală și a câștigurilor financiare.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
Investiția 1: Promovarea cooperării internaționale și a participării la proiectele Orizont Europa și EIT.
Participarea la cooperarea internațională, cum ar fi programele-cadru de cercetare ale UE, este foarte scăzută, iar Slovacia ocupă în prezent locul 24 în UE în ceea ce privește finanțarea UE primită prin programul Orizont 2020. Obiectivul investiției este de a permite o mai mare participare a instituțiilor slovace, a cercetătorilor și a întreprinderilor slovace la proiecte de vârf ale Spațiului european de cercetare (SEC). Se lansează cel puțin trei cereri de proiecte pentru următoarele scheme:
·Proiecte atribuite prin „marca de excelență”/proiecte de tip „prag” (cum ar fi bursele post-doctorale Marie Sklodowska-Curie, Teaming, programul Consiliului European pentru Cercetare cu evaluarea A în a doua rundă).
·Proiecte care participă la programul Consiliului european pentru inovare cu premiul „Marca de excelență” din regiunea Bratislava.
·„Corelarea granturilor acordate institutelor de cercetare sau întreprinderilor cu resursele generate în cadrul programului Orizont 2020/Orizont Europa.
·Sprijin sub formă de granturi pentru pregătirea candidaturilor din cadrul programului Orizont 2020/Orizont Europa.
Abordarea generală constă în sprijinirea proiectelor de înaltă calitate, care primesc un punctaj foarte ridicat în cadrul programelor ERA, dar care nu beneficiază de finanțare. Se preconizează că investiția va avea ca rezultat cel puțin 48 de candidaturi și proiecte care participă la programele Orizont Europa.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Sprijinirea cooperării dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de C & D.
Investiția vizează mobilizarea participării private la CDI și creșterea ponderii întreprinderilor inovatoare, în special în domeniul inovării digitale. Acesta sprijină un rol mai amplu al sectorului privat, consolidarea capacităților, precum și colaborarea în rețea cu organizațiile de cercetare . Se lansează cel puțin cinci cereri de propuneri pentru următoarele scheme:
·„Granturi echivalente” acordate institutelor de cercetare pentru a mobiliza resurse obținute din sectorul privat în cadrul colaborării în domeniul cercetării. Acest sistem încurajează organizațiile academice și de cercetare să caute mai multe parteneriate private.
·Stagii de doctorat și de personal între întreprinderi și organizații de cercetare academică, inclusiv conducerea comună a doctoranzilor.
·Sisteme de sprijin pentru „voucher” – pentru a facilita transferul de cunoștințe, tehnologii și inovare și pentru a consolida cooperarea cu sectorul de afaceri. Se propun trei tipuri de sisteme de bonuri valorice: i) voucher pentru inovare — pentru a stimula cooperarea IMM-urilor cu organizațiile de cercetare sau cu municipalitățile, ii) voucherul digital — pentru a stimula digitalizarea serviciilor și proceselor pentru IMM-uri și întreprinderi și iii) voucherul de brevete — pentru a promova protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
·Măsura creării a cel puțin două „consorții transformatoare și inovatoare” vizează generarea de noi proiecte CDI în sectoare-cheie ale economiei cu cel mai mare potențial de inovare (cum ar fi mobilitatea inteligentă, tehnologiile ecologice), în principal în regiunile Košice și Bratislava.
Obiectivul general este de a sprijini 5 900 de proiecte, fiind sprijinite cel puțin 5 500 de proiecte de cooperare între întreprinderi, mediul academic și organizațiile de BR, precum și cupoane valorice.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 3: Excelența științifică.
Rata internaționalizării mediului de cercetare este foarte scăzută, doar 2 % din personalul universitar provine din străinătate. Investiția vizează crearea unui mediu competitiv pe plan internațional pentru cei mai buni oameni de știință, atât în ceea ce privește salariile, cât și disponibilitatea unor sisteme de cercetare atractive. Se lansează cel puțin 6 cereri de propuneri pentru următoarele scheme:
·Burse pentru cercetători de nivel excelent în diferite etape ale carierei R1 — R4 (cercetători în prima etapă, cercetători recunoscuți, cercetători recrutați, cercetători principali).
·Granturi pentru cercetare „în stadiu incipient”. Programul este conceput pentru a oferi tinerilor cercetători posibilitatea de a demara activități de cercetare în propriul lor domeniu.
·„Stimularea” capitalului completează schemele existente de finanțare a cheltuielilor de capital ale proiectelor de cercetare.
·Cererile de propuneri specifice pentru proiecte mari de cercetare sprijină echipele de excelență în domenii CDI definite strategic și consolidează capitalul uman al CDI. Se preconizează că cel puțin 15 de proiecte de cercetare de înaltă calitate vor fi selectate și finalizate.
Obiectivul general este de a sprijini 1060 de cercetători excelenți, cel puțin 1000 de cercetători excelenți fiind sprijiniți în cadrul unor scheme diferite.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2026.
Investiția 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei.
Schema de investiții vizează îmbunătățirea sinergiilor în materie de CDI între nivelul național și nivelul UE. Se lansează cereri de propuneri tematice pentru a sprijini tranziția verde, precum și reziliența și adaptarea la schimbările climatice, în conformitate cu subiectele preconizate în cadrul priorităților tematice ale programului Orizont Europa, cum ar fi energia fără emisii de dioxid de carbon, electrificarea, hidrogenul, tehnologiile pentru baterii și combustibilii alternativi, procesele și materialele industriale cu emisii scăzute și bioeconomia. Accentul se va pune pe întregul ciclu de cercetare și inovare (nivelul de pregătire tehnologică 1-9), cu cea mai mare alocare direcționată către proiecte demonstrative și niveluri de maturitate tehnologică mai avansate (TRL). Obiectivul general este de a finaliza 30 de proiecte, cel puțin 27 proiecte fiind finalizate în cadrul cererilor de propuneri până la 30 iunie 2026.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 5: Cercetare și inovare pentru digitalizarea economiei.
Investiția vizează sprijinirea tranziției către economia digitală. Cererile de propuneri tematice care urmează să fie lansate în 2022 vor fi canalizate către subiectele preconizate în cadrul priorităților tematice ale programului Orizont Europa, cum ar fi tehnologiile digitale și industriale esențiale, internetul obiectelor, inteligența artificială și robotica, și vor acoperi întregul ciclu de cercetare și inovare (nivelurile de pregătire tehnologică 1-9). Obiectivul general este de a finaliza 155 de proiecte, cel puțin 140 proiecte fiind finalizate în cadrul cererilor de propuneri până la 30 iunie 2026.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 6: Instrumente financiare de sprijinire a inovării.
Investiția intenționează să crească în mod considerabil ponderea întreprinderilor inovatoare, în special în ceea ce privește inovațiile digitale și ecologice și investițiile în întreprinderi cu un potențial tehnologic și inovator semnificativ. Investiția de capital acoperă o etapă timpurie (faza inițială), precum și faza de creștere (cum ar fi fondurile cu capital de risc) a ciclului de viață al întreprinderilor și este pusă în aplicare prin intermediari financiari. Pentru a stimula IMM-urile să participe la proiecte ecologice și digitale, se propune crearea unei forme rambursabile de finanțare prin intermediul produselor de împrumut. Împrumuturile verzi și digitale permit combinarea împrumutului/creditului cu finanțarea prin granturi.
Pentru a respecta Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01)), strategiile de investiții care descriu utilizarea instrumentelor financiare necesită aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea sustenabilității pentru InvestEU și/sau aplică lista de excludere și impun respectarea legislației relevante a UE și a celei naționale în materie de mediu. Strategia de investiții, inclusiv cerințele de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, se reflectă în mod corespunzător într-un acord contractual între autoritățile slovace și partenerii/intermediarii financiari de implementare.
Obiectivul general este de a sprijini 165 de întreprinderi, cel puțin 150 de întreprinderi fiind sprijinite prin instrumente financiare sub formă de aporturi de capital și de microcredite până la 30 iunie 2026.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 7: Sistemul informatic de acordare a granturilor pentru dezvoltare rurală.
Obiectivul investiției strâns legate de reforma din 1 este de a crea un sistem informatic unificat pentru a accelera evaluarea cererilor de propuneri de granturi. Sistemul informatic va avea următoarele funcționalități: i) un modul care face legătura între registrul personalului din învățământul superior și personalul din domeniul CDI și din alte sectoare, ii) un modul de înregistrare a organizațiilor de dezvoltare rurală, iii) modularitatea sistemului pentru utilizarea flexibilă a diferitelor sisteme de evaluare, iv) un modul pentru a corela registrul de rezultate din publicații atât pentru evaluarea proiectelor, cât și pentru raportarea rezultatelor proiectelor și v) interacțiunile cu sistemul politicii de coeziune – modulul „FESI ITMS” și vi) modularitatea care permite stabilirea unei cereri variabile (cum ar fi proiectele VEGA).
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Reforma 1: Reforma guvernanței, evaluarea și sprijinirea științei, cercetării și inovării |
Jalon |
Reforma guvernanței și sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării. |
Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 172/2005
|
|
|
|
T1 |
2022 |
Modificarea legii consolidează rolul de coordonare al noii structuri de guvernanță pentru cercetare, dezvoltare și inovare (cum ar fi definirea rolului Consiliului pentru știință, tehnologie și inovare al guvernului slovac și al secretariatului acestuia, aflat în subordinea Biroului guvernamental). Legea reglementează diferite tipuri de sprijin public pentru a asigura coordonarea și coerența intervențiilor publice. Aceasta va permite integrarea treptată a proceselor și evaluarea de către experți a proiectelor de dezvoltare rurală, simplificarea și standardizarea proceselor de evaluare a proiectelor de dezvoltare rurală de către agenții. |
|
2 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Reforma 1: Reforma guvernanței, evaluarea și sprijinirea științei, cercetării și inovării |
Jalon |
Conceperea strategiei naționale globale în materie de CDI |
Adoptarea strategiei naționale de CDI de către guvern |
|
|
|
T3 |
2022 |
Guvernul aprobă Strategia națională pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pentru a deveni un document global pentru toate finanțările publice ale CDI până în 2030. Aceasta reflectează asupra experiențelor anterioare și oferă cadrul orizontal pentru integrarea strategiilor existente (cum ar fi strategia de specializare inteligentă). Acesta oferă un cadru strategic și o direcție pentru politica CDI, definește obiectivele și măsurile necesare pentru atingerea acestora. |
|
3 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Reforma 2: Reforma organizării și finanțării instituțiilor de cercetare din afara mediului de afaceri, în special Academia Slovacă de Științe |
Jalon |
Reforma Academiei slovace de științe (SaS) |
Intrarea în vigoare a unei modificări a Legii nr. 133/2002 privind SAS și a unei modificări a Legii nr. 243/2017 privind instituția publică de cercetare |
|
|
|
T4 |
2021 |
Intrarea în vigoare a modificărilor la legi, care vor transforma Academia Slovacă de Științe (SAS) într-o instituție publică care permite finanțarea din surse multiple, inclusiv din sectorul privat, asigurând în același timp protecția deplină a proprietății intelectuale și profitabilitatea financiară. |
|
4 |
19 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 1: Promovarea cooperării internaționale și a participării la proiectele Orizont Europa și EIT |
Jalon |
Lansarea de cereri de proiecte pentru a sprijini participarea actorilor slovaci la Orizont Europa |
Lansarea de cereri de proiecte pentru a sprijini participarea actorilor slovaci la Orizont Europa |
|
|
3 |
T4 |
2022 |
Se lansează cel puțin trei cereri de proiecte pentru a sprijini participarea actorilor slovaci la programele Orizont Europa în cadrul următoarelor scheme: • Schema de sprijinire a pregătirii candidaturilor pentru Orizont Europa • Schema de sprijinire a proiectelor care au obținut o marcă de excelență sau un punctaj ridicat • „granturi corespunzătoare” pentru proiectele de succes din H2020/Orizont Europa |
|
5 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 1: Promovarea cooperării internaționale și a participării la proiectele Orizont Europa și EIT |
Țintă |
Sprijin financiar pentru candidaturi și proiecte care participă la programele Orizont Europa, în cadrul cererilor de propuneri finanțate de Fondul de redresare. |
|
Sume (milioane EUR) |
0 |
43 |
T2 |
2026 |
Din obiectivul global, o sumă de 46 300 000 EUR, cel puțin 43 000 000 EUR, este plătită proiectelor selectate în cadrul cererilor de propuneri care vizează creșterea participării la programele Orizont Europa. Se preconizează că investiția va avea drept rezultat: • cel puțin 48 de candidaturi și proiecte care participă la programele Orizont Europa • cel puțin 1600 granturi pentru a sprijini pregătirea cererilor de finanțare a proiectelor |
|
6 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Jalon |
Lansarea de cereri de proiecte pentru a sprijini cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de C & D și cupoane valorice |
Lansarea cererilor de proiecte sprijină cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de C & D și cupoanele valorice |
|
|
5 |
T4 |
2022 |
În conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” , se lansează cel puțin cinci cereri de proiecte pentru a sprijini cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală și pentru a sprijini sistemele de vouchere: • „corelarea” granturilor acordate institutelor de cercetare pentru a mobiliza resurse din sectorul privat în cadrul colaborării în domeniul cercetării. • Stagii și personal pentru doctoranzi între întreprinderi și organizațiile de cercetare academică • înființarea de consorții de „transformare și inovare” • Scheme de sprijin pentru cupoane valorice, care includ vouchere pentru inovare, vouchere digitale și vouchere de brevete |
|
7 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Țintă |
Numărul de proiecte colaborative și de cupoane valorice sprijinite |
|
Numărul de proiecte |
0 |
2660 |
T4 |
2024 |
Obiectivul general este de a sprijini 2950 de proiecte, cel puțin 2 660 de proiecte de cooperare între întreprinderi, universități și organizații de BR, precum și cupoane valorice: Se preconizează că investiția va avea drept rezultat: • Înființarea a cel puțin 2 consorții „transformatoare și inovatoare ” • 2 000 proiecte de colaborare sprijinite în cadrul granturilor corespunzătoare • 50 stagii (temporare) sprijinite între întreprinderi și organizații academice de cercetare • Sunt livrate 500 de bonuri inovatoare și de brevete și 400 de bonuri digitale |
|
8 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Țintă |
Numărul de proiecte colaborative și de cupoane valorice sprijinite |
|
Numărul de proiecte |
2600 |
5500 |
T2 |
2026 |
Obiectivul general este de a sprijini 5 900 de proiecte, cel puțin 5 500 de proiecte de cooperare între întreprinderi, universități și organizații de BR, precum și cupoane valorice: Se preconizează că investiția va avea drept rezultat: • Cel puțin 2 consorții „transformatoare și inovatoare ” sunt operaționale • 4 000 proiecte de colaborare sprijinite în cadrul granturilor corespunzătoare • 100 stagii sprijinite între întreprinderi și organizații academice de cercetare • Sunt livrate și finalizate 500 de certificate inovatoare, 500 de brevete și 800 de bonuri digitale |
|
9 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru sprijinirea cercetătorilor de excelență |
Lansarea de cereri de proiecte în sprijinul cercetătorilor de nivel excelent |
|
|
6 |
T4 |
2022 |
Se lansează cel puțin șase cereri de proiecte pentru a sprijini cercetătorii de nivel excelent, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în cadrul următoarelor scheme: • burse pentru programe doctorale de excelență • Burse postdoctorale • Burse pentru cercetători principali •• • Proiecte mari pentru cercetători de nivel excelent • Granturi pentru cercetare „în stadiu incipient” • Stimularea capitalului pentru schemele de sprijin pentru dezvoltare rurală existente |
|
10 |
9o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Țintă |
Numărul de cercetători de nivel excelent sprijiniți
|
|
Număr de cercetători |
0 |
650 |
T1 |
2024 |
Obiectivul general este de a sprijini 715 de cercetători, cel puțin 650 de cercetători excelenți fiind sprijiniți în cadrul cererilor de propuneri. Se preconizează că investiția va avea drept rezultat: • Selectarea a 15 burse mari pentru echipe de cercetători de nivel excelent Sprijin pentru: • 425 burse pentru cercetători în diferite etape ale carierei (R1R4) • 200 granturi pentru cercetare „în stadiu incipient” pentru tinerii cercetători • 90 proiecte de stimulare a capitalului
|
|
11 |
9o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Țintă |
Numărul de cercetători de nivel excelent sprijiniți
|
|
Număr de cercetători |
650 |
1000 |
T1 |
2026 |
Obiectivul general este de a sprijini 1060 de cercetători, cel puțin 1000 de cercetători excelenți fiind sprijiniți în cadrul cererilor de propuneri. Se preconizează că investiția va avea drept rezultat: • 425 burse pentru cercetători în diferite etape ale carierei (R1R4) • 500 granturi pentru cercetare „în stadiu incipient” pentru tinerii cercetători • 120 proiecte de stimulare a capitalului • Sunt puse în aplicare 15 de granturi mari pentru cercetători de nivel excelent |
|
12 |
9o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției verzi |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției verzi |
|
|
2 |
T4 |
2022 |
Se lansează cel puțin două cereri de proiecte tematice axate pe cerere, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, abordând provocările tranziției verzi, decarbonizării, rezilienței și adaptării la schimbările climatice. Sprijinul este direcționat către subiecte care sunt prevăzute în prioritățile tematice ale programului Orizont Europa, cum ar fi: • Energie fără emisii de dioxid de carbon • electrificare • Hidrogen, tehnologii pe bază de baterii și combustibili alternativi • Procese și materiale industriale cu emisii scăzute • Bioeconomie, agricultură și silvicultură durabile. Cererile de proiecte acoperă întregul ciclu de cercetare și inovare (nivelurile de maturitate tehnologică 1-9). |
|
13 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte selectate care abordează provocările tranziției verzi |
|
Numărul de proiecte |
0 |
27 |
T4 |
2024 |
Obiectivul general este de a selecta 30 de proiecte, dintre care cel puțin 27 de proiecte sunt selectate în cadrul cererilor de propuneri care abordează provocările tranziției verzi și ale decarbonizării. Proiectele se aprobă în diferite etape ale nivelurilor de pregătire tehnologică (TRL -1-9) |
|
14 |
9o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte care abordează provocările tranziției verzi, care sunt finalizate |
|
Numărul de proiecte |
0 |
27 |
T2 |
2026 |
Obiectivul general este de a finaliza 30 proiecte, cel puțin 27 proiecte selectate în cadrul cererilor de propuneri fiind finalizate. |
|
15 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției digitale |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției digitale |
|
|
2 |
T4 |
2022 |
Se lansează cel puțin două cereri de proiecte tematice axate pe cerere, în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, abordând provocările transformării digitale și contribuind la îndeplinirea ambițiilor CE în ceea ce privește autonomia digitală. Sprijinul este direcționat către subiecte în conformitate cu prioritățile tematice ale programului Orizont Europa, cum ar fi: • Tehnologiile digitale esențiale (cum ar fi securitatea cibernetică; tehnologiile cuantice pentru securitatea cibernetică, senzorii și internetul obiectelor; microelectronică și componente electronice și soluții cloud) • Inteligența artificială și robotica Cererile de proiecte acoperă întregul ciclu de cercetare și inovare (nivelul de pregătire tehnologică 1-9). |
|
16 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte CDI selectate în cadrul cererilor de propuneri care abordează provocările transformării digitale. |
|
Numărul de proiecte |
0 |
140 |
T4 |
2024 |
Obiectivul general este de a selecta 155 proiecte, cel puțin 140 proiecte fiind selectate în cadrul cererilor de propuneri de proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările legate de transformarea digitală la diferite niveluri de pregătire tehnologică (TRL -1-9).
|
|
17 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte CDI care abordează provocările transformării digitale, care sunt finalizate |
|
Numărul de proiecte |
0 |
140 |
T2 |
2026 |
Obiectivul general este de a finaliza 155 proiecte, cel puțin 140 proiecte selectate în cadrul cererilor de propuneri fiind finalizate.
|
|
18 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 6: Instrumente financiare de sprijinire a inovării |
Jalon |
Lansarea și punerea în aplicare a instrumentelor financiare de sprijinire a inovării |
Lansarea fazei de investiții a instrumentelor financiare pentru a sprijini inovarea în conformitate cu strategia de investiții |
|
|
2 |
T4 |
2022 |
În faza de investiții se lansează cel puțin două instrumente financiare, în conformitate cu o strategie de investiții/un acord contractual, care respectă Orientările tehnice „A nu cauza prejudicii semnificative” (2021/C58/01), care impun verificarea durabilității, criterii de excludere a investiției și conformitatea cu legislația relevantă a UE și națională în materie de mediu. Aspectul principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” se reflectă în mod corespunzător în acordul contractual dintre autoritățile slovace și partenerii /intermediarii financiari de implementare. Instrumentele financiare sprijină inovarea în întreprinderi și includ următoarele scheme: • Aportul de capital la începutul ciclului de viață al întreprinderii • Aportul de capital pentru întreprinderile aflate în faza de creștere • microcredite care acoperă creditele „verzi” și „digitale” |
|
19 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 6: Instrumente financiare de sprijinire a inovării |
Țintă |
Numărul de întreprinderi sprijinite prin instrumente financiare |
|
Număr de societăți |
0 |
150 |
T2 |
2026 |
Obiectivul general este de a sprijini 165 de întreprinderi, cel puțin 150 de întreprinderi, care sunt sprijinite prin instrumente financiare sub formă de aporturi de capital și de microcredite. Se estimează că 40 de întreprinderi beneficiază de o injecție de capital și 125 de întreprinderi beneficiază de împrumuturi „verzi” sau „digitale”. |
|
20 |
9 o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 7: IT sprijină un sistem unic de granturi pentru dezvoltare rurală |
Jalon |
Proiectarea noului sistem de informații D pentru evaluarea schemelor de granturi |
Primele cereri de propuneri de granturi puse în aplicare în noul sistem de informare privind evaluarea granturilor pentru dezvoltare rurală |
|
0 |
1 |
T1 |
2023 |
Un nou sistem de informații pentru evaluarea granturilor pentru dezvoltare rurală este operațional și va fi testat prin intermediul primelor cereri de propuneri. Se preconizează că sistemul informatic va avea următoarele caracteristici specifice: • un modul care face legătura între registrul personalului din învățământul superior și personalul din domeniul CDI și din alte sectoare; • un modul de înregistrare a organizațiilor de dezvoltare rurală; • modularitatea sistemului pentru utilizarea flexibilă a diferitelor sisteme de evaluare; • un modul care face legătura între registrul de rezultate publicat atât pentru evaluarea proiectului, cât și pentru raportarea rezultatelor proiectului; • interacțiunile cu sistemul informatic al politicii de coeziune și • modularitatea care permite setări variabile ale apelurilor |
COMPONENTA 10: ATRAGEREA ȘI PĂSTRAREA TALENTELOR
Obiectivul acestei componente a planului slovac de redresare și reziliență este de a elabora politici eficace de promovare a mobilității studenților și a forței de muncă, de a motiva în mod activ experții străini cu înaltă calificare (inclusiv resortisanții slovaci), studenții și antreprenorii să se stabilească în Slovacia. Scopul acestor măsuri este necesitatea de a atrage și de a păstra capitalul uman esențial pentru dezvoltarea economică a Slovaciei. Obiectivul autorităților este de a crește, pe o perioadă de cinci ani, ponderea resortisanților străini cu înaltă calificare în forța de muncă de la 0,5 % la 1 % și de a stabili echilibrul dintre studenții care pleacă și cei care vin în instituțiile de învățământ superior slovace.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Măsurile din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei, în special în ceea ce privește „îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației la toate nivelurile și promovarea competențelor” și „promovarea integrării grupurilor defavorizate” (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019), precum și „reziliența sistemului de sănătate în domeniul forței de muncă din domeniul sănătății” (Recomandarea specifică fiecărei țări 1, 2020).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Reforma legislației în materie de reședință și de muncă
Procedurile aplicabile permiselor de muncă și de ședere în Slovacia sunt, în general, solicitante atât pentru lucrător, cât și pentru întreprindere și tind să fie lungi. Scopul acestei reforme este de a scurta și simplifica în mod semnificativ aceste proceduri pentru resortisanții țărilor terțe cu înaltă calificare, inclusiv pentru membrii familiilor acestora.
Reforma utilizează sistemul accelerat existent pentru vizele naționale (D) în interesul țării, deschizându-l unei noi categorii de resortisanți cu înaltă calificare din țări terțe care caută un loc de muncă. Această categorie de lucrători este scutită de obligația de a dovedi că are un loc de muncă garantat înainte de intrarea în țară și este autorizată să înceapă să lucreze cu o viză națională (D) imediat după găsirea unui loc de muncă. Se asigură compatibilitatea cu revizuirea Directivei privind cartea albastră.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2022.
Reforma 2: Simplificarea regimului de recunoaștere a calificărilor și calificărilor profesionale pentru exercitarea profesiilor reglementate
Această reformă simplifică recunoașterea calificărilor educaționale de către lucrătorii străini, pentru a facilita stabilirea acestora în Slovacia.
Pentru țările care au încheiat un acord bilateral privind recunoașterea calificărilor, solicitanții sunt scutiți de obligația de a furniza un atestat al acreditării universității pentru a furniza educația relevantă. În plus, capacitatea Centrului de recunoaștere a recunoașterii educației va fi consolidată pentru a accelera procesul de recunoaștere a calificărilor pentru toate țările.
În ceea ce privește calificările medicilor, reforma:
-să reducă termenele de recunoaștere a diplomelor enumerate în anexa 3 la Legea privind furnizorii de asistență medicală de la trei luni la o lună. Recunoașterea automată a specializărilor coordonate la nivelul UE pentru medici și stomatologi;
-să reducă termenele de recunoaștere a diplomelor care nu sunt enumerate în anexa 3 la Legea privind furnizorii de asistență medicală, eliberate de autoritățile competente în temeiul legislației statelor membre, de la trei luni la două luni;
-reducerea termenelor pentru recunoașterea diplomelor eliberate de autoritățile competente în temeiul legislației țărilor terțe de la trei luni la două luni. Să adapteze termenele pentru recunoașterea diplomelor eliberate într-o altă țară de la patru luni la două luni;
-să extindă instituția stagiilor temporare dincolo de actuala perioadă de criză, prin modificarea articolul 30a din Legea privind furnizorii de servicii medicale.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2022.
Investiția 1: Instrumente de sprijin și asistență pentru persoanele returnate, lucrătorii cu înaltă calificare din țări terțe și membrii familiilor acestora și studenții străini din învățământul superior care studiază în Slovacia
Scopul acestei investiții este de a contribui la integrarea lucrătorilor cu înaltă calificare, a persoanelor returnate din străinătate și a membrilor familiilor acestora.
