COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.6.2021
COM(2021) 339 final
2021/0163(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei
{SWD(2021) 161 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.6.2021
COM(2021) 339 final
2021/0163(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei
{SWD(2021) 161 final}
2021/0163 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Slovaciei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Slovaciei. În 2019, produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB-ul pe cap de locuitor) al Slovaciei a fost de 55 % din media UE. Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei din 2021, PIB-ul real al Slovaciei a scăzut cu 4,8 % în 2020, iar cumulat în 2020 și 2021 se preconizează o scădere cu 0,2 % a acestuia. Unul dintre aspectele existente de mai mult timp cu impact asupra performanței economice pe termen mediu este concentrarea activității economice în sectoarele industriei prelucrătoare tradiționale, în care se înregistrează rate scăzute în ceea ce privește inovarea și valoarea adăugată, în condițiile în care există lacune în materie de competențe; în plus, sarcina de reglementare considerabilă și carențele din administrația publică și din sistemului de justiție ridică obstacole în calea investițiilor private.
(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Slovaciei în contextul semestrului european. Consiliul a recomandat în special să se ia măsuri care să sprijine redresarea economică și să protejeze în același timp sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, să consolideze reziliența sistemului de sănătate, să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației la toate nivelurile și să promoveze competențele, să focalizeze politica economică asupra investițiilor în tranziția digitală și în cea verde, precum și în alte domenii, ținând seama de disparitățile regionale și să îmbunătățească eficacitatea și integritatea sistemului de justiție, prin combaterea corupției și a spălării banilor, și să asigure servicii publice de calitate și un mediu de afaceri favorabil. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice Slovaciei la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că s-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandarea de a se lua toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei de COVID-19 și de a se asigura venituri de înlocuire adecvate.
(3)[Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, pentru a asigura, printre altele, o orientare politică care să sprijine redresarea și să îmbunătățească în continuare convergența, reziliența și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. În recomandarea Consiliului se recomanda, de asemenea, consolidarea cadrelor instituționale naționale, asigurarea stabilității macrofinanciare, finalizarea UEM și consolidarea rolului internațional al monedei euro.] [If the Council recommendation is not adopted by the time of the CID adoption, the recital will be removed].
(4)La 29 aprilie 2021, Slovacia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Spiritul de răspundere național pentru planurile de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestora și a impactului lor de durată la nivel național, precum și a credibilității acestora la nivel european. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.
(5)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 și ale Instrumentului de redresare al UE instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 2 pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin contribuția la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(6)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat în materie de investiții și reforme în întreaga Uniune. Implementarea coordonată și simultană a acestor reforme și investiții, precum și a proiectelor transfrontaliere va permite ca aceste reforme și investiții să se consolideze reciproc și să aibă efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Astfel, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă în statele membre va fi generată de efectele de propagare din alte state membre.
Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni
(7)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu secțiunea 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241 și ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.
(8)Planul prezintă un set echilibrat de reforme și investiții care abordează atât consecințele pandemiei de COVID-19, cât și principalele provocări socioeconomice și de mediu structurale cu care se confruntă Slovacia, urmărind obiectivele politicii de coeziune și contribuind la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241. Planul prezintă un set amplu de măsuri în favoarea unei economii inovatoare, sprijinind creșterea economică în principal prin investiții în dubla tranziție verde și digitală, inclusiv prin investiții în educație și competențe. Obiectivul general îl constituie ajungerea la o creștere durabilă și o transformare orientată spre viitor a economiei și societății slovace, îmbunătățindu-se astfel calitatea vieții. Planul se axează pe cinci domenii principale de politică: economia verde, educația, știința și inovarea, sănătatea, administrația publică și digitalizarea. Pentru toate cele cinci domenii-cheie, planul oferă o explicație clară și coerentă a modului în care fiecare dintre acestea contribuie la cei șase piloni. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon face obiectul unei abordări cuprinzătoare.
(9)Conceperea planului a fost axată pe tranziția verde și pe transformarea digitală a economiei. Reformele și investițiile verzi prevăzute în plan vizează creșterea numărului surselor regenerabile de energie și integrarea acestora în rețea, îmbunătățirea performanței energetice și ecologice a clădirilor, creșterea ponderii modurilor de transport durabile și decarbonizarea proceselor industriale, contribuind astfel la obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de reducere a poluării aerului. Se au în vedere reforme și investiții importante pentru a spori reziliența peisajului și a ecosistemelor la schimbările climatice, cu accent pe revitalizarea cursurilor de apă. Reformele și investițiile digitale ar trebui să contribuie la modernizarea Slovaciei, sprijinind domeniile cu cele mai mari lacune în materie de investiții. Printre acestea se numără, în special, digitalizarea serviciilor publice și a școlilor, dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea inovării.