Investițiile sprijină programele de integrare pentru grupurile țintă de studenți străini, lucrători cu înaltă calificare, membrii familiilor acestora și persoanele returnate din străinătate, inclusiv prin finanțarea de proiecte. Se creează un cadru juridic pentru „ghișeele unice” (centre care oferă consultanță cuprinzătoare și servicii care facilitează stabilirea în Slovacia și începerea unei cariere), urmate de înființarea a trei astfel de centre. Competențele lingvistice ale personalului din sectorul public (în special ale personalului de prim contact) și consolidarea capacităților acestora în ceea ce privește consilierea în materie de integrare pentru străini vor fi consolidate prin formare.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2025.
Investiția 2: Consolidarea relațiilor cu diaspora, sprijinirea inițiativelor cetățenești
Scopul acestei măsuri este de a consolida relațiile cu slovacii din străinătate, inclusiv cu membrii noii diaspora, de a crește probabilitatea întoarcerii lor acasă și de a-și utiliza know-how-ul pentru a moderniza Slovacia. Obiectivul nu este de a împiedica circulația lucrătorilor cu înaltă calificare, ci mai degrabă de a promova „circulația creierelor”.
Investițiile sprijină promovarea oportunităților de carieră în Slovacia, inclusiv prin intermediul platformelor digitale care conțin informații relevante pentru întoarcerea acasă. Acesta sprijină, de asemenea, activitățile inițiativelor neguvernamentale cu experiență în acest domeniu și parteneriatele dintre inițiativele guvernamentale și cele neguvernamentale.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2026.
Investiția 3: Burse pentru studenții talentați autohtoni și străini
Programul de burse sprijină financiar studenții talentați în trei grupuri:
(a)cei mai talentați absolvenți de liceu slovaci – măsurați în funcție de gradul de absolvire a învățământului liceal, punând accentul pe specializări cu o proporție mai mare pentru a părăsi Slovacia (matematică, limbi străine);
(b)cei mai talentați studenți din străinătate – măsurați prin teste internaționale standardizate;
(c)studenți peste medie provenind din medii dezavantajate din punct de vedere social și economic sau care aparțin unor grupuri defavorizate specifice (cum ar fi orfanii, copiii din centrele pentru copii și familii sau așa-numiții studenți de primă generație) – măsurat în funcție de gradul lor de absolvire a liceului.
Sistemul acordă burse studenților selectați în primii trei ani ai diplomei de licență. Se acordă un stimulent financiar pentru universitățile care primesc studenții, pe care acestea îl pot utiliza pentru a sprijini studenții de nivel excelent la al doilea ciclu sau pentru programe de integrare și dezvoltare a carierei pentru studenții autohtoni sau străini excelenți.
Sistemul va fi operațional în perioada 2022-2027 (adică burse valabile până în 2029). Planul de redresare și reziliență sprijină studenții care intră între 2022 și 2024 de ani, în timp ce alte surse financiare sunt utilizate în măsura în care se acordă un astfel de sprijin cel puțin până la sfârșitul anului 2027.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2024.
Investiția 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic
Obiectivul acestei investiții este de a sprijini internaționalizarea universităților și a instituțiilor de cercetare din Slovacia.
Guvernul adoptă o strategie pentru internaționalizarea universităților, care include sprijin pentru programele universitare comune, măsuri de atragere a studenților și a cadrelor universitare străine și punerea în aplicare a principiilor strategiei de cercetare în domeniul resurselor umane (HRS4R).
Investițiile sprijină:
-măsuri sistemice, cum ar fi audituri de calitate și scheme de sprijin pentru dezvoltarea universităților, bazate pe rezultatele auditului;
-sprijin pentru programele de mobilitate a studenților (burse CEEPUS, burse pe baza acordurilor bilaterale, programul național slovac de burse);
-promovarea învățământului superior și științific slovac în străinătate și sprijinirea creării de rețele internaționale de universități slovace.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 1: Reforma legislației în materie de reședință și de muncă |
Jalon |
Sistem de definire a unei noi categorii de solicitanți de viză națională (D). |
Adoptarea sistemului printr-o rezoluție a guvernului și intrarea în vigoare. |
|
|
|
T1 |
2022 |
Se introduce o nouă categorie de vize cu înaltă calificare care caută un loc de muncă scutit de obligația de a dovedi un loc de muncă garantat înainte de intrarea în Slovacia. Persoanele trebuie să poată începe imediat să lucreze cu o viză națională (D). Măsura vizează categorii precum absolvenții de universități de vârf la nivel mondial (indiferent de domeniu); absolvenți de studii superioare ai principalelor universități și instituții de cercetare din lume (indiferent de domeniu); alte grupuri selectate în funcție de interesele economice ale Slovaciei (de exemplu, experți IT, experți în sectoare cu valoare adăugată ridicată, medici). |
|
2 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 1: Reforma legislației în materie de reședință și de muncă |
Jalon |
Facilitarea întoarcerii în țară și creșterea atractivității țării pentru străinii cu legături familiale |
Adoptarea de către Parlament și intrarea în vigoare |
|
|
|
T1 |
2022 |
Modificarea Legii nr. 40/1993 privind cetățenia slovacă, care facilitează întoarcerea în țară și sporește atractivitatea țării pentru străinii care au legături familiale cu Slovacia. Modificarea introduce un regim simplificat de obținere a cetățeniei prin eliminarea cerinței privind o perioadă minimă de ședere în Slovacia.
|
|
3 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 2: Simplificarea regimului de recunoaștere a calificărilor și calificărilor profesionale pentru exercitarea profesiilor reglementate |
Jalon |
Simplificarea recunoașterii calificărilor educaționale și profesionale |
Adoptarea de către Parlament și intrarea în vigoare |
|
|
|
T1 |
2022 |
Modificarea Legii nr. 422/2015 privind recunoașterea titlurilor de studii și recunoașterea calificărilor profesionale permite: • Facilitarea recunoașterii diplomelor/documentelor de formare pentru țările cu care Slovacia a încheiat acorduri bilaterale în domeniul recunoașterii diplomelor/documentelor de formare, prin reducerea documentelor necesare din partea solicitantului (de exemplu, certificate universitare de competență pentru furnizarea educației relevante); • Consolidarea competențelor Centrului de recunoaștere a calificărilor (SUDV) pentru recunoașterea documentelor de validare a absolvirii învățământului superior și pentru țările din afara Spațiului european al învățământului superior (SEIS) fără un acord bilateral, care accelerează și simplifică în mod semnificativ procesul în comparație cu situația actuală, în care singurele instituții eligibile sunt universitățile pentru a facilita recunoașterea diplomelor/documentelor pentru țările cu care Slovacia are acorduri bilaterale privind recunoașterea diplomelor/documentelor de formare. Modificarea Legii nr. 578/2004 privind furnizorii de asistență medicală, profesioniștii din domeniul sănătății, organizațiile profesionale din sectorul sănătății permite: • reducerea termenului de recunoaștere a documentelor de formare suplimentară pentru cadrele medicale cu înaltă calificare; • Prelungirea stagiului temporar pentru medici dincolo de pandemie |
|
4 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 1: Instrumente de sprijin și asistență pentru persoanele returnate, lucrătorii cu înaltă calificare din țări terțe și membrii familiilor acestora și studenții străini din învățământul superior care studiază în Slovacia |
Țintă |
Numărul de ghișee unice pentru integrare în Slovacia |
Număr |
0 |
3 |
T4 |
2023 |
Centre pe deplin funcționale (ghișee unice) care oferă consiliere cuprinzătoare și servicii care facilitează stabilirea în Slovacia |
|
|
5 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 1: Instrumente de sprijin și asistență pentru persoanele returnate, lucrătorii cu înaltă calificare din țări terțe și membrii familiilor acestora și studenții străini din învățământul superior care studiază în Slovacia |
Țintă |
Numărul de străini care utilizează serviciile Centrului de informare privind migrația al OIM |
Număr |
0 |
7000 |
T1 |
2025 |
În perioada 2022-2024, din obiectivul general de 7500 de beneficiari, cel puțin 7000 de beneficiari vor beneficia de serviciile Centrului de informare privind migrația al OIM în vederea integrării lor pe piața muncii și în societate (consiliere, cursuri de limbă, promovarea orientării socioculturale). Aceasta include studenții străini, lucrătorii cu înaltă calificare, membrii familiilor și străinii care aparțin grupurilor selectate definite în Rezoluția din 1, ținând seama de interesele economice ale Republicii Slovace. |
|
|
6 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 2: Consolidarea relațiilor cu diaspora, sprijinirea inițiativelor cetățenești |
Țintă |
Numărul de evenimente sprijinite care consolidează relațiile cu diaspora |
Număr |
0 |
200 |
T1 |
2026 |
Programul sprijină 200 evenimente sociale cu scopul de a consolida relațiile cu slovacii din străinătate. Evenimentele sprijinite vizează creșterea impactului altor reforme și al investițiilor între componente, cum ar fi: • Să promoveze efectul modificării Legii privind șederea străinilor, care facilitează întoarcerea și crește atractivitatea țării pentru străinii care au legături familiale cu Slovacia. • Sprijinirea investițiilor 4, și anume mobilitatea în ambele sensuri a studenților și internaționalizarea mediului academic • Sprijinirea impactului investițiilor în alte componente, de exemplu C & D & I, prin încurajarea cooperării între instituțiile de cercetare naționale europene și alte instituții de cercetare în care diaspora slovacă este activă, precum și prin creșterea gradului de sensibilizare cu privire la oportunitățile de carieră în Slovacia. |
|
|
7 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 3: Burse pentru studenții talentați autohtoni și străini |
Țintă |
Numărul burselor acordate studenților talentați. |
Număr |
0 |
4500 |
T4 |
2024 |
Din obiectivul general de 4800 de burse motivaționale, acordă cel puțin 4500 de burse motivaționale celor mai talentați studenți naționali, celor mai talentați talente din străinătate și studenților talentați defavorizați din punct de vedere social. |
|
|
8 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Jalon |
Strategia de internaționalizare a universităților |
Adoptarea strategiei de către guvern |
|
|
|
T4 |
2021 |
Adoptarea unei strategii de internaționalizare pentru universități, cu scopul de a propune măsuri de sprijinire a pregătirii programelor de studiu comune, de a atrage studenți și cadre universitare străine sau de a pune în aplicare schimbări instituționale sistemice în universitățile slovace. |
|
9 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Țintă |
Numărul de proiecte sprijinite pentru promovarea sau dezvoltarea internaționalizării universităților și a instituțiilor de cercetare |
Număr |
0 |
28 |
T4 |
2025 |
Din obiectivul general de 31 de proiecte, sprijinirea a cel puțin 28 proiecte de promovare sau dezvoltare a internaționalizării universităților și a institutelor de cercetare, prin: – punerea în aplicare a unor strategii instituționale de internaționalizare la nivelul universităților (cum ar fi pregătirea de noi programe în limbi străine, îmbunătățirea gradului de pregătire a profesorilor/doctoranzilor interni din învățământul superior pentru a funcționa într-un cadru internațional); creșterea ratei de finanțare pentru programele de burse; sprijinirea participării universităților la târguri străine și la evenimente de recrutare a studenților; promovarea Slovaciei la evenimente internaționale. |
|
|
10 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Țintă |
Persoane/luni care beneficiază de sprijin pentru programe de burse de mobilitate externă |
Persoană-lună care beneficiază de sprijin |
9976 |
17 600 |
T1 |
2026 |
Creșterea cumulativă a numărului de proiecte de mobilitate sprijinite în cadrul burselor CEEPUS, al burselor acordate pe baza contractelor bilaterale și al programului național slovac de burse de la un număr anual de 2494 la 4440 de persoane-lună pentru perioada 2022-2025 |
|
COMPONENTA 11: ASISTENȚĂ MEDICALĂ MODERNĂ ȘI ACCESIBILĂ
Obiectivul acestei componente a planului slovac de redresare și reziliență este de a crea o rețea de spitale modernă, accesibilă și eficientă, care să ofere asistență medicală de calitate, un mediu atractiv pentru personal, procese eficiente și o gestionare sănătoasă. Obiectivul este, de asemenea, de a spori disponibilitatea serviciilor medicale de urgență, pe baza nevoilor noii rețele de spitale, și de a consolida asistența medicală primară, care este menită să fie un punct esențial de integrare pentru îngrijirea pacienților.
Componenta include cinci reforme și cinci investiții.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta abordează recomandarea specifică fiecărei țări nr. 1 din 2020, care se referă la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate în domeniul forței de muncă din domeniul sănătății, al produselor medicale critice și al infrastructurii; și îmbunătățirea furnizării de asistență medicală primară și a coordonării între tipurile de asistență medicală.
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Optimizarea rețelei spitalicești
Obiectivul reformei este de a îmbunătăți calitatea și eficiența asistenței medicale spitalicești prin definirea tipologiei și a ierarhiei asistenței medicale spitalicești, precum și prin definirea condițiilor minime pentru furnizarea de servicii medicale.
Reforma definește profilurile spitalelor. Un profil înseamnă un set de servicii obligatorii și alte cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un furnizor la un anumit nivel. După schimbarea profilului, anumite spitale sunt obligate să acopere mai multe servicii grupate în funcție de profilul respectiv. Unele extind domeniul de activitate, în timp ce altele ar trebui să transforme departamentele de paturi acute în departamente de îngrijire pe termen lung.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul sănătății
Ministerul Sănătății, în strânsă cooperare cu Ministerul Finanțelor, adoptă planul pentru toate proiectele de investiții în sănătate. Planul este însoțit de metodologia de evaluare a investițiilor în sănătate, care stabilește criteriile de luare a deciziilor pe baza beneficiilor financiare, medicale, societale și socioeconomice.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2022.
Reforma 3: Centralizarea gestionării celor mai mari spitale
Reforma va introduce sistemul central de gestionare a spitalelor pentru cele 19 spitale de stat, care include: 1) controlul central, întocmirea bugetului, planificarea și monitorizarea performanței; 2) procese pentru achiziționarea centralizată de medicamente, materiale medicale și echipamente; 3) centralizarea serviciilor de asistență, cum ar fi contabilitatea; 4) managementul resurselor umane Reforma începe cu instituirea unui organism central de gestionare a spitalelor și este urmată de un proiect-pilot care cuprinde cele 19 de spitale. Proiectul-pilot se încheie cu o evaluare care declanșează posibilitatea implementării ulterioare a standardelor pentru toate spitalele din rețea.
Punerea în aplicare a reformei începe la 31 decembrie 2023 și se finalizează până la 30 iunie 2025.
Reforma 4: Optimizarea rețelei de asistență medicală acută și a noii definiții a asistenței medicale de urgență
Reforma abordează modificările juridice necesare pentru a crește disponibilitatea universală a ambulanțelor în termen de 15 de minute pentru peste 90 % din populația țării. Modificarea legii prevede o distribuție geografică echitabilă a stațiilor de ambulanță. Rețeaua acută se bazează pe cererea de intervenții în funcție de diagnostic și regiuni, distribuția geografică a stațiilor de ambulanță, ținând seama de rețeaua rutieră și de infrastructură, disponibilitatea unor tipuri adecvate de unități spitalicești, utilizând în același timp modelarea matematică și simulările bazate pe date reale (cum ar fi modelul pe mediana p).
Se introduce noua definiție a asistenței medicale de urgență pentru a identifica numărul de utilizatori autorizați ai serviciilor de ambulanță și modul în care se poate răspunde cererii acestor utilizatori.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Reforma 5: Reforma serviciilor de asistență medicală primară pentru adulți, copii și tineret
Obiectivul reformei este de a asigura accesul la serviciile de asistență medicală primară în regiunile care se confruntă cu un deficit de medici generaliști și pediatri. Legislația corespunzătoare definește cerințele privind numărul și localizarea optime a medicilor generaliști și a pediatrilor pe o distanță maximă (numărul optim de medici definiți de populația județului și structura de vârstă) și introduce criterii de zonare și procesul de evaluare anuală. Scopul zonării este de a clasifica teritoriile în funcție de gravitatea deficitelor identificate în materie de GP. Această hartă detaliată a lacunelor în furnizarea de asistență medicală primară permite o mai bună direcționare a acțiunilor de remediere, inclusiv modularea stimulentelor pentru medici de a deschide noi practici în zonele insuficient deservite. Acestea ar trebui să aibă apoi acces la sprijin pentru medicina generală, în special sub formă de subvenții financiare pentru înființarea și echiparea practicilor medicilor generaliști sau plăți compensatorii atunci când se deschide o nouă practică în domeniile insuficient deservite (legate de investițiile 1).
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2022.
Investiții 1: sprijinirea deschiderii de noi practici de asistență medicală primară în zonele insuficient deservite
Obiectivul general este crearea a 170 de cabinete ambulatorii – se acordă sprijin pentru crearea a cel puțin 153 de noi practici pentru medicii generaliști pentru adulți și pediatrie sub forma unei subvenții pentru compensarea costului practicii ambulatorii în primul an de funcționare. Sprijinul financiar se acordă medicilor care decid să presteze servicii de asistență medicală primară în zonele în care există un deficit de medici pentru a compensa riscurile și investiția inițială în primul an, atunci când resursele financiare din asigurări sunt insuficiente din cauza numărului mic de pacienți înregistrați. Sprijinul financiar este temporar, cu o durată de un an și ar trebui să scadă treptat pe măsură ce se preconizează o creștere a numărului de pacienți înregistrați. Practicile nou create sunt ulterior autonome și finanțate, la fel ca toate celelalte, din fonduri publice de asigurări.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 2: Noua rețea de spitale – construcție, reconstrucție și echipamente
Obiectivul investiției este de a moderniza infrastructura actuală și de a construi infrastructura nouă pentru a fi compatibilă cu cerințele sistemelor de sănătate moderne și pentru a contribui la rețeaua spitalicească. Planul de optimizare a rețelei spitalicești rezultat din reforma 1 a acestei componente, Optimizarea rețelei spitalicești, va constitui baza acestei investiții.
Investițiile încep cu o procedură de ofertare în care se specifică cerințele pentru furnizarea de paturi de spital, în conformitate cu principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ. Aceasta înseamnă că clădirea trebuie să îndeplinească cerințe ridicate de eficiență energetică pentru noile spitale și să obțină certificatul „Building Research Establishment Environmental Assessment Method – BREEAM” („Building Research Establishment Environmental Assessment Method – BREEAM”). Pentru clădirea renovată, trebuie realizate 30 % din economiile de energie primară. Din obiectivul general de 2 666 de paturi de spital, se creează sau se renovează cel puțin 2 400 de paturi de spital. Pentru a facilita pregătirea și punerea în aplicare a acestor proiecte, se înființează agenția specială.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Digitalizarea în domeniul sănătății
Investiția sprijină punerea în aplicare a reformei 3 a acestei componente – Centralizarea gestionării celor mai mari spitale. Centralizarea sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) (pentru centrul cu servicii partajate) se realizează în cadrul proiectului-pilot de 19 de spitale aflate sub responsabilitatea Ministerului Sănătății. Se presupune că aceste spitale rămân în rețeaua spitalicească după finalizarea rețelei spitalicești. La pregătirea sistemelor se ține seama de integrarea în sistemul informatic central planificat al spitalului.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4: Construirea și reabilitarea stațiilor de ambulanță
Obiectivul investiției este punerea în aplicare a reformei 1 a acestei componente: Optimizarea rețelei spitalicești și reforma 4 a acestei componente, optimizarea rețelei de asistență medicală acută și noua definiție a asistenței medicale de urgență, asigurarea implementării transferului de stație în conformitate cu noua rețea de asistență medicală acută și cu cerințele noii rețele de spitale. O parte din stațiile transferate trebuie să fie asigurată prin reconstruirea unor spații adecvate, iar o altă parte trebuie să fie reconstruită cu echipamentul corespunzător. Investiția trebuie să vizeze construirea sau reconstrucția a 55 stații de ambulanță de mici dimensiuni.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Investiția 5: Reînnoirea parcului de ambulanță
Se preconizează că achiziționarea și dotarea vehiculelor de ambulanță pentru serviciile de ambulanță va îndeplini cerințe de înaltă calitate și siguranță pentru furnizarea de asistență medicală de urgență pe teren, precum și a altor vehicule operaționale necesare – vehicule de birou, vehicule de transport pe teren și de transport în masă pentru persoane cu handicap în masă și exerciții. Achiziționarea celor 197 vehicule trebuie să fie în deplină conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2024.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 1 Optimizarea rețelei spitalicești (ONU) |
Jalon |
Introducerea rețelei spitalicești |
Modificarea legislativă intră în vigoare |
T1 |
2022 |
Modificări legislative ale legilor și ale actelor juridice conexe (legile au inclus: 576/2004, 577/2004, 578/2004, 579/2004, 581/2004) care introduc optimizarea rețelei spitalicești trebuie să definească ierarhia furnizorilor de asistență medicală spitalicească în funcție de complexitatea asistenței acordate, de domeniul de aplicare al serviciilor și de accesibilitatea timpului. Vor exista 5 niveluri de furnizori de asistență medicală spitalicească. Legea stabilește serviciile obligatorii pe care prestatorii sunt obligați să le furnizeze la fiecare nivel. În plus, acesta definește indicatori de calitate, cerințe privind echipamentele tehnice, capacitățile personalului, timpul de așteptare pentru anumite servicii.