(10)Planul prezintă măsuri de politică precis direcționate și relevante pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Se preconizează că potențialul de inovare și creșterea productivității vor fi stimulate prin măsuri de îmbunătățire a ecosistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, a mediului de afaceri, a calității și adecvării învățământului superior, precum și a rezultatelor educaționale, inclusiv prin reforma programei școlare și o mai bună pregătire a cadrelor didactice. Întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să beneficieze de faptul că cererea va fi puternic stimulată de investițiile sprijinite prin intermediul planului, precum și de măsurile specifice de asistență pentru inovare și digitalizare. Planul stabilește în mod corect provocările socioeconomice existente în ceea ce privește coeziunea socială și teritorială și include acțiuni relevante pentru abordarea acestora. Se urmărește în special consolidarea incluziunii educației pentru copiii cu nevoi educaționale speciale și cei din medii socioeconomice defavorizate, inclusiv din rândul populației rome. Preocupările legate de coeziune și disparitățile regionale sunt abordate prin reforma ambițioasă a serviciilor medicale spitalicești, precum și prin măsuri de digitalizare pentru administrația publică. De asemenea, se prevede că planul va îmbunătăți reziliența sanitară și economică, socială și instituțională. În sectorul medico-sanitar, planul prezintă un set cuprinzător de reforme și investiții menite să îmbunătățească reziliența, eficiența, accesibilitatea și calitatea sistemului de sănătate slovac. Investițiile se axează în primul rând pe serviciile medicale spitalicești, pe îngrijirea de lungă durată, pe sănătatea mintală și pe asistența medicală primară. Este de așteptat ca investițiile în sistemele și infrastructurile de alertă timpurie să amelioreze capacitatea de răspuns în caz de criză. Se preconizează că reforma sistemului de pensii va reduce vulnerabilitatea Slovaciei la riscurile la adresa sustenabilității. Politicile pentru generația următoare sunt acoperite în special de pachetul cuprinzător de măsuri care vizează îmbunătățirea educației la toate nivelurile, de la educația timpurie la învățământul universitar.
Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări
(11)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu secțiunea 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice țării, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscale, adresate statului membru în cauză sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.
(12)Se poate considera că recomandările legate de răspunsul imediat în materie de politică fiscal-bugetară la pandemie nu intră în domeniul de aplicare al PRR al Slovaciei, în pofida faptului că, în general, Slovacia a răspuns în mod adecvat și suficient la necesitatea imediată de a sprijini economia prin mijloace fiscal-bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale. În plus, recomandarea de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu în 2020 nu mai este relevantă, atât din cauza faptului că perioada bugetară corespunzătoare a expirat, cât și din cauza activării, în martie 2020, în contextul crizei provocate de pandemie, a clauzei derogatorii generale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere.
(13)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora prezentate în recomandările specifice adresate Slovaciei de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și 2020, în special în următoarele domenii: educația incluzivă, guvernanța publică și investițiile în tranziția verde și în cea digitală menite să stimuleze productivitatea, care vor contribui și la reducerea divergențelor regionale.
(14)Provocarea reprezentată de accelerarea tranziției verzi și a celei digitale este abordată în mod adecvat prin setul de măsuri incluse în planul de redresare și reziliență al Slovaciei. Dificultățile de lungă durată din domenii precum educația, îngrijirea copiilor, asistența medicală, dar și cercetarea, dezvoltarea și inovarea sunt abordate și ele prin măsuri cuprinzătoare care ar urma să soluționeze deficiențele cele mai grave, cum ar fi gradul scăzut de calitate și incluziune a educației, coordonarea fragmentară a politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare, insuficienta cooperare dintre sectorul public și cel privat și performanța scăzută în materie de cercetare, dezvoltare și inovare. Măsurile suplimentare propuse în plan pentru a aduce îmbunătățiri sistemului de justiție, achizițiilor publice și combaterii spălării banilor au potențialul de a contribui la abordarea eficace a multora dintre provocările de bază. În plus, este de așteptat ca mai multe dintre reformele în curs să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională
(15)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu secțiunea 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a Slovaciei, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.
(16)Simulările efectuate de Comisie arată că planul are potențialul de a genera, în perioada 2021-2026, o creștere a PIB-ului Slovaciei cuprinsă în medie între 1,3 % și 1,8 % 3 . Se preconizează că implementarea planului de redresare și reziliență va contribui în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Slovacia. Investițiile incluse în plan ar trebui să stimuleze cererea agregată pe termen scurt și mediu, îmbunătățind poziția ciclică a economiei slovace și atenuând astfel efectele economice negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Prioritatea acordată investițiilor în proiecte de construcții și renovări, pe deplin conformă cu principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”, este deosebit de benefică în acest sens, având în vedere impactul grav al pandemiei asupra sectorului slovac al construcțiilor.
(17)Pe termen mediu și lung, se preconizează că investițiile, împreună cu reformele planificate, vor contribui la abordarea actualelor obstacole din calea potențialului de creștere și vor facilita tranziția acestei țări către un model economic mai diversificat, axat mai mult decât în prezent pe activități cu o valoare adăugată mai mare. Acest lucru ar trebui să ajute economia slovacă să își mențină competitivitatea și reziliența și să se adapteze la tendințele industriale de automatizare și digitalizare. Se preconizează, așadar, că implementarea planului de redresare și reziliență va conduce la creșterea producției potențiale și va avea un impact de durată asupra performanței economice a Slovaciei. Acest efect pe termen lung rezultă, în cea mai mare parte, din măsurile de încurajare a activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, cum ar fi reforma guvernanței din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, menită să îmbunătățească atât coordonarea, cât și finanțarea acestor activități. Acest efect datorat, de asemenea, îmbunătățirii capitalului uman, a dimensiunii forței de muncă și a structurii competențelor lucrătorilor prin extinderea învățământului preșcolar, reformarea programei școlare și îmbunătățirea calității și adecvării învățământului superior, scopul urmărit fiind sporirea productivității în Slovacia.
(18)Se preconizează că planul va reduce inegalitățile sociale și disparitățile teritoriale din această țară. Centrul și estul Slovaciei tind să înregistreze rezultate mult mai slabe decât partea de vest a țării în ceea ce privește diverși indicatori interconectați ai pieței muncii și ai situației sociale, cum ar fi ponderea lucrătorilor cu înaltă calificare, șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor și rata de înscriere a copiilor în structurile de învățământ preșcolar. Este de așteptat ca dificultățile legate de inegalitățile din educație să fie soluționate prin reformarea programelor școlare, care promovează competențele-cheie și competențele digitale, și prin instituirea unui sistem de măsuri de sprijin educațional. Dat fiind că mediul socioeconomic al elevilor este, în mare măsură, determinant pentru rezultatele educaționale ale acestora, planul prevede inclusiv reforme care vizează îmbunătățirea accesibilității și calității educației și îngrijirii copiilor preșcolari, dezvoltarea serviciilor de consiliere școlară, eradicarea segregării și eliminarea cursurilor în două schimburi în școli. Se preconizează că aceste reforme vor reduce rata de părăsire timpurie a școlii, în special în rândul elevilor defavorizați, contribuind astfel la îmbunătățirea mobilității sociale și a egalității de șanse. Potrivit previziunilor, reformele cuprinzătoare și investițiile realizate în învățământul superior vor îmbunătăți calitatea și adecvarea acestuia datorită schimbărilor aduse sistemelor de guvernanță, finanțare și acreditare și celor de evaluare științifică. Dezvoltarea serviciilor formale de îngrijire pe termen lung și a grădinițelor ar trebui să ușureze sarcina disproporționată care le revine familiilor, în special femeilor care au în îngrijire persoane dependente, și să le permită acestora să participe pe piața forței de muncă. Aceste politici sunt conforme cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.
(19)Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a sănătății mintale este o evoluție conformă cu strategia de dezinstituționalizare. În plus, accentul pus pe asigurarea la domiciliu și la scara comunității a serviciilor de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea îngrijirilor paliative și eliminarea fragmentării guvernanței acestui sector reprezintă pași importanți în direcția promovării accesului la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate și la prețuri abordabile. Modernizarea rețelei de spitale ar trebui să contribuie la creșterea calității și a raportului cost-eficacitate al serviciilor de sănătate, îmbunătățind în același timp accesibilitatea acestora și în regiunile mai puțin dezvoltate. Acest lucru ar trebui realizat și prin investiții menite să îmbunătățească accesibilitatea serviciilor de asistență medicală primară în regiunile insuficient deservite. Investițiile în infrastructură legate de tranziția verde, în special lansarea unui program de renovare a clădirilor, ar trebui să creeze noi oportunități de angajare în sectorul construcțiilor din Slovacia, inclusiv pentru mâna de lucru slab calificată.