|
|||
|
2 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 1 Optimizarea rețelei spitalicești (ONU) |
Țintă |
Ponderea spitalelor criticate (autorizate în cadrul spitalelor generale și specializate) în cadrul noii rețele de spitale |
% |
0 |
40 |
T4 |
2025 |
Trebuie să existe o perioadă de tranziție în care spitalele și societățile de asigurări de sănătate să fie obligate să respecte normele nou definite. 40 % din spitalele actuale (spitale autorizate în cadrul spitalelor generale și specializate) sunt criticate în conformitate cu noua reformă. |
|
|
3 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 2 Reforma pregătirii planurilor de investiții în domeniul sănătății |
Jalon |
Un plan de investiții prioritar în conformitate cu metodologia de evaluare a investițiilor adoptată de Ministerul Sănătății |
planul de investiții prioritare publicat pe site-ul Ministerului Sănătății |
T2 |
2022 |
Planul cuprinde toate investițiile care urmează să fie finanțate din Planul de redresare și reziliență și din fondurile structurale ale UE și începe pregătirea acestor proiecte în mod prioritar pentru a fi puse în aplicare (legate de investițiile 1, 2 și 3). Se elaborează o metodologie de evaluare a investițiilor în sănătate, care va determina criteriile de luare a deciziilor pe baza beneficiilor financiare, medicale, dar și indirecte, inclusiv a beneficiilor societale și socioeconomice. Se stabilește un model de luare a deciziilor privind eficiența economică a unei investiții în sectorul sănătății, ținând seama nu numai de beneficiile financiare directe ale investiției, ci și de toate beneficiile indirecte (de exemplu, un confort mai mare al pacienților). |
|||
|
4 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 3 Centralizarea gestionării celor mai mari spitale |
Jalon |
Înființarea unui organ central de administrare a spitalelor din punct de vedere organizațional, operațional și economic |
Autoritatea centrală de gestionare a spitalelor aprobată de Ministerul Sănătății și pe deplin operațională |
T4 |
2023 |
Această autoritate asigură efectiv structura de conducere pentru cele 19 spitale care vor consta în faptul că rețeaua spitalicească se află în faza pilot (a se vedea ținta de mai jos). Aceasta înseamnă că: gestionează, orientează și evaluează planificarea și performanța spitalelor, cum ar fi controlul financiar, controlul conformității, resursele umane, calitatea și gestionarea riscurilor, cu o legătură cu procesele clinice. Acesta formulează, de asemenea, recomandări pentru optimizarea cheltuielilor și inventarelor medicamentelor și dispozitivelor medicale. |
|||
|
5 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 3 Centralizarea gestionării celor mai mari spitale |
Țintă |
Numărul de spitale implicate în sistemul central de management |
Număr |
0 |
19 |
T2 |
2025 |
Sistemul central de management cuprinde 19 spitale controlate de stat în faza pilot. |
|
|
6 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 4 Optimizarea rețelei de asistență medicală acută și o nouă definiție a asistenței medicale de urgență |
Jalon |
Modificarea legii privind rețeaua de ambulanță optimă și noua definiție a asistenței medicale de urgență |
Intră în vigoare legislația privind noua rețea optimă de ambulanță. |
T1 |
2023 |
Modificările legislative introduc o nouă rețea de stații de ambulanță și o nouă definiție a asistenței medicale de urgență. Noua rețea garantează disponibilitatea serviciilor de urgență în termen de 15 minute pentru 90 % din populație. Aceasta este legată din punct de vedere geografic și procedural de noua rețea de spitale ONU. Noua definiție a asistenței de urgență determină numărul de utilizatori autorizați ai serviciilor de ambulanță și modul în care trebuie să răspundă la cererea utilizatorilor respectivi. |
|||
|
7 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 5 Reforma furnizării de asistență medicală primară pentru adulți, copii și tineri |
Jalon |
Noua lege privind înființarea rețelei de furnizori de servicii de îngrijire generală și introducerea zonării |
Intrarea în vigoare a actului de drept |
T2 |
2022 |
Noua legislație stabilește norme pentru rețeaua de asistență medicală primară pentru a determina numărul și distribuția medicilor generaliști pe baza: Disponibilitatea (durata maximă a călătoriei per medic); -nevoile în materie de capacități (numărul de medici generaliști ai adulților și copiilor necesari, în funcție de dimensiunea și de structura de vârstă a populației). |
|||
|
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 1 Sprijinirea deschiderii unei noi asistențe medicale primare |
Țintă |
Numărul de clinici de asistență medicală primară în ambulatoriu sprijinite de un program-pilot |
Număr |
0 |
153 |
T4 |
2025 |
Obiectivul general este de a crea 170 de cabinete ambulatorii – sprijinul se acordă pentru crearea a cel puțin 153 de clinici ambulatorii noi pentru medici generaliști pentru adulți și pediatrie sub forma unei subvenții care să compenseze costul practicilor ambulatorii în primul an de funcționare. |
||
|
9 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 2 Noua rețea spitalicească – construcție, reconstrucție și echipamente |
Jalon |
Cerere de oferte pentru construirea și reconstrucția spitalelor |
Notificarea atribuirii licitației pentru proiecte, în conformitate cu criteriile de eligibilitate/selecție |
T1 |
2024 |
Notificarea atribuirii tuturor contractelor de achiziții publice pentru obiectivul general 2,666 de noi paturi de spital, dintre care cel puțin 2400 de paturi sunt puse la dispoziție, defalcate după cum urmează: 1. cel puțin 870 de paturi în spitale complet noi, la capacitate maximă *, în clădiri care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică ale domeniului de intervenție 25ter certificat BREEAM (obiectivul este de 968 de paturi) 2. cel puțin 1 035 de paturi în spitale complet noi la nivelul „construcțiilor brute” * * în clădirile care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică din câmpul de intervenție 25b certificat BREEAM (obiectivul este de 1 150 de paturi) 3. Cel puțin 495 de paturi în spitale după renovări majore pentru a fi complet pregătite * * * în clădiri care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică din domeniul de intervenție 26a (obiectivul este 548 de paturi) * Dotare completă – un spital complet nou, dotat cu echipamente materiale gata de a primi pacienți. * * construcții brute – fundații, construcții, conducte, izolații, drenaje, instalații sanitare în aer liber, fără mașini, încălzire centrală, cablaje, podele, finisare și echipamente. * * * renovarea extensivă în vederea reconstrucției unei mari părți a clădirilor, izolație, acoperișuri, ferestre, uși, iluminat, înlocuirea echipamentelor tehnologice (încălzire, cablare, electricitate, ascensoare). Reconstrucția trebuie să reorganizeze procesele interne ale spitalului și să reabiliteze echipamentele tehnice. Reconstrucția clădirii face obiectul unor economii de energie primară de peste 30 %, care trebuie monitorizate prin certificate de economisire a energiei. |
|||
|
10 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 2 Noua rețea spitalicească – construcție, reconstrucție și echipamente |
Țintă |
Paturi puse la dispoziție în spitale modernizate |
Număr |
0 |
2400 |
T4 |
2025 |
Paturi puse la dispoziție în spitale modernizate, cu o capacitate de cel puțin 2 400 de paturi, defalcate în 1. Minimum 870 de paturi în spitale complet noi, la capacitate maximă *, în clădiri care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică ale domeniului de intervenție 25ter certificat BREEAM 2. Minimum 1 035 de paturi în spitale complet noi la nivelul „construcțiilor brute” în clădiri care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică din câmpul de intervenție 25b certificat BREEAM 3. Cel puțin 495 de paturi în spitale, după renovări majore, pentru a asigura etanșeitatea deplină a clădirilor care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică din domeniul de intervenție 26a (economii de energie de 30 % în comparație cu situația actuală). |
|
|
11 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 3 Digitalizare în domeniul sănătății |
Țintă |
Numărul de spitale conectate la sistemul central ERP |
Număr |
0 |
19 |
T4 |
2025 |
19 spitalele publice sunt conectate la sistemul central ERP care permite centralizarea controlului și a altor procese în spitale. |
|
|
12 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 3 Digitalizare în domeniul sănătății |
Țintă |
Sistem de navigație pentru tratamentul fibrilației atriale în 3 instituții de boli cardiovasculare |
Număr |
0 |
3 |
T4 |
2023 |
Obiectivul este de a dota 3 institute de boli cardiovasculare cu sistemul de navigație pentru tratamentul fibrilației atriale, ceea ce va reduce timpul petrecut în chirurgia de fibrilație atrială cu 65 %. |
|
|
13 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 4 Construirea și reabilitarea stațiilor de ambulanță (servicii de ambulanță) |
Țintă |
Numărul stației de ambulanță construite sau reconstruite |
Număr |
0 |
55 |
T2 |
2025 |
Scopul este de a construi sau reconstrui amplasamentele stațiilor de ambulanță care trebuie să fie situate în noua rețea de servicii de ambulanță. Așezările construite trebuie să fie situate în clădiri care îndeplinesc cerințele de eficiență energetică din domeniul de intervenție 26a (economii de energie de cel puțin 30 % comparativ cu starea actuală). Noile așezări vor fi amplasate în clădiri care, în conformitate cu reglementările în vigoare din 1.1.2021, trebuie să respecte clasa de eficiență energetică A0. Distribuția geografică echitabilă se bazează pe un model matematic de simulare care urmărește să propună o rețea în cazul în care: (1) 90 % din populație accesibilă în termen de 15 de minute de la expediere (2) 80 % din pacienții cu diagnostic de primă oră trebuie să fie atinsă în termen de 8 minute de la expediere (3) prin relocarea timpului de răspuns în stații trebuie să fie mai scurt decât situația actuală |
|
|
14 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 5 Reînnoirea parcului de ambulanță |
Țintă |
Achiziționarea de vehicule |
Număr |
0 |
197 |
T4 |
2024 |
158 ambulanțe, 9 vehicule pentru transportul în comun de persoane și 30 vehicule de rendez-vous sunt achiziționate și livrate în conformitate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Pentru vehiculele Rendez-vous, anumite tipuri de vehicule sunt emisii zero (electrice/hidrogen/pile de combustie) sau emisii scăzute sub 50 g CO2/km (vehicule electrice hibride reîncărcabile). În rest, procedura de achiziționare este următoarea: la început – diesel, apoi hibrizi sau electrici – se aplică cea mai bună tehnologie disponibilă în categoria vehiculului. |
|
COMPONENTA 12: ASISTENȚĂ MEDICALĂ UMANĂ, MODERNĂ ȘI ACCESIBILĂ PENTRU SĂNĂTATEA MINTALĂ
Obiectivul componentei planului slovac de redresare și reziliență este de a promova îmbunătățiri sistemice în domeniul îngrijirii sănătății mintale în Slovacia, susținute de cooperarea între diferite sectoare ale administrației publice și ale organizațiilor profesionale. Măsurile vizează modernizarea asistenței psihiatrice și psihologice sociomedicale, promovarea sănătății mintale și prevenirea tulburărilor psihologice în rândul populației în general, consolidarea asistenței sociomedicale și creșterea accesibilității acesteia.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Măsurile din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei, în special în ceea ce privește reziliența sistemului de sănătate și coordonarea între tipurile de îngrijire (recomandările specifice fiecărei țări 1, 2020) și îngrijirea pe termen lung (Recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2019).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Cooperarea și reglementarea interministeriale coordonate
Această reformă vizează coordonarea politicii în domeniul sănătății mintale și îmbunătățirea cooperării între diferitele sectoare ale administrației publice. Acest lucru se realizează prin:
-înființarea unui organism de coordonare interdepartamentală responsabil cu sănătatea mintală. Consiliul pentru sănătate mintală urma să fie înființat la 24 februarie 2021. Reforma include operaționalizarea guvernanței sale. Una dintre primele sarcini ale Consiliului este de a coordona elaborarea Programului Național de Sănătate Mintală 2022-2030, care va fi prezentat Guvernului spre aprobare până la 31 decembrie 2022.
-înființarea unei organizații profesionale pentru psihologi, cu obiectivul principal de a spori profesionalismul și de a asigura reglementarea în domeniul educației, supravegherea disciplinară și furnizarea de asistență juridică pentru aceste profesii, indiferent de sectorul în care sunt exercitate.
Pentru a orienta mai bine această reformă și investițiile în această componentă, primul studiu epidemiologic în domeniul tulburărilor mintale va fi pregătit până la 31 decembrie 2022. Acest studiu va furniza o cartografiere a situației epidemiologice actuale a tulburărilor mintale din Slovacia.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Reforma 2: Dezvoltarea unor zone de capacitate extrem de subestimate în domeniul îngrijirii sănătății mintale
Această reformă vizează dezvoltarea unor servicii accesibile de îngrijire sociomedicală a sănătății mintale, cu accent pe creșterea amplorii asistenței medicale comunitare. Acest lucru se va realiza acordând prioritate cartografierii serviciilor extrem de rare din Slovacia și elaborând o strategie pentru dezvoltarea prioritară a acestora.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.
Reforma 3: Modernizarea metodelor de diagnostic și a tratamentelor
Scopul acestei reforme este de a asigura o modernizare cuprinzătoare a procedurilor standard de diagnosticare și terapeutice și de a asigura aplicarea lor în practică. Se înființează grupuri de lucru pentru a revizui metodele internaționale de psihodiagnostic pentru diferite grupe de vârstă și diferite aplicații și pentru a prezenta recomandări pentru adaptarea metodelor naționale. Se instituie un grup de lucru pentru a identifica unitățile psihiatrice instituționale specifice în care trebuie să se aplice umanizarea activităților și înlocuirea paturilor închise.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Investiția 1: Gestionarea proiectelor și pregătirea proiectelor de investiții
Se înființează o unitate de implementare pentru a gestiona proiectele de investiții din cadrul planului de redresare și reziliență, care acoperă proiectarea medicală, procedurală și informatică a acestor unități de asistență medicală. Entitatea coordonează activitățile de proiectare și inginerie, selecția centralizată a contractantului, cooperează în organizarea activităților de construcție și control pentru a genera economii de scară și economii de timp.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Crearea de centre de cazare
Scopul este de a oferi îngrijiri adecvate unui grup mic de pacienți psihiatrici care au comis infracțiuni grave. Înființarea de centre de detenție nu face parte din procesul de dezinstituționalizare, ci este o măsură necesară și complementară în materie de siguranță și asistență medicală pentru un grup mic de pacienți.
Se înființează două centre de cazare, cu o capacitate de 75 de paturi fiecare, unul fiind deja în construcție.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 3: Construirea de centre psihosociale
Obiectivul acestei măsuri este de a asigura o îngrijire adecvată a pacienților pe termen lung în mediul lor de origine de către echipe mobile, limitând astfel plasarea în centre instituționale sau îmbunătățind calitatea vieții în aceste centre. Măsura trebuie să prevină necesitatea spitalizării sau să reducă durata spitalizării. Măsura se concentrează asupra adulților și a pacienților pediatrici cu adaptare socială limitată.
Centrele furnizează servicii medicale și sociale prin intermediul unei echipe multidisciplinare (psihiatru, psiholog, asistent medical, asistent social, educator special și terapeutic). Se instituie un număr total de 38 de centre. În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 4: Finalizarea rețelei staționare psihiatrice
Scopul acestei investiții este de a completa rețeaua de unități psihiatrice staționare, oferind asistență psihiatrică zilnică ca etapă intermediară între îngrijirea psihiatrică instituționalizată și cea ambulatorie.
Se construiesc în total 15 instalații fixe. În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 5: Înființarea de centre specializate pentru tulburările din spectrul autismului
Scopul este de a spori disponibilitatea centrelor de îngrijire specializate pentru tulburările din spectrul autismului, pentru a asigura tratamentul adecvat pentru această afecțiune. Se înființează în total 3 noi centre de intervenție pentru diagnosticarea persoanelor cu tulburări din spectrul autismului. Personalul este instruit cu privire la cele mai recente metode de diagnostic și intervenție pentru această afecțiune. În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 6: Înființarea unui depozit de metode psihodiagnostice
Scopul este de a crea un registru actualizat al metodelor de psihodiagnostic disponibile profesioniștilor și unităților de îngrijire psihologică. Metodele disponibile în prezent sunt revizuite și actualizate. Metodele lipsă sunt completate de achiziționarea și traducerea metodelor în limba străină. Arhiva se află în administrarea organizației profesionale competente (Asociația slovacă a psihologilor) și include o versiune digitală accesibilă online.
Pentru a atenua impactul crizei provocate de COVID-19 prin intermediul unei linii naționale de promovare a sănătății mintale care oferă sprijin psihologic prin telefon și online, se operează în timpul pandemiei.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Investiția 7: Umanizarea asistenței psihiatrice instituționalizate
Obiectivul investiției este renovarea unităților psihiatrice instituționale pentru a îmbunătăți condițiile de spitalizare. Acest lucru se realizează prin reducerea numărului de pacienți din fiecare cameră dotată cu instalații sanitare independente. Capacitatea globală a pacienților rămâne neschimbată. O altă măsură este înlocuirea paturilor de incintă cu camere de izolare securizate.
O capacitate totală pentru 244 de pacienți face obiectul renovării. În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Investiția 8: Formarea personalului în domeniul sănătății mintale
Scopul acestei investiții este de a crește numărul de profesioniști cu educație modernă, făcând posibilă creșterea disponibilității și a calității serviciilor de îngrijire. Obiectivul este atins prin actualizarea programelor de învățământ la cerințele practicilor moderne și prin introducerea unor noi tipuri de îngrijire. Barierele legislative din calea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate sunt eliminate și formarea clinică a sectorului sănătății este pusă la dispoziția profesioniștilor din domeniul sănătății mintale din toate sectoarele. Recalificarea în domeniul sănătății mintale este oferită lucrătorilor din sectorul sănătății, precum și profesioniștilor din afara sectorului asistenței medicale.
În total, cel puțin 900 de lucrători din sectorul asistenței medicale sunt reformați în diferite tipuri de programe în domeniul sănătății mintale.
Implementarea acestei reforme trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Reforma 1: Cooperarea și reglementarea interministeriale coordonate |
Jalon |
Înființarea a două entități de coordonare pentru sănătatea mintală |
Operaționalizarea deplină a entităților |
T2 |
2025 |
Se înființează două entități de coordonare: 1.Consiliul pentru sănătate mintală; 2.Asociația psihologilor Consiliul coordonează politicile între ministerele competente în domeniul sănătății mintale. Acesta elaborează Programul național de sănătate mintală și planul de acțiune, care sunt aprobate de guvernul slovac. Asociația este o organizație profesională de psiholog înregistrată în toate sectoarele funcționale (și anume nu se limitează doar la sectorul asistenței medicale). Acesta gestionează un registru digital al psihologilor profesioniști care lucrează în domeniile sănătății, educației, afacerilor sociale, justiției, afacerilor interne, apărării și altele. |
|||
|
2 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 1: Gestionarea proiectelor și pregătirea proiectelor de investiții 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 2: Crearea de centre de cazare |
Țintă |
Capacitatea centrelor de cazare a pacienților |
Număr |
0 |
150 |
T4 |
2025 |
Intrarea în funcțiune a unor noi centre de detenție cu o capacitate pentru 150 de pacienți psihiatrici. |
|
|
3 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Reforma 2: Dezvoltarea unor zone de capacitate extrem de subestimate în domeniul îngrijirii sănătății mintale 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 1: Gestionarea proiectelor și pregătirea proiectelor de investiții 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 3: Construirea de centre psihosociale; 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 4: Finalizarea rețelei staționare psihiatrice; 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 5: Înființarea de centre specializate pentru tulburările din spectrul autismului |
Țintă |
Numărul de centre de sănătate mintală create la nivelul comunității |
Număr |
0 |
56 |
T4 |
2025 |
Punerea în funcțiune a 56 de centre de sănătate și asistență socială la nivelul comunității: centre psihosociale, centre staționare pe timp de zi și facilități pentru tulburări de autism. |
|
|
4 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Reforma 3: Modernizarea metodelor de diagnostic și a tratamentelor 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 6: Înființarea unui depozit de metode psihodiagnostice |
Țintă |
Numărul de metode psihodiagnostice înregistrate și standardizate |
|
Număr |
0 |
112 |
T2 |
2025 |
Crearea unui registru digital al metodelor de diagnostic. Din obiectivul general de 125 de metode standardizate noi și actualizate, se prevede standardizarea pentru 112 metode, care urmează să fie selectate de un grup de experți. |
|
5 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Reforma 3: Modernizarea metodelor de diagnostic și a tratamentelor 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 1: Gestionarea proiectelor și pregătirea proiectelor de investiții 12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 7: Umanizarea asistenței psihiatrice instituționalizate |
Țintă |
Capacitatea pacienților în încăperi transformate în asistență psihiatrică instituțională. |
|
Număr |
0 |
244 |
T4 |
2025 |
Finalizarea reconstrucției de camere în săli cu 2 de paturi în centre de îngrijire psihiatrică instituțională cu instalații sanitare și înlocuirea paturilor de adăposturi cu camere de izolare. |
|
6 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 8: Formarea personalului în domeniul sănătății mintale |
Țintă |
Numărul de lucrători din sectorul sănătății care au beneficiat de formare în domeniul sănătății mintale |
Număr |
0 |
900 |
T2 |
2025 |
Din obiectivul general de a oferi formare în domeniul sănătății mintale unui număr de 1000 de lucrători, formarea certificată pe termen scurt sau lung în domeniul sănătății mintale va fi finalizată pentru 900 de lucrători din domeniul sănătății. |
|
COMPONENTA 13: SERVICII DE SĂNĂTATE ACCESIBILE ȘI DE ÎNALTĂ CALITATE PE TERMEN LUNG
Sistemul slovac de îngrijire pe termen lung nu este pregătit pentru îmbătrânirea rapidă preconizată a populației. Proporția populației în vârstă de peste 65 de ani crește de la 16 % în prezent la peste 24 % până în 2040. Accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate și accesibile ca preț este insuficient, din cauza finanțării insuficiente, la nivel general, a serviciilor de asistență comunitară și de îngrijire la domiciliu, a fragmentării guvernanței și a lipsei unei coordonări sistemice a serviciilor sociale și de asistență medicală. Nu există o strategie cuprinzătoare și adecvată care să cuprindă atât aspecte sociale, cât și aspecte legate de asistența medicală. Evaluarea nevoilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele cu handicap este, de asemenea, incoerentă. Supravegherea asistenței sociale este ineficientă și, în special, insuficientă în ceea ce privește îngrijirea la domiciliu. În plus, sistemul de finanțare este fragmentat și favorizează îngrijirea instituționalizată în contextul lipsei de sprijin pentru serviciile la domiciliu și la nivelul comunității. Din acest motiv, lipsesc servicii adecvate de îngrijire pe termen lung și paliative, în special în centrele de îngrijire la domiciliu și la nivelul comunității.
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență va pregăti Slovacia pentru o populație în curs de îmbătrânire rapidă, prin asigurarea unui sprijin de înaltă calitate, accesibil și cuprinzător pentru persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung și paliativă. Furnizarea unei astfel de îngrijiri sporește, de asemenea, incluziunea persoanelor cu handicap în societate, precum și nivelul lor de protecție socială. Reformele în materie de reglementare vizează un sistem de îngrijire mai coerent și mai bine coordonat, care să coreleze asistența socială cu asistența medicală, un sistem de finanțare îmbunătățit axat pe nevoile persoanelor și să ofere stimulente mai bune pentru îngrijirea la nivelul comunității, o evaluare mai coerentă a nevoilor de îngrijire pentru persoanele cu handicap și o mai bună supraveghere a asistenței sociale. Investițiile au ca rezultat capacități suplimentare de îngrijire pe termen lung, de îngrijire paliativă și post-îngrijire, în special în ceea ce privește furnizarea de îngrijire la domiciliu și la nivelul comunității.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări nr. 2 din 2019, îmbunătățind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate și la prețuri accesibile, precum și la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări nr. 1 din 2020, îmbunătățind coordonarea între tipurile de îngrijire. Aceasta contribuie, de asemenea, la protejarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, în special a sistemului de sănătate, astfel cum se recomandă în recomandarea specifică fiecărei țări nr. 1 din 2019.
Reforma 1: Integrarea și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung
Această reformă vizează revizuirea structurilor de asistență socială și medicală pe termen lung pentru a asigura o mai bună coordonare între tipurile de asistență și pentru a spori eficacitatea finanțării. În special, acesta stabilește un cadru coerent care cuprinde atât asistența socială, cât și asistența medicală. Principala modificare a sistemului de finanțare se referă la introducerea unui buget personal pentru persoanele cu nevoi de îngrijire, mai degrabă decât la actuala finanțare fragmentată a furnizorilor de servicii de îngrijire. Sistemul de finanțare reformat va intensifica, de asemenea, eforturile de dezinstituționalizare a îngrijirii prin îmbunătățirea stimulentelor pentru îngrijirea la domiciliu și la nivelul comunității.
Noua lege privind îngrijirea pe termen lung și paliativă intră în vigoare până la 31 martie 2023, iar noua legislație privind finanțarea serviciilor sociale intră în vigoare până la 31 decembrie 2025.
Reforma 2: Evaluarea nevoilor de îngrijire
Evaluarea nevoilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele cu handicap este incoerentă în contextul unui sistem fragmentat. Deși nu este cazul pentru furnizarea de servicii sociale, recunoașterea handicapurilor grave este o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență personală și de alocații de îngrijire.
Această reformă trebuie să îmbunătățească și să raționalizeze modul în care sunt recunoscute persoanele cu handicap grav. Acesta introduce un cadru și un sistem unificat de evaluare pentru asistența și îngrijirea personală a persoanelor cu handicap grav. Evaluarea principală se efectuează de către birourile de ocupare a forței de muncă, sociale și familiale și în conformitate cu o metodologie uniformă bazată pe Programul de evaluare a invalidității din 2.0 al Organizației Mondiale a Sănătății, evaluând o gamă largă de nevoi. Pentru a reduce sarcina administrativă și ca parte a eforturilor de digitalizare, evaluatorii utilizează sistemul de e-sănătate. Evaluatorii din cele 46 sucursale primesc echipamentele necesare pentru desfășurarea activității lor.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2024.
Reforma 3: Consolidarea supravegherii asistenței sociale și asigurarea infrastructurii necesare
Sistemul de supraveghere a furnizării de asistență socială este fragmentat și ineficient. Supravegherea și controlul sunt în prezent efectuate de diferite autorități la nivel național și regional, fără o alocare clară a competențelor. Capacitățile de supraveghere sunt insuficiente. Îngrijirea informală și asistența personală, în special îngrijirea la domiciliu acordată de membrii familiei, nu sunt acoperite.
Această reformă consolidează supravegherea asistenței sociale. Se înființează o autoritate de supraveghere unificată. Acesta supraveghează furnizarea de servicii sociale și calitatea acestora, calitatea și domeniul de aplicare al asistenței pentru persoanele care primesc un buget personal pentru nevoile de îngrijire, precum și furnizarea de asistență medicală în cadrul serviciilor sociale (împreună cu Autoritatea de Supraveghere a Asistenței Medicale). Calitatea asistenței medicale este evaluată în conformitate cu o metodologie elaborată în conformitate cu setul OMS de instrumente privind drepturile de calitate. Măsura asigură, de asemenea, infrastructura necesară pentru noul sistem de supraveghere, compus din sediul central și opt ramuri regionale, inclusiv clădiri, vehicule și echipamente informatice.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2024.
Investiția 1: Consolidarea capacităților de asistență socială la nivelul comunității
În Slovacia, furnizarea de servicii sociale formale este orientată către servicii rezidențiale cu caracter instituțional, dominate de centre de îngrijire la scară largă, mai degrabă decât de facilități mai mici, bazate pe comunitate. Lipsesc serviciile de asistență medicală ambulatorie.
Pe baza reformei 1 a componentei 13 Integrare și finanțare a asistenței sociale și medicale pe termen lung, această investiție va extinde capacitatea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității și a centrelor ambulatorii, permițând pacienților să fie transferați de la unități de mari dimensiuni la unități de tip comunitar mai mici, oferind capacități suplimentare noilor beneficiari și reducând sarcina îngrijitorilor informali. Mai precis, prin construirea de clădiri noi și prin renovarea clădirilor existente, se creează cel puțin 1400 de locuri noi în unitățile comunitare și în unitățile de asistență medicală și socială cu capacitate redusă. În plus, se creează cel puțin 2580 de locuri în centre ambulatorii noi, de capacitate mică, cu o capacitate medie de 20 de locuri, prin construirea de clădiri noi sau prin renovarea clădirilor existente.
În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Extinderea și reînnoirea capacităților post-tratament și de asistență medicală
Există o lipsă de claritate legislativă și de capacitate pentru îngrijirea ulterioară a pacienților după spitalizare, pentru a asigura cea mai bună reabilitare posibilă. Această lipsă contribuie la o respitalizare inutilă și ineficientă, care grevează excesiv spitalele. De asemenea, lipsesc capacitățile de asistență medicală la domiciliu.
Această investiție consolidează capacitățile de îngrijire pentru a asigura o bună îngrijire post-tratament a persoanelor aflate în dificultate după ce acestea au fost eliberate din spital și pentru a extinde capacitățile de asistență medicală la domiciliu. În mod specific, se creează cel puțin 650 de noi paturi post-tratament, utilizând capacitățile de asistență medicală cronică și acută eliberate în urma optimizării rețelei spitalicești, astfel cum se subliniază în componenta 11 a planului slovac de redresare și reziliență. În plus, cel puțin 91 de furnizori de asistență medicală la domiciliu beneficiază de sprijin. Aceasta include crearea a cel puțin 11 de noi furnizori de asistență medicală la domiciliu și echiparea completă a cel puțin 80 de furnizori existenți.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează la 30 iunie 2026.
Investiția 3: Consolidarea și refacerea capacităților de îngrijire paliativă
Rețeaua de servicii paliative pentru pacienții cu boli terminale este insuficientă și nu respectă recomandările internaționale. Există mai puțin de jumătate din numărul de spitalizări ambulante recomandate, iar calitatea îngrijirii acestora este compromisă de înființarea lor, fiind, în același timp, tipul preferat de servicii de spitalizare pentru majoritatea pacienților. În plus, există diferențe regionale semnificative în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor. Serviciile de îngrijire paliativă sunt înființate doar în trei dintre cele opt regiuni.
Pe baza reformei 1 a componentei 13 Integrare și finanțare a asistenței sociale și medicale pe termen lung, această investiție va extinde și va îmbunătăți capacitățile de îngrijire paliativă, în contextul lipsei unor astfel de servicii, în conformitate cu strategia de dezinstituționalizare, privilegierea îngrijirii la domiciliu și la nivelul comunității. Investiția cuprinde:
·Crearea a cel puțin 270 de noi paturi de îngrijire paliativă în spitale cu capacitate redusă, cu o capacitate medie de 20 paturi pentru fiecare spital, în zone insuficient deservite, prin construirea de noi spitale și renovarea celor existente. Serviciile paliative și paturile de îngrijire din spitale se creează prin reconstruirea paturilor existente eliberate prin reorganizarea rețelei spitalicești.
·Extinderea și reînnoirea îngrijirilor paliative ambulante prin înființarea a cel puțin 20 de noi spitale ambulante și prin reînnoirea a cel puțin 6 de spitale existente. Aceasta presupune furnizarea echipamentelor fizice și tehnice necesare. Prin acordarea de îngrijiri ambulante paliative recent stabilite în spitale sau în departamente paliative, calitatea îngrijirii acestora se îmbunătățește.