Principiul de „„de a nu prejudicia în mod semnificativ”
(20)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu secțiunea 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură (nota A) de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 4 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”).
(21)Slovacia a efectuat o evaluare completă - din perspectiva principiului „de a nu prejudicia în mod semnificativ” - a tuturor măsurilor incluse în plan, în conformitate cu Orientările tehnice ale Comisiei Europene privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (Comunicarea 2021/C 58/01). Impactul potențial negativ asupra mediului al tuturor măsurilor relevante este abordat prin asigurări și măsuri de atenuare adecvate, furnizate prin intermediul mecanismelor de monitorizare. Aceste măsuri de atenuare se reflectă în jaloanele și țintele aplicabile decarbonizării industriei, renovărilor clădirilor, inclusiv înlocuirii centralelor termice, energiei hidroelectrice, utilizării biomasei, schemelor de investiții în CDI și instrumentelor financiare de sprijinire a inovării.
Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate
(22)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu secțiunea 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 43 % din suma totală alocată prin plan, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru 2030.
(23)Se preconizează că reformele și investițiile în surse regenerabile de energie, care vizează în special îmbunătățirea accesului energiei din surse regenerabile la rețea, concomitent cu un program ambițios de renovare a clădirilor bazat pe standarde ridicate de eficiență energetică și cu schema de decarbonizare a industriei, vor ajuta Slovacia să își atingă obiectivele de decarbonizare stabilite pentru 2030 și vor sprijini tranziția către economia circulară. Un pachet cuprinzător de reforme și investiții în transporturi ar urma să sprijine electromobilitatea, transportul public de călători și transportul intermodal de mărfuri. Se prevede că acest pachet va stimula ecosistemul de mobilitate în ansamblu, ceea ce ar urma să asigure beneficii economiei slovace.
(24)Se preconizează că reformele și investițiile legate de planificarea peisajului, protecția naturii și gestionarea apei vor contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Slovacia în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și protecția surselor de apă, a naturii și a biodiversității.
Contribuția la tranziția digitală
(25)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu secțiunea 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 21 % din suma totală alocată prin plan, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241.
(26)Planul prezintă un pachet ambițios de măsuri care promovează transformarea digitală a economiei și a societății slovace. Alături de digitalizarea învățământului superior, competențele digitale se află în centrul măsurilor din domeniul educației, care prevăd o combinație de programe de învățământ revizuite, de cursuri de formare a cadrelor didactice și de investiții în echipamente digitale pentru școli. În paralel, planul include elaborarea unei strategii privind competențele digitale pentru adulții de toate vârstele, pentru a asigura incluziunea acestora într-o societate aflată în plină schimbare ca urmare a digitalizării. De asemenea, planul introduce măsuri de creare a unui model de guvernanță eficace pentru transformarea digitală. Acesta ar trebui să favorizeze dezvoltarea unui ecosistem digital și, în cele din urmă, să aducă beneficii economiei în general. Sprijinul acordat digitalizării întreprinderilor, cu un accent deosebit pe IMMuri, ar trebui să le permită acestora să își mențină competitivitatea prin eficientizarea proceselor de producție și folosirea de tehnologii inovatoare.
(27)Calitatea și accesibilitatea soluțiilor de e-guvernare ar trebui să cunoască îmbunătățiri datorită unei noi platforme digitale pentru furnizarea de servicii publice orientate către utilizatori, precum și datorită unei gestionări mai eficiente a resurselor informatice în administrația publică. Pentru a veni în completarea acestei dezvoltări a serviciilor publice digitale, Slovacia își propune să consolideze și să standardizeze securitatea cibernetică în toate sectoarele administrației publice. Contribuția digitală a planului este consolidată și prin participarea la patru proiecte digitale multinaționale, inclusiv implementarea centrelor de inovare digitală și aderarea la proiectul de calcul european de înaltă performanță.
Impactul de durată
(28)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu secțiunea 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură un impact de durată asupra Slovaciei (nota A).
(29)Planul Slovaciei cuprinde un set amplu de reforme structurale care, potrivit estimărilor, vor avea un impact de durată în numeroase domenii de politică, precum și asupra administrației și instituțiilor publice. Un impact durabil ar trebui să aibă mai ales reformele din domeniul justiției și din cel al combaterii corupției, drept pentru care este important ca aceste reforme și implementarea lor să fie conforme cu cerințele impuse de dreptul UE în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Este deosebit de important ca sistemul judiciar, părțile interesate și societatea civilă să fie implicate în mod corespunzător pe parcursul întregului proces de reformă. În plus, eforturile de digitalizare depuse în cadrul a numeroase instituții și administrații publice vor spori eficiența din punct de vedere structural și vor îmbunătăți calitatea serviciilor publice. Un pachet cuprinzător de reforme care va viza toate nivelurile de educație ar urma să îmbunătățească baza de competențe a populației. Se preconizează că reformele din domeniul sănătății și al asistenței sociale vor îmbunătăți eficacitatea și eficiența sistemului de sănătate, ceea ce ar urma, de asemenea, să îmbunătățească starea de sănătate a populației și să reducă disparitățile dintre diversele grupuri socioeconomice în ceea ce privește rezultatele privind starea de sănătate.
(30)Se prevăd măsuri de investiții care vizează susținerea și sporirea impactului pozitiv al reformelor structurale din planul de redresare și reziliență al Slovaciei. Investițiile considerabile efectuate pentru modernizarea sistemului feroviar ar trebui să atragă mai mulți călători către acest mod de transport durabil, facilitând tranziția verde și sprijinind coeziunea regională. Investițiile verzi în industrie, inclusiv în producția de energie, ar trebui să contribuie la decarbonizarea acestui sector și la asigurarea unui aer mai curat în Slovacia. Un program ambițios de eficiență energetică, combinat cu reforma gestionării deșeurilor din construcții, contribuie la renovarea parcului imobiliar, având un impact de durată asupra reducerii emisiilor acestui sector esențial și a îmbunătățirii circularității acestuia. Reformele sistemului de sănătate sunt sprijinite prin investiții în spitale și în alte unități de îngrijire. De asemenea, investițiile permit reforme educaționale de o amploare sporită, de exemplu prin punerea la dispoziție de echipamente digitale, prin formarea profesorilor, prin asigurarea unui mediu lipsit de obstacole în clădirile instituțiilor de învățământ secundar și universitar sau prin construirea de noi grădinițe. Programele de burse și de dezvoltare vizează îmbunătățirea accesului la învățământul superior și internaționalizarea acestuia. Un program de investiții de amploare ar urma, de asemenea, să injecteze fonduri într-un sistem de cercetare și inovare reformat, sporind atractivitatea Slovaciei atât pentru întreprinderi, cât și pentru lucrătorii calificați și asigurând un potențial semnificativ de diversificare a economiei prin trecerea la activități cu o valoare adăugată mai mare. Impactul de durată al planului poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între plan și alte programe, inclusiv cele finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea cu seriozitate a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.
Monitorizarea și implementarea
(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu secțiunea 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.
(32)Slovacia lucrează la instituirea unui sistem cuprinzător de implementare, în cadrul căruia rolul de lider îi revine autorității naționale de implementare și coordonare, responsabilă cu atingerea jaloanelor și țintelor și cu transmiterea cererilor de plată. În acest scop, autoritatea națională de implementare și coordonare va avea dreptul de a solicita informații de la toate entitățile implicate – entități responsabile cu implementarea, intermediari, beneficiari și alte persoane vizate – cu privire la stadiul implementării reformelor și a investițiilor, inclusiv atingerea jaloanelor și țintelor aferente acestora. Domeniul de aplicare și natura jaloanelor și țintelor sunt, în general, cuprinzătoare și coerente. Calendarul jaloanelor și țintelor este rezonabil, reformele fiind concentrate la începutul perioadei și asigurând baza pentru investiții. Se consideră că jaloanele și țintele sunt bine concepute, iar indicatorii aferenți acestora sunt solizi și asigură monitorizarea și evaluarea corespunzătoare pe parcursul implementării.
(33)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic în cadrul instrumentului de sprijin tehnic pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare planul.
Stabilirea costurilor
(34)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu secțiunea 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în plan cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.