În cazul renovărilor clădirilor, obiectivul minim este de a realiza o economie medie de energie primară de 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 septembrie 2025.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
||||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
|||||||
|
1 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 1: Asistență medicală pe termen lung disponibilă și de calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Un nou cadru legislativ pentru asistența medicală și paliativă pe termen lung |
Intrarea în vigoare a unei noi legi privind îngrijirea pe termen lung și paliativă și reglementarea finanțării îngrijirilor paliative și de îngrijire medicală |
|
|
|
T1 |
2023 |
Prima etapă a punerii în aplicare a reformei constă în reglementarea rambursării de către societățile de asigurări de sănătate a îngrijirilor medicale în unitățile de servicii sociale, a modalităților de contractare a asistenței medicale de către societățile de asigurări de sănătate și a ajustării rambursărilor efectuate de societățile de asigurări de sănătate pentru îngrijirile paliative, ambulatorii și spitalicești. Adoptarea acestei modificări legislative este prevăzută pentru T1 2022. Următoarea etapă de punere în aplicare constă în elaborarea și aprobarea de noi acte legislative. O nouă lege privind sănătatea definește domeniul de aplicare al asistenței medicale pe termen lung și al îngrijirilor paliative și definește asistența ulterioară și legătura acesteia cu alte tipuri de îngrijire. Această lege se adoptă până în al treilea trimestru al anului 1 2023. Modificările legislative reglementează domeniile definite în prezent de Legea nr. 576/2004 privind asistența medicală și serviciile legate de furnizarea de asistență medicală. |
|
|
2 |
13 – asistență sociosanitară pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 1: Asistență sociosanitară pe termen lung disponibilă și de calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Publicarea conceptului de finanțare a serviciilor sociale în vederea dezbaterii publice |
Conceptul publicat privind finanțarea serviciilor sociale |
|
|
|
T4 |
2023 |
Ca urmare a primei etape de pregătire a reformei finanțării serviciilor sociale, guvernul propune un nou concept de finanțare a serviciilor sociale în vederea consultării părților interesate. |
|
|
3 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 1: Asistență medicală pe termen lung disponibilă și de calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Noul sistem de finanțare a serviciilor sociale – introducerea unui buget personal |
Intrarea în vigoare a actului privind finanțarea serviciilor sociale |
|
|
|
T4 |
2025 |
Intrarea în vigoare a legislației privind serviciile sociale, care introduce un nou sistem de finanțare bazat pe un buget personal pentru persoana defavorizată. Reforma elimină un număr mare de contribuții diferite și creează un spațiu pentru un sprijin specific și cuprinzător pentru persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung. Reforma finanțării sprijină apariția și dezvoltarea serviciilor în cadrul comunității. Modificările legislative reglementează domeniile definite în prezent, în special prin Legea nr. 448/2008 privind serviciile sociale și Legea nr. 447/2008 Coll. privind indemnizațiile în numerar pentru compensarea handicapurilor grave. |
|
|
4 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 2: Asistență medicală pe termen lung disponibilă și de înaltă calitate – evaluarea nevoilor de asistență medicală |
Jalon |
Unificarea sistemului de evaluare |
Intrarea în vigoare a Legii privind serviciile sociale și de modificare a Legii nr. 447/2008 privind despăgubirea persoanelor cu handicap grav
|
|
|
|
T1 |
2024 |
Intrarea în vigoare a legislației privind serviciile sociale, care va reuni activitatea de evaluare desfășurată până în prezent de diferite organisme și, în același timp, va modifica Legea nr. 447/2008 privind despăgubirea persoanelor cu handicap grav. Reforma activității de evaluare elimină ineficiențele și birocrația pentru examinatorii și evaluatorii medicali. Se definesc noi criterii uniforme pentru subdependență, pentru ca evaluarea să devină mai transparentă. Activitatea de evaluare se digitalizează – evaluatorii medicali vor utiliza sistemul de e-sănătate. Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a reformei, resursele financiare din cadrul acestei reforme sunt utilizate pentru a furniza echipamente informatice și de birou pentru 200 de membri ai personalului de evaluare și un vehicul pentru fiecare dintre cele 46 de ramuri. |
|
|
5 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 3: Reformarea supravegherii asistenței sociale și asigurarea infrastructurii pentru punerea sa în aplicare |
Jalon |
Reforma supravegherii asistenței sociale |
Intrarea în vigoare a actului privind supravegherea asistenței sociale
|
|
|
|
T2 |
2022 |
Intrarea în vigoare a unei legi în domeniul supravegherii asistenței sociale, care unifică competențele de supraveghere și – Crearea bazei legislative pentru funcționarea noii supravegheri/inspecții în domeniul protecției sociale; – Definirea unor noi condiții pentru calitatea serviciilor sociale și a gospodăriilor; – Extinderea domeniului supravegherii pentru a include supravegherea îngrijirii informale la domiciliu. |
|
|
6 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 3: Reformarea supravegherii asistenței sociale și asigurarea infrastructurii pentru punerea sa în aplicare |
Țintă |
Instituirea unui sistem de supraveghere unificat, cu sediul central și 8 de sucursale |
|
Număr |
0 |
9 |
T1 |
2024 |
Finalizarea infrastructurii necesare pentru funcționarea organismului de supraveghere – sediul central și 8 sucursale regionale. Costurile includ clădirile, mașinile, echipamentele informatice și alte condiții prealabile. |
|
|
7 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Consolidarea capacităților serviciilor rezidențiale comunitare și ale unităților de sănătate cu capacitate redusă din punct de vedere social (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
Număr |
0 |
210 |
T2 |
2024 |
Se creează cel puțin 210 de locuri noi în unitățile comunitare și în unitățile de asistență medicală și socială cu capacitate redusă, prin construirea de clădiri noi și prin renovarea clădirilor existente. Facilitățile din cadrul comunității se referă în principal la locuințe familiale cu o capacitate de până la 12 de locuri fiecare. Unitățile de asistență medicală și socială au o capacitate de până la 30 de locuri fiecare. Instalațiile vor fi construite/reconstruite în conformitate cu principiile proiectării universale și vor fi de capacitate redusă, îndeplinind astfel condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
|
|
|
8 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Consolidarea capacităților serviciilor rezidențiale comunitare și ale unităților de sănătate cu capacitate redusă din punct de vedere social (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
Număr |
0 |
1400 |
T2 |
2026 |
Din obiectivul general de a crea 1480 de locuri în unități comunitare (din care 1000 de locuri) și în unități de asistență medicală și socială cu capacitate redusă (din care 480 de locuri), se creează cel puțin 1400 de locuri noi, prin construirea de clădiri noi și prin renovarea clădirilor existente. Facilitățile din cadrul comunității se referă în principal la locuințe familiale cu o capacitate de până la 12 de locuri fiecare. Unitățile de asistență medicală și socială au o capacitate de până la 30 de locuri fiecare. Instalațiile vor fi construite/reconstruite în conformitate cu principiile proiectării universale și vor fi de capacitate redusă, îndeplinind astfel condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
|
|
|
9 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Extinderea capacităților serviciilor ambulatorii (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
Număr |
0 |
387 |
T2 |
2024 |
Se creează 387 de locuri pentru servicii ambulatorii în centre ambulatorii noi (de exemplu, staționări zilnice, centre de reabilitare), cu o capacitate medie de 20 de locuri, prin construirea de clădiri noi sau prin renovarea clădirilor existente. Aceste facilități servesc parțial ca servicii de îngrijire pentru îngrijitorii informali. Instalațiile sunt construite/reconstruite în conformitate cu principiile proiectării universale și sunt de capacitate redusă, îndeplinind astfel condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. |
|
|
10 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Extinderea capacităților serviciilor ambulatorii (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
Număr |
0 |
2580 |
T2 |
2026 |
Din obiectivul general de a crea 2585 de locuri pentru servicii ambulatorii în noi centre ambulatorii (de exemplu, staționări zilnice, centre de reabilitare) cu o capacitate medie de 20 de locuri, se creează cel puțin 2580 de locuri prin construirea de clădiri noi sau prin renovarea clădirilor existente. Aceste facilități servesc parțial ca servicii de îngrijire pentru îngrijitorii informali. Instalațiile sunt construite/reconstruite în conformitate cu principiile proiectării universale și sunt de capacitate redusă, îndeplinind astfel condițiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. |
|
|
11 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 2: Extinderea și reabilitarea capacităților post-tratament și de asistență medicală |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea furnizorilor de asistență medicală la domiciliu (indicator: numărul de furnizori sprijiniți) |
|
Număr |
0 |
91 |
T1 |
2025 |
Investiții în echipamentele fizice și tehnice ale celor 91 de agenții de asistență medicală la domiciliu noi și existente. Acesta va sprijini înființarea a cel puțin 11 de noi agenții de asistență medicală și reechiparea a cel puțin 80 de agenții de asistență medicală la domiciliu. |
|
|
12 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 2: Extinderea și reabilitarea capacităților post-tratament și de asistență medicală |
Țintă |
Crearea de paturi post-tratament prin reconstruirea paturilor acute și cronice existente (indicator: numărul minim de paturi pentru îngrijiri post-tratament reconstruite) |
|
Număr |
0 |
650 |
T2 |
2026 |
Se creează cel puțin 650 paturi post-tratament prin utilizarea capacităților eliberate de asistență medicală cronică și acută în urma optimizării rețelei spitalicești. Paturile post-tratament vor servi la tratarea pacienților după spitalizare în paturi acute. |
|
|
13 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 3: Extinderea și reabilitarea capacităților de îngrijire paliativă |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea capacităților de îngrijire paliativă rezidențială (indicator: numărul de paturi create și restaurate) |
|
Număr |
0 |
270 |
T3 |
2025 |
Această investiție constă în crearea a cel puțin 270 de paturi prin construirea de noi spitale (20 de paturi în medie) și reconstrucția spitalelor existente. Spitalele vor fi utilizate pentru îngrijirea paliativă pe termen lung a pacienților a căror afecțiune sau situație familială nu permite tratamentul paliativ la domiciliu. Paturile compartimentelor paliative se creează prin reconstruirea paturilor existente. Unele dintre acestea rezultă din reprofilarea compartimentelor bolnave pe termen lung, din care o parte rezultă din paturile acute eliberate prin optimizarea rețelei. |
|
|
14 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 3: Extinderea și reabilitarea capacităților de îngrijire paliativă |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea rețelei de spitale mobile (indicator: numărul de furnizori noi și reconstruiți) |
|
Număr |
0 |
26 |
T1 |
2025 |
Ca parte a acestei investiții în echipamentele fizice și tehnice ale spitalelor mobile noi și existente, vor fi sprijinite cel puțin 20 de noi spitale mobile și cel puțin 6 de spitale existente. |
|
COMPONENTA 14: Îmbunătățirea mediului de afaceri
Mediul de afaceri din Slovacia a pierdut încet teren. Modificările frecvente ale cadrului legislativ și sarcina de reglementare ridicată implică costuri pentru întreprinderi, proceduri de insolvență costisitoare și îndelungate împiedică realocarea resurselor, iar un cadru opac privind achizițiile publice încetinește investițiile și conduce la achiziții suboptime.
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență vizează îmbunătățirea mediului de afaceri. Măsurile vizează reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi, modernizarea și digitalizarea cadrului de insolvență și îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie astfel la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări nr. 4 din 2020 pentru a asigura un mediu de afaceri favorabil, precum și la recomandarea specifică fiecărei țări nr. 3 din 2019, prin abordarea provocărilor în materie de achiziții publice.
Reforma 1: Reducerea sarcinii de reglementare pentru întreprinderi
Sarcinile administrative și de reglementare semnificative afectează negativ investițiile și inovarea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. În ciuda eforturilor guvernului, sarcina administrativă nu se reduce suficient, iar mediul de afaceri din Slovacia pierde încetul cu încetul teren în comparație cu alte medii internaționale.
Această reformă reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi prin introducerea următoarelor instrumente: evaluarea ex ante a legislației de transpunere planificate pentru a preveni suprareglementarea nejustificată; evaluarea ex post a eficacității și a justificării reglementărilor deja introduse; regula 1-in-2-out, care garantează că noua legislație nu duce la creșterea costurilor administrative pentru întreprinderi; și pachete de măsuri individuale bazate pe consultări cu părțile interesate, care sunt adecvate pentru a simplifica cerințele administrative pentru întreprinderi.
Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Reforma 2: Armonizarea și digitalizarea procedurilor de insolvență
Procedurile de insolvență din Slovacia sunt lungi și costisitoare. Lipsesc mecanisme adecvate de alertă timpurie, nu există instanțe specializate pentru procedurile de insolvență, iar lipsa unui flux de lucru complet digitalizat încetinește procesele.
Această reformă instituie proceduri de insolvență și de restructurare unificate și digitalizate care le îmbunătățesc transparența, timpul și costurile. Acesta instituie un cadru îmbunătățit și armonizat în materie de insolvență, inclusiv instrumente de avertizare timpurie și specializarea în materie de insolvență în instanțele comerciale.
Legislația privind mecanismele de alertă timpurie intră în vigoare până la 31 ianuarie 2022. Modificările legislative respective ale Legii nr. 7/2005 privind falimentul și restructurarea, ale Legii nr. 328/1991 privind falimentul și concordatul preventiv, ale Legii nr. 7/2005 privind falimentul și restructurarea, ale Legii nr. 8/2005 privind administratorii, ale Legii nr. 757/2004 privind instanțele și ale Legii nr. 371/2004 privind sediile și districtele instanțelor din Republica Slovacă intră în vigoare până la 31 martie 2023.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Reforma 3: Proceduri de achiziții publice
Complexitatea și durata procedurilor de verificare a achizițiilor publice rămân un factor de blocare pentru potențialii beneficiari. În plus, există posibilitatea de a spori utilizarea criteriilor de cost legate de calitate și de ciclul de viață. În același timp, trebuie asigurate garanții adecvate. În contextul neîncrederii față de instituțiile publice, achizitorii publici trebuie să depună mai multe eforturi pentru a recâștiga încrederea întreprinderilor, a massmediei și a publicului larg. Beneficiile eforturilor de profesionalizare de până acum apar doar încet.
Reforma achizițiilor publice simplifică și accelerează procedurile, asigurând, în același timp, garanții adecvate. Aceasta vizează, de asemenea, îmbunătățirea controlului prin digitalizarea și automatizarea atribuirii și evaluării contractelor, precum și colectarea și analiza prețurilor. Reforma legislativă reglementează atât procedurile publice peste limită, cât și pe cele inferioare limitelor, precum și pe cele cu valoare redusă. Procedurile de achiziții publice sunt simplificate și scurtate, procedurile de control sunt îmbunătățite, iar transparența sporită, în special prin crearea unei platforme electronice publice unice pentru întregul proces de achiziții, inclusiv pentru contractele cu valoare sub prag și cu valoare redusă. Toate modificările, în special în ceea ce privește garanțiile adecvate, cum ar fi cerințele în materie de transparență, procedurile de revizuire și separarea sarcinilor și competențelor, trebuie să respecte pe deplin legislația UE. Pentru a îmbunătăți utilizarea criteriilor de calitate, se preconizează consolidarea normelor privind achizițiile publice ecologice. Se preconizează că o consolidare suplimentară a utilizării criteriilor de calitate se realizează prin mijloace fără caracter de reglementare. Măsura consolidează în continuare profesionalizarea achizițiilor publice prin consolidarea capacităților Biroului pentru achiziții publice. În mod specific, va avea loc furnizarea de cursuri de formare în diferite formate pentru a îmbunătăți aplicarea procedurilor de achiziții publice.
Reforma Legii privind achizițiile publice intră în vigoare până la 31 martie 2022. Platforma electronică unică este operațională până la 30 iunie 2023.
Investiția 1: Capacități de reformă pentru reducerea sarcinii de reglementare
Punerea în aplicare rapidă a reformelor în vederea reducerii sarcinii administrative necesită capacități temporare, în special avocați și analiști, în cadrul organismelor publice responsabile.
Prin urmare, această investiție are în vedere echipe temporare de proiect pentru a concepe și a realiza reforma 1. Acesta cuprinde experți juridici și analiști. Se efectuează evaluările ex ante și ex post și aplicarea regulii 1-in-2. Raportarea online a verificării conformității principiului 1-in-2-out (cont virtual) confirmă faptul că norma este pusă în practică.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2025.
Investiția 2: Digitalizarea proceselor de insolvență
Lipsa unui sistem digital cuprinzător este unul dintre principalele motive pentru întârzierile înregistrate în procedurile de insolvență. Registrul actual de insolvență funcționează în principal ca platformă de publicare, dar nu permite tratarea digitală a cazurilor între actorii implicați. Acest lucru contribuie la proceduri îndelungate, cu implicații negative pentru mediul de afaceri și la o realocare eficientă a resurselor.
Investiția va digitaliza complet procedurile de insolvență pentru a le scurta și a reduce costurile pentru antreprenori. Aceasta include digitalizarea lichidării, a falimentului, a restructurării și a remiterii de datorie, inclusiv procedurile de preinsolvență. Diferiți actori sunt conectați la acesta, cum ar fi instanțele, creditorii și publicul.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2024.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/
|
Denumire |
Indicatori calitativi (pentru jaloane) |
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
|
|
|
|
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
|
|
1 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 1: Reducerea sarcinii de reglementare asupra întreprinderilor |
Jalon |
introducerea noilor instrumente de reducere a sarcinii de reglementare: – Punerea în aplicare a regulii „1in-2out” – Introducerea evaluării ex-post a regulamentelor existente (materiale legislative și nelegislative) – Introducerea protecției împotriva suprareglementării nejustificate |
Intrarea în vigoare a rezoluțiilor de actualizare a Metodologiei unificate de evaluare a impactului ales |
|
|
|
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a rezoluțiilor guvernamentale de actualizare a Metodologiei unificate de evaluare a impactului ales și de introducere a unor noi instrumente de reducere a sarcinii de reglementare: introducerea regulii „1-in-2out” în 1Q/2022 — Introducerea evaluării ex-post a reglementărilor existente (materiale legislative până la 1Q/2022 și materiale fără caracter legislativ până la 1Q/2023) în ceea ce privește eficacitatea și justificarea acestora — Introducerea protecției împotriva suprareglementării nejustificate până în 4Q/2022 — Punerea în aplicare a investițiilor pentru a pune în aplicare măsuri de reducere a sarcinii normative asupra întreprinderilor. |
|
2 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Investiții 1: Reducerea sarcinii de reglementare asupra întreprinderilor |
Jalon |
1in-2out, evaluare ex ante pentru a preveni suprareglementarea și evaluări ex post ale reglementărilor existente |
Evaluări efectuate de Ministerul Economiei |
|
|
|
T2 |
2025 |
Raportarea online a verificării conformității principiului 1-in-2-out (cont virtual) confirmă faptul că norma este pusă în practică: Controlul materialelor legislative transmise (500 pe an)/Pregătirea cursurilor de formare pentru transmițătorii de materiale legislative și nelegislative (1 pe an)/Numărul de consultări furnizate pentru transmițători (100 pe an)/Numărul de actualizări ale conturilor virtuale pe site-ul MS SR (12 pe an) – T4/2024 Evaluarea ex-post periodică a eficacității și justificării reglementărilor existente: Revizuirea materialelor legislative prezentate (50 în 2022, 100 în anii următori). Formarea transmițătorilor de materiale legislative (o dată pe an) și organizarea de consultări. Va fi elaborat un mecanism de control al aplicării principiului evaluării ex-post – T4/2024 Punerea în aplicare a protecției împotriva suprareglementării nejustificate: Controlul evaluărilor prezentate ale materialelor legislative (40 pe an)/Formarea pentru transmițătorii de materiale legislative (1x pe an)/Numărul de consultări (30 pe an)/Se va elabora un mecanism de monitorizare a aplicării principiului protecției împotriva suprareglementării nejustificate. – T2/2025. |
|
3 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 1: Reducerea sarcinii de reglementare pentru întreprinderi |
Jalon |
Reducerea sarcinii administrative a antreprenorilor |
Intrarea în vigoare a 3 pachete cu 300 măsuri de reducere a sarcinii administrative |
T4 |
2024 |
Intrarea în vigoare a trei pachete care reduc sarcina administrativă pentru întreprinderi, fiecare conținând cel puțin 100 de măsuri și conducând la economii pentru antreprenori. |
|||
|
4 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 2: Reforma cadrului în materie de insolvență – adaptarea legislației |
Jalon |
Reforma cadrului în materie de insolvență |
Intrarea în vigoare a unui set de legi care reglementează procedurile de insolvență. |
|
|
|
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a legilor care stabilesc cadrul juridic pentru unificarea și digitalizarea completă a lichidării, falimentului, restructurării și remiterii de datorie și, după caz, pentru soluționarea falimentului iminent, precum și modificarea cadrelor juridice și procedurale pentru digitalizarea proceselor de lichidare forțată. Aceasta include introducerea unor instrumente de avertizare timpurie și creează o specializare în materie de insolvență la nivelul instanțelor comerciale. Guvernul și parlamentul aprobă un set de legi: – O nouă lege privind restructurarea financiară nepublică și restructurarea preventivă; – Modificarea Legii nr. 7/2005 privind falimentul și restructurarea, – Modificarea Legii nr. 8/2005 privind administratorii, – Modificarea Legii nr 328/1991 privind falimentul și concordatul; – Modificarea Legii nr. 757/2004 privind instanțele; – Modificarea Legii nr. 371/2004 privind sediile și districtele instanțelor din Republica Slovacă. |
|
5 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Investiții 2: Digitalizarea proceselor de insolvență |
Țintă |
Un singur proces de insolvență complet digitalizat este pe deplin operațional. |
|
% din procedurile de insolvență realizate prin intermediul unui proces digital unificat |
0 |
100 |
T2 |
2024 |
Procesul unic de insolvență complet digitalizat a fost testat și lansat și este utilizat în toate procedurile de insolvență. Punerea în funcțiune a unui sistem de informații al administrației publice (cadru tehnic) axat pe legislația în materie de insolvență și pe procesele de ieșire, cu module cu utilizatori multipli (custozi, creditori, instanțe, public, valorificarea activelor) și funcționalități suplimentare pentru avertizarea timpurie cu privire la insolvența iminentă, remiterea de datorie a persoanelor fizice, schimbul transfrontalier de informații, furnizarea de date statistice și analitice și divulgarea de informații. |
|
6 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 3: Reforma achizițiilor publice – adaptarea legislației |
Jalon |
Reforma Legii privind procedurile de achiziții publice |
Intrarea în vigoare a Legii revizuite privind procedurile de achiziții publice de către Parlament |
|
|
|
T1 |
2022 |
O modificare a Legii privind procedurile de achiziții publice, aprobată de guvern și de parlament și intrată în vigoare, va asigura: – Accelerarea și simplificarea procedurii de achiziții publice. Accelerarea procesului și în vederea exercitării drepturilor candidaților, ofertanților, participanților și ale altor persoane interesate. Îmbunătățirea controlului achizițiilor publice prin automatizarea atribuirii și evaluării contractelor și asigurarea colectării și analizei eficiente a datelor privind prețurile. Să asigure garanții adecvate, în special în ceea ce privește transparența și orice modificări propuse, în conformitate atât cu directivele relevante ale Parlamentului European și ale Consiliului, cât și cu normele prevăzute în Tratatul privind funcționarea UE. |
|
7 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 3: Reforma achizițiilor publice – digitalizarea proceselor de achiziții publice |
Jalon |
Digitalizarea proceselor de achiziții publice prin intermediul unei platforme electronice unice. |
Platforma electronică unică este pe deplin operațională în ceea ce privește cele 7 noi funcționalități. |
T2 |
2023 |
Digitalizarea proceselor de achiziții publice este testată și pe deplin operațională, inclusiv interoperabilitatea cu sistemul informatic al gestionării centrale a datelor de referință (IS CSRÚ) în temeiul Legii nr. 305/2013 Coll. care permite completarea automată a datelor entității contractante, extinderea domeniului de aplicare la toate bunurile și serviciile și monitorizarea evoluției prețurilor bunurilor și serviciilor. Se preconizează că sistemul de evoluție a prețurilor bunurilor și serviciilor va fi completat treptat. Elemente: – Prezentarea de lucrări, bunuri și servicii sub pragul stabilit, nu numai cele disponibile în mod normal pe piață; Atribuirea unui contract cu un alt criteriu decât prețul; – Studii de piață pentru contractele cu valoare mică; – Publicarea contractelor cu valoare scăzută; Crearea unei funcționalități de monitorizare a prețurilor; Crearea funcționalității pentru ierarhizarea automată a ofertelor; – Integrarea în sistemul informatic al gestionării centrale a datelor de referință (IS CSRÚ) în temeiul Legii nr. 305/2013 Coll. |
|||
COMPONENTA 15: Reforma sistemului judiciar
În Slovacia, au fost exprimate preocupări specifice cu privire la integritatea generală a sistemului său de justiție, iar încrederea în sistemul judiciar se situează la un nivel scăzut în comparație cu alte țări ale UE. Corupția continuă să reprezinte o provocare, iar percepțiile legate de corupție rămân problematice.
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență vizează creșterea în continuare a eficienței, integrității și independenței sistemului de justiție, precum și combaterea corupției. Scopul reformei hărții judiciare este de a introduce specializarea judecătorilor și, astfel, de a crea posibilități pentru pronunțarea unor hotărâri judecătorești mai bune și mai rapide. Investițiile legate de reforma hărții judiciare au două obiective generale. Primul obiectiv este modernizarea spațiilor existente și construirea sau achiziționarea de noi spații pentru principalele instanțe pe noua hartă judiciară. Al doilea obiectiv este de a investi în capacități analitice, tehnologii digitale și electronică a proceselor judiciare, pentru a contribui la servicii de o calitate mai bună și mai rapide și la o transparență sporită a procedurilor, precum și de a reduce sfera practicilor de corupție.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 2019.4 și a recomandării specifice 2020.4, și anume la îmbunătățirea eficacității și la abordarea preocupărilor legate de integritate în sistemul de justiție, precum și la intensificarea eforturilor de depistare și urmărire penală a cazurilor de corupție, precum și la asigurarea unei supravegheri și a unei aplicări eficace a cadrului de combatere a spălării banilor.
Reforma 1: Reorganizarea hărții judiciare
Fragmentarea sistemului judiciar slovac subminează eficacitatea acestuia. Judecătorii nu sunt în măsură să se specializeze suficient, ceea ce împiedică eficiența și calitatea hotărârilor judecătorești. În plus, eterogenitatea sistemului conduce la o lipsă de transparență.
Prin urmare, această reformă va îmbunătăți eficiența și calitatea sistemului judiciar. În acest scop, Comisia reorganizează sistemul de instanțe prin raționalizarea acestuia, permițând astfel o specializare mai mare a judecătorilor în justiția penală, civilă, comercială și familială, deschizând calea unor hotărâri judecătorești mai bune și mai rapide. Acesta cuprinde o nouă rețea de instanțe administrative și ordinare de prim grad de jurisdicție (inclusiv instanțe municipale), curți de apel și o Curte Supremă Administrativă.
Principalele acte legislative de punere în aplicare a reformei hărții judiciare intră în vigoare până la 31 decembrie 2021. Tranziția sistemului judiciar la un număr mai mic de instanțe și cu judecători specializați se finalizează până la 31 martie 2023.
Reforma 2: Combaterea corupției și consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar
Nivelul ridicat al corupției percepute este însoțit de o lipsă de încredere în sistemul judiciar. O preocupare deosebită o reprezintă lipsa mijloacelor de urmărire penală a corupției și a spălării banilor.
Această reformă implică un pachet de modificări legislative care vizează îmbunătățirea integrității și independenței sistemului judiciar și combaterea mai eficace a corupției și a spălării banilor. Această reformă este pusă în aplicare în conformitate cu articolul 19 din TUE pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă.
Consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar:
·Curtea Supremă Administrativă este înființată cu competența de a acționa în calitate de instanță disciplinară pentru judecători, procurori, executori judecătorești, notari și administratori (în legătură cu reforma din 1).
·Consiliul Judiciar primește mai multe competențe în ceea ce privește verificarea averilor și expertiza judiciară a judecătorilor. În plus, la alegerea Consiliului Judiciar se introduce un principiu regional pentru a asigura o mai bună reprezentativitate.
·Alegerea judecătorilor Curții Constituționale va fi îmbunătățită și va deveni mai transparentă prin mai multe mijloace, cum ar fi o garanție împotriva pasivității parlamentare în alegerea judecătorilor, introducerea unui principiu de rotație a alegerii judecătorilor pentru a reduce riscul ca un număr prea mare de judecători să fie selectați de un anumit partid politic. Se introduc audieri publice pentru alegerea judecătorilor cheie (ai Curții Constituționale, ai procurorului general și ai procurorului special).
·Normele privind exercitarea profesiei judiciare se modifică, inclusiv o limită de vârstă de 67 ani pentru judecători și 72 ani pentru judecătorii constituționali.
Să asigure o supraveghere eficace și respectarea cadrului de combatere a spălării banilor:
·Se înființează Oficiul de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, împreună cu un cadru juridic îmbunătățit care să permită sechestrarea și gestionarea mai eficace a activelor. Această măsură este legată de eforturile de combatere a spălării banilor din componenta 16 a planului slovac de redresare și reziliență.
Detectarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție:
·Se introduc noi infracțiuni în cazul în care judecătorii abuzează de legi și în cazul în care funcționarii publici solicită sau promit avantaje necuvenite.
O parte dintre aceste modificări legislative au fost planificate pentru 31 decembrie 2020. Întregul pachet legislativ intră în vigoare până la 30 septembrie 2021.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 septembrie 2021.
Investiția 1: Clădiri pentru reorganizarea sistemului judiciar
Noua hartă judiciară creată de reforma 1 a acestei componente, Reorganizarea hărții judiciare, necesită unele clădiri noi, iar clădirile instanțelor disponibile în prezent necesită o renovare sau o adaptare aprofundată.
Această investiție trebuie să extindă capacitatea sau să modernizeze capacitatea existentă sau, după caz, să construiască sau să achiziționeze noi spații adecvate pentru principalele instanțe pe noua hartă judiciară. Mai precis, se construiesc sau se achiziționează cel puțin 80 500 m² de clădiri ale instanțelor și se renovează cel puțin 77 500 m² de clădiri ale instanțelor. Renovările trebuie să realizeze economii medii de energie primară de cel puțin 30 %. Se preconizează că acest lucru se referă cel puțin la renovarea a 25 instanțe ordinare de prim grad de jurisdicție, la construirea a două noi instanțe municipale, la construirea Curții Supreme Administrative și la construirea sau renovarea a trei instanțe administrative de prim grad de jurisdicție, a trei curți ordinare de apel și a trei instanțe de prim grad de jurisdicție.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2024.
Investiția 2: Digitalizarea și capacitățile analitice
Sistemul judiciar poate fi îmbunătățit în mod semnificativ în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale, în vederea creșterii eficacității și a transparenței. Aceasta include asigurarea unor dosare de instanță disponibile în format digital și centralizat și a unor echipamente informatice în instanțe.
Această investiție va îmbunătăți în continuare eficacitatea sistemului judiciar prin dotarea rețelei reformate cu echipamente pentru gestionarea digitală a cazurilor și prin instituirea sistemelor necesare. În acest scop, se instituie un registru electronic al comerțului și un sistem electronic centralizat de gestionare judiciară. Acesta din urmă permite gestionarea în întregime electronică a dosarelor instanțelor. Aceasta este completată de o platformă de sprijin analitic care oferă o bază de date a jurisprudenței digitale, cu posibilitate de căutare, care să ajute judecătorii și să accelereze pronunțarea hotărârilor. În ceea ce privește echipamentele informatice, investiția trebuie să doteze cel puțin 6 000 de membri ai personalului instanțelor cu notebook-uri, stații de andocare, monitoare și telefoane. Investiția cuprinde, de asemenea, infrastructura digitală suplimentară necesară pentru instanțe, cum ar fi tehnologia videoconferințelor și internetul fără fir.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
15 – reforma sistemului judiciar – Reforma 1: Reforma hărții judiciare – Legislație |
Jalon |
Definirea unei noi hărți judiciare |
Intrarea în vigoare a Legii privind rezidențele și districtele |
|
|
|
T4 |
2021 |
Intrarea în vigoare a modificării legislative definește un nou sistem de instanțe judecătorești. Modificările hărții judiciare ajustează rețeaua instanțelor ordinare de prim grad de jurisdicție, creează instanțe administrative, ajustează curțile de apel ordinare și creează Curtea Supremă Administrativă a Republicii Slovace. |
|
2 |
15 – reforma sistemului judiciar – Reforma 1: Reforma hărții judiciare – Legislație |
Jalon |
Introducerea noii rețele a instanțelor judecătorești |
Rețeaua reorganizată a instanțelor este operațională |
|
|
|
T1 |
2023 |
Tranziția administrării justiției la un număr mai mic de instanțe este finalizată, iar judecătorii au fost desemnați pentru o specializare (între dreptul civil, dreptul familiei, dreptul penal și dreptul comercial) pe cel puțin 3 de ordini de zi ale instanțelor din fiecare nou district judiciar (T1/2023). Este instituită și operațională noua rețea a instanțelor ordinare și administrative de primă instanță, a curților ordinare de apel și a Curții Administrative Supreme a Republicii Slovace (T1/2023). |
|
3 |
15 — reforma sistemului judiciar — Investiții 1: reorganizarea instanțelor — renovarea clădirilor |
Țintă |
Suprafața reconstruită a clădirilor instanțelor, în m²) |
Suprafața (m²) |
0 |
77 500 |
T4 |
2024 |
Din obiectivul general de a reconstrui 86000 de metri pătrați de clădiri ale instanțelor, cel puțin 77500 de metri pătrați sunt reconstruiți în vederea modernizării și creșterii capacității acestora ca urmare a creșterii numărului de funcționari și judecători din cartierele judiciare fuzionate. Documentația de proiectare pentru reconstrucții trebuie să fie pregătită până la T2/2022.
|
|
|
4 |
15 — reforma sistemului judiciar — Investiții 1: Reorganizarea instanțelor — Construcții/achiziții de clădiri noi |
Țintă |
Suprafața clădirilor instanțelor construite sau achiziționate (în m²) |
Suprafața (m²) |
0 |
80 500 |
T4 |
2024 |
Din obiectivul general de a construi sau achiziționa 89216 de metri pătrați de clădiri moderne pentru nevoile celor mai mari instanțe din sistemul judiciar (instanțe urbane, anumite curți de apel și instanțe administrative), se construiesc sau se achiziționează cel puțin 80500 de metri pătrați. Documentația de proiectare pentru reconstrucții trebuie să fie pregătită până la T2/2022.
|
|
|
5 |
15 – reforma sistemului judiciar – Reforma 2: Combaterea corupției și consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar |
Jalon |
Pachet de legi pentru combaterea corupției și consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar |
Intrarea în vigoare a Legii privind reforma judiciară, a Legii constituționale, a Legii modificate privind Parchetul, a Codului penal modificat și a Normelor disciplinare ale Administrației Supreme a Curții de Justiție a Republicii Slovace |
|
|
|
T3 |
2021 |
Intrarea în vigoare a Legii privind gestionarea activelor congelate, a Legii privind reforma sistemului judiciar, a legii constituționale, a legii modificate privind Parchetul și a codului penal modificat. Adoptarea normelor disciplinare pentru Curtea Supremă Administrativă a Republicii Slovace |
|
6 |
15 – reforma sistemului judiciar – Investiții 2: Sprijinirea instrumentelor pentru reforma hărții judiciare – Registrul comerțului și sistemul centralizat de guvernanță judiciară |
Jalon |
Dezvoltarea și predarea unui sistem informatic – Registrul Comerțului |
Comunicarea electronică completă a Registrului Comerțului cu firmele și instanțele |
|
|
|
T3 |
2023 |
Punerea în funcțiune a unui sistem informatic modern care să permită antreprenorilor și instanțelor să desfășoare activități legate de registrul comerțului în întregime pe cale electronică. |
|
7 |
15 – reforma sistemului judiciar – Investiții 2: Sprijinirea instrumentelor pentru reforma hărții judiciare – Registrul comerțului și sistemul centralizat de guvernanță judiciară |
Jalon |
Dezvoltarea și predarea SI – Sistemul centralizat de gestionare judiciară |
Noile dosare judiciare pot fi gestionate digital |
|
|
|
T1 |
2025 |
Punerea în funcțiune a unui sistem informatic modern care să permită gestionarea digitală a dosarelor instanțelor. Lansarea unui sistem centralizat de gestionare judiciară include migrarea datelor existente ale tuturor instanțelor din bazele de date locale existente, digitalizarea tuturor noilor cauze judiciare, interconectarea tuturor instanțelor și legăturile cu alte sisteme relevante ale administrației publice. |
|
8 |
15 — reforma sistemului judiciar — Investiții 2: |
țintă |
Modernizarea echipamentelor informatice ale instanțelor pentru personalul instanțelor |
Număr |
0 |
6 000 |
T2 |
2026 |
Echipamentele digitale ale instanțelor pentru eficientizarea activității lor și pentru dotarea acestora cu tehnologie pentru desfășurarea eficientă a audierilor și a actelor la distanță sunt achiziționate și livrate. Din obiectivul general de dotare a 6100 de membri ai personalului instanțelor, modernizarea echipamentelor informatice (noi laptopuri, stații de andocare, monitoare, telefoane) va fi realizată pentru cel puțin 6 000 de membri ai personalului instanțelor, astfel cum au fost reorganizate după reforma hărții judiciare. |
|
|
9 |
15 – reforma sistemului judiciar – Investiții 2: Instrumente de sprijin pentru reforma hărții judiciare – Platforma de sprijin analitic |
Jalon |
Crearea unei platforme analitice de sprijin pentru accesul la jurisprudență în instanțe |
Platforma de sprijin analitic este pe deplin operațională. |
T2 |
2026 |
Platforma de sprijin analitic privind jurisprudența este operațională și la dispoziția instanțelor, permițând judecătorilor să utilizeze baza de date a jurisprudenței pentru a accelera procesul de studiere a dosarelor. |
|||
COMPONENTA 16: COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI A SPĂLĂRII BANILOR, SECURITATEA ȘI PROTECȚIA POPULAȚIEI
Slovacia se află într-o poziție deficitară în ceea ce privește indicatorii de percepție a corupției și încrederea în poliție. Guvernanța este fragmentată și are o capacitate limitată, ceea ce împiedică furnizarea de servicii publice și investițiile publice, iar criminalitatea financiară este insuficient abordată.
Principalele obiective ale acestei componente 16 a planului slovac de redresare și reziliență sunt de a consolida eforturile de detectare și urmărire penală a cazurilor de corupție, de a combate infracțiunile împotriva mediului, de a intensifica capacitățile eforturilor de combatere a spălării banilor, de a optimiza gestionarea crizelor și de a consolida capacitățile administrative la diferite niveluri ale guvernului.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Aceasta contribuie astfel la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări nr. 4 din 2020, în special pentru a asigura supravegherea și aplicarea eficace a cadrului de combatere a spălării banilor, precum și pentru a asigura un mediu de afaceri favorabil și servicii publice de calitate. Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 4 din 2019 este, de asemenea, abordată, inclusiv în ceea ce privește intensificarea eforturilor de detectare și urmărire penală a cazurilor de corupție.
Reforma 1: Eficientizarea luptei împotriva corupției și a spălării banilor
Noile tendințe în ceea ce privește criminalitatea organizată la nivel internațional, inclusiv utilizarea abuzivă a entităților juridice în scopul spălării banilor, sporesc necesitatea ca Slovacia să își modernizeze cadrul de combatere a spălării banilor, pentru a preveni și a combate infracțiunile economice.
Această reformă vizează intensificarea luptei împotriva spălării banilor și a corupției. Aceasta îmbunătățește cadrul juridic pentru înghețarea activelor, inclusiv înființarea unui birou de gestionare a acestor active și competența poliției de a verifica originea acestora. Acesta introduce, de asemenea, un registru central al conturilor.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2022.
Investiția 1: Instrumente și capacități de combatere a corupției și a spălării banilor
Combaterea corupției și a spălării banilor necesită instrumente adecvate, inclusiv soluții și capacități digitale.
Această investiție va oferi mai multe instrumente și măsuri de consolidare a capacităților pentru a sprijini reforma 1. Aceasta include soluții software digitale pentru investigațiile financiare și pentru registrul central de conturi. Capacitățile de investigare financiară în cadrul forțelor de poliție sunt consolidate prin cursuri de formare și echipamente, precum și printr-o reorganizare, care va crea Centrul Național pentru Criminalitate Specială (NCODK) împreună cu birourile regionale și serviciile de analiză ale Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității (NAKA). În plus, se iau măsuri pentru ca biroul avertizorului să devină pe deplin operațional, pentru a sprijini lupta împotriva corupției. Aceasta include furnizarea de echipamente tehnice.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2: Modernizarea și consolidarea capacităților forțelor de poliție
Structurile și capacitățile forțelor de poliție sunt depășite și nu dispun de servicii specializate care să se ocupe de noile forme de criminalitate și de analiza penală. Reforma revizuiește organizarea forțelor de poliție, consolidând capacitățile analitice și un serviciu informatic în materie de criminalitate, precum și investigațiile privind infracțiunile împotriva mediului. Acesta înființează un serviciu de ingineri criminali, unități de analiză a criminalității și o unitate de combatere a infracțiunilor împotriva mediului, precum și personal și echipare corespunzătoare.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
Investiția 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție
Digitalizarea insuficientă a forțelor de poliție duce la ineficiențe în mai multe domenii. Reorganizarea (reforma din 2) necesită recalificare, renovare și echipamente suplimentare.
Această investiție va consolida capacitățile forțelor de poliție și va digitaliza procesele pentru ca aceasta să devină mai eficace. Se asigură formare și echipamente pentru cel puțin 310 de membri ai personalului din unitățile înființate în cadrul reformei 2 a acestei componente, Modernizarea și consolidarea capacității forțelor de poliție. Se renovează clădirile poliției cu o suprafață de cel puțin 45 000 m², obținându-se, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % și cel puțin 700 de vehicule nepoluante achiziționate. Eforturile de digitalizare includ instituirea unui sistem automatizat de încălcare a normelor rutiere și a unui proces electronic de acordare a permiselor de ședere.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Reforma 3: Optimizarea gestionării crizelor
Mai multe crize, inclusiv pandemia, au scos la iveală deficiențe ale mecanismelor de răspuns la situații de criză.
Această reformă optimizează gestionarea crizelor și capacitățile respective, precum și coordonarea eficientă a serviciilor de salvare. Aceasta include o definiție clară a rolurilor și a mecanismelor de cooperare ale serviciilor de intervenție în caz de urgență ale sistemului integrat de salvare, stabilirea unor proceduri comune pentru reacția în situații de criză și un mecanism comun de coordonare. Acesta stabilește, de asemenea, o rețea de centre integrate de securitate (a se vedea investiția 2 din această componentă, Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție).
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Investiția 3: Modernizarea sistemului de pompieri și de salvare
Gestionarea integrată a crizelor necesită o infrastructură adecvată pentru coordonarea sa. Infrastructura de comunicare și de informare învechită și fragmentată a serviciilor de intervenție în caz de urgență încetinește răspunsul în situații de criză. În plus, o parte din infrastructura serviciului de salvare a incendiilor se află într-o stare tehnică nesatisfăcătoare.
Scopul acestei investiții este de a asigura infrastructura fizică și digitală necesară pentru punerea deplină în aplicare a reformei 3 a acestei componente, optimizând gestionarea crizelor. În acest scop, sprijină construirea a două noi clădiri care adăpostesc noi centre integrate de servicii, precum și tehnologii informatice interoperabile pentru toate serviciile de salvare. În plus, se construiesc cel puțin patru noi stații de stingere a incendiilor și se renovează și modernizează cel puțin 3. Renovările trebuie să realizeze, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 %.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 4: Raționalizarea, optimizarea și consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare
Investițiile publice sunt frânate de lipsa capacității administrative în ceea ce privește punerea în aplicare la mai multe niveluri. Investițiile considerabile prevăzute în plan implică necesitatea de a spori și mai mult capacitățile de gestionare a acestor investiții. În plus, furnizarea de servicii este îngreunată de guvernanța fragmentată la nivel municipal.
Această reformă consolidează capacitățile administrative atât la nivel local, cât și la nivel național pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor din planul slovac de redresare și reziliență. În acest scop, se înființează Autoritatea Națională de Implementare și Coordonare a RRP slovac (NIKA). Intrarea în vigoare a Legii privind Mecanismul de redresare și reziliență trebuie să aibă loc până la data primirii primei cereri de plată și, la momentul respectiv, să nu se abată în mod semnificativ de la descrierea furnizată în planul slovac definitiv. Un sistem de repertorii pentru înregistrarea și stocarea tuturor datelor relevante legate de punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență – îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor, datele privind destinatarii finali, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali – ar trebui să fie confirmat ca fiind operațional până la 31 decembrie 2021. Slovacia prezintă un raport de audit specific care confirmă eficacitatea funcționalităților sistemului de repertorii.
Se preconizează, de asemenea, sprijinirea activităților media și de comunicare. La nivel local, se înființează cel puțin 20 de centre de servicii partajate pentru a îmbunătăți eficiența furnizării de servicii publice la nivel local, în special în regiunile defavorizate. În plus, pentru a îmbunătăți competențele personalului public, se creează o platformă de învățare, iar personalul actual și cel transferat sau nou recrutat beneficiază de formare.
Legea privind Mecanismul de redresare și reziliență intră în vigoare până la 31 decembrie 2021. Raportul de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date trebuie finalizat până la 31 decembrie 2021. Sistemul informatic pentru NIKA va fi funcțional până la 30 septembrie 2022. Până la 31 decembrie 2024 se înființează cel puțin 20 de centre de servicii partajate. Cursurile de formare urmează să înceapă la 1 ianuarie 2023 și să se încheie până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
16 – combaterea corupției și a spălării banilor – Reforma 1: eficientizarea luptei împotriva corupției și a combaterii spălării banilor |
Jalon |
Reforme pentru raționalizarea și îmbunătățirea investigațiilor financiare |
Intrarea în vigoare a Legii 312/2020 privind înghețarea activelor și a unui act de instituire a registrului central al conturilor |
|
|
|
T1 |
2022 |
Intrarea în vigoare a legislației care stabilește un cadru pentru intrarea în funcțiune a registrului central de conturi. Autoritatea poliției de a verifica bunurile în cazul unei discrepanțe între veniturile legale și bunurile utilizate va fi extinsă. Un birou pentru gestionarea activelor confiscate este operațional, iar posibilitățile de înghețare a activelor sunt extinse. |
|
2 |
16 – combaterea corupției și a spălării banilor – Investiții 1: Instrumente și capacități pentru combaterea corupției și a spălării banilor |
Jalon |
Asigurarea infrastructurii necesare pentru a sprijini lupta împotriva spălării banilor și a corupției |
Infrastructura legată de combaterea spălării banilor și a denunțătorilor este pe deplin operațională. |
T4 |
2023 |
Finalizarea următoarelor etape: – Achiziționarea instrumentului informatic „go AML” până la T4/2022 și implementarea acestuia până în T3/2023. Lansarea unei versiuni de test a registrului central de conturi cu toate funcționalitățile legii predefinite cu acces la date până în T2/2022 și lansarea ulterioară a versiunii finale în T4/2022. – Operaționalizarea și echiparea tehnică completă a biroului de protecție a avertizorilor până în T3/2022. Lansarea LISA (Sistemul central de colectare a datelor din cadrul sistemului de informații al poliției – platformă unică pentru serviciile de investigații financiare – NAKA, NCODK, FSJ) până în T4/2023. Adaptarea sediilor și a echipamentelor TIC ale unităților NCODK și NAKA pentru ancheta financiară și verificarea originii activelor în funcție de nivelul regional (modelele 1 + 4) la T4/2023. |
|||
|
3 |
16 – combaterea corupției și a spălării banilor – Investiții 1: Instrumente și capacități pentru combaterea corupției și a spălării banilor |
Țintă |
Recalificarea ofițerilor de poliție în ceea ce privește anchetele financiare și activitățile analitice |
|
Număr |
0 |
240 |
T4 |
2023 |
Înființarea Centrului analitic NAKA și a birourilor regionale de analiză și de investigații financiare ale NAKA, precum și înființarea unor birouri regionale de analiză și de investigații financiare ale Centrului Național de Crize Speciale (NCODK) în T1/2022.
Din obiectivul general de formare a 266 de membri ai personalului, cel puțin 240 de membri ai personalului de poliție au participat la cursuri de formare, ateliere și seminare cu participarea conferențiarilor străini și naționali, precum și la cooperarea în materie de formare cu CEPOL și Europol. |
|
4 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Reforma 2: Modernizarea și consolidarea capacităților forțelor de poliție |
Jalon |
Punerea în aplicare a unor modificări organizaționale la nivelul poliției pentru a spori eficiența detectării, investigării și detectării infracțiunilor de corupție |
Schimbarea organizațională a forțelor de poliție este eficace.
|
|
|
|
T4 |
2021 |
Schimbări organizaționale care vizează crearea unei unități de detectare și investigare a infracțiunilor împotriva mediului (centru și regiuni), extinderea capacităților analitice ale forțelor de poliție la nivel regional, crearea unei noi unități pentru serviciile de tehnologie a criminalității (centru și regiuni). |
|
5 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție – formare și echipamente |
Țintă |
Sunt puse în aplicare cursuri de formare și echipamente legate de reforma poliției |
|
Număr de membri ai personalului formați |
0 |
310 |
T4 |
2024 |
Formarea a cel puțin 310 de ofițeri de poliție (infracțiuni împotriva mediului 200, analize penale 60, servicii de tehnologie criminală 50) în T4/2022. Furnizarea de cursuri de formare pentru cel puțin 300 de ofițeri de poliție pentru a îmbunătăți calitatea comunicării cu victimele criminalității pentru ofițerii de poliție în T4/2022. |
|
6 |
16 – combaterea corupției și a spălării banilor – Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție – reînnoirea parcului auto |
Țintă |
Achiziționarea de vehicule noi (10 % din parcul auto) de vehicule electrice și hibride |
|
Număr |
0 |
700 |
T4 |
2022 |
Din obiectivul general de a reînnoi 705 vehicule din parcul de poliție cu vehicule electrice și hibride (326 vehicule până la Q 2/2022 și 379 de vehicule până în T4/2022), cel puțin 700 de vehicule de poliție sunt înlocuite. |
|
7 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție – Reconstrucția clădirilor |
Jalon |
Suprafața renovată a clădirilor poliției pentru a reduce intensitatea energetică a clădirilor (în m²) |
|
Număr |
0 |
45.000 |
T4 |
2024 |
Din obiectivul general de renovare a 49965 de metri pătrați de suprafață a clădirii, cel puțin 45 000 de metri pătrați în clădirile poliției sunt renovate pentru a reduce intensitatea energetică a acestora. Cel puțin 5 de clădiri vor fi renovate până în T4/2023. Furnizarea tehnică, materială și spațială a unităților de analiză a criminalității, a serviciilor de tehnologie a criminalității și a unităților de combatere a infracțiunilor împotriva mediului, în conformitate cu inventarul material din T4/2024.
|
|
8 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție — noul sistem de informații privind înregistrarea rezidenților străini (IS ECU) |
Jalon |
Procese electronice de obținere a permiselor de ședere în vederea simplificării procedurilor pentru public |
Punerea în funcțiune a noului sistem |
|
|
|
T4 |
2024 |
Punerea în funcțiune deplină a noului sistem de informații privind rezidenții străini, cu următoarele funcționalități esențiale: depunerea unei cereri de ședere și de reînnoire, înregistrarea reședinței, informatizarea cererii de document, modulele de notificare și informatizarea comunicării în cursul procedurii. |
|
9 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forței de poliție — Sistem automat de detectare a infracțiunilor rutiere |
Jalon |
Automatizarea sistemului de detectare a încălcărilor normelor de circulație rutieră în stare de funcționare deplină |
Desfășurarea funcționării depline a 3 module |
|
|
|
T2 |
2026 |
Automatizarea înregistrării încălcărilor normelor de circulație rutieră. Funcționarea deplină a sistemului cu module: (1) înregistrarea și identificarea încălcărilor normelor rutiere, (2) modificări ale sistemului existent pentru generarea automată a deciziilor și (3) statistici, raportare și analiză. |
|
10 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Reforma 3: Optimizarea gestionării crizelor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a gestionării optime a crizelor |
Intrarea în vigoare a actului modificat 129/2002 privind sistemul integrat de salvare |
|
|
|
T1 |
2023 |
Conceptul de optimizare a gestionării crizelor trebuie să definească în mod clar relațiile dintre serviciile de intervenție în caz de urgență ale sistemului integrat de salvare, să stabilească proceduri comune de gestionare a situațiilor de criză, să prevadă o coordonare comună între componente, ținând seama atât de nivelul strategic, cât și de cel operațional al gestionării crizelor, și să propună o rețea de centre de securitate integrate. Legislația intră în vigoare până în al treilea trimestru al anului 1 2023. |
|
11 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 3: Modernizarea sistemului de pompieri și de salvare — construirea unei rețele de centre integrate de securitate |
Țintă |
Construirea și operaționalizarea centrelor integrate de securitate |
Număr |
0 |
2 |
T2 |
2026 |
Vor fi construite și puse în funcțiune cel puțin 2 de centre integrate de securitate, îmbunătățind gestionarea operațională a serviciilor de salvare ale sistemului integrat de salvare, inclusiv sprijin pentru informare prin înființarea unor centre integrate de securitate. |
|
|
12 |
16 - combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 3: Modernizarea sistemului de pompieri și de salvare — reînnoirea clădirilor pompierilor |
Țintă |
Modernizarea stațiilor de stingere a incendiilor |
Număr |
0 |
7 |
T2 |
2026 |
Finalizarea lucrărilor de construcție pentru cel puțin 4 noi stații de stingere a incendiilor și reconstrucția a cel puțin 3 de stații de stingere a incendiilor existente. |
|
|
13 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de implementare și coordonare |
Jalon |
Reducerea la minimum a riscului de implementare prin instituirea unui organism de coordonare, financiar și de punere în aplicare (NIKA) pentru Mecanismul de redresare și reziliență |
Instituirea și consolidarea capacităților autorității RRP |
|
|
|
T3 |
2022 |
NIKA va fi înființată până în al patrulea trimestru al anului 3 2021. Acesta va fi organismul de coordonare, financiar și de punere în aplicare pentru Mecanismul de redresare și reziliență. Etapele următoare presupun: Consolidarea capacității NIKA și a auditului guvernamental până în T4/2021. Un nou sistem informatic în scopul NIKA este în vigoare până în T3/2022. |
|
14 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de implementare și coordonare |
Jalon |
Audit și verificări temei juridic |
Intrarea în vigoare a Legii privind Mecanismul de redresare și reziliență |
|
|
T4 |
2021 |
Aprobarea parlamentară și intrarea în vigoare legală a Actului privind Mecanismul de redresare și reziliență trebuie finalizate înainte de prima cerere de plată |
|
|
15 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de implementare și coordonare |
Jalon |
Sistemul de stocare RRP: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a PRR |
Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului depozitului de date |
|
|
|
T4 |
2021 |
Un sistem de repertorii, care poate lua forma unei fișe Excel, pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență este instituit și operațional. Sistemul trebuie să includă cel puțin următoarele funcții: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
|
|
16 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea de centre de servicii partajate |
țintă |
Înființarea de centre de servicii partajate. |
|
|
0 |
20 |
T4 |
2024 |
Din obiectivul general de a înființa 22 de centre de servicii comune în regiunile cele mai puțin dezvoltate până în T4/2024, se instituie cel puțin 20 de centre de servicii partajate. Aceste centre de servicii comune contribuie la punerea în comun a capacităților la nivel local în ceea ce privește furnizarea de servicii publice (sociale) esențiale.
|
|
17 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — crearea unei platforme pentru formare specializată |
Țintă |
Formare de specializare automată pentru întreg personalul de prim contact nou recrutat |
|
% |
0 |
100 |
T2 |
2026 |
Toți membrii personalului de prim contact nou recrutat și transferat vor beneficia de formare pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice. Acest lucru implică mai multe etape: Crearea unei platforme de învățare și a unui conținut până la T2/2022.Launch din formarea piloților până la T4/2022.All de membri ai personalului primelor puncte de contact beneficiază de formarea relevantă în T2/2026. |
COMPONENTA 17: SLOVACIA DIGITALĂ (STATUL ÎN DOMENIUL TELEFONIEI MOBILE, AL SECURITĂȚII CIBERNETICE, AL INTERNETULUI RAPID PENTRU TOȚI, AL ECONOMIEI DIGITALE)
Obiectivul acestei componente a planului slovac de redresare și reziliență este de a realiza progrese substanțiale ale Slovaciei către o societate și o economie pregătite din punct de vedere digital. Acest obiectiv este realizat prin măsuri care vizează digitalizarea administrației publice și a furnizării de servicii publice, îmbunătățirea securității cibernetice prin abordări standardizate pentru prevenirea și soluționarea incidentelor la nivelul tuturor entităților administrației publice, o strategie cuprinzătoare în materie de competențe digitale, precum și prin sprijinirea proiectelor multinaționale ale UE și a investițiilor în cercetarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf. În plus, componenta prezintă măsuri pentru conectivitatea digitală, pe care autoritățile intenționează să le finanțeze din fondurile politicii de coeziune.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Măsurile din cadrul acestei componente contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Slovaciei, în special în ceea ce privește competențele digitale (recomandarea specifică fiecărei țări 2, 2020) transformarea digitală (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2020), mediul de afaceri și calitatea serviciilor publice (recomandările specifice fiecărei țări 4, 2020), cercetarea și inovarea (recomandările specifice fiecărei țări 3, 2019) și competitivitatea IMM-urilor (Recomandarea specifică fiecărei țări 3, 2019).
A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil
Reforma 1: Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață
Această reformă va conduce la pregătirea și adoptarea de către Ministerul Investițiilor, Dezvoltării Regionale și Informatizării (MIRRI) a unui plan de investiții pentru „situațiile de viață” prioritare ale cetățenilor și întreprinderilor. Scopul este de a permite cetățenilor și întreprinderilor să rezolve, din punct de vedere administrativ, astfel de situații de viață într-un singur loc, rapid și ușor.
Planul de investiții identifică 16 de situații prioritare de viață, descrie situația actuală și viitoare a proceselor și enumeră acțiunile de investiții care trebuie efectuate în entitățile administrative și în sistemele lor informatice. Situațiile prioritare de viață sunt selectate în conformitate cu lista situațiilor de viață monitorizate de criteriul de referință eGov și ținând seama de situațiile de viață incluse în anexa II la Regulamentul privind portalul digital unic.
Reforma va conduce la introducerea unui pachet de modificări legislative pentru a implementa noi servicii publice digitale pe un design unitar.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Reforma 2: Gestionarea centrală a resurselor informatice
În cadrul acestei reforme se va implementa o platformă centrală de achiziții publice pentru achiziționarea și utilizarea resurselor informatice. Aceste resurse sunt puse ulterior la dispoziție pentru dezvoltarea sistemelor de informații în administrația publică, cu obiectivul general de a reduce timpul și costurile unor astfel de evoluții.
Resursele informatice sunt achiziționate la nivel central prin intermediul unui contract-cadru, iar entitățile administrației publice au dreptul să recurgă la acestea prin intermediul unei platforme centrale, un loc de piață digitală. Reducerile de costuri se realizează prin achiziționarea și alocarea mai eficientă a capacităților informatice.
Platforma este introdusă în două etape:
-În primul rând, se creează un catalog pentru resursele informatice pe baza unor condiții clare de eligibilitate în care resursele pot fi înregistrate în catalog. Se ține seama de securitatea sistemelor, de cerințele arhitecturii de referință și de calitatea serviciilor și a mărfurilor.
-În al doilea rând, achiziționarea acestor resurse se realizează de către MIRRI cu scopul de a le pune la dispoziția utilizatorilor în cantitatea și calitatea necesare.
Platforma oferă o funcționalitate de evaluare a valorii investițiilor IT prin monitorizarea costurilor, a depunerilor, a tranzacțiilor și a rentabilității.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2023.
Investiția 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi
În legătură directă cu reforma 1 a acestei componente, Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață, această investiție constă în implementarea unor soluții integrate de e-guvernare pentru 16 de situații prioritare de viață. Soluțiile sunt elaborate utilizând o platformă comună de instrumente informatice necesare pentru crearea și furnizarea de servicii digitale ușor de înțeles și ușor de utilizat, care să acopere integritatea procedurii privind situațiile de viață.
Investițiile iau forma unor proiecte axate pe cerere, care oferă o soluție administrativă cuprinzătoare pentru situațiile de viață, cu cele mai mari beneficii. Soluțiile trebuie să conțină funcționalități de căutare uniforme, un punct unic pentru furnizarea de servicii, o versiune mobilă, un design uniform și o navigare clară, tranziții line de-a lungul vieții, o imagine de ansamblu a statutului notificărilor privind cererea și starea, precum și plățile online. Proiectul implică, de asemenea, integrarea soluțiilor în portalul administrației publice centrale, o reproiectare a proceselor administrative subiacente, o modernizare a sistemelor de agende și conectarea la sistemul de tip middleware central și la sistemul backend central.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 2: Transformarea digitală a furnizării de servicii publice
Această investiție reduce durata de finalizare a serviciilor publice prin optimizarea și automatizarea proceselor administrative. Investiția va transforma 42 secțiuni ale administrației publice prin lansarea unei versiuni digitalizate pe deplin funcționale.
Investițiile iau forma unor proiecte axate pe cerere pentru a transforma procesele administrațiilor cu cel mai mare potențial de îmbunătățire a calității sau de economii. Economiile se realizează prin reducerea costurilor de funcționare, a erorilor procedurale, a termenelor de finalizare sau a cerințelor în materie de resurse umane. Îmbunătățirea calității proceselor și reducerea costurilor se realizează, după caz, prin optimizarea legislației relevante sau prin modificarea organizării activităților și proceselor.
Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.
Reforma 3: Gestionarea transformării digitale a economiei și a societății
Această reformă introduce o nouă structură de guvernanță pentru reforme și investiții în economia digitală prin implicarea organismelor competente la diferite niveluri. La nivel politic, Consiliul guvernamental pentru digitalizarea administrației publice și piața unică digitală, în calitate de organism consultativ, de coordonare și de inițiativă al guvernului cu privire la aspecte legate de digitalizare, monitorizează punerea în aplicare și realizarea de reforme și proiecte în domeniul economiei digitale. La nivel de lucru, secțiunea Agenda digitală a RMRI depune eforturi pentru a asigura punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, precum și îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor stabilite. La nivelul evaluării, unitatea analitică a RMRI asigură coerența tematică a intervențiilor cu prioritățile politicilor/documentelor strategice (RIS3, SACI, 2030 Strategia de transformare digitală pentru Slovacia). La nivel de consultare, Grupul de lucru pentru transformarea digitală din Slovacia asistă Secțiunea Agenda digitală a RMRI în punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în economia digitală.
Ca parte a acestei reforme, MIRRI va adopta un nou document strategic – Plan de acțiune pentru transformarea digitală a Slovaciei pentru perioada 2023-2026.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la30 iunie 2026.
Investiția 3: Implicarea în proiecte europene multinaționale legate de economia digitală
Această investiție sprijină participarea Slovaciei la proiecte multinaționale europene. Lista preliminară a inițiativelor a fost stabilită pe baza consultării publice la nivel de experți, a condițiilor prealabile și a pregătirii proiectelor. Slovacia intenționează să solicite finanțare pentru unele dintre aceste proiecte din alte surse, în special din programe ale UE gestionate direct (Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Orizont Europa).
Investiția conduce la următoarele proiecte:
-crearea unei rețele de centre europene de inovare digitală (EDIH) și de centre de inovare digitală (DIH) pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor slovace.
-punerea în funcțiune a unui supercalculator pentru centrul național de supercalcul.
-participarea la alte două proiecte europene multinaționale, care urmează să fie identificate pe baza unei liste predefinite de proiecte multinaționale prezentate de Comisia Europeană.
Ultimul jalon al acestei reforme trebuie să fie finalizat până la 31 decembrie 2024. Sprijinul pentru aceste proiecte va continua după acest termen, în orizontul punerii în aplicare a PRR.
Investiția 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf
Obiectivul acestei investiții este de a crea o schemă de sprijin pentru cercetarea, dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, inclusiv IMM-uri, institute de cercetare și entități ale administrației publice. Se acordă sprijin proiectelor slovace de succes din cadrul programelor gestionate direct, proiectelor PIIEC selectate sau proiectelor care obțin marca de excelență, în conformitate cu normele aplicabile privind finanțarea din fondurile UE. În plus, se poate acorda sprijin și proiectelor selectate la nivel național. Pe lângă proiectele de cercetare, dezvoltare și aplicare, se poate acorda sprijin instituțiilor tehnologice, centrelor de competență, întreprinderilor private și platformelor, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
Investiția se axează pe:
-sprijin pentru proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare cu nivelurile de maturitate tehnologică 5-8;
-sprijin pentru crearea infrastructurii de testare și experimentare;
-sprijin pentru participarea la proiecte inovatoare la nivel european și internațional;
-sprijinirea platformelor și a centrelor de competență în activitățile lor de informare și de formare care vizează aptitudinile și competențele digitale.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Investiția 5: Granturi rapide – hackathoane
Scopul este de a crea un instrument pentru stimularea soluțiilor inovatoare pentru abordarea provocărilor societale actuale într-un mod flexibil și rapid. Acest lucru se va realiza prin organizarea de hackatoane care să implice întreprinderi nou-înființate, alte întreprinderi, instituții de cercetare, universități și studenți ai acestora, precum și alți specialiști.
Investiția este utilizată pentru a organiza 20 hackathoane pe o perioadă de cinci ani. Costurile includ resurse pentru echipele câștigătoare care oferă soluții administrației publice sau publicului larg.
Organizatorul definește gama de subiecte și probleme care trebuie abordate de hackathon în colaborare cu organismele administrației publice participante.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Reforma 4: Standardizarea soluțiilor tehnice și procedurale în materie de securitate cibernetică (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică)
Cerințele actuale în materie de securitate cibernetică din administrația publică diferă în ceea ce privește elaborarea, calitatea și claritatea lor. Soluțiile de securitate cibernetică individualizate conduc la costuri globale mai ridicate, precum și la ambiguități pentru o serie de operatori de servicii. În plus, orientările metodologice aplicabile în materie de securitate cibernetică sunt depășite și nu sunt adecvate scopului într-un mediu de amenințare cibernetică aflat în schimbare rapidă. Obiectivul acestei reforme este de a actualiza cerințele aplicabile în materie de securitate cibernetică și de a spori standardizarea soluțiilor pentru toate entitățile administrației publice.
În mod specific, reforma conduce la dezvoltarea unui cadru metodologic unic pentru securitatea cibernetică; crearea unui manual de procedură pentru evaluarea securității cibernetice; crearea unui sprijin de specialitate central pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică; definirea categoriilor de organizații în scopul securității cibernetice; definirea cerințelor de bază privind protecția securității cibernetice în administrația publică.
Conceptul național de informatizare a administrației publice (NKIVS) stabilește cadrul de standardizare pentru cerințele de securitate cibernetică.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2025.
Reforma 5: Îmbunătățirea formării și a competențelor în materie de securitate cibernetică (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică)
Nivelul general al competențelor în materie de securitate cibernetică în administrația publică este insuficient. Scopul acestei reforme este de a introduce învățarea sistematică pe tot parcursul vieții în domeniul securității cibernetice a profesioniștilor din domeniul IT din administrația publică.
Reforma:
-instituirea unui program de sensibilizare cu privire la securitatea cibernetică și a formării personalului din administrația publică, inclusiv a formării complementare a specialiștilor în materie de securitate cibernetică (cum ar fi învățarea pe tot parcursul vieții);
-să înființeze cel puțin 3 de centre de competență în domeniul securității cibernetice în universități, pentru a juca un rol în educație și în furnizarea de expertiză pentru sectorul public și cel privat;
-sprijinirea cooperării internaționale cu centrele internaționale de excelență relevante în materie de amenințări cibernetice și hibride;
-elaborarea unei metodologii pentru înființarea de unități de securitate cibernetică în entitățile administrației publice.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la30 iunie 2026.
Investiția 6: Consolidarea măsurilor preventive, creșterea vitezei de detectare și soluționare a incidentelor (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică)
Obiectivul acestei măsuri este de a dezvolta un sistem de răspuns rapid în materie de securitate cibernetică al administrației publice. Aceasta urmărește proiectele din cadrul programului operațional Infrastructură Integrată.
Mai precis, investiția:
-integrarea noilor soluții tehnice și tehnologice ale sistemului de răspuns rapid în infrastructura de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică;
-să dezvolte un cadru de audituri de securitate aprofundate periodice, evaluări ale vulnerabilității și teste de penetrare în arhitectura generală de securitate cibernetică;
-creșterea nivelului echipamentelor tehnologice de securitate ale instalațiilor infrastructurilor critice;
-elaborarea unui catalog al amenințărilor și a unei metodologii de gestionare a securității cibernetice;
-dezvoltarea unei abordări centralizate pentru punerea în aplicare a corecțiilor de securitate.
În cadrul prevenirii, nivelul general de calitate a securității fizice și procedurale a infrastructurii critice a administrației publice este consolidat. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea securității proceselor, reconstrucția și finalizarea a 72 spații securizate pentru sistemele informatice ale infrastructurilor critice.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
Reforma 6: O abordare strategică a educației în domeniul competențelor digitale, în cooperare cu reprezentanții principalelor părți interesate
Această reformă va elabora o strategie națională coerentă pentru dezvoltarea competențelor digitale prin învățarea pe tot parcursul vieții, care să acopere persoanele aflate în vârstă productivă și postproductivă. Strategia este pregătită de MIRRI în cooperare cu ministerele competente și cu reprezentanții principalelor părți interesate.
Strategia include o analiză a situației actuale a competențelor digitale în Slovacia, identificarea barierelor existente în calea dezvoltării acestora, o viziune de învățare pentru perioada următoare, precum și recomandări de măsuri pentru ca autoritățile publice să îmbunătățească situația și să îndeplinească obiectivele. Strategia propune, de asemenea, un sistem durabil de finanțare și sprijin pe termen lung pentru competențele digitale, urmărind totodată crearea unui mediu atractiv pentru a preveni exodul creierelor și pentru a atrage experți și cercetători străini.
Verificarea se finalizează până la 31 decembrie 2022.
Investiția 7: Îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor în vârstă și distribuirea de tablete de rang superior
Procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani care dețin cel puțin competențe digitale de bază este de numai 11 %, în comparație cu media UE de 24 %. Formarea în domeniul competențelor digitale în Slovacia depinde în mare măsură de învățarea la locul de muncă și/sau de programele finanțate de angajatori. Prin urmare, persoanele în vârstă postproductivă și persoanele defavorizate au, în general, un acces mai limitat la dezvoltarea competențelor digitale. Această lipsă de competențe a fost deosebit de problematică în perioada COVID-19. Obiectivul acestei investiții este de a aborda această problemă prin intermediul unui program de formare specific în domeniul competențelor digitale și al furnizării de echipamente digitale pentru cel puțin 172 800 de persoane în vârstă și persoane defavorizate.
Investiția constă în:
-un proiect-pilot pentru 1000 de persoane în vederea evaluării nevoilor specifice și a adecvării fiziologice a echipamentelor tehnologice (tablete sau alternative) pentru persoanele în vârstă și defavorizate;
-sesiuni de formare pentru persoanele în vârstă și persoanele defavorizate sub forma învățării față în față și a învățării online;
-dezvoltarea de aplicații specializate cu caracteristici de accesibilitate;
-furnizarea de echipamente tehnologice subvenționate (tablete sau alternative) împreună cu vouchere pentru furnizarea accesului la internet.
Implementarea investiției trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/Țintă
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte
|
|||
|
Unitate de măsură |
Valoare de referință |
Obiectiv |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 1: Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață |
Jalon |
Plan de investiții pentru situații de viață prioritare |
Publicarea listei de priorități aprobate de IRRI |
|
|
|
T4 |
2022 |
Publicarea listei de servicii electronice prioritare aprobate de MIRRI SR, pe baza criteriului de referință eGOV și ținând seama de anexa II la Regulamentul privind portalul digital unic; |
|
2 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 1: Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață |
Jalon |
Foaia de parcurs a situațiilor prioritare de viață |
Publicarea foii de parcurs |
T4 |
2023 |
Analiza conceperii serviciilor și identificarea deficiențelor (foaie de parcurs) pentru îmbunătățirea acestora prin intermediul tuturor instituțiilor publice în cauză |
|||
|
3 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 2: Gestionarea centrală a resurselor informatice |
Jalon |
Platforma centrală pentru utilizarea resurselor informatice (piață digitală) |
Lansarea platformei |
|
|
|
T4 |
2023 |
Punerea în funcțiune a unei platforme de instrumente și politici pentru o nouă modalitate de a cumpăra și utiliza produse informatice, expertiză, utilizarea serviciilor de cloud și a codului cu sursă deschisă. Serviciile sunt achiziționate la nivel central (contract-cadru), iar utilizatorii serviciilor au posibilitatea de a recurge în mod dinamic la platforma centrală, după caz. |
|
4 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Țintă |
Numărul de soluții de guvernare electronică construite și implementate |
număr |
0 |
2 |
T1 |
2025 |
Implementarea de soluții digitale pentru două situații de viață selectate, cu următoarele caracteristici: un acces uniform la căutarea de servicii; un punct unic pentru furnizarea serviciilor; dacă este cazul, o versiune mobilă; proiectare uniformă; navigare liberă; tranziții line de-a lungul vieții; o prezentare generală a stadiului cererii; notificări privind statutul; și plățile online. Proiectul implică integrarea soluțiilor în portalul administrației publice centrale, o reproiectare a proceselor operaționale într-o manieră cuprinzătoare, o modernizare a sistemelor de pe ordinea de zi și conectarea la sistemele centrale de tip middleware și backend central. Punerea în aplicare a celor mai utilizate două situații de viață. |
|
|
5 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Țintă |
Numărul de soluții de guvernare electronică construite și implementate |
|
Număr |
2 |
16 |
T2 |
2026 |
Implementarea integrală a soluțiilor digitale pentru 16 de situații de viață selectate, cu următoarele caracteristici: un acces uniform la căutarea de servicii; un punct unic pentru furnizarea serviciilor; dacă este cazul, o versiune mobilă; proiectare uniformă; navigare liberă; tranziții line de-a lungul vieții; o prezentare generală a stadiului cererii; notificări privind statutul; și plățile online. Proiectul implică integrarea soluțiilor în portalul administrației publice centrale, o reproiectare a proceselor operaționale într-o manieră cuprinzătoare, o modernizare a sistemelor de programe de lucru și conectarea la sistemele centrale de tip middleware și backend central. |
|
6 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Jalon |
Platformă pentru dezvoltarea și furnizarea de situații prioritare de viață |
Implementarea integrală a platformei |
|
|
|
T4 |
2024 |
Modernizarea platformei frontale, backend și middleware (module comune) pe baza principiilor componentelor configurabile cu coduri reduse gestionate la nivel central pentru toți furnizorii de servicii publice. Platforma este o condiție prealabilă pentru implementarea de soluții de e-guvernare pentru situații de viață. |
|
7 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 2: Transformarea digitală a furnizării de servicii publice |
Țintă |
Transformarea digitală a secțiunilor administrației publice |
Număr |
0 |
8 |
T4 |
2024 |
Opt procese și secțiuni din administrația publică sunt optimizate și automatizate. Investițiile vizează îmbunătățirea calității serviciilor publice sau îmbunătățirea eficienței (prin reducerea costurilor de funcționare, a erorilor procedurale, a termenelor de finalizare sau a cerințelor în materie de resurse umane). Acest lucru se realizează, după caz, prin modificarea legislației sau prin modificarea organizării proceselor. Secțiunile administrației publice sunt înregistrate în Sistemul Central de Metainformații al Administrației Publice în conformitate cu Legea nr. No.575/2001 Coll. privind organizarea activităților guvernamentale și organizarea administrației centrale de stat. |
|
|
8 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 2: Transformarea digitală a furnizării de servicii publice |
Țintă |
Transformarea digitală a secțiunilor administrației publice |
|
Număr |
8 |
42 |
T2 |
2026 |
42 procesele și secțiunile din administrația publică trebuie optimizate și automatizate. Investițiile vizează îmbunătățirea calității serviciilor publice sau îmbunătățirea eficienței (prin reducerea costurilor de funcționare, a erorilor procedurale, a termenelor de finalizare sau a cerințelor în materie de resurse umane). Acest lucru se realizează, după caz, prin modificarea legislației sau prin modificarea organizării proceselor. Secțiunile administrației publice sunt înregistrate în Sistemul Central de Metainformații al Administrației Publice în conformitate cu Legea nr. No.575/2001 Coll. privind organizarea activităților guvernamentale și organizarea administrației centrale de stat. |
|
9 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 3: Gestionarea transformării digitale a economiei și a societății |
Jalon |
Planul de acțiune pentru transformarea digitală al Slovaciei pentru perioada 2023-2026 |
Elaborarea și adoptarea de către MIRRI |
|
|
|
T4 |
2022 |
Adoptarea de către MIRRI a unui nou document strategic – Plan de acțiune pentru transformarea digitală a Slovaciei pentru perioada 2023-2026. Planul de acțiune va propune acțiuni de îmbunătățire a performanței digitale a Slovaciei, pe baza Strategiei de transformare digitală pentru Slovacia din 2030 și pe baza foii de parcurs actuale pentru perioada 2019-2022. |
|
10 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene multinaționale legate de economia digitală |
Țintă |
Numărul de centre de inovare digitală/centrele europene de inovare digitală |
|
Număr |
0 |
5 |
T3 |
2022 |
Acest obiectiv se realizează prin: 1. Crearea unei rețele de patru centre europene de inovare digitală (EDIH) în Slovacia, care să furnizeze servicii întreprinderilor pentru a sprijini implementarea de noi tehnologii și inovarea. Aceștia participă la rețeaua paneuropeană a EDIH. Candidații pentru înființarea celor patru instituții europene de anchetă au fost nominalizați în septembrie 2020. 2.În plus față de cele 4 de centre EDIH, trebuie înființat cel puțin un centru suplimentar, urmând una dintre cele două opțiuni: EDIH fără sprijin financiar din partea programului Europa digitală, căruia i se va acorda marca de excelență în cadrul competiției CE; sau (b) un centru local de inovare digitală care va fi selectat în cadrul sistemului național și va completa rețeaua de centre europene de inovare existente. |
|
11 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene multinaționale legate de economia digitală |
Jalon |
Dezvoltarea și construirea supercalculatorului pentru centrul național de supercalcul |
Punerea în funcțiune a supercalculatorului și transmiterea unei note de predare |
T4 |
2024 |
Punerea în funcțiune și punerea în funcțiune a infrastructurii informatice pe baza unor teste de funcționare și a unui protocol de predare. Investiția finanțează construirea unui supercalculator utilizând o arhitectură care include UCP și GPU integrate pe un singur cip, cu ambiția de a clasifica în topul 10 din lista globală Green500 a supercalculatoarelor de înaltă eficiență energetică. Detaliile arhitecturii sunt specificate în studiul de fezabilitate. |
|||
|
12 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene multinaționale legate de economia digitală |
Țintă |
Participarea la proiecte digitale multinaționale din cadrul setului predefinit |
|
Număr |
0 |
2 |
T4 |
2024 |
Sprijin acordat participării la două proiecte digitale multinaționale din cadrul următoarei propuneri a Comisiei Europene: Centre operaționale de securitate, MediaInvest, Infrastructura europeană de servicii blockchain, EuroQCI, coridoarele 5G, Infrastructura europeană comună de date, cipuri de procesoare și semiconductoare, Administrația publică conectată, Genome of Europe, Competențe digitale. |
|
13 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Jalon |
Conceperea schemei de sprijin pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Lansarea unei scheme de sprijin |
|
|
|
T2 |
2022 |
Unitatea de implementare a MIRRI instituie și publică o schemă de sprijin pentru cercetarea și dezvoltarea de soluții digitale pentru întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderile mari, instituțiile private de C & D, instituțiile publice de C & D, inclusiv mediul academic și Academia de Științe din Slovacia, organizațiile neguvernamentale și non-profit, mass-media, instituțiile publice, inclusiv municipalitățile și alți candidați eligibili. Sistemul va servi, de asemenea, drept mecanism de cofinanțare pentru proiectele care reușesc să obțină programe ale UE gestionate direct (Europa digitală, Orizont Europa și Mecanismul pentru interconectarea Europei). Se acordă prioritate proiectelor de succes bazate pe o evaluare PIIEC de către Comisia Europeană. Proiectele sunt evaluate, de asemenea, pe baza domeniilor prioritare definite la dimensiunea 4 (Transformarea digitală a Slovaciei) din Strategia de specializare inteligentă (RIS3). |
|
14 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Țintă |
Numărul de proiecte pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
|
Număr |
0 |
20 |
T4 |
2024 |
Sprijin plătit pentru 20 proiecte de dezvoltare și aplicare a soluțiilor digitale în cadrul schemei de sprijin |
|
15 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Țintă |
Numărul de proiecte pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
|
Număr |
20 |
43 |
T2 |
2026 |
Sprijin plătit pentru 43 proiecte de dezvoltare și aplicare a soluțiilor digitale în cadrul schemei de sprijin |
|
16 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 5: Granturi rapide – hackathoane |
Țintă |
Numărul de evenimente organizate sub formă de granturi rapide – hackathoane |
Număr |
0 |
20 |
T2 |
2026 |
Organizarea a 20 hackathoane – evenimente în cadrul cărora se acordă granturi rapide pentru soluții inovatoare la cele mai inovatoare soluții pentru provocările societale actuale. Evenimentul va implica întreprinderi nou-înființate, alte întreprinderi, instituții de cercetare, universități și studenți ai acestora, precum și alți specialiști. Echipele câștigătoare oferă soluții administrației publice sau publicului larg. |
|
|
17 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 5: Îmbunătățirea formării și a competențelor în materie de securitate cibernetică (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică) |
Țintă |
Numărul de membri ai personalului IT din administrația publică care au beneficiat de formare în domeniul securității cibernetice |
|
Număr |
29 |
600 |
T2 |
2026 |
Un număr suplimentar de 571 de experți IT în administrația publică reformați în domeniul securității cibernetice la nivelurile „profesionist”, „manager” și „manager IT”. |
|
18 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 6: Consolidarea măsurilor preventive, creșterea vitezei de detectare și soluționare a incidentelor (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică) |
Țintă |
Numărul de sisteme informatice securizate din mediul administrației publice |
|
Număr |
70 |
1000 |
T4 |
2024 |
Securizarea a 1000 de sisteme informatice, care sunt definite ca: instrumentele sistemului de avertizare rapidă (EWS) sunt integrate în sistemul de gestionare a incidentelor de securitate cibernetică, implementând elementele hardware/software necesare, comunicarea bidirecțională criptată și dispecerizarea de avertizare. |
|
19 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 6: Consolidarea măsurilor preventive, creșterea vitezei de detectare și soluționare a incidentelor (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică) |
Jalon |
Audituri de securitate ale aplicațiilor în administrația publică |
Implementarea de noi aplicații sau actualizarea aplicațiilor existente în exploatare |
|
|
|
T2 |
2025 |
Implementarea unor instrumente de audit noi sau revizuite privind vulnerabilitatea în materie de securitate cibernetică a aplicațiilor informatice publice. Evaluarea se efectuează prin teste de penetrare și utilizând software de evaluare a vulnerabilității, în timp ce verificarea auditului de securitate are loc întotdeauna înainte de desfășurare, pentru verificarea vulnerabilităților critice. Se acordă prioritate sistemelor de informații care fac parte din infrastructura critică. |
|
20 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 6: O abordare strategică a educației în domeniul competențelor digitale, în cooperare cu reprezentanții principalelor părți interesate |
Jalon |
Strategia națională privind competențele digitale |
Aprobarea Strategiei privind competențele digitale de către guvernul slovac și publicarea acesteia |
|
|
|
T4 |
2022 |
Strategia se axează pe persoanele în vârstă productivă și postproductivă și include o analiză a situației actuale, o definiție a barierelor existente și o viziune a educației pentru perioada următoare și a învățării pe tot parcursul vieții, în conformitate cu recomandările OCDE din 2020, precum și o propunere de măsuri și recomandări pentru administrațiile publice în vederea îmbunătățirii situației actuale și a îndeplinirii obiectivelor stabilite. Măsurile sunt finanțate din alte surse decât Mecanismul de redresare și reziliență. |
|
21 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 7: Îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor în vârstă și distribuirea de tablete de rang superior |
Țintă |
Numărul persoanelor în vârstă și al persoanelor defavorizate care au beneficiat de formare în ceea ce privește competențele digitale de bază |
|
Număr |
0 |
1000 |
T2 |
2022 |
Punerea în aplicare a unui proiect-pilot de validare a activităților și soluțiilor propuse pentru a spori competențele digitale în rândul unui eșantion de 1000 de persoane în vârstă și persoane defavorizate. Acest lucru se realizează prin absolvirea unui program de formare urmat de distribuirea de echipamente subvenționate. Rezultatele proiectului-pilot sunt evaluate și conduc la o decizie privind forma continuării proiectului. |
|
22 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 7: Îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor în vârstă și distribuirea de tablete de rang superior |
Țintă |
Numărul persoanelor în vârstă și al persoanelor defavorizate care au beneficiat de formare în ceea ce privește competențele digitale de bază |
|
Număr |
1000 |
172800 |
T2 |
2026 |
În urma proiectului-pilot și a recomandărilor sale, să îmbunătățească competențele digitale ale 172 800 de persoane în vârstă și ale persoanelor defavorizate. Acest lucru se realizează prin absolvirea unui program de formare și distribuirea de echipamente subvenționate pentru fiecare persoană. |
|
23 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 4: Standardizarea soluțiilor tehnice și procedurale în materie de securitate cibernetică (ITVS — Tehnologiile informației pentru administrația publică) |
Jalon |
Concept național de informatizare a administrației publice (NKIVS) 2021-2030 |
Adoptarea și aprobarea conceptului național de informatizare a administrației publice de către MIRRI și publicare |
|
|
|
T4 |
2021 |
Conceptul național de informatizare a administrației publice (NKIVS) va stabili cadrul pentru reformele digitale într-un mod sincronizat cu RRP. Acțiunile și proiectele individuale ale PRR pun în aplicare sarcinile strategice relevante ale NKIVS. NKIVS stabilește cadrul de standardizare pentru cerințele de securitate cibernetică. Ar fi necesare acțiuni suplimentare pentru stabilirea standardelor tehnice și procedurale de securitate cibernetică. |
COMPONENTA 18: FINANȚE PUBLICE SOLIDE, SUSTENABILE ȘI COMPETITIVE
Slovacia se confruntă cu riscuri ridicate de sustenabilitate fiscală din cauza unei combinații între îmbătrânirea populației, un sistem de pensii nesustenabil din punct de vedere fiscal și un cadru de politică fiscală care nu stimulează suficient sustenabilitatea finanțelor publice. Mai mult, potențialul de realizare de venituri din taxele de mediu și din impozitarea proprietăților este insuficient utilizat în raport cu alte țări UE.
Această componentă a planului slovac de redresare și reziliență va îmbunătăți sustenabilitatea, soliditatea și competitivitatea finanțelor publice prin intermediul a trei elemente de reformă, și anume o reformă a sistemului de pensii, plafoane multianuale de cheltuieli și o reformă a gestionării investițiilor publice.
Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
Componenta contribuie astfel la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 2019.1 pentru a proteja sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, în special a sistemului de pensii, precum și la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 2020.1 de a aplica politici bugetare menite să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu și sustenabilitatea datoriei atunci când condițiile economice permit acest lucru. Acesta contribuie, de asemenea, la abordarea Recomandării specifice fiecărei țări 2020.3 și a Recomandării 2019.3 specifice fiecărei țări, care vizează concentrarea la începutul perioadei a proiectelor de investiții publice mature, precum și concentrarea investițiilor în domenii specifice.
Reforma 1: Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii.
Finanțele publice ale Slovaciei se confruntă cu riscuri ridicate în materie de sustenabilitate, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung. Acest lucru se datorează, în parte, îmbătrânirii rapide a populației. Se preconizează că raportul de dependență a persoanelor vârstnice (care compară ponderea persoanelor în vârstă cu ponderea populației încadrate în muncă sau în formare) se va tripla aproape până în 2060. Plafoanele de vârstă de pensionare exacerbează implicațiile pentru sustenabilitatea fiscală pe termen lung. În plus, economiile din cadrul celui de al doilea pilon al sistemului de pensii sunt ineficiente și generează randamente scăzute, în timp ce gradul de conștientizare în rândul populației este scăzut.
Reforma pensiilor îmbunătățește sustenabilitatea fiscală pe termen lung a sistemului de pensii. În acest scop, acesta corelează vârsta de pensionare cu speranța de viață și elimină plafoanele de vârstă de pensionare. În plus, aceasta asigură dreptul la un beneficiu neutru din punct de vedere actuarial după un număr minim de ani lucrați și introduce o nouă strategie de economisire implicită, bazată pe ciclul de viață în al doilea pilon al sistemului de pensii, care investește mai puțin în obligațiuni cu randament scăzut, cu o opțiune de neparticipare, pentru a spori eficiența economiilor în cadrul celui de al doilea pilon. De asemenea, aceasta sporește transparența prin informarea periodică a persoanelor cu privire la pensiile preconizate.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 martie 2023.
Reforma 2: Introducerea unor plafoane multianuale de cheltuieli
Cadrul bugetar pe termen mediu al Slovaciei nu a favorizat o disciplină bugetară suficientă. Slovacia nu a reușit să urmeze o politică fiscală anticiclică în perioade economice favorabile. Acest lucru afectează sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung.
Prin urmare, această reformă consolidează disciplina fiscală pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung. În acest scop, plafoanele multianuale de cheltuieli obligatorii sunt introduse ca instrument-cheie pentru o mai bună aplicare a politicii bugetare anticiclice, pentru îmbunătățirea planificării bugetare și pentru obținerea sustenabilității bugetare pe termen lung. Aceste plafoane de cheltuieli sunt legate de soldurile structurale planificate legate de obiectivele de sustenabilitate pe termen lung. Acesta este pus în aplicare în cadrul Programului de stabilitate pentru perioada 2022-2025 în aprilie 2022, pentru a reflecta întregul ciclu bugetar pentru 2023.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 31 decembrie 2021.
Reforma 3: Raționalizarea investițiilor publice
Valoarea economică a majorității proiectelor de investiții publice evaluate de Ministerul Finanțelor a depășit doar ușor costurile acestora, cu un raport beneficiu-cost al proiectelor (BCR) între 1.0 și 1.5. În plus, ratele de absorbție a bugetului pentru investițiile publice sunt scăzute, ceea ce indică dificultăți în planificarea și execuția bugetară. În același timp, nu există criterii obiective și raționalizate în ceea ce privește stabilirea priorităților în materie de investiții.
Reforma trebuie să pregătească mai bine proiectele de investiții publice prin aplicarea consecventă a principiilor raportului calitate-preț. Acesta acordă prioritate strategică proiectelor de investiții încă de la început și include în buget doar proiecte mature. Pentru a atinge aceste obiective, reforma pune în practică o metodologie nouă și armonizată pentru pregătirea și prioritizarea proiectelor de investiții publice. Această metodologie permite dezvoltarea unor rezerve de proiecte specifice sectorului și îmbunătățirea raportului cost-beneficiu mediu al proiectelor de investiții nou selectate, sporind, în același timp, precizia întocmirii bugetului pentru investiții. Procesul de investiții este standardizat pentru toate proiectele, care sunt evaluate la nivel central și într-o etapă timpurie.
Implementarea reformei trebuie să fie finalizată până la 30 iunie 2026.
A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil
|
Nr. secvențial
|
Măsură conexă (reformă sau investiție)
|
Jalon/
|
Denumire
|
Indicatori calitativi (pentru jaloane)
|
Indicatori cantitativi (pentru ținte) |
Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor |
Descrierea și definiția clară a fiecărui obiectiv de etapă și a fiecărei ținte |
|||
|
Unitate de măsură |
Context |
Țintă |
Trimestru |
An |
||||||
|
1 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 1: Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii. |
Jalon |
Reforma sistemului de pensii |
Intrarea în vigoare a pachetului de amendamente (nr. 461/2003 Coll. privind asigurările sociale și nr. 43/2004 Coll. privind economiile pentru pensie pentru limită de vârstă) |
|
|
|
T1 |
2023 |
Intrarea în vigoare a pachetului de către parlament (Legea privind asigurările sociale și Legea privind economiile de pensii pentru limită de vârstă) până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 4 2022, cu efect din primul trimestru al anului 1 2023, care va îmbunătăți sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului de pensii, și anume: 1) corelarea creșterii vârstei de pensionare cu creșterea speranței de viață, 2) introducerea unui drept la prestații neutre din punct de vedere actuarial din primul pilon de pensii redistributiv pentru persoane după un număr minim legal de ani de serviciu, 3), introducând o strategie de economisire implicită bazată pe principiul actual al ciclului de viață și pe baza noii strategii de pensii existente) |
|
2 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 2: Introducerea unor plafoane de cheltuieli |
Jalon |
Ancorarea plafoanelor de cheltuieli în Legea nr. 523/2004 privind normele bugetare |
Intrarea în vigoare a modificării la Legea 523/2004 privind normele bugetare |
|
|
|
T4 |
2021 |
Intrarea în vigoare a plafoanelor multianuale pentru cheltuielile publice și punerea în aplicare a acestora în cadrul Programului de stabilitate 2022-2025 în aprilie 2022, pentru a reflecta întregul ciclu bugetar pentru 2023. |
|
3 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 3: Reforma gestionării investițiilor publice |
Jalon |
aplicarea metodologiei pentru procedurile de pregătire și prioritizare a investițiilor |
Evaluarea proiectelor de investiții publice realizate în conformitate cu metodologia adoptată |
|
|
|
T2 |
2026 |
Pregătirea și evaluarea tuturor proiectelor de investiții publice relevante se desfășoară în conformitate cu metodologia publicată care armonizează pregătirea și stabilirea priorităților. Evaluarea este efectuată de Ministerul Finanțelor și aplicată tuturor proiectelor noi de investiții la nivel național care depășesc 1 milioane EUR, după cum o demonstrează documentarea proiectelor selectate. Metodologia vizează stabilirea unei rezerve de proiecte de investiții la nivel de sector și creșterea raportului costuribeneficii pentru noile proiecte de investiții. |
2.Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență
Costul total estimat al planului de redresare și reziliență al Slovaciei este de 6 575 000 000 EUR.
SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR
1.Contribuția financiară
Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:
1.1Prima tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 1: Adaptarea cadrului juridic privind energia electrică |
Jalon |
Eliberarea restricțiilor privind capacitățile tehnice de transport al energiei electrice în cadrul sistemului slovac de energie electrică |
|
2 |
3 – transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Planul de investiții pentru proiectele de infrastructură feroviară |
|
3 |
3 – transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Metodologia de selectare, pregătire și implementare a proiectelor pentru ciclism |
|
4 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 4: Reforma gestionării universităților |
Jalon |
Reforma sistemului de management al instituțiilor de învățământ superior |
|
5 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 5: Concentrarea excelentelor capacități educaționale și de cercetare |
Jalon |
Demararea regrupării universităților în unități mai mari |
|
6 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea fondurilor CDI – Reforma 2: Reforma organizării și finanțării instituțiilor de cercetare din afara mediului de afaceri, în special Academia Slovacă de Științe |
Jalon |
Reforma Academiei slovace de științe (SaS) |
|
7 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Jalon |
Strategia de internaționalizare a universităților |
|
8 |
15 – reforma sistemului judiciar – Reforma 2: Combaterea corupției și consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar |
Jalon |
Pachet de legi pentru combaterea corupției și consolidarea integrității și independenței sistemului judiciar |
|
9 |
15 – reforma judiciară – Reforma 1: Reforma hărții judiciare – Legislație |
Jalon |
Definirea unei noi hărți judiciare |
|
10 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Reforma 2: Modernizarea și consolidarea capacităților forțelor de poliție |
Jalon |
Punerea în aplicare a unor modificări organizaționale la nivelul poliției pentru a spori eficiența detectării, investigării și detectării infracțiunilor de corupție |
|
11 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de punere în aplicare și coordonare |
Jalon |
Audit și verificări temei juridic |
|
12 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de implementare și coordonare |
Jalon |
Sistemul de stocare RRP: informații pentru monitorizarea punerii în aplicare a PRR |
|
13 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 4: Standardizarea soluțiilor tehnice și procedurale de securitate cibernetică |
Jalon |
Concept național de informatizare a administrației publice (NKIVS) 2021-2030 |
|
14 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 2: Introducerea unor plafoane de cheltuieli |
Jalon |
Ancorarea plafoanelor de cheltuieli în Legea nr. 523/2004 privind normele bugetare |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
458 277 000 EUR |
1.2A doua tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
2 – renovarea clădirilor – Reforma 3: Gestionarea deșeurilor din construcții |
Jalon |
Modificarea Legii privind deșeurile |
|
2 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Lista proiectelor selectate pentru regiunile Muránska Planina și Polonina |
|
3 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Investiții 1: Eliminarea barierelor din clădirile școlilor |
Jalon |
Introducerea definiției standardului de eliminare a barierelor, crearea unui manual de eliminare a barierelor și cartografierea nevoilor școlare la toate nivelurile de educație |
|
4 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 2: Introducerea unui sistem de evaluare periodică a performanței științifice. |
Jalon |
Definirea sistemului de evaluare periodică a performanțelor științifice introdus prin Legea nr. 172/2005 |
|
5 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Reforma 1: Reforma guvernanței, evaluarea și sprijinirea științei, cercetării și inovării |
Jalon |
Reforma guvernanței și sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării. |
|
6 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 1: Reforma legislației în materie de reședință și de muncă |
Jalon |
Facilitarea întoarcerii în țară și creșterea atractivității țării pentru străinii cu legături familiale |
|
7 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 1: Reforma legislației în materie de reședință și de muncă |
Jalon |
Sistem de definire a unei noi categorii de solicitanți de viză națională (D). |
|
8 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Reforma 2: Simplificarea regimului de recunoaștere a calificărilor și calificărilor profesionale pentru exercitarea profesiilor reglementate |
Jalon |
Simplificarea recunoașterii calificărilor educaționale și profesionale |
|
9 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 1 Optimizarea rețelei spitalicești |
Jalon |
Introducerea rețelei spitalicești |
|
10 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 2 Reforma pregătirii planurilor de investiții în domeniul sănătății |
Jalon |
Un plan de investiții prioritar în conformitate cu metodologia de evaluare a investițiilor adoptată de Ministerul Sănătății |
|
11 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 5 Reforma furnizării de asistență medicală primară pentru adulți, copii și tineri |
Jalon |
Noua lege privind înființarea rețelei de furnizori de servicii de îngrijire generală și introducerea zonării |
|
12 |
13 — asistență medicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate — Reformarea supravegherii asistenței sociale și asigurarea infrastructurii pentru punerea sa în aplicare |
Jalon |
Reforma supravegherii asistenței sociale |
|
13 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 3: Reforma achizițiilor publice – adaptarea legislației |
Jalon |
Reforma Legii privind procedurile de achiziții publice |
|
14 |
16 – combaterea corupției și a spălării banilor – Reforma 1: eficientizarea luptei împotriva corupției și a combaterii spălării banilor |
Jalon |
Reforme pentru raționalizarea și îmbunătățirea investigațiilor financiare |
|
15 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Jalon |
Conceperea schemei de sprijin pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
|
16 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 7: Îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor în vârstă și distribuirea de tablete de rang superior |
Țintă |
Numărul persoanelor în vârstă și al persoanelor defavorizate care au beneficiat de formare în ceea ce privește competențele digitale de bază |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
814 715 000 EUR |
1.3A treia tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Reforma 1: Adaptarea cadrului juridic privind energia electrică |
Jalon |
Reforma pieței energiei electrice |
|
2 |
1 — surse regenerabile de energie și infrastructură energetică — Reforma 2: Cadrul juridic pentru promovarea surselor regenerabile de energie |
Jalon |
Cadru pentru sprijinirea investițiilor în noi surse regenerabile de energie |
|
3 |
2 — renovarea clădirilor — Reforma 1: Armonizarea mecanismelor de sprijin pentru renovarea locuințelor familiale |
Jalon |
Plan de punere în aplicare pentru mobilizarea renovării ecologice a locuințelor familiale |
|
4 |
2 — renovarea clădirilor — Reforma 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Jalon |
Lansarea schemelor de sprijin pentru a mobiliza economiile de energie și renovarea ecologică |
|
5 |
3 – transport durabil – Reforma 3: Reforma transportului intermodal de mărfuri |
Jalon |
Concept și apel la noi scheme de sprijin |
|
6 |
3 – transporturi durabile – Reforma 4: Introducerea de noi politici pentru promovarea pe termen lung a combustibililor alternativi în sectorul transporturilor |
Jalon |
un nou pachet de măsuri pentru promovarea propulsiilor alternative |
|
7 |
4 – decarbonizarea industriei – Reforma 2: Sistemul competitiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie |
Jalon |
Adoptarea decarbonizării industriale |
|
8 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Reforma 1: Reforma amenajării teritoriului |
Jalon |
reforma amenajării teritoriului |
|
9 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de trei ani |
Țintă |
Rata de școlarizare în învățământul preșcolar pentru copiii cu vârsta de cinci ani |
|
10 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: 1.Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de trei ani |
Jalon |
Introducerea unor modificări juridice ale învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de cinci ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar începând cu vârsta de trei ani. |
|
11 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Jalon |
Adoptarea legii privind redefinirea conceptului de nevoi educaționale speciale și pregătirea materialului metodologic însoțitor pentru personalul didactic, personalul specializat și directorii unităților de învățământ. |
|
12 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 6: Măsuri compensatorii pentru atenuarea impactului pandemiei asupra educației pentru elevii din învățământul primar și secundar |
Țintă |
Numărul elevilor care participă la programe de formare |
|
13 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Investiții 1: sprijin pentru dezvoltarea strategică a universităților |
Jalon |
cel puțin 2 cereri de propuneri încheiate pentru sprijinirea dezvoltării strategice a universităților |
|
14 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Investiții1: Modificarea finanțării pentru universități, inclusiv introducerea contractelor de performanță |
Jalon |
Introducerea contractelor de executare |
|
15 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 2: Introducerea unui sistem de evaluare periodică a performanțelor științifice |
Țintă |
Numărul de evaluări efectuate |
|
16 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 3: O nouă abordare privind acreditarea învățământului superior |
Țintă |
Procentul universităților solicită verificarea conformității sistemelor interne de calitate și a programelor de studiu cu standardele |
|
17 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Reforma 1: Reforma guvernanței, evaluarea și sprijinirea științei, cercetării și inovării |
Jalon |
Conceperea strategiei naționale globale în materie de CDI |
|
18 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 1: Promovarea cooperării internaționale și a participării la proiectele Orizont Europa și EIT |
Jalon |
Lansarea de cereri de proiecte pentru a sprijini participarea actorilor slovaci la Orizont Europa |
|
19 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Jalon |
Lansarea de cereri de proiecte pentru a sprijini cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de C & D și cupoane valorice |
|
20 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru sprijinirea cercetătorilor de excelență |
|
21 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției verzi |
|
22 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Jalon |
Lansarea cererilor de propuneri pentru proiecte tematice axate pe cerere care abordează provocările tranziției digitale |
|
23 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 6: Instrumente financiare de sprijinire a inovării |
Jalon |
Lansarea și punerea în aplicare a instrumentelor financiare de sprijinire a inovării |
|
24 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea unei autorități naționale de implementare și coordonare |
Jalon |
Reducerea la minimum a riscului de implementare prin instituirea unui organism de coordonare, financiar și de punere în aplicare (NIKA) pentru Mecanismul de redresare și reziliență |
|
25 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forței de poliție — reînnoirea parcului auto |
Țintă |
Achiziționarea de vehicule noi (10 % din parcul auto) de vehicule electrice și hibride |
|
26 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene transfrontaliere legate de economia digitală |
Țintă |
Numărul de centre de inovare digitală din Slovacia/Platforma europeană de inovare digitală care creează o rețea |
|
27 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 1: Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață |
Jalon |
Plan de investiții pentru situații de viață prioritare |
|
28 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 3: Gestionarea transformării digitale a economiei și a societății |
Jalon |
Planul de acțiune pentru transformarea digitală al Slovaciei pentru perioada 2023-2026 |
|
29 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 6: O abordare strategică a educației în domeniul competențelor digitale, în cooperare cu reprezentanții principalelor părți interesate |
Jalon |
Strategia națională privind competențele digitale |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
814 715 000 EUR |
1.4Al patrulea rând (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
3 – transporturi durabile – Reforma 1: Reforma pregătirii proiectelor de investiții în domeniul transporturilor |
Jalon |
Modificarea Legii privind căile ferate și a legislației conexe privind parametrii infrastructurii de transport |
|
2 |
3 – transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Jalon |
Noua lege privind transportul public de călători |
|
3 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a redefinirii conceptului de nevoi educaționale speciale |
|
4 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 3: Reforma sistemului de consiliere și prevenire și asigurarea colectării sistemice de date în domeniul promovării sănătății mintale pentru copii, elevi și studenți |
Jalon |
Intrarea în vigoare a legislației care creează un sistem cuprinzător de consiliere |
|
5 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 4: Punerea în aplicare a instrumentelor de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și de adaptare a programelor de studiu de tip F |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative care vizează:• extinderea posibilității de a urma cursuri de învățământ secundar inferior în învățământul profesional secundar inferior (VET), optimizarea programelor NSOV ca răspuns la nevoile pieței forței de muncă și oferta de programe NSOV în raport cu nevoile educaționale ale grupului-țintă de elevi |
|
6 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: Reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Jalon |
Aprobarea versiunii finale a noului curriculum pentru toate școlile primare și gimnaziale organizate în cicluri de învățământ multianuale |
|
7 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 2: Pregătirea și dezvoltarea cadrelor didactice pentru noi conținuturi și forme de predare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să consolideze calitatea competențelor personalului didactic și profesional și să îi motiveze pentru dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții |
|
8 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 7: IT sprijină un sistem unic de granturi pentru dezvoltare rurală |
Jalon |
Proiectarea noului sistem de informații D pentru evaluarea schemelor de granturi |
|
9 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 4 Optimizarea rețelei de asistență medicală acută și o nouă definiție a asistenței medicale de urgență |
Jalon |
Modificarea legii privind rețeaua de ambulanță optimă și noua definiție a asistenței medicale de urgență |
|
10 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Un nou cadru legislativ pentru asistența medicală și paliativă pe termen lung |
|
11 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 1: Reducerea sarcinii de reglementare pentru întreprinderi |
Jalon |
introducerea noilor instrumente de reducere a sarcinii de reglementare: – Punerea în aplicare a regulii „1in-2out” – Introducerea evaluării ex-post a regulamentelor existente (materiale legislative și nelegislative) – Introducerea protecției împotriva suprareglementării nejustificate |
|
12 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 3: Reforma achizițiilor publice – digitalizarea proceselor de achiziții publice |
Jalon |
Digitalizarea proceselor de achiziții publice prin intermediul unei platforme electronice unice. |
|
13 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 2: Reforma cadrului în materie de insolvență – adaptarea legislației |
Jalon |
Reforma cadrului în materie de insolvență |
|
14 |
15 – reforma judiciară – Reforma 1: Reforma hărții judiciare — Legislație |
Jalon |
Introducerea noii rețele a instanțelor judecătorești |
|
15 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — - Reforma 3: Optimizarea gestionării crizelor |
Jalon |
Intrarea în vigoare a gestionării optime a crizelor |
|
16 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 1: Îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii. |
Jalon |
Reforma sistemului de pensii |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
923 828 000 EUR |
1.5A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
2 — renovarea clădirilor — Reforma 2: Creșterea transparenței și raționalizarea deciziilor Consiliului pentru Monumente al Republicii Slovace |
Jalon |
Metodologii pentru procesul decizional al Comitetului pentru Monumente al Republicii Slovace |
|
2 |
3 – transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Jalon |
Punerea în aplicare a unui calendar optimizat al transportului feroviar |
|
3 |
4 – decarbonizarea industriei – Reforma 1: Încetarea producției de energie electrică pe bază de cărbune la centrala electrică Nováky și transformarea regiunii Nitra Superioară |
Jalon |
Tranziția de la cărbune în regiunea Nitra Superioară |
|
4 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Reforma 2: Reformarea conservării naturii și a gospodăririi apelor în mediul rural |
Jalon |
Aplicarea mai eficientă a măsurilor de protecție a naturii în peisajele din zonele protejate și revitalizarea cursurilor de apă |
|
5 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Decontarea proprietății cu proprietarii privați de terenuri (în zona de teren stabilită în ha) |
|
6 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Jalon |
Adoptarea modificărilor legislative care introduc definiția școlilor în legislație și elaborarea de materiale metodologice pentru punerea în aplicare a desegregării |
|
7 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 2: Pregătirea și dezvoltarea cadrelor didactice pentru noi conținuturi și forme de predare |
Țintă |
Procentul de profesori formați în special în vederea pregătirii pentru noua programă de învățământ favorabilă incluziunii și competențele digitale |
|
8 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 1: Schimbarea finanțării pentru universități, inclusiv introducerea contractelor de performanță |
Țintă |
Contracte de performanță semnate cu universități publice (în procente) |
|
9 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 1: Instrumente de sprijin și asistență pentru persoanele returnate, lucrătorii cu înaltă calificare din țări terțe și membrii familiilor acestora și studenții străini din învățământul superior care studiază în Slovacia |
Țintă |
Numărul de ghișee unice pentru integrare în Slovacia |
|
10 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 3 Centralizarea gestionării celor mai mari spitale |
Jalon |
Înființarea unui organ central de administrare a spitalelor din punct de vedere organizațional, operațional și economic |
|
11 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 3 Digitalizare în domeniul sănătății |
Țintă |
Sistem de navigație pentru tratamentul fibrilației atriale în 3 instituții de boli cardiovasculare |
|
12 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Publicarea conceptului de finanțare a serviciilor sociale în vederea dezbaterii publice |
|
13 |
15 – reforma sistemului judiciar – Investiții 2: Sprijinirea instrumentelor pentru reforma hărții judiciare – Registrul comerțului și sistemul centralizat de guvernanță judiciară |
Jalon |
Dezvoltarea și predarea unui sistem informatic – Registrul Comerțului |
|
14 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 1: Instrumente și capacități de combatere a corupției și a spălării banilor |
Jalon |
Asigurarea infrastructurii necesare pentru a sprijini lupta împotriva spălării banilor și a corupției |
|
15 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 1: Instrumente și capacități de combatere a corupției și a spălării banilor |
Țintă |
Recalificarea ofițerilor de poliție în ceea ce privește anchetele financiare și activitățile analitice |
|
16 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 1: Crearea de soluții de e-guvernare pentru situații prioritare de viață |
Jalon |
Foaia de parcurs a situațiilor prioritare de viață |
|
17 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 2: Gestionarea centrală a resurselor informatice |
Jalon |
Platforma centrală pentru utilizarea resurselor informatice (piață digitală) |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
923 828 000 EUR |
1.6Al șaselea rând (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Țintă |
Numărul de cercetători de nivel excelent sprijiniți |
|
2 |
11 — servicii de sănătate moderne și accesibile — Investiții 2: Noua rețea de spitale – construcție, reconstrucție și echipamente |
Jalon |
Cerere de oferte pentru construirea și reconstrucția spitalelor |
|
3 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 2: Evaluarea nevoilor de îngrijire |
Jalon |
Unificarea sistemului de evaluare |
|
4 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Reforma 3: Reformarea supravegherii asistenței sociale și asigurarea infrastructurii pentru punerea sa în aplicare |
Țintă |
Instituirea unui sistem de supraveghere unificat, cu sediul central și 8 de sucursale |
|
5 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Consolidarea capacităților serviciilor rezidențiale comunitare și ale unităților de sănătate cu capacitate redusă din punct de vedere social (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
6 |
13 — asistență medicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate — Consolidarea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Extinderea capacităților serviciilor ambulatorii (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
7 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Investiții 2: Digitalizarea proceselor de insolvență |
Țintă |
Un singur proces de insolvență complet digitalizat este pe deplin operațional. |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
792 892 000 EUR |
1.7Al șaptelea rând (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
2 — renovarea clădirilor — Investiții 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Țintă |
Numărul de locuințe familiale renovate care realizează economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
2 |
2 — renovarea clădirilor — Investiții 2: Renovarea clădirilor publice istorice și a celor listate |
Țintă |
Suprafața (m²) clădirilor publice istorice și monumentale renovate care realizează cel puțin 30 % din economiile de energie primară |
|
3 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Reabilitarea cursurilor de apă (în km de cursuri de apă reabilitate) |
|
4 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: Reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Crearea unei rețele de centre regionale de sprijin |
|
5 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 1: Infrastructura digitală în școli. |
Țintă |
Creșterea procentului de școli cu echipamente digitale de bază |
|
6 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 2: Finalizarea infrastructurii școlare. |
Țintă |
numărul de școli cu propria bibliotecă ca centru educațional sau cu o bibliotecă modernizată |
|
7 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Țintă |
Numărul de proiecte colaborative și de cupoane valorice sprijinite |
|
8 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte selectate care abordează provocările tranziției verzi |
|
9 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte CDI selectate în cadrul cererilor de propuneri care abordează provocările transformării digitale. |
|
10 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 3: Burse pentru studenții talentați autohtoni și străini |
Țintă |
Numărul burselor acordate studenților talentați. |
|
11 |
11 — servicii de sănătate moderne și accesibile — Investiții 5: Reînnoirea parcului de ambulanță |
Țintă |
Achiziționarea de vehicule |
|
12 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Investiții 1: Reducerea sarcinii de reglementare pentru întreprinderi |
Jalon |
Reducerea sarcinii administrative a antreprenorilor |
|
13 |
15 — reforma judiciară- Investiții 1: Reforma hărții judiciare — Reorganizarea instanțelor — renovarea clădirilor |
Țintă |
Suprafața reconstruită a clădirilor instanțelor, în m²) |
|
14 |
15 — reforma judiciară- Investiții 1: Reorganizarea instanțelor — Construcții/Achiziții de clădiri noi |
Țintă |
Suprafața clădirilor instanțelor construite sau achiziționate (în m²) |
|
15 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție — formare și echipamente |
Țintă |
Sunt puse în aplicare cursuri de formare și echipamente legate de reforma poliției |
|
16 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forțelor de poliție — Reconstrucția clădirilor |
Jalon |
Suprafața renovată a clădirilor poliției pentru a reduce intensitatea energetică a clădirilor |
|
17 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor, — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forței de poliție — noul Sistem de informații privind înregistrarea rezidenților străini (IS ECU) |
Jalon |
Procese electronice de obținere a permiselor de ședere în vederea simplificării procedurilor pentru public |
|
18 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — înființarea de centre de servicii partajate |
Țintă |
Înființarea de centre de servicii partajate. |
|
19 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Jalon |
Platformă pentru dezvoltarea și furnizarea de situații prioritare de viață |
|
20 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 2: Transformarea digitală a furnizării de servicii publice |
Țintă |
Transformarea digitală a secțiunilor administrației publice |
|
21 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene transfrontaliere legate de economia digitală |
Jalon |
Dezvoltarea și construirea supercalculatorului pentru centrul național de supercalcul |
|
22 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 3: Implicarea în proiecte europene transfrontaliere legate de economia digitală |
Țintă |
Participarea la proiecte digitale multinaționale din cadrul setului predefinit |
|
23 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Țintă |
Numărul de proiecte pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
|
24 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 6: Consolidarea măsurilor preventive, creșterea vitezei de detectare și soluționare a incidentelor |
Țintă |
Numărul de sisteme informatice securizate din mediul administrației publice |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
792 892 000 EUR |
1.8Al optulea rând (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
3 – transport durabil – Investiții 2: Promovarea unui transport de călători curat |
Țintă |
Numărul de material rulant de călători curat achiziționat (ponderat) |
|
2 |
4 – decarbonizarea industriei – Investiții 2: Asigurarea funcționării Inspectoratului slovac pentru mediu în ceea ce privește decarbonizarea |
Jalon |
Creșterea capacității de investiții pentru Inspectoratul slovac pentru mediu |
|
3 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 4: Punerea în aplicare a instrumentelor de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și de adaptare a programelor de studiu de tip F |
Țintă |
Ponderea programelor de învățământ profesional secundar inferior (NSOV) optimizate ca răspuns la nevoile pieței forței de muncă |
|
4 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Investiții 1: Eliminarea barierelor din clădirile școlilor |
Țintă |
Eliminarea barierelor arhitecturale ale școlilor secundare mai mari |
|
5 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 1: Instrumente de sprijin și asistență pentru persoanele returnate, lucrătorii cu înaltă calificare din țări terțe și membrii familiilor acestora și studenții străini din învățământul superior care studiază în Slovacia |
Țintă |
Numărul de străini care utilizează serviciile Centrului de informare privind migrația al OIM |
|
6 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 3 Centralizarea gestionării celor mai mari spitale |
Țintă |
Numărul de spitale implicate în sistemul central de management |
|
7 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 4 Construirea și reabilitarea stațiilor de ambulanță (servicii de ambulanță) |
Țintă |
Numărul stației de ambulanță construite sau reconstruite |
|
8 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Reforma 1: Cooperarea și reglementarea interministeriale coordonate |
Jalon |
Înființarea a două entități de coordonare pentru sănătatea mintală |
|
9 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 6: Înființarea unui depozit de metode psihodiagnostice |
Țintă |
Numărul de metode psihodiagnostice înregistrate și standardizate |
|
10 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 8: Formarea personalului în domeniul sănătății mintale |
Țintă |
Numărul de lucrători din sectorul sănătății care au beneficiat de formare în domeniul sănătății mintale |
|
11 |
13 — asistență medicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate — Extinderea și refacerea capacităților post-tratament și de îngrijire medicală |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea furnizorilor de asistență medicală la domiciliu (indicator: numărul de furnizori sprijiniți) |
|
12 |
13 — asistență medicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate — Extinderea și refacerea capacităților de îngrijire paliativă |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea rețelei de spitale mobile (indicator: numărul de furnizori noi și reconstruiți) |
|
13 |
14 – îmbunătățirea mediului de afaceri – Reforma 1: Reducerea sarcinii de reglementare asupra întreprinderilor |
Jalon |
1in-2out, evaluare ex ante pentru a preveni suprareglementarea și evaluări ex post ale reglementărilor existente |
|
14 |
15 – reforma sistemului judiciar – Investiții 2: Sprijinirea instrumentelor pentru reforma hărții judiciare – Registrul comerțului și sistemul centralizat de guvernanță judiciară |
Jalon |
Dezvoltarea și predarea SI – Sistemul centralizat de gestionare judiciară |
|
15 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Țintă |
Numărul de soluții de guvernare electronică construite și implementate |
|
16 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 6: Consolidarea măsurilor preventive, creșterea vitezei de detectare și soluționare a incidentelor |
Jalon |
Audituri de securitate ale aplicațiilor în administrația publică |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
400 083 000 EUR |
1.9Al nouălea rând (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Decontarea proprietății cu proprietarii privați de terenuri (în zona de teren stabilită în ha) |
|
2 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Jalon |
Intrarea în vigoare a definiției legislative a segregării în școli |
|
3 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 1: Asigurarea condițiilor pentru punerea în aplicare a învățământului preșcolar obligatoriu pentru copiii cu vârsta de peste 5 ani și introducerea unui drept legal la un loc în grădiniță sau la alți furnizori de învățământ preșcolar de la vârsta de 3 ani |
Țintă |
Numărul de capacități nou construite |
|
4 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 2: Definirea conceptului de nevoi educaționale speciale ale copiilor și elevilor și elaborarea unui model pentru măsurile de sprijin eligibile în educație și educație, inclusiv sistemul lor de finanțare |
Țintă |
Numărul de profesori formați și de personal specializat |
|
5 |
6 – accesibilitatea, dezvoltarea și calitatea educației favorabile incluziunii – Reforma 5: Sprijinirea desegregării școlare |
Țintă |
Procentul de școli care aplică standarde de desegregare care provin din metodologia adoptată |
|
6 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: Reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Școli primare care pun în aplicare noua programă (în procente) |
|
7 |
7 — educația pentru secolul 21 — Reforma 1: Reforma conținutului educației și a formei — reforma programei și a manualului |
Țintă |
Introducerea unei matura online (examen final pentru absolvenții învățământului secundar superior) |
|
8 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Țintă |
Numărul de proiecte sprijinite pentru promovarea sau dezvoltarea internaționalizării universităților și a instituțiilor de cercetare |
|
9 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Reforma 1 Optimizarea rețelei spitalicești (ONU) |
Țintă |
Ponderea spitalelor criticate (autorizate în cadrul spitalelor generale și specializate) în cadrul noii rețele de spitale |
|
10 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 1 Sprijinirea deschiderii unei noi asistențe medicale primare |
Țintă |
Numărul de clinici de asistență medicală primară în ambulatoriu sprijinite de un program-pilot |
|
11 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 2 Noua rețea spitalicească – construcție, reconstrucție și echipamente |
Țintă |
Paturi puse la dispoziție în spitale modernizate |
|
12 |
11 – asistență medicală modernă și accesibilă – Investiții 3 Digitalizare în domeniul sănătății |
Țintă |
Numărul de spitale conectate la sistemul central ERP |
|
13 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 2: Crearea de centre de cazare |
Țintă |
Capacitatea centrelor de cazare a pacienților |
|
14 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 3: Construirea de centre psihosociale; Investiția 4: Finalizarea rețelei staționare psihiatrice; Investiția 5: Înființarea de centre specializate pentru tulburările din spectrul autismului |
Țintă |
Numărul de centre de sănătate mintală create la nivelul comunității |
|
15 |
12 – îngrijirea sănătății mintale umane, moderne și accesibile – Investiții 7: Umanizarea asistenței psihiatrice instituționalizate |
Țintă |
Capacitatea pacienților în încăperi transformate în asistență psihiatrică instituțională. |
|
16 |
13 — asistență medicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate — Extinderea și refacerea capacităților de îngrijire paliativă |
Țintă |
Extinderea și reînnoirea capacităților de îngrijire paliativă rezidențială (indicator: numărul de paturi create și restaurate) |
|
17 |
13 - Asistență medicală pe termen lung accesibilă și de calitate – Reforma integrării și finanțarea asistenței sociale și medicale pe termen lung |
Jalon |
Noul sistem de finanțare a serviciilor sociale – introducerea unui buget personal |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
203 679 000 EUR |
1.10A zecea instalare (sprijin nerambursabil):
|
Număr secvențial |
Măsură conexă (reformă sau investiție) |
Jalon/Țintă |
Denumire |
|
1 |
1 – surse regenerabile de energie și infrastructura energetică – Investiții 1: Construirea de noi surse regenerabile de energie electrică |
Țintă |
Noua capacitate de producere a energiei din surse regenerabile |
|
2 |
1 — surse regenerabile de energie și infrastructură energetică — Investiții 2: Modernizarea surselor regenerabile de energie existente (retehnologizare) |
Țintă |
Capacitatea reconstruită a surselor de energie regenerabilă |
|
3 |
1 — surse regenerabile de energie și infrastructură energetică — Investiții 3: Creșterea flexibilității sistemelor de energie electrică pentru o mai bună integrare a surselor regenerabile de energie |
Țintă |
Creșterea cumulată a capacității instalațiilor, sporind flexibilitatea sistemelor energetice |
|
4 |
2 — renovarea clădirilor — Investiții 1: Îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor familiale |
Țintă |
Numărul de locuințe familiale renovate care realizează, în medie, economii de energie primară de cel puțin 30 % |
|
5 |
2 — renovarea clădirilor — Investiții 2: Renovarea clădirilor publice istorice și a celor listate |
Țintă |
Suprafața (m²) clădirilor publice renovate istorice și monumentale protejate |
|
6 |
3 – transporturi durabile – Reforma 2: Reforma transportului public de călători |
Țintă |
Numărul de județe în care există o integrare tarifară care permite călătoriile cu mai multe moduri de transport public sau cu transportatori per bilet |
|
7 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea noii infrastructuri pentru biciclete (km) |
|
8 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea infrastructurii feroviare curate pentru călători, reconstruită sau modernizată (ponderată în km) |
|
9 |
3 – transport durabil – Investiții 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon |
Țintă |
Lungimea tronsoanelor de cale ferată expediate (km) |
|
10 |
3 – transport durabil – Investiții 3: Dezvoltarea transportului intermodal de mărfuri |
Țintă |
Numărul de unități de transport intermodal achiziționate în unități echivalente cu 20 de picioare |
|
11 |
3 – transport durabil – Investiții 4: Sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi |
Țintă |
Numărul de puncte de reîncărcare sau de puncte de realimentare cu hidrogen aflate în funcțiune. |
|
12 |
– 4 -Decarbonizarea industriei – Investiții 1: Funcționarea schemei de decarbonizare a industriei |
Jalon |
Finalizarea punerii în aplicare a proiectelor de decarbonizare a industriei cofinanțate de Mecanismul de redresare și reziliență |
|
13 |
5 – adaptarea la schimbările climatice – Investiții 1: Adaptarea regiunilor la schimbările climatice, cu accent pe conservarea naturii și dezvoltarea biodiversității |
Țintă |
Reabilitarea cursurilor de apă (în km de cursuri de apă reabilitate) |
|
14 |
7 — educația pentru secolul 21 — Investiții 2: Finalizarea infrastructurii școlare |
Țintă |
Eliminarea școlilor cu două schimburi |
|
15 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Reforma 5: Concentrarea excelentelor capacități educaționale și de cercetare. |
Jalon |
Finalizarea procesului de fuzionare a unităților de cercetare |
|
16 |
8 – creșterea performanței instituțiilor slovace de învățământ superior – Investiții1: sprijin pentru dezvoltarea strategică a universităților |
Țintă |
zonă universitară reconstruită și dormitoare cu economii de energie primară de peste 30 % (în m²) |
|
17 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 3: Excelența științifică |
Țintă |
Numărul de cercetători de nivel excelent sprijiniți |
|
18 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 1: Promovarea cooperării internaționale și a participării la proiectele Orizont Europa și EIT |
Țintă |
Sprijin financiar pentru candidaturi și proiecte care participă la programele Orizont Europa, în cadrul cererilor de propuneri finanțate de Fondul de redresare. |
|
19 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 2: Sprijin pentru cooperarea dintre întreprinderi, mediul academic și organizațiile de dezvoltare rurală |
Țintă |
Numărul de proiecte colaborative și de cupoane valorice sprijinite |
|
20 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 4: Cercetarea și inovarea în vederea decarbonizării economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte care abordează provocările tranziției verzi, care sunt finalizate |
|
21 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 5: Cercetarea și inovarea pentru digitalizarea economiei |
Țintă |
Numărul de proiecte CDI care abordează provocările transformării digitale, care sunt finalizate |
|
22 |
9 – o guvernanță mai eficientă și consolidarea finanțării CDI – Investiții 6: Instrumente financiare de sprijinire a inovării |
Țintă |
Numărul de întreprinderi sprijinite prin instrumente financiare |
|
23 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 2: Consolidarea relațiilor cu diaspora, sprijinirea inițiativelor cetățenești |
Țintă |
Numărul de evenimente sprijinite care consolidează relațiile cu diaspora |
|
24 |
10 – atragerea și păstrarea talentelor – Investiții 4: Promovarea internaționalizării în mediul academic |
Țintă |
Persoane/luni care beneficiază de sprijin pentru programe de burse de mobilitate externă |
|
25 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Consolidarea capacităților serviciilor rezidențiale comunitare și ale unităților de sănătate cu capacitate redusă din punct de vedere social (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
26 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 1: Sporirea capacităților de asistență socială la nivelul comunității |
Țintă |
Extinderea capacităților serviciilor ambulatorii (indicator: numărul minim de locuri create) |
|
27 |
13 – asistență sociomedicală pe termen lung accesibilă și de înaltă calitate – Investiții 2: Extinderea și reabilitarea capacităților post-tratament și de asistență medicală |
Țintă |
Crearea de paturi post-tratament prin reconstruirea paturilor acute și cronice existente (indicator: numărul minim de paturi pentru îngrijiri post-tratament reconstruite) |
|
28 |
15 — reforma judiciară- Investiții 2: Digitalizarea și capacitățile analitice |
Țintă |
Modernizarea echipamentelor informatice ale instanțelor pentru personalul instanțelor |
|
29 |
15 — reforma judiciară- Investiții 2: Digitalizarea și capacitățile analitice |
Jalon |
Crearea unei platforme analitice de sprijin pentru accesul la jurisprudență în instanțe |
|
30 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 2: Echiparea și digitalizarea forței de poliție — Sistem automat de detectare a infracțiunilor rutiere |
Jalon |
Automatizarea sistemului de detectare a încălcărilor normelor de circulație rutieră în stare de funcționare deplină |
|
31 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 3: Modernizarea sistemului de pompieri și de salvare — construirea unei rețele de centre integrate de securitate |
Țintă |
Construirea și operaționalizarea centrelor integrate de securitate |
|
32 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 3: Modernizarea sistemului de pompieri și de salvare — renovarea clădirilor pompierilor |
Țintă |
Modernizarea stațiilor de stingere a incendiilor |
|
33 |
16 — combaterea corupției și a spălării banilor — Investiții 4: Consolidarea capacității administrative la diferite niveluri de guvernare — crearea unei platforme pentru formarea specializată |
Țintă |
Formare de specializare automată pentru întreg personalul de prim contact nou recrutat |
|
34 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 1: Servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi |
Țintă |
Numărul de soluții de guvernare electronică construite și implementate |
|
35 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 2: Transformarea digitală a furnizării de servicii publice |
Țintă |
Transformarea digitală a secțiunilor administrației publice |
|
36 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 4: Sprijin pentru proiectele care vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
Țintă |
Numărul de proiecte pentru dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor digitale de vârf |
|
37 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 5: Granturi rapide – hackathoane |
Țintă |
Numărul de evenimente organizate sub formă de granturi rapide – hackathoane |
|
38 |
17 – Slovacia digitală – Reforma 5: Îmbunătățirea formării și a competențelor în materie de securitate cibernetică |
Țintă |
Numărul de membri ai personalului IT din administrația publică care au beneficiat de formare în domeniul securității cibernetice |
|
39 |
17 – Slovacia digitală – Investiții 7: Îmbunătățirea competențelor digitale ale persoanelor în vârstă și distribuirea de tablete de rang superior |
Țintă |
Numărul persoanelor în vârstă și al persoanelor defavorizate care au beneficiat de formare în ceea ce privește competențele digitale de bază |
|
40 |
18 – finanțe publice sănătoase, sustenabile și competitive – Reforma 3: Reforma gestionării investițiilor publice |
Jalon |
aplicarea metodologiei pentru procedurile de pregătire și prioritizare a investițiilor |
|
|
|
Cuantumul tranșei |
203 677 359 EUR |
SECȚIUNEA 3: MĂSURI SUPLIMENTARE
1. Măsuri pentru monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență
Monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență al Slovaciei se desfășoară în modul următor:
Pentru a asigura sarcini, competențe și competențe bine definite, Republica Slovacă pregătește o lege specifică privind Mecanismul de redresare și reziliență și modifică anumite acte („Legea privind Mecanismul de redresare și reziliență” sau „Legea privind Mecanismul de redresare și reziliență”). Legea ar trebui să reglementeze, printre altele, selecția beneficiarilor și responsabilitățile acestora, modul de efectuare a corecțiilor financiare și de soluționare a neregulilor, conflictele de interese și prelucrarea datelor cu caracter personal. Se preconizează, de asemenea, introducerea unor măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene la nivelul fiecărei entități implicate în punerea în aplicare. Acesta reglementează monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de etapă și a țintelor, precum și sistemul de colectare a datelor care vizează beneficiarii reali.
Autoritatea Națională de Implementare și Coordonare (NIKA) este ghișeul unic pentru punerea în aplicare a planului slovac de redresare și reziliență. Acesta coordonează și orientează punerea în aplicare și efectuează controale asupra executorilor, intermediarilor și beneficiarilor. Acesta este responsabil de monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a planului și a îndeplinirii obiectivelor de etapă, precum și de furnizarea către Comisie a datelor colectate la cerere.
2. Modalități de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele de bază
Autoritatea națională de punere în aplicare și coordonare (NIKA), în calitate de organism central de coordonare pentru planul de redresare și reziliență al Slovaciei și pentru punerea în aplicare a acestuia, este responsabilă de coordonarea generală și de monitorizarea planului. În special, acesta acționează ca un organism de coordonare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele de etapă și țintele, pentru monitorizare și, după caz, pentru punerea în aplicare a activităților de control și de audit, precum și pentru furnizarea de rapoarte și de cereri de plată. Acesta coordonează raportarea obiectivelor de etapă și a țintelor, indicatorii relevanți, dar și informațiile financiare calitative și alte date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Până la 30 septembrie 2022, se preconizează că codificarea datelor va fi efectuată utilizând un sistem informatic denumit ISPO.
În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, după îndeplinirea obiectivelor de etapă și a țintelor relevante convenite în secțiunea 2.1 din prezenta anexă, Slovacia prezintă Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare. Slovacia se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele relevante care stau la baza justificării corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și pentru audit și control.