(35)Slovacia a furnizat justificări, dovezi și metodologii solide pentru majoritatea costurilor pe care ar trebui să le suporte în cadrul planului. Estimările costurilor, informațiile și documentele justificative au fost furnizate într-o măsură relativ mare. În numeroase cazuri, metodologiile utilizate au ca punct de referință proiecte comparabile desfășurate în Slovacia în ultimii ani, inclusiv cu finanțare din partea Uniunii. Atunci când acest lucru nu a fost posibil, cu excepția unui mic număr de cazuri, s-au realizat estimări rezonabile și plauzibile folosindu-se calcule fiabile, pe baza informațiilor furnizate de alte state membre sau de instituții certificate și independente. Pentru diverse estimări ale costurilor, valorile de referință se bazează pe prețurile de piață disponibile. Slovacia nu a asigurat decât într-o măsură restrânsă validarea estimărilor costurilor de către organisme independente, deși Unitatea pentru raportul calitate-preț (parte integrantă a Ministerului Finanțelor) a fost indicată ca entitate de validare independentă pentru diferite componente. S-au furnizat argumente cu privire la garanțiile care asigură independența acestei entități.
(36)Pentru un număr limitat de măsuri, țintele sau valorile de referință în materie de costuri sunt mai puțin clare, sunt descrise în termeni relativ generali sau se bazează pe puține informații comparabile ori pe informații a căror fiabilitate este mai greu de verificat. În anumite cazuri nu s-au prevăzut valori de referință comparabile pentru estimările costurilor (cum ar fi în domeniul energiei din surse regenerabile, al cercetării, dezvoltării și inovării și al digitalizării), ceea ce se explică deseori prin faptul că nu există niciun precedent pentru investițiile în cauză. În același timp, dat fiind că nu există precedente comparabile și că s-au oferit explicații care acoperă în mare măsură metodologiile ascendente, Slovacia a furnizat explicații și justificări suficiente cu privire la măsurile respective.
(37)Până la finalizarea acordului de parteneriat și a programului pentru perioada de programare 2021-2027 a politicii de coeziune, delimitarea de alte surse de finanțare pentru proiecte din domenii similare nu este întotdeauna indicată în mod clar. Cu toate acestea, Slovacia s-a angajat să prevadă garanții solide astfel încât să se evite dubla finanțare, atât la nivel strategic, cât și la nivel de proiect, de exemplu în ceea ce privește finanțarea diferitelor costuri din cadrul aceleiași măsuri. În sfârșit, costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și sunt proporționale cu impactul economic și social național preconizat.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
(38)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu secțiunea 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și din alte programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace vizând promovarea și asigurarea respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului.
(39)În general, identificarea actorilor responsabili cu controalele și auditul în Slovacia este bine explicată, iar independența autorității de audit și separarea funcțiilor acesteia sunt prezentate în mod clar, explicându-se inclusiv modul în care acestea sunt consacrate în legislația slovacă. Autoritatea națională de implementare și coordonare este responsabilă cu pregătirea și transmiterea cererilor de plată a sprijinului financiar, a declarației de gestiune și a rezumatului auditurilor. De asemenea, se furnizează explicații referitoare la actorii din domeniul auditului, la relațiile dintre aceștia și la capacitatea administrativă a acestora. S-au pus la dispoziție informații cuprinzătoare cu privire la măsurile luate pentru a remedia neregulile grave, indicându-se responsabilii pentru măsurile respective. Acești responsabili vor urma cursuri de formare, iar protecția persoanelor care fac avertizări în interes public este consacrată în legislație, oficiul responsabil de tratarea acestor avertizări urmând să fie pe deplin operațional până în septembrie 2021. Verificările de gestiune efectuate de ministerele/organismele responsabile cu implementarea vor controla nu numai lipsa neregulilor grave, ci și îndeplinirea jaloanelor și a țintelor. Se furnizează explicații cu privire la măsurile și mecanismele de colectare, stocare și punere la dispoziție a datelor privind destinatarii finali, iar obligația de a ține o evidență prevăzută la articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/241 le revine organismelor de implementare și beneficiarilor. Se instituie un sistem de registre pentru a se monitoriza implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, sistem care ar trebui să fie operațional la momentul trimiterii primei cereri de plată. Sistemul ar trebui să aibă cel puțin următoarele funcții: (a) asigurarea colectării de date și a monitorizării îndeplinirii jaloanelor și a țintelor și (b) colectarea și stocarea datelor prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din regulament și asigurarea accesului la acestea. Urmează să se includă un jalon în acest scop.
(40)Măsurile de detectare și evitare a dublei finanțări sunt incluse în mod cuprinzător. Autoritatea națională de implementare și coordonare va acționa pentru a coordona actorii implicați în implementarea MRR. Din plan reiese în mod clar că se va asigura legătura între organismele de coordonare responsabile pentru MRR și cele responsabile pentru fondurile politicii de coeziune, astfel încât să se evite dubla finanțare în etapa de programare și în cea de implementare. Deși dispozițiile referitoare la verificările pentru evitarea dublei finanțări în etapa de implementare nu sunt foarte detaliate, Slovacia s-a angajat să instituie garanții solide pentru a garanta că dubla finanțare este evitată, atât la nivel strategic, cât și la nivel de proiect. Planul oferă informații detaliate cu privire la capacitatea administrativă a administrației de a implementa și a audita MRR în Slovacia. Acesta oferă, de asemenea, informații detaliate cu privire la mandatele legale ale diferitelor organisme care efectuează controale privind implementarea planului. Cu toate acestea, temeiul juridic este furnizat în mare parte de Legea privind Mecanismul de redresare și reziliență, care este încă în stadiul de proiect. Acest lucru înseamnă că mandatul și competența organismului de coordonare și ale tuturor celorlalte organisme de implementare vor fi probabil cunoscute cu exactitate numai după adoptarea planului. Legea privind Mecanismul de redresare și reziliență va fi intrat deja în vigoare până la data trimiterii primei cereri de plată și se prevede că, la momentul respectiv, legea menționată nu se va abate în mod semnificativ de la descrierea furnizată în plan. Urmează să se includă un jalon în acest scop. Îndeplinirea acestui jalon, precum și a celui menționat în considerentul de mai sus, este o condiție prealabilă pentru efectuarea oricărei plăți în cadrul mecanismului (cu excepția prefinanțării).
Coerența planului
(41)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri pentru implementarea reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.
(42)Planul slovac de redresare și reziliență prezintă un pachet cuprinzător de reforme și investiții care se consolidează reciproc printr-o dinamică reformatoare puternică. Planul se axează pe trei piloni interconectați specifici unei țări inovatoare, sustenabile și sănătoase și pe cinci domenii de politică esențiale, care sunt puse în aplicare prin intermediul unui număr de 18 componente. Se asigură sinergii la nivelul componentelor tematice, cum ar fi componentele legate de educație, precum și la nivel orizontal, între mai multe componente, de exemplu la aplicarea cerințelor de eficiență energetică pentru renovările clădirilor publice sau pentru tranziția digitală a administrației publice. Investițiile în noi sisteme de informații și instrumente de date sunt incluse în mod sistematic. În fiecare componentă există un echilibru evident între reforme și investiții. Se preconizează că unele reforme vor avea un impact transversal asupra eficienței cheltuielilor, cum ar fi revizuirea legislației privind achizițiile publice sau îmbunătățirea mediului de afaceri și a sistemului de justiție. În general, reformele sunt concentrate în primii ani, cum este cazul optimizării rețelei de spitale și al reformei guvernanței din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, astfel încât să se creeze condiții propice unor investiții eficace. Complementaritățile cu sprijinul acordat în cadrul fondurilor politicii de coeziune sunt evidente; acestea sunt prezentate în componente și sintetizate la nivelul planului, atât cât este posibil în această etapă. Liniile de demarcație nu sunt cu totul clare de fiecare dată, deoarece nici acordul de parteneriat, nici programul nu sunt încă finalizate.
Egalitate
(43)Planul conține o serie de măsuri cu privire la care se preconizează că vor aborda provocările cu care se confruntă această țară în domeniul egalității de gen și al egalității de șanse pentru toți. În ceea ce privește egalitatea de gen, planul prevede un sistem de alertă timpurie pentru a preîntâmpina părăsirea timpurie a școlii, care afectează în mod disproporționat femeile din mediile defavorizate. Acest sistem include posibilități de mentorat și tutoriat. Pentru a rezolva problema numărului insuficient de locuri în grădinițe și impactul acesteia asupra participării femeilor pe piața muncii și asupra performanței școlare ulterioare a copiilor, ar trebui să se introducă dreptul legal la un loc într-o structură de educație preșcolară pentru copiii cu vârsta de peste trei ani. Partea din plan care abordează caracterul incluziv al educației include reforme și investiții pentru instituirea unui sistem de măsuri de sprijin educațional destinat elevilor cu nevoi educaționale speciale, pentru modernizarea programelor de formare a cadrelor didactice, pentru reducerea segregării în educație și pentru promovarea serviciilor de îngrijire timpurie în comunitățile rome marginalizate, precum și pentru îmbunătățirea accesului elevilor defavorizați la învățământul superior. Situația și nevoile persoanelor cu handicap sunt abordate în mai multe părți ale planului, inclusiv în raport cu renovarea clădirilor și îmbunătățirea accesibilității acestora, cu transportul durabil, cu digitalizarea, cu asistența socială și cu îngrijirea sănătății mintale. Sunt abordate și dificultățile cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special prin măsuri de sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale ale acestora și prin îmbunătățirea calității și accesibilității sistemelor de îngrijire de lungă durată, de asistență socială și de sănătate. Planul include, de asemenea, un mecanism orizontal cu ajutorul căruia egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți sunt luate în considerare în etapa de implementare.
Autoevaluarea securității
(44)Planul de redresare și reziliență al Slovaciei confirmă faptul că o autoevaluare din punctul de vedere al securității pentru investițiile în capacitățile digitale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, ar urma să facă parte integrantă din etapa de implementare, în cadrul etapei de analiză și proiectare din procesul de dezvoltare de noi sisteme informatice. Slovacia intenționează să finanțeze din alte surse investițiile în conectivitatea digitală.
Proiecte transfrontaliere și multinaționale
(45)Planul propune mai multe proiecte transfrontaliere, menite în principal să faciliteze tranziția digitală. În felul acesta, întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să poată beneficia de serviciile rețelei de centre europene de inovare digitală. Alte proiecte includ, printre altele, investițiile într-un computer de înaltă performanță, care urmează să facă parte din proiectul pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC), și o posibilă contribuție la infrastructura UE pentru comunicații cuantice și pentru tehnologia blockchain, prin pregătirea în acest scop a conexiunilor transfrontaliere cu toate țările învecinate. Planul include o măsură de consolidare a conectării la rețeaua de energie electrică din Ungaria, care permite conectarea mai multor surse regenerabile de energie de la nivel intern la rețeaua internă. De asemenea, planul prevede furnizarea de sprijin pentru o participare mai largă a entităților slovace la proiectele Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare, sprijin care ar trebui să încurajeze întreprinderile să realizeze proiecte foarte inovatoare, iar cercetătorii și firmele să participe la consorții internaționale, promovând astfel internaționalizarea.
Procesul de consultare
(46)În vederea pregătirii și implementării planului s-a organizat un proces de consultare, prezentat sintetic în cadrul planului. Pregătirile au început în vara anului 2020. Planul național integrat de reformă, publicat în octombrie 2020 și elaborat cu implicarea părților interesate, a oferit o bază analitică pentru planul de redresare și reziliență. Începând cu toamna anului 2020, pregătirile au inclus consultări desfășurate cu o gamă mai largă de părți interesate și cu publicul larg. În cadrul procedurii standardizate de consultare interministerială s-au primit aproape 2 500 de observații. Autoritățile au depus eforturi pentru a lua în considerare propunerile formulate de public și de părțile interesate, care au vizat adesea aspecte legate de mediu și climă. Din cauza pandemiei de COVID-19, evenimentele publice au fost organizate în mare parte online.
(47)Pentru faza de implementare a planului, se are în vedere înființarea unui Consiliu guvernamental pentru plan, organism consultativ care va avea drept misiune să asigure un dialog structurat cu principalele părți interesate. Pentru a asigura asumarea responsabilității de către actorii relevanți, este esențial ca toate autoritățile locale și părțile interesate vizate, inclusiv partenerii sociali, să fie implicate pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor incluse în plan.
Evaluarea pozitivă
(48)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Slovaciei, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea planului, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru implementarea planului sub formă de sprijin financiar nerambursabil.
Contribuția financiară
(49)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Slovaciei sunt de 6 575 000 000 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Slovacia, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Slovaciei ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Slovacia.
(50)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Slovacia trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Slovaciei o sumă care să fie angajată juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată.
(51)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 5 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Slovacia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.
(52)Slovacia a solicitat prefinanțarea unei proporții de 13 % din contribuția financiară. Această sumă ar trebui să fie pusă la dispoziția Slovaciei sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta.
(53)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență
Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Slovaciei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.
Articolul 2
Contribuția financiară
1.Uniunea pune la dispoziția Slovaciei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 6 328 586 359 EUR 6 . Suma de 4 642 807 510 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Sub rezerva actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, în urma căreia pentru Slovacia ar rezulta o sumă egală sau mai mare decât această sumă, se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 1 685 779 848 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.
2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Slovaciei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 822 716 227 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.
3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.
4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Slovacia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1), pentru a putea beneficia de sprijinul nerambursabil, jaloanele și țintele trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.
Articolul 3
Destinatar
Prezenta decizie se adresează Republicii Slovace.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele