|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2025/1723 |
7.8.2025 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/1723 AL COMISIEI
din 6 august 2025
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 9 decembrie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de porumb dulce originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere a procedurii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 25 octombrie 2024 de Association Européenne des Transformateurs de Maïs Doux (AETMD) (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de anumite tipuri de porumb dulce boabe preparat sau conservat, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/309 al Comisiei din 14 februarie 2025 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (3). |
1.3. Părțile interesate
|
(4) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, precum și importatorii și comercianții cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe. |
|
(5) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. În urma deschiderii procedurii, a avut loc o audiere cu Federația europeană a comerțului cu fructe uscate, fructe cu coajă lemnoasă comestibile, legume și fructe prelucrate și produse pescărești prelucrate („FRUCOM”) și cu asociațiile naționale membre ale acesteia Waren-Verein der Hamburger Börse e.V. (denumită în continuare „Waren-Verein”) și Nederlandse Vereniging voor de Handel in Gedroogde Zuidvruchten, Specerijen en Aanverwante Artikelen (denumită în continuare „NZV”), precum și cu reprezentanți ai mai multor membri importatori. |
1.4. Observații privind deschiderea procedurii
|
(6) |
Comisia a primit observații cu privire la deschiderea procedurii din partea Camerei de Comerț a Chinei pentru importul și exportul de produse alimentare, produse agricole native și produse secundare de origine animală (denumită în continuare „CFNA”) și din partea Waren-Verein. |
|
(7) |
CFNA a criticat faptul că perioada de investigație a plângerii nu a fost actualizată în apropierea datei transmiterii. Asociația a susținut că poate prezenta o imagine a prejudiciului diferită de cea din perioada de investigație, ca urmare a schimbărilor semnificative survenite pe piața UE începând cu al doilea trimestru al anului 2024 și până la sfârșitul anului 2024. De asemenea, CFNA a considerat că Thailanda și RPC sunt singurii mari producători și exportatori de porumb dulce, iar cotele de piață thailandeze ar putea fi acaparate de importurile din RPC în cazul restricționării importurilor din Thailanda prin măsuri antidumping. În plus, CFNA a susținut că motivul creșterii importurilor din RPC în 2022 ar putea fi legat de evoluții neprevăzute, cum ar fi: (1) dezastrele naturale și inundațiile din Thailanda, care au diminuat producția de porumb și au făcut ca oferta să fie insuficientă; (2) o recoltă proastă în Europa din cauza condițiilor de uscăciune climatică, în special în Franța și (3) războiul din Ucraina, care ar fi putut crește costurile cu energia ale producătorilor de porumb dulce, diminuând oferta de porumb dulce. CFNA a considerat de asemenea că, în 2022, modelul vânzărilor la export din RPC s-a modificat ca urmare a unei comenzi mari din partea Lidl. În opinia sa, există posibilitatea ca recolta proastă din Europa să fi afectat aprovizionarea cu porumb dulce în Europa, iar cumpărători precum Lidl să fi realizat stocuri pentru a evita deficitul de aprovizionare. |
|
(8) |
Comisia reamintește CFNA că perioada de investigație a fost definită în conformitate cu articolul 6 din regulamentul de bază, acoperind o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară deschiderii procedurii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(9) |
În ceea ce privește afirmația potrivit căreia creșterea cotei de piață a importurilor din RPC s-ar fi datorat instituirii de măsuri antidumping asupra importurilor din Thailanda, Comisia reamintește CFNA că măsurile respective sunt în vigoare din 2009. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(10) |
CFNA nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmației potrivit căreia modificarea exporturilor s-ar fi datorat doar unei comenzi importante din partea distribuitorului Lidl. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(11) |
CFNA a susținut și faptul că plângerea nu a demonstrat cauzarea unui prejudiciu important industriei Uniunii, afirmând că importurile crescute din RPC nu au niciun impact negativ asupra evoluției reclamantului în ceea ce privește producția, capacitatea, utilizarea capacității, stocurile, prețurile de vânzare. |
|
(12) |
Potrivit evaluării Comisiei cu privire la informațiile furnizate în cadrul plângerii, există suficiente dovezi care indică un prejudiciu important și care au justificat deschiderea investigației. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(13) |
CFNA a susținut, de asemenea, că importurile din RPC nu reprezintă singura cauză a prejudiciului adus reclamantului și a făcut trimitere la factorii descriși în considerentul 6. Aceasta a reamintit investigația antidumping privind importurile de proteine din soia originare din RPC (4), în care Comisia a constatat că suprapunerea creșterii prețurilor peste rezultatele financiare slabe ale industriei Uniunii indică volatilitatea pieței materiilor prime și reprezintă o cauză majoră a prejudiciului suferit de industria Uniunii, ceea ce a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. CFNA a afirmat că situația este similară în investigația de față. |
|
(14) |
În opinia Comisiei, niciuna dintre celelalte explicații posibile menționate mai sus nu infirmă concluzia potrivit căreia plângerea conține suficiente dovezi cu privire la prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping încât să justifice deschiderea unei proceduri antidumping. |
|
(15) |
Waren-Verein a solicitat prelungirea perioadei examinate astfel încât să fie evaluate efectele recoltelor slabe din 2020. Federația a solicitat să se ia în considerare și alte efecte punctuale, cum ar fi condițiile de transport al mărfii și condițiile valutare care erau favorabile deciziilor de cumpărare. |
|
(16) |
Plângerea a analizat legătura de cauzalitate pozitivă dintre importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii prin analizarea evoluției volumelor importate, a prețurilor de vânzare în Uniune pe durata perioadei examinate și a principalilor indicatori de prejudiciu din cursul perioadei examinate. S-a putut demonstra o legătură pozitivă, arătându-se în același timp că niciun alt factor nu a atenuat legătura de cauzalitate. În această etapă, Comisia a considerat că dovezile prezente în plângere privind legătura de cauzalitate sunt rezonabile și face trimitere la secțiunea 5 de mai jos, referitoare la legătura de cauzalitate. Prin urmare, această solicitare a fost respinsă. |
|
(17) |
În fine, CFNA a solicitat Comisiei să aplice regula taxei celei mai mici, prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. CFNA a susținut că plângerea nu a prezentat dovezi specifice cu privire la existența unor distorsiuni legate de materiile prime. |
|
(18) |
Reclamantul a furnizat dovezi credibile și relevante conform cărora la momentul deschiderii investigației erau îndeplinite toate cerințele legale pentru a renunța la regula taxei celei mai mici, inclusiv dovezi privind distorsiunile de pe piața oțelului din RPC care ar fi putut afecta prețul cutiilor de conserve din oțel. În această etapă, Comisia a considerat că dovezile prezente în plângere cu privire la distorsiunile legate de materiile prime sunt rezonabile. Prin urmare, această solicitare a fost respinsă. |
|
(19) |
Waren-Verein a criticat data aleasă pentru deschiderea procedurii, care limitează posibilitatea părților interesate de a participa la investigație. |
|
(20) |
Serviciile Comisiei nu au niciun impact asupra deciziei industriei Uniunii cu privire la data depunerii unei plângeri. După depunerea unei plângeri, Comisia are obligația legală de a lua o decizie cu privire la caz și de a informa părțile vizate în termen de 45 de zile, în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, fie prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial în cazul deschiderii unei investigații, fie prin informarea industriei Uniunii în cazul respingerii plângerii. |
|
(21) |
În ceea ce privește selectarea eșantionului de producători-exportatori, Waren-Verein a solicitat selectarea exportatorilor pe o bază reprezentativă. |
|
(22) |
Comisia a subliniat faptul că, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, eșantionul selectat trebuie să fie reprezentativ statistic și întocmit pe baza informațiilor disponibile în momentul selectării sau să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări sau de exporturi care pot face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. |
|
(23) |
Waren-Verein a solicitat limitarea selecției produsului care face obiectul investigației la codul TARIC 2005 80 00 , în timp ce codul TARIC 2001 90 30 10 nu ar trebui inclus. |
|
(24) |
Comisia a observat că nu a fost furnizată nicio altă dovadă care să justifice cererea de excludere a produsului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(25) |
Waren-Verein a adus drept argument impactul negativ al transportului și al cursurilor valutare asupra prețurilor produselor și a solicitat ca acestea să fie luate în considerare la calcularea valorii normale. În plus, Waren-Verein a pus sub semnul întrebării comparabilitatea prețurilor produselor care se încadrează în descrierea produsului, dar care variază în ceea ce privește dimensiunea, consumatorii finali, ambalajul sau condițiile de livrare. |
|
(26) |
În ceea ce privește întrebările adresate cu privire la comparabilitatea prețurilor, Comisia a asigurat Waren-Verein că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, comparația dintre prețurile de export și valoarea normală se face în aceeași etapă a procesului comercial pentru vânzări efectuate la date cât mai apropiate posibil și ținând seama în mod corespunzător de alte diferențe care afectează comparabilitatea prețurilor. Dacă este necesar, se pot face ajustări pentru a ține seama de diferențele privind caracteristicile fizice, condițiile referitoare la marfă și transport, ambalarea, conversia valutară și alți factori. |
|
(27) |
Waren-Verein a solicitat ca investigația să țină seama de interesele consumatorilor și ale comercianților. Asociația a susținut că prețul porumbului dulce urmează probabil să crească în cazul în care vor fi instituite taxe antidumping, ceea ce va fi în dezavantajul consumatorilor. Având în vedere viitoarele culturi slabe și alte evenimente neprevăzute din UE care vor afecta importurile, asociația a considerat că nu ar trebui instituite măsuri. Totodată, aceasta a susținut că producătorii de porumb dulce din UE sunt suficient de puternici din punct de vedere economic și nu trebuie să fie protejați prin măsuri antidumping. |
|
(28) |
Comisia reamintește Waren-Verein că evaluarea interesului Uniunii se efectuează în cadrul investigației și nu în etapa plângerii. Prin urmare, punctele de vedere ale tuturor părților sunt evaluate în secțiunea 7 din prezentul regulament. |
1.5. Eșantionarea
|
(29) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Constituirea eșantionului de producători din Uniune |
|
(30) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului estimat al producției și al vânzărilor de produs similar în UE în cursul perioadei de investigație. Eșantionul respectiv a fost format din doi producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste [29-38] % din volumul producției totale estimate și peste [39-48] % din totalul estimat al vânzărilor în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion. Prin urmare, eșantionul industriei Uniunii a fost confirmat. Constituirea eșantionului de importatori neafiliați |
|
(31) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(32) |
Șase importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din doi importatori neafiliați pe baza celui mai mare volum de importuri ale produsului în cauză în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Unul dintre importatorii incluși în eșantion a informat Comisia că nu mai dorește să coopereze și nu va transmite un răspuns la chestionar. Prin urmare, Comisia a decis să înlocuiască acest importator cu un altul. Părțile interesate au fost informate în consecință cu privire la modificare. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul ajustat. Constituirea eșantionului de producători-exportatori |
|
(33) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat misiunii chineze să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(34) |
Douăzeci și trei de societăți din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion. Două dintre aceste societăți erau afiliate, iar una dintre ele nu era producător-exportator. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului, iar Comisia a confirmat eșantionul. |
1.6. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(35) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(36) |
În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente dovezi prima facie privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime din China cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă în cazul Chinei se aplică dispozițiile de la articolul 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință. |
|
(37) |
Comisia a trimis chestionare reclamantului, producătorilor din Uniune, producătorilor-exportatori și importatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii investigației. |
|
(38) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți: Producători din Uniune
Importatori
Producători-exportatori din Republica Populară Chineză Grupul Sunflower
Grupul Tongfa
|
|
(39) |
În plus, Comisia a verificat chestionarul privind indicatorii macroeconomici prezentat de reclamantul AETMD la Paris, Franța. |
1.7. Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază
|
(40) |
Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC, astfel cum se descrie în secțiunea 3.2.1 de mai jos. |
|
(41) |
Articolul 18 a fost aplicat parțial în cazul Grupului Sunflower pentru aspectele legate de informațiile furnizate cu privire la calcularea prețurilor CIF și a costurilor de credit relevante pentru constatările privind prețurile de export, astfel cum sunt descrise în secțiunea 3.3 de mai jos. |
|
(42) |
Articolul 18 a fost aplicat parțial și în cazul Grupului Tongfa pentru aspectele legate de informațiile furnizate cu privire la calcularea prețurilor CIF relevante pentru constatările privind prețurile de export, astfel cum sunt descrise în secțiunea 3.4 de mai jos. În plus, articolul 18 fost aplicat și pentru a determina numărul de ore de muncă utilizate la calcularea factorului de producție reprezentat de forța de muncă, astfel cum se descrie în secțiunea 3.2.3.1 de mai jos. |
1.8. Perioada de investigație și perioada examinată
|
(43) |
Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2023 și 30 septembrie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”). |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul investigației
|
(44) |
Produsul care face obiectul investigației este porumbul dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat în oțet sau acid acetic, necongelat și porumbul dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelat, altul decât produsele de la poziția 2006 , încadrat în prezent la codurile NC ex 2001 90 30 (cod TARIC 2001 90 30 10) și ex 2005 80 00 (cod TARIC 2005 80 00 10) (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”). |
|
(45) |
Porumbul dulce este utilizat pentru consum uman. Produsul se prezintă de obicei sub formă de conservă, dar și în recipiente din sticlă, tetra pak sau în pungi. |
2.2. Produsul în cauză
|
(46) |
Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”). |
2.3. Produsul similar
|
(47) |
Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(48) |
Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(49) |
Având în vedere dovezile suficiente disponibile la deschiderea investigației care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(50) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați la producerea anumitor tipuri de porumb dulce boabe preparat sau conservat (porumb dulce). Paisprezece producători-exportatori au transmis informațiile relevante. |
|
(51) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. |
|
(52) |
De asemenea, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere Comisia a precizat că, având în vedere dovezile disponibile, a selectat cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În plus, Comisia a precizat că va examina și alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
|
(53) |
La 12 martie 2025, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați la producerea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Columbia, Malaysia, Mexicul, Serbia, Thailanda și Turcia drept posibile țări reprezentative adecvate. |
|
(54) |
La 6 iunie 2025, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile cu privire la Fraser and Neave Holdings BHD, un producător din țara reprezentativă. |
|
(55) |
Conform concluziilor Comisiei, Columbia, Serbia și Turcia nu ar trebui considerate țări reprezentative, în special din cauza lipsei de date financiare relevante și disponibile public privind societățile care fabrică produsul care face obiectul investigației și/sau produse similare. În plus, Thailanda nu pare a fi o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), deoarece prețurile importurilor de porumb dulce proaspăt în Thailanda sunt afectate de distorsiuni ca urmare a cantităților importate din China. |
|
(56) |
Comisia nu a propus Mexicul ca țară reprezentativă din cauza absenței datelor privind importurile de porumb dulce proaspăt, care este principalul factor de producție, reprezentând aproximativ 50 % din costul total al producției. |
|
(57) |
Comisia a observat că Malaysia ar oferi o valoare de referință adecvată pentru cei mai importanți factori de producție (porumb dulce proaspăt și cutii de conserve). Comisia a observat disponibilitatea unui preț de import adecvat pentru porumbul dulce proaspăt, având în vedere cantitățile mici importate din RPC. În ceea ce privește cutiile de conserve, deși 78 % din cantitate provenea din RPC, Comisia a observat o diferență mare de preț între cutiile de conserve provenite din RPC și cele din alte surse (aproximativ 14 CNY pe kilogram și, respectiv, 28 CNY pe kilogram). Prin urmare, în absența unor dovezi care să demonstreze că prețul cutiilor din alte surse este distorsionat, Comisia a propus utilizarea acestui preț ca valoare de referință. S-a constatat că importurile de conserve din alte surse nu sunt influențate de prețurile din China, iar cantitățile și prețurile celorlalte importuri au rămas reprezentative. În plus, informațiile furnizate de Fraser and Neave Holdings BHD au fost deosebit de potrivite ca sursă pentru costurile VAG și pentru datele privind profitul, întrucât raportul anual din 2024 viza perioada de investigație (30 octombrie 2023-septembrie 2024). |
|
(58) |
Prin urmare, Comisia a decis cu titlu provizoriu să aleagă Malaysia ca fiind țara reprezentativă cea mai adecvată. Observațiile formulate de părțile interesate cu privire la prima și la a doua notă, în special cu privire la alegerea țării reprezentative, sunt discutate în secțiunea 3.2.2 de mai jos. |
3.2. Valoarea normală
|
(59) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(60) |
Totuși, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(61) |
Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(62) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(63) |
Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. |
|
(64) |
Pe de altă parte, orice concluzie privind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor dovezilor disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie, iar aceste intervenții fac ca prețurile și costurile să nu fie rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței. |
|
(65) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că, „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(66) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (6), care conține dovezi privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (cum ar fi sectorul oțelului). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să transmită observații sau să completeze dovezile din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul investigației la deschiderea acesteia. |
|
(67) |
Reclamantul a susținut că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază și că, în consecință, nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a se stabili valoarea normală. |
|
(68) |
În sprijinul acestei poziții, reclamantul a făcut trimitere la dovezile cuprinse în raport, în special la cele privind distorsiunile din sectoarele de producție esențiale, cum ar fi terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă, precum și materiile prime esențiale pentru producția de porumb dulce conservat, cum ar fi oțelul și aluminiul. Reclamantul a susținut că există distorsiuni semnificative în ceea ce privește toate punctele enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(69) |
Concret, reclamantul a susținut că GC exercită controlul asupra industriei chineze a porumbului dulce conservat, care face parte integrantă din industria conservelor alimentare, o supraveghează și stabilește direcția acesteia. Reclamantul a enumerat mai multe măsuri de politică ce au drept rezultat: aderarea producătorilor chinezi la ideologia Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”); urmărirea unei abordări orientate spre export, în special prin inițiativa „O centură, un drum” (denumită în continuare „BRI”); constatarea unei puternice consolidări în acest sector, pe piață fiind prezenți doar câțiva actori; beneficierea de sprijin guvernamental pentru producătorul chinez. |
|
(70) |
Printre cele mai importante măsuri de politică națională pentru atingerea obiectivelor menționate, reclamantul a remarcat:
|
|
(71) |
Dintre măsurile de politică provinciale și municipale care sprijină industria conservelor alimentare, reclamantul a remarcat:
|
|
(72) |
În plus, reclamantul a observat că GC menține controlul asupra economiei inclusiv prin prezența sa în întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS-uri”) și în întreprinderile private, prin intermediul comitetelor PCC din cadrul societăților și prin numirea cadrelor-cheie de conducere, care de obicei nu numai că sunt membri ai PCC, dar în plus ocupă și funcții de conducere în ierarhia PCC (16). Reclamantul a ilustrat acest lucru prin exemple specifice de producători din sector, printre care:
|
|
(73) |
Reclamantul a afirmat, de asemenea, că distorsiunile din sectorul produsului care face obiectul investigației decurg din intervenția GC în sectoarele din amonte, în special în sectorul porumbului neprelucrat și în cel al oțelului. |
|
(74) |
În ceea ce privește industria porumbului neprelucrat, reclamantul a observat că marea majoritate a exportatorilor de porumb sunt IDS-uri, care, potrivit reclamantului, sunt vehicule prin care GC își atinge obiectivele de politică și care beneficiază de sprijinul guvernamental aferent. |
|
(75) |
În ceea ce privește sectorul oțelului, reclamantul a observat că majoritatea producătorilor de oțel din China sunt IDS-uri și a făcut trimitere la investigațiile anterioare în care Comisia a stabilit existența unor distorsiuni în cadrul sectorului (20). |
|
(76) |
În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul porumbului dulce sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.2.1.1.
|
(77) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (21). |
|
(78) |
Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” ei (22). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. |
|
(79) |
Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază, în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (23). |
|
(80) |
În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. |
|
(81) |
În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea lui în textul articolului 1 din Constituție. |
|
(82) |
După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, nouă, care prevede că: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist Chinez” (24). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. |
|
(83) |
Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări, în care guvernele exercită un control macroeconomic general în ale cărui limite acționează forțele de pe o piață liberă. |
|
(84) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă (25). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre ele numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare. |
|
(85) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. |
|
(86) |
Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, în plus, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele până la care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite. |
|
(87) |
În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). |
|
(88) |
Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod efectiv activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în consecință puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (26). |
|
(89) |
În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, respectivele bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (27). |
|
(90) |
Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (28). |
|
(91) |
În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în sectorul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice se efectuează cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Totuși, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (29). |
|
(92) |
În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și magnitudinii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (30). |
|
(93) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (31). |
3.2.1.2.
|
(94) |
În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(95) |
Porumbul dulce este produs în principal de societăți private, cum ar fi Sunflower Food Industry Xinfeng Co. Ltd. (32), Zhangzhou Tongfa Food Industry Co. Ltd. (33) sau Runfeng Food Co. Ltd. (34). Sectorul conservelor alimentare este deservit și de societăți deținute parțial de stat, cum ar fi Grupul Hangzhou Wahaha (35), în care statul deține 46 % din capital (36). |
|
(96) |
Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (37), PCC revendicându-și rolul de conducător în practic toate aspectele economiei țării. Astfel, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, dat fiind că structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în China. |
|
(97) |
În plus, sectorul porumbului dulce face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi politicile-cheie din 2022 anunțate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale: „[d]ezvoltarea integrată a industriei agricole. Coordonarea amenajării și construirii unor parcuri industriale agricole moderne la nivel național, a unor clustere industriale avantajoase și caracteristice și a unor comune industriale agricole puternice. Axarea pe asigurarea securității alimentare naționale și a aprovizionării eficiente cu produse agricole importante, cu accent pe orez, grâu, porumb, […] construirea unui sistem industrial rural modern, bazat pe orașe industriale puternice, cu parcuri industriale drept motor și clustere industriale drept coloană vertebrală și o configurație la nivelul provinciilor, al comitatelor și al municipiilor, precum și promovarea coordonată a punctelor, liniilor și zonelor, pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența dezvoltării industriale în ansamblu” (38). |
|
(98) |
În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind promovarea modernizării agriculturii și a zonelor rurale stabilește următoarele obiective: „[c]onstruirea centurii naționale de securitate alimentară: [p]e baza producției și a ofertei de orez, grâu, porumb, boabe de soia etc., coordonarea configurării consolidării capacităților în materie de producție, prelucrare, depozitare și circulație și construirea de centuri industriale de securitate alimentară […]” (39). |
|
(99) |
Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (40). |
|
(100) |
De exemplu, sectorul conservelor alimentare se află sub autoritatea Consiliului Național al Industriei Ușoare din China (denumit în continuare „CNLIC”) (41). Articolul 2 din statutul CNLIC (42) descrie scopul consiliului ca fiind „de a studia în detaliu și de a pune în aplicare spiritul seriei de discursuri importante ale secretarului general Xi Jinping”. În plus, articolul 3 prevede următoarele: „Consiliul aderă la conducerea generală a Partidului Comunist Chinez și, în conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist Chinez, instituie organizarea Partidului Comunist Chinez, desfășoară activitățile partidului și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” (43). |
|
(101) |
CNLIC oferă orientări atât sectorului (44), cât și CCFIA (45), în special în ceea ce privește activitățile de consolidare a partidului și elaborarea politicilor. În 2022, Consiliul a recomandat ca CCFIA „să adere la orientările privind consolidarea partidului, să ghideze industria astfel încât aceasta să asculte fără rezerve partidul și să urmeze partidul fără rezerve”, precum și „să încurajeze întreprinderile să dezvolte noi soiuri pe baza […] conservelor de legume” și „să dezvolte, să consolideze și să sprijine întreprinderile, să dezvolte grupuri industriale de conserve” (46). |
|
(102) |
În consecință, în conformitate cu articolul 4 din statutul CCFIA (47), asociația „aderă la autoritatea generală a [PCC], stabilește organizarea [PCC] în conformitate cu dispozițiile Constituției [PCC] […], desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid. Autoritatea de înregistrare și gestionare a acestei asociații este Ministerul Afacerilor Civile al Republicii Populare Chineze, iar autoritatea de conducere a consolidării partidului este Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat”. În plus, asociația „acceptă orientarea în afaceri, supravegherea și gestionarea” de către Ministerul Afacerilor Civile și de către Comitetul de partid al Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (48). În plus, articolul 24 din statutul CCFIA prevede că președintele, vicepreședintele și secretarul general al asociației trebuie să „[a]dere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (49). Atât Sunflower Food Industry Xinfeng Co. Ltd. (50), cât și Zhangzhou Tongfa Food Industry Co. Ltd. și Runfeng Food Co. Ltd. (51) sunt membre ale CCFIA (52). |
|
(103) |
În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. În acest sens, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor. |
3.2.1.3.
|
(104) |
GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. În acest sens, celulele PCC din cadrul întreprinderilor – atât deținute de stat, cât și private – reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri. |
|
(105) |
Conform dreptului societăților comerciale din China, în fiecare întreprindere trebuie să fie înființată o organizație a PCC [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (53)], iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. |
|
(106) |
În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul întreprinderilor ca o chestiune de principiu politic (54), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (55). |
|
(107) |
Încă din 2018 s-a raportat că există celule de partid în 73 % dintre cele aproximativ 2,57 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (56). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți. |
|
(108) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare „orientările”) (57), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. |
|
(109) |
Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod efectiv, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să intensifice acest rol (58). |
|
(110) |
Deși nu a fost posibil să se stabilească suprapuneri sistematice între funcțiile de conducere și membrii/funcțiile PCC în rândul producătorilor produsului în cauză, investigația a confirmat intervenția directă a PCC în gestionarea lor. De exemplu, Comitetul de lucru al partidului și sucursala generală de partid a Camerei de Comerț din districtul Pancheng Street, situată în zona Nanjing Jiangbei (59), unde se află o filială a Runfeng Food Co., își descriu activitatea ca fiind „[c]oncentrată în mod deosebit pe linia principală a consolidării partidului care conduce activitatea Camerei de Comerț, […] luând mai multe măsuri pentru a promova integrarea profundă a consolidării partidului și a activității Camerei de Comerț. […] În procesul de deservire a întreprinderilor, sucursala generală de partid a Camerei de Comerț desfășoară în mod regulat simpozioane «față în față cu întreprinderile deservite» și vizite pentru a ajuta întreprinderile să devină mai mari și mai puternice, iar în procesul de deservire a întreprinderilor, a introdus cu succes multe proiecte […] și a îndemnat Jiangsu Runfeng Food Co., Ltd. să investească în construirea unui parc demonstrativ cu rol de centru cuprinzător de sortare a produselor agricole” (60). |
|
(111) |
În plus, Legea privind promovarea economiei sectorului privat (denumită în continuare „Legea privind economia privată”) prevede că „[o]rganizațiile economice private și operatorii acestora trebuie să sprijine conducerea [PCC] […], să adere la sistemul socialist cu caracteristici chineze și să participe activ la construirea unei puteri moderne socialiste” (61). |
|
(112) |
Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (62). Astfel, prezența statului în societățile din sectorul porumbului dulce și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile. |
3.2.1.4.
|
(113) |
Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care vizează practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. |
|
(114) |
În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altminteri importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (63). |
|
(115) |
În plus, Legea privind economia privată prevede că „[s]tatul consolidează construirea unei echipe de operatori ai organizațiilor economice private, consolidează orientarea ideologică și politică și valorifică rolul important al acestora în dezvoltarea economică și socială; […] îndrumă operatorii organizațiilor economice private să practice valorile socialiste fundamentale, să fie patrioți și dedicați, […] și să devină cu fermitate creatori ai socialismului cu caracteristici chineze și promotori ai modernizării de tip chinezesc” și, de asemenea, că „[o]rganizațiile economice private și operatorii acestora […] acceptă supravegherea guvernamentală și socială atunci când se angajează în activități de producție și de exploatare” (64). |
|
(116) |
Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză. |
|
(117) |
Politicile-cheie ale Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Agriculturii și Afacerilor Rurale menționate mai sus pentru 2022 (a se vedea considerentul 97) conțin, de asemenea, următoarea dispoziție care influențează funcționarea sectorului: „[s]tatul va continua să pună în aplicare politici precum subvențiile pentru producătorii de porumb și de soia, subvențiile pentru orez și stimulentele pentru comitatele mari producătoare de cereale, astfel încât să consolideze eficacitatea reformei structurale din perspectiva ofertei în agricultură și să asigure securitatea alimentară națională”. În plus, documentul prevede „[r]ecompense pentru principalele comitate producătoare de semințe. Extinderea domeniului de aplicare al sprijinului pentru principalele comitate producătoare de semințe de orez, grâu, porumb […] și promovarea transformării și modernizării industriei semințelor” (65). |
|
(118) |
Cel de al 14-lea plan cincinal privind promovarea modernizării agriculturii și a zonelor rurale (66) are ca obiective „[î]mbunătățirea politicilor de sprijinire a producției de cereale. Stabilizarea subvențiilor producătorilor de cereale, îmbunătățirea politicii privind prețul minim de achiziție pentru orez și grâu, precum și a politicii de subvenționare pentru producătorii de porumb și soia. Îmbunătățirea mecanismului de compensare pentru interesele marilor zone producătoare de cereale și îmbunătățirea sistemului de politici de sprijin pentru principalele comitate producătoare de cereale” (67). În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea sectorului cultivării plantelor la nivel național (68), „[î]n cursul perioadei acoperite de cel de al 14-lea [plan cincinal], vom explora potențiala extindere, vom crește capacitatea de producție, vom optimiza structura, vom promova o dezvoltare diversificată și vom îmbunătăți capacitățile de garantare a aprovizionării” (69). |
|
(119) |
În plus, „pentru a pune în aplicare deciziile și orientările partidului și ale guvernului (70)’”, CCFIA a emis cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei conservelor alimentare din China (71), în care stabilește obiective cantitative cum ar fi „construirea a trei baze demonstrative pentru materii prime de înaltă calitate destinate conservelor de alimente, crearea a cinci unități demonstrative de inovare, cultivarea unui nou cluster național al industriei conservelor alimentare, cultivarea a zece mărci influente de înaltă reputație”, precum și obiective calitative precum „dezvoltarea activă a unor varietăți de alimente conservate, cum ar fi legumele [și] orientarea zonelor agricole […] pentru a dezvolta culturi și soiuri verzi și de înaltă calitate […] și a crea clustere industriale corespunzătoare” (72). |
|
(120) |
La nivel provincial, Jiangxi a emis cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea unei industrii prelucrătoare de înaltă calitate, urmărind „extinderea și expansiunea în continuare a lanțului industriei alimentare, creșterea valorii adăugate a produselor [astfel încât] [p]ână în 2025, dimensiunea industriei de prelucrare a alimentelor din provincie să ajungă la 850 de miliarde de yuani (RMB). […] În sectorul conservelor de fructe și legume, [vom] construi baze de prelucrare a legumelor și fructelor […] și vom extinde și consolida clusterul de prelucrare a fructelor și legumelor din sud-estul provinciei Fujian” (73). |
|
(121) |
Sunflower Food Industry Xinfeng Co. Ltd este situată în Jiangxi, iar Zhangzhou Tongfa Food Industry Co. Ltd este situată în Fujian. |
|
(122) |
În plus, Heilongjiang, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și în perspectivele pentru 2035, vizează „[e]xtinderea moderată a culturilor alimentare cu randament ridicat, cum ar fi porumbul, […] și construirea unei baze naționale pentru producția de boabe de porumb și soia de înaltă calitate” (74). |
|
(123) |
Mai precis, pentru sectorul produsului în cauză, Heilongjiang a emis Planul de dezvoltare pentru industria de prelucrare a porumbului (2021-2025) (75), conform căruia provincia intenționează „să cultive și să creeze un grup de întreprinderi de vârf și de bază conduse de întreprinderi «de nivelul a 10 miliarde» [RMB], astfel încât să ofere sprijinul principal pentru construirea unui sistem modern al industriei de prelucrare a porumbului” și „[s]ă promoveze transformarea și modernizarea întreprinderilor pentru a deveni mai bune și mai puternice, […] [s]ă îndemne întreprinderile de prelucrare a porumbului să accelereze transformarea tehnologică, să adopte tehnologii și procese avansate și aplicabile, să elimine echipamentele vechi, să introducă și să achiziționeze echipamente și linii de producție avansate și să sporească competitivitatea de bază” (76). |
|
(124) |
În plus, în 2024, Shandong a lansat un „proiect pilot” de promovare, modernizare și dezvoltare a industriei porumbului (77), oferind un sprijin fiscal important pentru cercetare și dezvoltare. |
|
(125) |
În mod similar, Jilin a emis politici preferențiale specifice care avantajează industria produsului în cauză. Potrivit unui raport publicat pe site-ul său, Biroul pentru impozitare al provinciei Jilin „formulează și ajustează lista beneficiilor în materie de politici, precum și lista subiectelor care necesită un răspuns rapid. Întreprinderile au nevoi, iar impozitarea răspunde la aceste nevoi. Pe calea modernizării industriei, există suficiente instrumente de politică disponibile” (78). |
|
(126) |
Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte. |
|
(127) |
În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Măsurile respective împiedică forțele pieței să acționeze liber. |
3.2.1.5.
|
(128) |
În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod just creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legitime ale creditorilor și ale debitorilor. Aceste aspecte par să fie determinate de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. |
|
(129) |
Este de notorietate faptul că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (79). |
|
(130) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (80). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea unor proceduri de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței. (81). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (82). |
|
(131) |
La fel ca în alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul produselor chimice și, prin urmare, inclusiv în sectorul porumbului dulce. Prezenta investigație nu a dezvăluit niciun element care să pună la îndoială aceste constatări. |
|
(132) |
Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză. |
3.2.1.6.
|
(133) |
În China nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale OIM, în special pe cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (83). |
|
(134) |
Conform legislației naționale, o singură organizație sindicală este activă. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea ei în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (84). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. |
|
(135) |
Acest aspect are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (85). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China. |
|
(136) |
Nu a fost transmisă nicio dovadă care să arate că sectorul porumbului dulce nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiuni ale costurilor salariale, atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China). |
3.2.1.7.
|
(137) |
Accesul la capital al actorilor corporativi din China este afectat de diverse distorsiuni. |
|
(138) |
În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (86), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (87) și aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC. |
|
(139) |
În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (88). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legislative se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar normal și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că respectivele dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(140) |
De exemplu, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (89). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (90). |
|
(141) |
De exemplu, Sunflower Food Industry Xinfeng Co. Ltd., sub supravegherea Biroului financiar al Municipalității Ganzhou, a semnat un acord de cooperare cu filiala Ganzhou a băncii de stat Jiujiang „pentru a sprijini întreprinderea să își extindă dimensiunea comercială, să își mărească cota de piață și să contribuie la dezvoltarea întreprinderii” (91). |
|
(142) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (92). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (93). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. |
|
(143) |
În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Această situație a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai redus al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale. |
|
(144) |
În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (94). Mass-media oficială din China a relatat recent că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (95). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(145) |
Creșterea generală a creditării în China indică o scădere a eficienței alocării capitalului fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare, care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia. |
|
(146) |
În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
|
(147) |
În cadrul prezentei investigații nu a fost transmisă nicio dovadă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
3.2.1.8.
|
(148) |
Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Dovezile disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului. |
|
(149) |
Comisia a reamintit că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus, în special în secțiunea 3.2.1.1. Comisia a evidențiat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de porumb dulce fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză. |
|
(150) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile interne de vânzare ale produsului în cauză nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. |
|
(151) |
Astfel, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. |
|
(152) |
Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. |
3.2.2. Țara reprezentativă
|
(153) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(154) |
Astfel cum se explică în considerentele 53 și 54 de mai sus, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Malaysia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(155) |
În prima notă, Comisia a identificat Columbia, Malaysia, Mexicul, Serbia, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, acestea sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației. |
|
(156) |
AETMD a susținut că, pentru Columbia, Malaysia, Serbia, Thailanda sau Turcia, prima notă a Comisiei a afirmat că nu sunt disponibile toate datele referitoare la factorii de producție și de vânzare. Asociația a afirmat, de asemenea, că prețurile și costurile factorilor de producție și de vânzare erau distorsionate. Prin urmare, aceasta a sprijinit utilizarea Mexicului ca țară reprezentativă. |
|
(157) |
CFNA a susținut că Malaysia este o țară reprezentativă adecvată, deoarece sunt disponibile date pentru o societate din aceeași categorie generală ca produsul în cauză, și anume producția și vânzarea de produse alimentare ambalate, inclusiv conserve de alimente și băuturi. CFNA a susținut, de asemenea, că Thailanda, Columbia și Turcia ar trebui excluse din țările reprezentative sugerate din cauza cantităților mari de porumb dulce proaspăt importat din China. În plus, CFNA a afirmat că Mexicul ar trebui exclus deoarece nu importă cantități mari de cutii de conserve. |
|
(158) |
În prima notă, Comisia a indicat că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume Columbia, Malaysia, Mexic, Serbia, Thailanda și Turcia, disponibilitatea datelor ușor accesibile trebuie verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației. |
|
(159) |
Pentru Columbia, Serbia și Turcia nu au fost identificate date financiare ușor accesibile. |
|
(160) |
În ceea ce privește Malaysia, s-a constatat că o societate (Fraser and Neave Holdings BHD) dispunea de date financiare ușor accesibile care acopereau întreaga perioadă de investigație. |
|
(161) |
În ceea ce privește Mexicul, s-a observat că o societate (Grupo Herdez) dispunea de date financiare ușor accesibile pentru 2023. |
|
(162) |
În cazul Thailandei, s-a observat că două societăți (Chin Huay PCL și Sunsweet PCL) dispuneau de date financiare ușor accesibile pentru 2023. |
|
(163) |
Au fost primite observații cu privire la prima notă din partea CFNA și AETMD. |
|
(164) |
CFNA a susținut că Malaysia este o țară reprezentativă adecvată, deoarece sunt disponibile date pentru o societate din aceeași categorie generală ca produsul în cauză, și anume producția și vânzarea de produse alimentare ambalate, inclusiv conserve de alimente și băuturi. |
|
(165) |
În cea de a doua notă, Comisia a fost de acord cu părțile interesate că nici Columbia, nici Serbia și Turcia nu ar mai trebui avute în vedere ca țări reprezentative, în etapa provizorie, din cauza lipsei de date financiare ușor accesibile. |
|
(166) |
În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată și societatea Fraser and Neave Holdings BHD, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. |
|
(167) |
Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Malaysiei ca țară reprezentativă și al Fraser and Neave Holdings BHD în calitate de producător din țara reprezentativă. |
|
(168) |
Grupul Tongfa a adus argumente împotriva utilizării societății propuse pentru costurile VAG și datele privind profitul (Fraser and Neave Holdings BHD), deoarece aceasta nu produce produsul care face obiectul investigației. În locul său, Grupul Tongfa a propus un producător de porumb dulce din Thailanda. Comisia a observat că acest lucru contravine opiniilor grupului cu privire la prima notă, deoarece la momentul respectiv Grupul Tongfa propusese Fraser and Neave Holdings BHD ca societate adecvată din țara reprezentativă. |
|
(169) |
Comisia nu a putut accepta această solicitare, deoarece Thailanda fusese deja respinsă ca țară reprezentativă adecvată. În plus, Fraser and Neave Holdings BHD fabrică produse din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul investigației, și anume produse alimentare și băuturi, inclusiv produse conservate. |
|
(170) |
În ceea ce privește Malaysia, s-a constatat că peste 70 % din importurile de cutii de conserve și sub 15 % din importurile de porumb dulce proaspăt proveneau din RPC. |
|
(171) |
În cazul Mexicului, s-a constatat că nu au fost înregistrate importuri de porumb dulce proaspăt în GTA. În ceea ce privește cutiile de conserve, mai puțin de 20 % proveneau din RPC. |
|
(172) |
În cazul Thailandei, s-a constatat că aproape toate importurile de porumb dulce proaspăt și peste jumătate din importurile de conserve proveneau din RPC. |
|
(173) |
AETMD a susținut că, pentru Malaysia și Thailanda, prima notă a Comisiei a afirmat că nu sunt disponibile toate datele referitoare la factorii de producție și de vânzare. Asociația a afirmat, de asemenea, că prețurile și costurile factorilor de producție și de vânzare erau distorsionate din cauza influenței importurilor din China. Prin urmare, aceasta a sprijinit utilizarea Mexicului ca țară reprezentativă. |
|
(174) |
CFNA a susținut că Thailanda, Columbia și Turcia ar trebui excluse din țările reprezentative sugerate din cauza cantităților mari de porumb dulce proaspăt importat din China. În plus, CFNA a afirmat că Mexicul ar trebui exclus deoarece nu importă cantități mari de cutii de conserve. |
|
(175) |
În cea de a doua notă, Comisia a observat că Thailanda nu ar mai trebui să fie avută în vedere ca țară reprezentativă, în etapa provizorie, din cauza cantităților mari de porumb dulce proaspăt și cutii de conserve importate din China, care reprezintă aproximativ 75 % din costul de producție. |
|
(176) |
De asemenea, Comisia a afirmat că nici Mexicul nu ar mai trebui să fie avut în vedere ca țară reprezentativă din cauza lipsei importurilor în Mexic a principalei materii prime (porumb dulce proaspăt). |
|
(177) |
Totodată, Comisia a observat în cea de a doua notă că nu există nicio dovadă că prețurile importurilor în Malaysia de cutii de conserve din China ar fi afectat prețurile altor importuri. În plus, mai puțin de 15 % din importurile de porumb dulce proaspăt proveneau din China. |
|
(178) |
În lumina considerațiilor de mai sus, în cea de a doua notă Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale. |
|
(179) |
Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Malaysiei ca țară reprezentativă. |
|
(180) |
În urma emiterii celei de a doua note, AETMD a furnizat date privind exporturile de porumb dulce proaspăt din SUA către Mexic. Asociația a susținut că, având în vedere aceste date, Comisia ar trebui să utilizeze mai degrabă Mexicul ca țară reprezentativă decât Malaysia. În obiecția sa, CFNA a subliniat că aceste informații reprezintă date privind exporturile, ceea ce înseamnă că sunt necesare costuri suplimentare pentru a aduce prețurile la un nivel CIF după vămuire în Mexic. CFNA a contestat și valoarea datelor respective, semnalând că volumele implicate sunt limitate și, prin urmare, prețurile nu sunt reprezentative. |
|
(181) |
Comisia a observat că prețul acestor exporturi a fost atât de ridicat încât nu este clar dacă prețurile au fost afectate de un factor de distorsionare și nici chiar dacă produsul exportat este comparabil cu produsul care face obiectul investigației. |
|
(182) |
CFNA a precizat că a existat o discrepanță în cea de a doua notă în ceea ce privește sursa cutiilor de conserve care trebuie utilizate, deoarece nota sugerează utilizarea Mexicului ca sursă, în timp ce țara reprezentativă este Malaysia. CFNA a presupus că s-a produs o eroare. Observația a fost acceptată, deoarece trimiterea la Mexic a fost într-adevăr o eroare. |
|
(183) |
CFNA a punctat încă un aspect referitor la utilizarea Malaysiei ca sursă pentru cutii, sugerând utilizarea prețului mediu al codurilor 7310 21 91 și 7310 21 99 . Totuși, această observație a fost respinsă, deoarece codul 7310 21 91 se referă la cutii din tablă cositorită, iar codul 7310 21 99 se referă la cutii care nu sunt din tablă cositorită. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze numai codul 7310 21 91 , astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus. |
|
(184) |
CFNA și Grupul Tongfa au susținut, de asemenea, că volumul de cutii de conserve importat de Mexic este prea mic în termeni absoluți și, prin urmare, prețul de import aferent nu este reprezentativ. Cele două părți nu au specificat însă codul la care se referea observația. Comisia a constatat că nu au existat importuri de conserve în Mexic încadrate la codul 7310 21 91 . |
|
(185) |
În urma emiterii celei de a doua note și a reexaminării observațiilor formulate de părțile interesate, Comisia a concluzionat că Malaysia rămâne cea mai adecvată sursă pentru a stabili costurile nedistorsionate. Acest lucru s-a datorat în mare parte disponibilității unor valori de referință nedistorsionate pentru principalii factori de producție (porumb dulce proaspăt și cutii de conserve). În plus, există în continuare o lipsă de date adecvate, nedistorsionate și reprezentative disponibile pentru porumbul dulce proaspăt și cutiile de conserve importate în Mexic. |
|
(186) |
După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Malaysia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.2.1.
|
(187) |
Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
3.2.3. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
|
(188) |
În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(189) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al unora dintre factorii de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va apela la datele statistice naționale ale Malaysiei pentru a stabili costurile nedistorsionate cu forța de muncă (97) (98) (99) și cu energia (100) (101). |
|
(190) |
În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au transmis informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. |
3.2.3.1.
|
(191) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(192) |
Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a utilizat costurile suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion ca procent din costurile directe de producție. Metodologia este explicată corespunzător în considerentul 202. |
|
(193) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (102). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2.1 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. |
|
(194) |
În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 190. |
|
(195) |
După caz, au fost adăugate taxele aplicabile importului de factori de producție în Malaysia. |
|
(196) |
Comisia a adăugat un procent la prețurile importurilor pentru a acoperi transportul factorilor de producție de la frontieră la producătorul-exportator cooperant, astfel încât să obțină costul nedistorsionat al transportului. Acest adaos a fost echivalent cu procentul real al costurilor de livrare pentru materiile prime ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, această metodologie ar putea fi folosită, în mod rezonabil și cu titlu orientativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
|
(197) |
Departamentul de Statistică din Malaysia (103) publică informații detaliate privind salariile din diferitele sectoare economice din Malaysia. Rapoartele sale indică salariile lunare și retribuțiile din sectorul producției. Valoarea medie lunară din perioada de investigație a fost ajustată corespunzător pentru a ține seama de alte contribuții prin adăugarea contribuțiilor la Fondul de pensii pentru angajați (EPF) (13 %), a contribuțiilor la Organizația de Securitate Socială (SOCSO) (1,75 %), a contribuțiilor la Sistemul de asigurări pentru ocuparea forței de muncă (EIS) (0,2 %) și a contribuțiilor la Fondul pentru dezvoltarea resurselor umane (HRDF) (1 %) (104) (105). |
|
(198) |
Comisia a utilizat statisticile privind prețul energiei electrice publicate de Tenaga Nasional Berhad (106). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum „Tariful E2 – Tariful industrial în perioada vârfului/în afara perioadei vârfului tensiunii” pentru utilizarea în perioada de vârf în kWh, 0,355 RM per kWh (0,548 CNY per kWh). |
|
(199) |
Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Malaysia este publicat de Comisia pentru energie din Malaysia (Suruhanjaya Tenaga) (107). Comisia a utilizat cele mai recente date disponibile și le-a indexat în funcție de inflație pentru a reflecta prețul din perioada de investigație. |
|
(200) |
Astfel, Comisia a utilizat datele privind prețurile medii ale gazelor industriale pe parcursul perioadei de investigație, și anume 1,79 CNY/m3. |
|
(201) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(202) |
Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate. |
|
(203) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Fraser and Neave Holdings BHD, astfel cum au fost extrase din raportul său anual pe 2024 (excluzând transportul), care acoperă perioada de investigație. |
|
(204) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(205) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se descrie în secțiunea 3.2.3. |
|
(206) |
În ceea ce privește Grupul Sunflower, în timpul vizitei de verificare a fost primită o versiune revizuită a ratelor de consum pe tip de produs. |
|
(207) |
În ceea ce privește Grupul Tongfa, în cursul vizitei de verificare a fost discutată metoda utilizată pentru repartizarea orelor de muncă consumate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. S-a explicat că Grupul Tongfa a produs un număr mare de produse conservate în perioada de investigație. Metoda utilizată pentru repartizarea ratelor de consum aferente orelor de muncă pentru produsul care face obiectul investigației în comparație cu alte produse a fost contestată în cadrul vizitei de verificare efectuate de Comisie, deoarece metoda utilizată era susținută doar de datele din foile de calcul, care nu constituiau un sistem verificabil, deoarece nu puteau fi verificate în raport cu alte evidențe ale societății. În plus, echipa responsabilă de caz a întrebat de ce Grupul Tongfa nu a utilizat, pentru forța de muncă, aceeași cheie de repartizare folosită pentru alți factori de producție (de exemplu pentru energie), și anume ponderea volumului produsului care face obiectul investigației în volumul total al producției societății. Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a informa Grupul Tongfa cu privire la propunerea sa de a baza consumul de ore de muncă pe datele disponibile. |
|
(208) |
Grupul Tongfa a răspuns afirmând că a cooperat la investigație cât mai bine posibil în ceea ce privește problema muncii și toate aspectele investigației. Dorința sa era să fie considerat o parte pe deplin cooperantă. |
|
(209) |
Deși consideră în continuare că Tongfa este parte cooperantă în cadrul acestei investigații, Comisia susține că articolul 18 ar trebui să se aplice, deoarece Tongfa nu a furnizat informațiile necesare în ceea ce privește calcularea orelor de muncă. În consecință, orele de muncă ar trebui calculate pe baza datelor disponibile. Prin urmare, în această etapă, consumul de ore de muncă a fost calculat utilizând un raport de repartizare între cantitatea de producție a produsului care face obiectul investigației și cantitățile totale de producție ale tuturor produselor. |
|
(210) |
Odată stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profitul și amortizarea, astfel cum se menționează în considerentul 203. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Fraser and Neave Holdings BHD, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.2. |
|
(211) |
În continuare, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție și amortizarea la costul de producție nedistorsionat, pentru a determina costurile de producție nedistorsionate. Astfel cum se explică în considerentul 192, acestea au reprezentat în total aproximativ 6 % din costurile directe de producție ale fiecărei societăți incluse în eșantion. Calculul procentelor utilizate pentru cheltuielile indirecte a fost comunicat fiecărei societăți incluse în eșantion. |
|
(212) |
La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul Fraser and Neave Holdings BHD. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 17 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 19 %. |
|
(213) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.3. Prețul de export
|
(214) |
În ceea ce privește Grupul Sunflower, producătorul-exportator a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul unor comercianți neafiliați din afara Uniunii. |
|
(215) |
În ceea ce privește Grupul Tongfa, producătorul (Zhangzhou Tongfa Foods Industry Co., Ltd – denumit în continuare „ZT”) a vândut produsul în cauză mai întâi unui comerciant afiliat (Fujian Tongfa Foods Group Co., Ltd – denumit în continuare „FT”). FT a vândut apoi în Uniune fie direct către clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul unor comercianți neafiliați din afara Uniunii. |
|
(216) |
Prețul de export al ambelor grupuri a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
3.4. Comparație
|
(217) |
Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion în etapa comercială franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. |
3.4.1. Ajustări ale valorii normale
|
(218) |
Astfel cum se explică în considerentul 210, valoarea normală a fost stabilită în etapa comercială franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG (exclusiv transportul) și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acea etapă comercială. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică. |
3.4.2. Ajustări ale prețului de export
|
(219) |
Pentru a aduce prețul de export înapoi în etapa comercială franco fabrică, s-au efectuat ajustări în funcție de costurile de transport intern, costurile de încărcare și cheltuielile auxiliare. |
|
(220) |
S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, comisioanele bancare și ambalarea. |
|
(221) |
În ceea ce privește Grupul Tongfa, întrucât toate vânzările în Uniune au fost efectuate prin intermediul unui comerciant afiliat din China (FT), s-a efectuat o ajustare a prețului de export pentru a acoperi costurile VAG și profitul comerciantului afiliat, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Sursa și nivelul ratelor respective au fost comunicate părții în cauză. |
|
(222) |
În ceea ce privește Grupul Sunflower, metoda utilizată pentru calcularea costurilor de credit a fost discutată în cursul verificării. Societatea a utilizat ratele dobânzii din sistemul de schimb valutar al Chinei (108). Echipa responsabilă de caz a subliniat în timpul verificării că aceste rate ale dobânzii nu sunt adecvate, deoarece nu reprezintă rata dobânzii percepute de băncile comerciale pentru împrumuturile comerciale. Prin urmare, echipa responsabilă de caz a solicitat societății să revizuiască nivelul ratei dobânzii pentru calcularea costurilor de credit. Grupul Sunflower nu a furnizat însă informațiile revizuite necesare privind ratele dobânzii. |
|
(223) |
Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a informa Grupul Sunflower cu privire la propunerea sa de a baza costurile de credit pe datele disponibile. |
|
(224) |
Grupul Sunflower a răspuns afirmând că a utilizat ratele de care dispunea la momentul respectiv și că, în cazul în care Comisia a utilizat rate alternative, acestea ar trebui să reflecte în mod rezonabil situația tranzacțiilor comerciale internaționale. |
|
(225) |
Prin urmare, Comisia a susținut că, în ceea ce privește calcularea costurilor de credit, ar trebui să se aplice articolul 18, cu alte cuvinte costurile de credit ar trebui calculate utilizând datele disponibile. Astfel, costurile de credit au fost calculate utilizând ratele Bank of China. Aceste rate reflectau în mod mai rezonabil ratele aplicabile împrumuturilor comerciale. |
|
(226) |
În ceea ce privește ambii producători-exportatori incluși în eșantion, exporturile către Uniune au fost efectuate pe o bază FOB. Prin urmare, în cursul verificării a fost discutată metodologia utilizată pentru calcularea prețurilor CIF, prin adăugarea transportului maritim de mărfuri și a asigurării. S-a constatat că ambele societăți au subestimat în mod semnificativ aceste tarife pentru transportul maritim. Prin urmare, echipa responsabilă de caz a solicitat societății să revizuiască nivelul prețului transportului pentru calcularea prețurilor CIF. Totuși, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au furnizat nicio informație necesară revizuită privind prețul transportului maritim și nici privind prețurile CIF estimate. |
|
(227) |
Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a informa ambele grupuri cu privire la propunerea sa de a stabili tarifele pentru transportul maritim pe baza datelor disponibile, întrucât datele furnizate au fost false sau înșelătoare și deoarece, în orice caz, societatea nu a transmis informațiile necesare în termenul stabilit de Comisie. |
|
(228) |
Grupul Sunflower a răspuns afirmând că a obținut tarifele utilizate de la un client și că acestea acopereau o perioadă de 15 zile din iulie 2024. Prin urmare, Grupul Sunflower nu a fost de acord că informațiile au fost false sau înșelătoare. Investigația a arătat însă că tarifele transportului de marfă au fluctuat substanțial în perioada de investigație, iar în cursul perioadei de 15 zile din iulie 2024 prețul transportului maritim a fost foarte ridicat. Comisia a considerat că este inadecvat să se utilizeze aceste prețuri ale transportului maritim pentru întreaga perioadă de investigație și a constatat că prezentarea informațiilor respective de către Grupul Sunflower, susținând că aceste tarife ar trebui aplicate întregii perioade de investigație, este înșelătoare. |
|
(229) |
Grupul Tongfa a răspuns la scrisoarea emisă în temeiul articolului 18 afirmând că a cooperat cât mai bine posibil și că nu considera că informațiile pe care le-a furnizat ar fi false sau înșelătoare. Investigația a arătat însă că datele transmise au fost exacte doar pentru aproximativ 70 % din vânzările către Uniune după greutatea netă. În cursul investigației, Comisia a indicat că, pentru restul de 30 % din vânzări, abordarea adoptată nu a luat în considerare data expedierii și, în consecință, abordarea adoptată pentru vânzările respective era în mod clar inexactă. Prin urmare, se justifica recalcularea prețului transportului pentru 30 % din vânzările către Uniune. |
|
(230) |
Grupul Sunflower a propus Comisiei să utilizeze costurile reale ale transportului maritim suportate de producătorii-exportatori în cadrul altor investigații antidumping. Această solicitare a fost însă respinsă, deoarece prețurile transportului utilizate de Comisie se refereau la produsul în cauză și, prin urmare, erau mai exacte. |
|
(231) |
Prin urmare, Comisia a susținut că, în ceea ce privește calcularea prețurilor CIF, ar trebui să se aplice articolul 18, ceea ce înseamnă că prețurile transportului maritim ar trebui calculate utilizând datele disponibile. Aceste prețuri ale transportului maritim au fost calculate utilizând informațiile medii lunare furnizate de patru clienți ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Prețurile respective ale transportului maritim au fost considerate adecvate, deoarece aveau legătură cu exporturile din China către Uniune ale produsului în cauză în cursul perioadei de investigație. |
|
(232) |
Ratele în cauză au fost comunicate producătorilor incluși în eșantion. |
3.5. Marjele de dumping
|
(233) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(234) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:
|
|
(235) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping zero și de minimis. Astfel cum s-a explicat în considerentele 40-42 de mai sus, Comisia a aplicat articolul 18 unui număr limitat de aspecte referitoare la datele furnizate de fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion și, în cea mai mare parte, mai degrabă a revizuit datele societăților decât să le înlocuiască cu alte date. Aplicarea articolului 18 nu a avut un impact major asupra calculării valorii normale. Din acest motiv, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping pentru alte societăți cooperante pe baza marjelor de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. |
|
(236) |
Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 48,1 %. |
|
(237) |
În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Eurostat. |
|
(238) |
În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat peste 90 % din totalul importurilor din cursul perioadei de investigație. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual cu marja de dumping cea mai ridicată. |
4. PREJUDICIUL
4.1. Unitatea de măsură
|
(239) |
Statisticile privind importurile sunt raportate în Eurostat (Comext) ca greutate netă, reprezentând greutatea aferentă boabelor de porumb dulce și lichidului. În consecință, greutatea netă este utilizată ca unitate de măsură în cursul prezentei investigații. |
4.2. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(240) |
În cursul perioadei de investigație, produsul similar a fost fabricat de 11 producători și grupuri de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(241) |
Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 259 400 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi informațiile directe furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și de producătorii din Uniune care susțin plângerea. Astfel cum se indică în considerentul 30, cei doi producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste [29-38] % din producția totală de produs similar din Uniune. |
4.3. Consumul la nivelul Uniunii
|
(242) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața din Uniune și a datelor Eurostat referitoare la importuri. |
|
(243) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone/greutate netă)
|
||||||||||||||||||||||
|
(244) |
Consumul total la nivelul Uniunii a crescut cu 3 % între 2021 și 2022, de la aproximativ 299 020 de tone în 2021 la aproximativ 327 620 de tone în 2022. Între 2022 și 2023, consumul a scăzut cu 4 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 295 208 tone. Până la sfârșitul perioadei de investigație, consumul a scăzut cu încă 8 puncte procentuale, ajungând la 272 245 de tone. |
4.4. Importurile din țara în cauză
4.4.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză
|
(245) |
Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat (Comext). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor Eurostat disponibile. |
|
(246) |
Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Cantitatea importurilor (tone/greutate netă) și cota de piață
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
(247) |
Volumul importurilor din China a înregistrat o creștere puternică în cursul perioadei examinate. Dacă în perioada 2021-2022 importurile au crescut cu 173 %, de la aproximativ 6 500 de tone la 17 710 tone, în perioada 2022-2023 ele au crescut cu 446 de puncte procentuale, ajungând la 46 631 de tone. Până la sfârșitul perioadei de investigație, importurile au scăzut ușor, ajungând la aproximativ 40 050 de tone, rămânând la un nivel foarte important. |
|
(248) |
Cota de piață a importurilor din China a înregistrat o evoluție similară cu cea a volumului importurilor, prezentând o creștere bruscă de la 2 % în 2021 la 15 % în perioada de investigație. |
4.5. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor
|
(249) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza prețului EUR/tonă (greutate netă) raportat în statisticile Eurostat (Comext). Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza prețurilor CIF pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion și a răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. |
|
(250) |
Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețurile de import (tone/greutate netă)
|
||||||||||||||||||||||
|
(251) |
Prețul mediu al importurilor din RPC a înregistrat o creștere de 35 % între 2021 și 2022, de la 1 164 EUR pe tonă la 1 570 EUR pe tonă. Aceste prețuri au scăzut însă cu 25 de puncte procentuale în 2023. În cursul perioadei de investigație, prețurile au fost cu doar 2 % mai mari față de nivelul din 2021. În ansamblu, prețurile de import au rămas substanțial mai mici decât prețurile din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 8. |
|
(252) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:
|
|
(253) |
Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată semnificativă, situată între 7,2 % și 28,6 %, a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. |
|
(254) |
Ajustările aduse prețului de export, astfel cum sunt descrise în secțiunea 3.4.2 de mai sus, se aplică în egală măsură prețurilor CIF utilizate la calcularea subcotării. |
|
(255) |
În orice caz, indiferent de constatările privind subcotarea, Comisia a constatat că importurile din China au blocat prețurile industriei Uniunii, în special prin intermediul mecanismului de licitație, astfel cum se explică în secțiunea 4.6.4 de mai jos, și a cauzat o scădere semnificativă a volumului vânzărilor și a cotei de piață a producătorilor din Uniune. |
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
4.6.1. Observații generale
|
(256) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(257) |
Astfel cum se menționează în considerentul 30, pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii s-a recurs la eșantionare. |
|
(258) |
Piața porumbului dulce este caracterizată de existența a două canale de vânzare, și anume vânzările sub marca proprie a producătorului și vânzările sub marca distribuitorului. Vânzările sub marca distribuitorului, la prețuri mai mici, sunt în concurență cu importurile din China și sunt supuse unei presiuni semnificative asupra prețurilor; ele au reprezentat aproximativ 70 % din vânzările din Uniune în cursul perioadei de investigație și [35-55 %] pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion. Vânzările de produse comercializate sub marca proprie generează de obicei costuri de vânzare superioare, legate în special de cheltuielile de comercializare și de publicitate, și comportă totodată prețuri de vânzare mai mari. Dovezile obținute de Comisie indică existența unei presiuni asupra prețurilor exercitate de importuri și în ceea ce privește acest al doilea canal de vânzări. În esență, dovezile obținute de Comisie au indicat existența unui prejudiciu cauzat de produsul în cauză în ansamblu, indiferent de canalul de vânzări. |
|
(259) |
În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de reclamant, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. |
|
(260) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(261) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. |
4.6.2. Indicatorii macroeconomici
4.6.2.1.
|
(262) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(263) |
Volumul producției a scăzut cu 13 % între 2021 și 2022, de la aproximativ 368 790 de tone la 319 410 tone. Această evoluție poate fi legată de recolta slabă de porumb dulce descrisă în considerentul 313, care a dus la scăderea volumelor de producție. În 2023, volumul producției a crescut cu 15 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 375 540 de tone, ceea ce reprezintă o redresare în urma recoltei slabe din Uniune. În schimb, în cursul perioadei de investigație cantitatea producției a scăzut din nou semnificativ, cu 11 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 333 970 de tone, ceea ce a coincis cu creșterea importurilor din China. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate. |
|
(264) |
Capacitatea de producție a industriei Uniunii a înregistrat o creștere constantă de 8 % în cursul perioadei examinate, datorită unor investiții decise înainte de creșterea importurilor din China. Între 2021 și 2022, capacitatea a înregistrat o creștere de 3 %, urmată de o creștere suplimentară de 3 puncte procentuale în 2022 și de încă 2 puncte procentuale în cursul perioadei de investigație. |
|
(265) |
Gradul de utilizare a capacității a urmat aceeași tendință cu cantitatea producției. Între 2021 și 2022, acesta a scăzut de la 85 % la 71 %, iar ulterior a crescut până la 81 %. În cursul perioadei de investigație, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut din nou, ajungând la 71 %. |
4.6.2.2.
|
(266) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(267) |
Pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor Uniunii a scăzut semnificativ, cu 21 %. Între 2021 și 2022, volumul vânzărilor a scăzut cu 2 %, de la aproximativ 284 880 de tone la aproximativ 279 280 de tone. În 2023, vânzările au scăzut semnificativ, cu 13 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 241 040 de tone. În cursul investigației, vânzările au scăzut cu încă 6 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 225 850 de tone. |
|
(268) |
În ceea ce privește cota de piață, vânzările Uniunii au scăzut de la 95 % în 2021 la 91 % în 2022, ceea ce reprezintă o scădere de 4 %. În 2023, cota de piață a scăzut semnificativ, ajungând la 82 %, ceea ce reprezintă o scădere de 14 % față de 2021. În cursul perioadei de investigație, cota de piață a crescut ușor, cu 1 punct procentual, ajungând la 83 %. |
|
(269) |
Scăderea volumului vânzărilor în 2022 poate fi legată de recolta slabă menționată în considerentul 313, precum și de volumul redus al producției, raportat în tabelul 5. Principalul motiv al scăderii volumului de vânzări ale Uniunii în 2023 și în perioada de investigație a fost însă reprezentat de pătrunderea pe piață a importurilor din China la prețuri care subcotează industria Uniunii, astfel cum se arată în considerentul 253. |
|
(270) |
Evoluția cotei de piață în cursul perioadei examinate a fost afectată de aceiași factori, iar principala pierdere a cotei de piață în 2023 a coincis cu creșterea cotei de piață a importurilor din China. |
4.6.2.3.
|
(271) |
Ca urmare a importurilor din China, în cursul perioadei examinate industria Uniunii a pierdut 12 puncte procentuale din cota sa de piață. Volumul vânzărilor a scăzut semnificativ, cu 21 %. Principala pierdere a cotei de piață poate fi atribuită importurilor din China, deoarece a coincis cu creșterea cotei de piață a Chinei, care a crescut semnificativ, de la 2 % la 15 %, în cursul perioadei examinate și a depășit scăderea consumului din Uniune, de 9 %. Prin urmare, industria Uniunii nu a înregistrat nicio creștere în ceea ce privește producția și volumul vânzărilor, în pofida creșterii capacității de producție. |
4.6.2.4.
|
(272) |
În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(273) |
Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a scăzut cu 5 %, de la aproximativ 3 460 de angajați cu normă întreagă („ENI”) în 2021 la 3 456 ENI în cursul perioadei de investigație. Această evoluție urmează în mare măsură tendința observată în ceea ce privește capacitatea de producție, ilustrată în tabelul 5. |
|
(274) |
Întrucât cifrele privind producția și ocuparea forței de muncă sunt strâns legate, productivitatea exprimată în tone pe angajat este în concordanță cu evoluția volumului producției, prezentată în tabelul 5. |
4.6.2.5.
|
(275) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză. |
|
(276) |
Porumbul dulce a mai făcut obiectul unei investigații antidumping anterioare. În 2007 au fost instituite măsuri antidumping definitive asupra importurilor din Thailanda (109), care au fost extinse în urma reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor în 2013 (110) și 2019 (111). În urma instituirii măsurilor, industria Uniunii a reușit să își redreseze, cel puțin parțial, nivelul de profitabilitate și cota de piață. |
4.6.3. Indicatorii microeconomici
4.6.3.1.
|
(277) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Prețurile de vânzare în Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(278) |
Prețul mediu de vânzare către clienți neafiliați din Uniune a crescut cu 42 % pe parcursul perioadei examinate. Între 2021 și 2022, prețul mediu de vânzare a crescut cu 13 %, de la [1 302-2 028] EUR/tonă la [1 473-2 294] EUR/tonă. În 2023, prețul mediu de vânzare a crescut cu încă 22 de puncte procentuale, ajungând la [1 754-2 732] EUR/tonă. În perioada de investigație, prețul mediu de vânzare a crescut din nou, cu 7 puncte procentuale, ajungând la [1 843-2 870] EUR/tonă. |
|
(279) |
Această tendință evident pozitivă a prețurilor medii de vânzare trebuie analizată în contextul unei creșteri importante a costurilor, în special a costurilor cu materiile prime legate de porumbul dulce, de cutiile de conserve și de energie. În pofida creșterii prețurilor de vânzare, producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au fost în măsură să crească prețurile la niveluri suficiente, în deplină concordanță cu creșterea costurilor. |
|
(280) |
Costul unitar mediu al mărfurilor vândute a crescut cu 15 % între 2021 și 2022, de la [1 146-1 784] EUR/tonă la [1 323-2 059] EUR/tonă. În 2023, costul a crescut în continuare, ajungând la [1 590-2 476] EUR/tonă, ceea ce reprezintă o creștere suplimentară cu 24 de puncte procentuale față de 2022. În cursul perioadei de investigație, costul unitar mediu pe tonă a crescut cu 5 puncte procentuale, ajungând la [1 655-2 577] EUR/tonă. În consecință, prețurile medii de import în cursul perioadei examinate descrise în considerentul 250 au rămas constant sub costul unitar mediu al mărfurilor vândute. |
4.6.3.2.
|
(281) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||||
|
(282) |
Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 15 % în 2022, scăzând ulterior cu 13 % în 2023. În perioada de investigație, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut din nou cu 12 %. Creșterea costurilor medii cu forța de muncă a fost legată de creșterea salariilor minime ca urmare a inflației. |
4.6.3.3.
|
(283) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(284) |
Între 2021 și 2022, stocurile finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 4 %, de la [72 917-113 542] la [70 300-109 467] de tone. În schimb, în 2023 stocurile finale au crescut substanțial, cu 27 de puncte procentuale [89 648-139 596] de tone, creșterea fiind chiar mai mare, cu încă 32 de puncte procentuale, comparativ cu 2021 [112 712-175 509] de tone. |
|
(285) |
Nivelul mic al stocurilor din 2022 poate fi asociat recoltei slabe din Uniune. Deși nivelul crescut al stocurilor poate fi pus în legătură cu un efect sezonier la sfârșitul anului calendaristic, creșterea substanțială a stocurilor în 2023 și în perioada de investigație a fost un efect clar al creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din China, ceea ce indică faptul că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își vândă produsele. |
4.6.3.4.
|
(286) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(287) |
Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri rezultată din vânzările respective. |
|
(288) |
Profitabilitatea a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. |
|
(289) |
Deși este încă profitabilă, industria Uniunii a rămas în mod constant sub profitul indicativ de 14 % în cursul perioadei examinate. Evoluția profitabilității ar trebui analizată ținând seama de scăderea semnificativă a volumului vânzărilor, de scăderea producției, a gradului de utilizare a capacității și a ocupării forței de muncă, precum și de creșterea semnificativă a nivelurilor stocurilor, de efectul întârziat al licitațiilor și de durata anuală a contractelor. În esență, industria Uniunii a fost în măsură să mențină un nivel de profitabilitate pozitiv, dar în detrimentul volumelor de vânzări. |
|
(290) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Între 2021 și 2022, fluxul de lichidități a scăzut puternic, cu 184 %. În 2023, fluxul de lichidități a scăzut cu încă 225 de puncte procentuale. În cursul perioadei de investigație, fluxul de lichidități s-a redresat aproape la același nivel ca în 2021. |
|
(291) |
Producătorii din Uniune incluși în eșantion au continuat să investească în perioada examinată, după cum o demonstrează cifrele privind investițiile prezentate mai sus. Investițiile au crescut cu 84 %, de la [5 084 019-7 916 544] EUR în 2021 la [9 363 438-14 580 211] EUR în 2022. În 2023, investițiile au crescut cu 96 %, ajungând la [14 746 664-22 962 663] EUR. În cursul perioadei de investigație, investițiile au crescut cu 38 %, ajungând la [12 310 955-19 169 915] EUR. Au fost efectuate investiții pentru extinderea capacității de producție, astfel cum se descrie în tabelul 5, și pentru înlocuirea echipamentelor. În ansamblu, industria utilizează intensiv capitalul, fiind necesare investiții mari în instalațiile de producție. Industria Uniunii a fost în măsură să mobilizeze capitalul necesar. Cu toate acestea, în cazul în care nu vor fi instituite măsuri, vor fi periclitate nu doar investițiile viitoare, ci și viitorul planurilor de producție existente. |
|
(292) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Între 2021 și 2022, acesta a scăzut cu 12 %, de la [17-27] % la [15-23] %. În 2023, randamentul investițiilor a scăzut în continuare cu 9 %, ajungând la [14-21] %. În cursul perioadei de investigație, randamentul investițiilor a înregistrat o scădere suplimentară de 3 %, ajungând la [13-20] %. |
4.6.4. Analiza licitațiilor
|
(293) |
Produsele comercializate sub marca distribuitorului au reprezentat aproximativ 70 % din totalul vânzărilor de porumb dulce din Uniune în cursul perioadei examinate și aproximativ [35-55] % din vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Porumbul dulce comercializat sub marca distribuitorului este vândut în Uniune integral prin proceduri de licitație. În cursul procesului de vânzare prin licitație, producătorii din Uniune concurează indirect cu producătorii-exportatori din China care își vând produsele prin intermediul importatorilor. Pentru a obține informațiile necesare cu privire la piața porumbului dulce, Comisia a solicitat informații detaliate cu privire la licitații de la producătorii și importatorii din Uniune incluși în eșantion. Au fost solicitate informații cu privire la caracteristicile licitațiilor, cum ar fi procedura, calendarul și alte caracteristici relevante. |
|
(294) |
Investigația a arătat că licitațiile pot fi organizate sub diferite forme, cum ar fi platformele online sau prin e-mail, telefon sau comunicare în persoană, în funcție de modelul de afaceri și de vânzare al părților la negocieri. Negocierile privind licitațiile au loc în perioada mai-august a fiecărui an pentru vânzările care acoperă anul următor negocierilor. |
|
(295) |
Procedura de licitație se desfășoară în mai multe etape. În primul rând, producătorii de porumb dulce din Uniune solicită informații de la distribuitori cu privire la necesarul lor de produse sub marca proprie și sub marca distribuitorului. Distribuitorii răspund prin indicarea volumului de care au nevoie. Discuțiile din cadrul licitației pot fi inițiate și de distribuitor, care solicită detalii cu privire la volumele disponibile pe care producătorii le pot vinde distribuitorilor. De obicei, distribuitorii inițiază discuții simultane cu mai mulți producători, printre care se regăsesc producători din Uniune și din afara Uniunii. Într-o a doua etapă, producătorii de porumb dulce răspund cererii distribuitorului cu oferte de volume și prețuri corespunzătoare. În a treia etapă, distribuitorul și producătorii de porumb dulce din Uniune sau importatorii din UE încep negocieri, concentrându-se de obicei pe prețul porumbului dulce. În cazul porumbului dulce comercializat sub marcă proprie, distribuitorii negociază în general prețul, și nu volumul. În a patra etapă, distribuitorul decide cu privire la alocarea volumului între diferiți producători și furnizori de porumb dulce, iar părțile finalizează acordul de vânzare pentru anul următor. În a cincea etapă, după încheierea negocierilor, producătorii de porumb dulce din Uniune și din afara Uniunii furnizează volumul convenit pe parcursul perioadei septembrie-august, la prețurile negociate. |
|
(296) |
Importurile din China au un impact asupra negocierilor din cadrul licitațiilor, deoarece diminuează capacitatea de a negocia prețuri echitabile și au determinat scăderea numărului de licitații câștigate. Prin urmare, volumele de producție ale producătorilor din Uniune au trebuit să fie reduse, industria suportă costuri fixe ridicate, care au rămas neschimbate și, prin urmare, costurile fixe unitare au crescut. Importurile din China au avut și un impact indirect asupra vânzărilor de produse sub marcă proprie, deoarece consumatorii tind să fie sensibili la preț și preferă să cumpere produsul mai ieftin vândut sub marca distribuitorului dacă diferența de preț față de produsele comercializate sub marca proprie este semnificativă. Informațiile prezentate de producătorul din Uniune au confirmat, de asemenea, o scădere semnificativă a proporției de licitații câștigate de acesta. |
|
(297) |
Având în vedere natura licitațiilor și a ciclului de producție și de vânzare a porumbului dulce, trebuie luat în considerare și efectul întârziat al importurilor. Ținând seama de faptul că licitațiile sunt negociate pentru anul următor, începând cu luna septembrie, efectul asupra volumelor și prețurilor de vânzare se va manifesta abia cu un an mai târziu. Prin urmare, efectul presiunii asupra prețurilor exercitate de prețurile chineze în cursul perioadei de investigație nu este încă pe deplin vizibil, deoarece evoluția lor va continua după perioada examinată. Astfel cum se descrie în considerentul 289, nivelurile stocurilor au crescut semnificativ în detrimentul volumului vânzărilor. |
4.7. Concluzie privind prejudiciul
|
(298) |
Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a avut loc pe o piață caracterizată de o ușoară scădere a cererii. În cursul perioadei examinate, consumul a scăzut cu 9 %, dar cota de piață a industriei Uniunii a scăzut într-o măsură mai mare, de la 95 % în 2021 la 83 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru a fost asociat cu presiunea asupra prețurilor generată de importurile din China, cu subcotarea semnificativă a prețurilor și, în orice caz, cu blocarea prețurilor, având în vedere că importurile din China au rămas în mod constant sub costurile unitare medii ale mărfurilor vândute. Această blocare a prețurilor a împiedicat industria Uniunii să își ajusteze prețurile de vânzare în deplină concordanță cu creșterea prețurilor legate de materiile prime, ceea ce a dus la o scădere a profitului, care a rămas în mod constant sub profitul indicativ în perioada examinată, la aceasta adăugându-se o scădere semnificativă a volumului vânzărilor. |
|
(299) |
Deși evoluția prețurilor de vânzare a înregistrat o tendință pozitivă în cursul perioadei examinate, cu o creștere de 42 %, aceasta a fost asociată creșterii semnificative a prețurilor principalelor materii prime. Pe de altă parte, creșterile prețurilor de vânzare nu au permis acoperirea integrală a creșterii prețurilor materiilor prime, care s-a reflectat în creșterea cu 44 % a costului unitar mediu al mărfurilor vândute și a determinat scăderea cu 21 % a cantităților vândute. |
|
(300) |
Majoritatea indicatorilor au înregistrat o tendință negativă, profitul scăzând cu 21 % și fluxul de lichidități scăzând cu -104 %. Vânzările și volumele de producție, precum și gradul de utilizare a capacității de producție s-au diminuat semnificativ în cursul perioadei de investigație, ceea ce indică un prejudiciu în ceea ce privește volumul. Stocurile finale de produse finite au fost afectate de importurile din China și au crescut semnificativ, ceea ce a avut de asemenea un impact negativ asupra fluxului de lichidități și a crescut substanțial costurile fixe. Prețurile importurilor din China au rămas în mod constant sub nivelul prețurilor medii de vânzare ale industriei Uniunii și sub nivelul costurilor unitare medii ale mărfurilor vândute. Evoluția prețurilor importurilor din China, având în vedere cantitățile în creștere și indicatorii de prejudiciu negativi, a demonstrat în mod clar existența unei presiuni asupra prețurilor. |
|
(301) |
În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a reușit să realizeze investiții pentru a-și extinde capacitățile de producție. Deși deciziile de a efectua aceste investiții au fost luate înainte de creșterea importurilor din China, investițiile viitoare ar putea fi expuse riscului în cazul în care nu vor fi instituite măsuri. |
|
(302) |
În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(303) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori cunoscuți, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, nu a fost atribuit importurilor respective. Acești factori cunoscuți sunt: importurile din țări terțe, performanța la export, reducerea consumului și alți factori, inclusiv recolta slabă de porumb dulce din 2022 în UE, inundațiile din Thailanda și impactul războiului din Ucraina asupra costurilor materiilor prime și energiei. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(304) |
Astfel cum se arată în tabelul 3, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din China a crescut semnificativ, de la aproximativ 6 480 de tone în 2021 la 40 050 de tone în perioada de investigație. În ceea ce privește cota de piață, importurile din China care fac obiectul unui dumping au crescut de la 2 % în 2021 la 15 % în perioada de investigație. |
|
(305) |
Prețul mediu al importurilor din China a fost întotdeauna cu mult sub prețul mediu și costul unitar mediu al mărfurilor vândute de industria Uniunii. Între 2022 și perioada de investigație, prețurile medii de import din China au scăzut semnificativ, cu 33 %, iar subcotarea a fost confirmată în considerentul 254. |
|
(306) |
Aceste observații au coincis cu o scădere cu 12 % a cotei de piață a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate, de la 95 % în 2021 la 83 %. Scăderea respectivă a depășit scăderea consumului cu 9 % în cursul perioadei examinate. |
|
(307) |
Importurile din China au demonstrat un efect negativ considerabil asupra volumului de vânzări al industriei Uniunii, care a scăzut semnificativ în 2023 și în perioada de investigație, astfel cum se descrie în considerentul 266. Volumul producției a scăzut cu 9 puncte procentuale în cursul perioadei de investigație. În același timp, proporția licitațiilor câștigate de industria Uniunii a scăzut semnificativ, în timp ce stocurile (în termeni absoluți, precum și în ceea ce privește atât producția, cât și vânzările) au crescut substanțial. Aceste tendințe, în special cele privind volumul vânzărilor și cotele de piață, pot fi asociate cu un prejudiciu în ceea ce privește volumul cauzat de importurile din China. |
|
(308) |
Astfel cum se explică în considerentul 255, importurile din China au cauzat blocarea prețurilor industriei Uniunii în 2023. Blocarea respectivă a prețurilor a însemnat că, în timp ce costul unitar al producătorilor din Uniune a crescut cu peste 30 % în 2022 și cu încă 13 % în 2023 ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime și cu energia, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își ajusteze prețurile de vânzare în deplină concordanță cu creșterea prețurilor legate de materiile prime. Ca urmare a acestei blocări a prețurilor, profitabilitatea a scăzut în cursul perioadei examinate. Deși a rămas pozitiv, profitul s-a situat în continuare sub profitul indicativ în cursul perioadei examinate. Coincidența temporală între deteriorarea situației economice a industriei Uniunii și prezența semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, care au subcotat prețurile industriei Uniunii și au blocat nivelul prețurilor pe piața Uniunii, confirmă o legătură de cauzalitate între cele două. |
|
(309) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Importurile din țări terțe
|
(310) |
Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Importurile din țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(311) |
Importurile din Thailanda fac obiectul unor măsuri antidumping, astfel cum se menționează în considerentul 276. În cursul perioadei examinate, nivelul importurilor a scăzut ușor, de la 4 345 de tone în 2021 la 3 640 de tone în perioada de investigație. În consecință, cota de piață a scăzut de la 1,4 % la 1,3 % și a rămas la un nivel general scăzut. Deși nivelurile prețurilor importurilor din Thailanda s-au situat sub prețurile practicate de industria Uniunii, importurile din Thailanda nu au putut câștiga nicio cotă de piață suplimentară. Prin urmare, impactul a fost considerat a fi limitat, dacă nu chiar neglijabil, Comisia concluzionând prin urmare că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. |
|
(312) |
Comisia a considerat că importurile din alte țări terțe s-au situat la niveluri foarte mici pe parcursul perioadei examinate. În cursul perioadei examinate, cota de piață pentru toate celelalte țări terțe a scăzut de la 2,4 % în 2021 la 2,2 % în perioada de investigație. Nivelul mediu al prețurilor a rămas sub nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii, deși a crescut cu 24 % în cursul perioadei examinate. Deși Comisia nu a putut exclude faptul că importurile respective au contribuit la prejudiciul adus industriei Uniunii, având în vedere volumul lor mic și stabil, impactul lor a fost considerat limitat și, prin urmare, Comisia a concluzionat că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. |
5.2.2. Producția scăzută de porumb dulce în UE în 2022
|
(313) |
În observațiile lor cu privire la investigație, CFNA și importatorul neafiliat Otto Frank au considerat că randamentul scăzut al culturilor de porumb dulce din UE în 2022, cauzat de secetă, a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
|
(314) |
Otto Frank a considerat că randamentul scăzut al culturilor de porumb dulce din UE în 2022, cauzat de zonele extinse afectate de secetă, a reprezentat principalul factor care a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Importatorul a explicat că, din cauza acestei recolte slabe, producția de porumb din UE, inclusiv de porumb dulce, a scăzut cu 28,9 % în 2022 comparativ cu anul precedent și cu 24,3 % sub media pe cinci ani (112). În consecință, prețurile materiilor prime au suferit creșteri bruște (113). Otto Frank a considerat că, în urma creșterii estimărilor de preț și a riscurilor de aprovizionare insuficientă de către industria Uniunii, unii distribuitori din UE au decis să își modifice strategia de achiziții prin achiziționarea de porumb dulce din China mai degrabă decât de la producători din Uniune. Importatorul a susținut că impactul unui an agricol slab se va resimți și în anul de producție următor, deoarece producătorii trebuie să onoreze contractele din sezonul precedent fără a dispune de un excedent. Prin urmare, distribuitorii au ezitat să revină la aprovizionarea de la producătorii din Uniune atunci când au fost încheiate contractele pentru 2023 și 2024, din cauza incertitudinii cu privire la randamentul culturilor din 2023, a prețurilor în continuare ridicate ale materiilor prime și a aprovizionării anterioare din China care a preîntâmpinat deficitul de aprovizionare. În schimb, după scăderea prețurilor la materiile prime către sfârșitul anului 2023 și redresarea randamentului culturilor în 2023 și 2024, importatorul a considerat că clienții au achiziționat din nou porumb dulce produs în UE, creșterea importurilor din China fiind considerată de importator drept o reorientare temporară. |
|
(315) |
CFNA a susținut că schimbarea bruscă a importurilor din China în 2022 s-a datorat unei comenzi mari plasate de Lidl, care a reprezentat aproximativ 60 % din exporturile totale ale Chinei. |
|
(316) |
Comisia a constatat că CFNA nu a oferit precizări mai detaliate privind această afirmație și nici nu a furnizat dovezi în acest sens. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(317) |
Analiza volumului producției din considerentul 262 a arătat o scădere a volumului producției din 2022 a producătorilor din Uniune incluși în eșantion. În schimb, în anul următor, volumul producției a revenit la un nivel normal, în timp ce importurile din China au continuat să intre în Uniune la prețuri de dumping. Deși nu se poate exclude faptul că randamentul scăzut al porumbului dulce a contribuit la prejudiciul industriei Uniunii, având în vedere că acesta a fost limitat la un singur an din perioada examinată, s-a considerat că nu atenuează legătura de cauzalitate într-o asemenea măsură încât aceasta să nu fie reală sau substanțială. |
5.2.3. Inundațiile din Thailanda
|
(318) |
CFNA a susținut că o altă cauză a prejudiciului a fost reprezentată de un deficit de aprovizionare cauzat de inundațiile din Thailanda. |
|
(319) |
Comisia a constatat că CFNA nu a oferit precizări mai detaliate privind această afirmație și nici nu a furnizat dovezi suplimentare în acest sens. |
|
(320) |
Deși Thailanda s-a confruntat într-adevăr cu inundații grave în 2022, cu un impact negativ asupra sectorului agricol și în special asupra producției de orez (114), statisticile privind importurile descrise în tabelul 12 referitoare la nivelul importurilor de porumb dulce originar din țări terțe au arătat că nivelul importurilor de porumb dulce din Thailanda nu a fost afectat. Dimpotrivă, importurile din Thailanda au crescut între 2021 și 2022 de la 4 345 de tone la 4 863 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 12 %. Prin urmare, Comisia nu a considerat inundațiile din Thailanda drept o cauză de prejudiciu pentru industria Uniunii. |
5.2.4. Scăderea consumului
|
(321) |
Astfel cum se descrie în considerentul 243, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 3 % între 2021 și 2022 și ulterior a scăzut semnificativ, cu 9 %, în perioada de investigație comparativ cu 2021. În același timp, importurile din China au crescut semnificativ, de la 6 % în 2022 la 16 % în 2023, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 91 % la 82 %. |
|
(322) |
Deși scăderea consumului ar fi putut contribui la o reducere a producției și a vânzărilor ca urmare a diminuării cererii, Comisia a observat că scăderea cotei de piață a industriei Uniunii a coincis cu cota de piață câștigată de exporturile Chinei. Prin urmare, în opinia Comisiei, scăderea consumului nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important într-o asemenea măsură încât aceasta să nu fie reală sau substanțială. |
5.2.5. Costul materiilor prime și al energiei
|
(323) |
CFNA a considerat că este posibil ca războiul din Ucraina să fi cauzat probleme producătorilor din Uniune ca urmare a creșterii costurilor energiei și a provocărilor legate de securitatea aprovizionării. |
|
(324) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 280, costul unitar mediu al mărfurilor vândute a crescut cu peste 30 % în 2022 și cu încă 5 % în 2023, în principal din cauza creșterii prețurilor la principalele materii prime, cum ar fi energia, cutiile de conserve și porumbul dulce. Totuși, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din China, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile în concordanță cu creșterea costurilor sale, rămânând în același timp viabilă. |
|
(325) |
Deși nu s-a putut exclude faptul că creșterile prețurilor la materiile prime au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii, Comisia a considerat că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate într-o asemenea măsură încât aceasta să nu fie reală sau substanțială. |
5.3. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
|
(326) |
Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(327) |
Volumul exporturilor efectuate de industria Uniunii a scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. Prețurile de vânzare ale acestor exporturi au crescut cu 39 % în aceeași perioadă. |
|
(328) |
Având în vedere că volumul exporturilor reprezintă doar aproximativ 10 % din vânzările din Uniune și că tendința înregistrată de volumul vânzărilor și de prețuri a fost similară tendinței observate pentru vânzările realizate în Uniune de industria Uniunii, este evident că performanța la export a industriei Uniunii nu este un element esențial în evaluarea globală a situației economice a industriei Uniunii. |
|
(329) |
În consecință, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și nu a fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate cu importurile din China. |
5.4. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(330) |
Comisia a stabilit existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și importurile provenite din China care fac obiectul unui dumping. Creșterea importurilor din China în 2023 și în perioada de investigație a coincis cu deteriorarea situației în industria Uniunii. Creșterea bruscă a cotei de piață a Chinei a condus la o scădere semnificativă a vânzărilor producătorilor din Uniune în 2023 și în perioada de investigație, precum și la o scădere a volumelor de producție în perioada de investigație. În același timp, nivelurile stocurilor au crescut puternic, iar proporția licitațiilor câștigate a scăzut. Tendința acestor indicatori de volum a demonstrat un prejudiciu clar în ceea ce privește volumul. Importurile din China au fost efectuate la prețuri care au subcotat semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii. Deși a rămas pozitivă, profitabilitatea s-a situat în continuare sub profitul indicativ. |
|
(331) |
Alți factori examinați au fost importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, inundațiile din Thailanda, scăderea consumului din Uniune și recolta slabă de porumb dulce din 2022. |
|
(332) |
Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a constatat că niciunul dintre factori, în mod colectiv sau separat, nu a avut o influență suficientă asupra situației industriei Uniunii pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia importurile din China au cauzat un prejudiciu important. |
|
(333) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în principal în volumele pierdute legate de vânzări și de volumele de producție, de utilizarea capacității și de creșterea nivelurilor stocurilor. În același timp, industria Uniunii a avut de suferit din cauza prețurilor mici de import, care au subcotat prețurile de vânzare din Uniune și au redus nivelul de profitabilitate, acesta rămânând în mod constant sub nivelul profitului indicativ. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
|
(334) |
Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping. |
|
(335) |
În cazul de față, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În această etapă a investigației, Comisia nu a luat nicio decizie cu privire la distorsiunile legate de materiile prime, aceasta urmând să fie luată în etapa definitivă a investigației. |
6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
|
(336) |
Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. |
|
(337) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %. |
|
(338) |
Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Acest profit de bază a fost stabilit pe baza profitabilității industriei Uniunii despre care s-a considerat că ar fi realizată în absența importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Marja de profit respectivă a fost stabilită la 14 %. Acest nivel de profitabilitate a fost deja confirmat în investigația antidumping anterioară, care a analizat importurile din Thailanda (115). |
|
(339) |
Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudicii pentru produsul similar al industriei Uniunii, prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație. |
|
(340) |
Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți din țara în cauză care au fost incluși în eșantion, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(341) |
Ajustările aduse prețului de export, astfel cum sunt descrise în secțiunea 3.4.2 de mai sus, se aplică inclusiv prețurilor CIF utilizate la calcularea subcotării. |
|
(342) |
Nivelul de subcotare a prețurilor indicative pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din China” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea considerentul 234).
|
6.2. Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii
|
(343) |
Astfel cum s-a explicat în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat în plângerea sa suficiente dovezi privind existența în țara în cauză a unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în privința produsului în cauză. Conform dovezilor cuprinse în plângere, cutiile de conserve din oțel, care reprezintă cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză, sunt supuse TVA-ului la export în țara în cauză. |
|
(344) |
Comisia va continua să investigheze presupusele distorsiuni pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în etapa definitivă a investigației. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în această etapă, stabilește valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(345) |
Prin urmare, în ceea ce privește Grupul Sunflower, taxa antidumping provizorie se stabilește la nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative. |
|
(346) |
În ceea ce privește Grupul Tongfa, taxa antidumping provizorie se stabilește așadar la nivelul marjei de dumping. |
6.3. Concluzie privind nivelul măsurilor
|
(347) |
În urma evaluării de mai sus, este necesar ca taxele antidumping provizorii să fie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:
|
7. INTERESUL UNIUNII
|
(348) |
După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază în această etapă, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților cu ridicata, ale distribuitorilor, ale utilizatorilor, ale consumatorilor și ale fermierilor. |
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(349) |
Industria Uniunii este compusă din 11 producători sau grupuri de producători, cu aproximativ 3 460 de angajați (ENI). Producătorii sunt răspândiți în întreaga Uniune, mai mulți producători fiind situați în Ungaria și în Franța. |
|
(350) |
Având în vedere constatările privind prejudiciul important adus industriei Uniunii, instituirea unor măsuri ar permite acestei industrii să își majoreze prețurile de vânzare și să își îmbunătățească profitabilitatea în concordanță cu creșterile costurilor, precum și să mențină un nivel competitiv pe piața sa. De asemenea, industria Uniunii ar putea să recâștige cota de piață pierdută prin creșterea producției și a cantităților de vânzări de pe piața Uniunii. Din cauza creșterii importurilor din China, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își vândă volumul produs și au realizat un nivel ridicat de stocuri în 2023 și în perioada de investigație. Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să vândă stocurile existente pentru a-și reduce costurile fixe. |
|
(351) |
Absența măsurilor ar avea probabil și alte efecte negative semnificative asupra industriei Uniunii, materializate prin scăderea volumului vânzărilor și al producției, precum și prin creșterea în continuare a nivelurilor stocurilor. Blocarea în continuare a prețurilor ar duce la o deteriorare suplimentară a situației sale economice în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile viitoare, punând în pericol viitorul său și ocuparea forței de muncă. |
|
(352) |
Prin urmare, se concluzionează că măsurile provizorii sunt în interesul industriei Uniunii. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați și al comercianților
|
(353) |
La data deschiderii procedurii au fost contactați 20 de importatori neafiliați, comercianți și distribuitori. Astfel cum se descrie în considerentul 32, șase importatori neafiliați și comercianți au furnizat informațiile solicitate. A fost selectat un eșantion de doi importatori neafiliați, dintre care un importator neafiliat a furnizat un răspuns la chestionar care a fost verificat. Importatorul cooperant reprezenta aproximativ [17-27] % din importurile de porumb dulce aferente perioadei de investigație. A avut loc o audiere a asociațiilor de importatori FRUCOM și Waren-Verein. |
|
(354) |
Importatorul cooperant a considerat că produsele vândute cu amănuntul de porumb dulce din RPC vor dispărea de pe piață în cazul în care vor fi instituite măsuri. Importatorul a susținut că, pe termen scurt, importatorii vor pierde din competitivitate în legătură cu vânzările de porumb dulce din afara UE și din cauza lipsei unor surse alternative de aprovizionare de pe piețele altor țări terțe. Prin urmare, cifra de afaceri și profiturile vor scădea, cu un impact potențial asupra nivelului de ocupare a forței de muncă. |
|
(355) |
Având în vedere că porumbul dulce reprezenta o cotă relativ mică din cifra de afaceri a importatorului cooperant și ținând seama de faptul că numărul de ENI direct legate de porumbul dulce este relativ mic, se consideră că importatorii nu ar fi afectați în mod disproporționat de instituirea unor măsuri. În plus, Comisia a considerat că, pentru contractele de vânzare viitoare, importatorul va fi în măsură să transfere cel puțin parțial creșterile de preț asupra clienților săi. |
|
(356) |
Importatorul cooperant a subliniat posibila amenințare existențială a perceperii retroactive a taxelor antidumping. |
|
(357) |
Astfel cum se descrie în considerentul 387, în acest stadiu al investigației nu se poate lua nicio decizie privind perceperea retroactivă a taxelor. |
|
(358) |
În cazul în care nu se vor institui măsuri, importatorii își vor continua activitatea de import de porumb dulce din RPC, pe care îl vor vinde distribuitorilor, industriei de alimentație publică sau altor utilizatori. |
7.3. Interesul distribuitorilor și al consumatorilor
|
(359) |
La data investigației, Comisia a contactat mai mulți distribuitori de porumb dulce. Nu s-a obținut nicio cooperare. Având în vedere caracteristicile specifice ale pieței porumbului dulce, consumatorii privați și alți utilizatori de porumb dulce, cum ar fi firmele din domeniul alimentației publice, sunt afectați de asemenea de măsuri. |
|
(360) |
În cazul în care vor fi instituite măsuri, distribuitorii și alți utilizatori se vor confrunta cu costuri mai mari de achiziție a porumbului dulce ca urmare a măsurilor. |
|
(361) |
Importatorul cooperant a criticat faptul că prețurile medii de achiziție practicate de distribuitori vor conduce la creșteri de prețuri pentru consumatorii privați. De asemenea, importatorul a considerat că și sectorul alimentației publice va fi afectat de creșterea prețurilor, ca urmare a presiunii asupra prețurilor cauzate de creșterea costurilor și a prețurilor la alimente și de disponibilitatea mai scăzută a clienților de a cheltui pentru alimente preparate în afara gospodăriei. Având în vedere că în UE se produce doar un volum mic de conserve de porumb dulce destinate alimentației publice, principala aprovizionare va rămâne cea din RPC, la prețuri mai mari. |
|
(362) |
În cazul în care nu vor fi instituite măsuri, distribuitorii, consumatorii privați și ceilalți utilizatori vor avea probabil de câștigat ca urmare a prețurilor mai mici. |
|
(363) |
Comisia a considerat că porumbul dulce reprezintă o parte foarte mică din coșul de cumpărături al consumatorilor. Orice impact al instituirii de taxe antidumping asupra situației financiare a unui consumator mediu va fi probabil neglijabil. |
|
(364) |
Având în vedere lipsa de cooperare a distribuitorilor și a altor utilizatori și faptul că porumbul dulce reprezintă doar un procent marginal din vânzările lor și ocupă puțin spațiu de depozitare în magazinele de vânzare cu amănuntul, se concluzionează în mod provizoriu că aceștia nu vor fi afectați în mod substanțial de măsurile propuse. |
7.4. Interesul furnizorilor
|
(365) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 280, principalele materii prime ale porumbului dulce sunt porumbul dulce neprelucrat și cutiile de conserve. În urma deschiderii investigației, s-a manifestat o asociație de producători de conserve. În plus, plângerea a fost susținută de asociațiile de fermieri. |
|
(366) |
În cazul în care vor fi impuse măsuri, furnizorii de porumb dulce își vor putea menține activitatea. |
|
(367) |
În absența măsurilor, furnizorii vor fi probabil afectați în cazul în care producătorii de porumb dulce din Uniune vor trebui să își reducă volumul producției. Având în vedere că fermierii și producătorii de cutii de conserve sunt strâns legați de sectorul porumbului dulce, scăderea producției de porumb dulce din Uniune va afecta probabil și afacerile furnizorilor. |
|
(368) |
Importatorul cooperant a criticat faptul că, în cazul în care vor fi instituite măsuri, nu va exista nicio garanție că, în special, principalii actori de pe piață își vor transfera profiturile suplimentare. |
|
(369) |
Comisia a considerat că furnizorii vor fi afectați mai puternic în cazul în care nu vor fi impuse măsuri, deoarece și-ar pierde o parte din activitate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(370) |
Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că este puțin probabil ca instituirea de măsuri să aibă efecte negative asupra furnizorilor. |
7.5. Reducerea concurenței de pe piața Uniunii și riscul penuriei de aprovizionare
|
(371) |
Importatorul cooperant Otto Frank a criticat în răspunsul său la chestionar concurența limitată în cazul în care vor fi instituite măsuri, având în vedere numărul mic de producători din UE, și a avertizat cu privire la o situație de oligopol pe piață. De asemenea, importatorul a avertizat că, în cazul unor randamente viitoare scăzute ale culturilor, disponibilitatea porumbului dulce în Uniune nu poate fi garantată. |
|
(372) |
Totodată, importatorul cooperant a considerat că, în afară de China, nicio altă țară terță nu este în măsură să atingă standardul de calitate și competitivitatea prețurilor impuse de piața europeană. |
|
(373) |
Comisia a considerat că instituirea de măsuri nu va împiedica accesul în Uniune al importurilor pentru care au fost instituite măsuri, scopul măsurilor fiind mai degrabă acela de a elimina impactul condițiilor de piață distorsionate care rezultă din prezența importurilor care fac obiectul unui dumping. |
|
(374) |
În cursul perioadei de investigație, industria Uniunii a fost formată din 11 producători sau grupuri de producători. Astfel cum se arată în considerentul 262, în cursul perioadei de investigație industria Uniunii a funcționat cu mult sub capacitatea maximă. Prin urmare, se consideră că industria Uniunii va fi în măsură să își mărească volumul producției înainte de a atinge orice constrângeri în materie de capacitate. În plus, producătorii din Uniune au realizat un nivel substanțial de stocuri de porumb dulce din cauza importurilor din China, iar acestea sunt de asemenea disponibile pentru vânzare. |
|
(375) |
Importatorul cooperant a considerat că, în afară de China, nicio altă țară terță nu este în măsură să atingă standardul de calitate și competitivitatea prețurilor impuse de piața europeană. |
|
(376) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, cotele de piață și numărul de furnizori independenți ai produsului în cauză, afirmațiile de mai sus privind aspectele legate de concurență sunt respinse. |
7.6. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(377) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de porumb dulce originar din RPC. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
|
(378) |
Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(379) |
Trebuie impuse măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de porumb dulce originar din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping în considerentul 342 de mai sus. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu. |
|
(380) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(381) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(382) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză”. |
|
(383) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(384) |
În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie în sine o modificare a structurii schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național. |
9. ÎNREGISTRAREA
|
(385) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(386) |
Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă. |
|
(387) |
În stadiul actual al procedurii, nu se poate lua nicio decizie privind o posibilă aplicare retroactivă a măsurilor antidumping. |
10. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
|
(388) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
|
(389) |
Atât Grupul Sunflower, cât și Grupul Tongfa au prezentat observații. În urma observațiilor Grupului Sunflower cu privire la acuratețea calculelor pentru consumabile și costurile de transport intern pentru stabilirea valorii normale, Comisia și-a revizuit calculele privind dumpingul pentru ambele grupuri. Alte observații din partea ambelor grupuri au vizat metodologia utilizată pentru calcularea dumpingului și, prin urmare, vor fi abordate, dacă este cazul, în etapa definitivă a investigației. |
11. DISPOZIȚII FINALE
|
(390) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit. |
|
(391) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de porumb dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat în oțet sau acid acetic, necongelat și de porumb dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelat, altul decât produsele de la poziția 2006 , încadrat în prezent la codurile NC ex 2001 90 30 (cod TARIC 2001 90 30 10) și ex 2005 80 00 (cod TARIC 2005 80 00 10) și originar din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:
|
Țară de origine |
Societate |
Taxă antidumping provizorie |
Cod adițional TARIC |
||||
|
Republica Populară Chineză |
Grupul Sunflower:
|
37,5 % |
89SJ |
||||
|
|
Zhangzhou Tongfa Foods Industry Co., Ltd, Zhangzhou, China |
54,3 % |
89SK |
||||
|
|
Alte societăți cooperante enumerate în anexă |
48,1 % |
|
||||
|
|
Toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză |
54,3 % |
8999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul în unitatea utilizată) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană menționat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din China.
(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(5) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a acestuia.
(2) Părțile interesate care doresc să fie audiate de Comisie trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de cinci zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc să fie audiate de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de cinci zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.
Articolul 3
(1) Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/309.
(2) Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2025.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite tipuri de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originare din Republica Populară Chineză (C/2024/8690, JO C, C/2024/7407, 9.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/7407/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/309 al Comisiei din 14 februarie 2025 de supunere la înregistrare a importurilor de porumb dulce boabe preparat sau conservat originar din Republica Populară Chineză (JO L, 2025/309, 17.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/309/oj).
(4) Decizia 2012/343/UE a Comisiei din 27 iunie 2012 de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de anumite produse pe bază de concentrate de proteine din soia originare din Republica Populară Chineză (JO L 168, 28.6.2012, p. 38, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2012/343/oj), considerentele 161-167.
(5) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2762.
(6) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final.
(7) Georgetown University Center for Security and Emerging Technology (Centrul Universitar Georgetown pentru Securitate și Tehnologie emergentă), „ Translation: Outline of the People’s Republic of China 14th Five-Year Plan for National Economic and Social Development and Long-Range Objectives for 2035 ” (Prezentare generală a celui de al 14-lea plan cincinal al Republicii Populare Chineze pentru dezvoltare economică și socială națională și a obiectivelor pe termen lung pentru 2035), 13 mai 2021.
(8) Asociația Industriei Conservelor Alimentare din China, „Liniile generale ale celui de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei conservelor alimentare din China”.
(9) GC, „Avizele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și ale Consiliului de Stat privind promovarea globală a principalelor lucrări de revitalizare rurală în 2023”, 13 februarie 2023.
(10) Asociația Industriei Conservelor Alimentare din China, „Planul de acțiune special pe trei ani (2021-2023)”, 7 septembrie 2021.
(11) GC, „Planul de dezvoltare a industriei de prelucrare a produselor agricole din provincia Guangdong (2018-2025)”, Yue Nong [2018] nr. 195, 30 august 2018.
(12) GC, „Avizul Biroului general al guvernului popular din provincia Heilongjiang privind publicarea planului de acțiune pe trei ani (2023-2025) vizând accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei de prelucrare a produselor agricole în provincia Heilongjiang”.
(13) GC, „Avizul Biroului general al guvernului popular din provincia Heilongjiang privind publicarea planului de acțiune pe trei ani (2023-2025) vizând accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei de prelucrare a produselor agricole în provincia Heilongjiang”, Regulamentul [2023] nr. 3, 25 iunie 2023.
(14) GC, „Avizul Biroului general al guvernului popular din provincia Heilongjiang privind publicarea mai multor programe și măsuri vizând sprijinirea dezvoltării de înaltă calitate a industriei de prelucrare intensivă a produselor agricole în provincia Heilongjiang”, Regulamentul Guvernului [2023] nr. 4, 25 iunie 2023.
(15) GC, „Avizele de punere în aplicare ale Biroului guvernamental popular municipal din Suihua privind accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei de prelucrare a produselor agricole (2023-2025)”, Suizheng Banfa [2023] nr. 24, 31 august 2023.
(16) Raportul – capitolul 3, p. 55.
(17) 36 Krypton, „ Reviewing Zong Qinghou’s ten major life nodes ”, 25 februarie 2024.
(18) Huanlejia, „Raportul anual pe 2022”, aprilie 2023, p. 8.
(19) Hebei Yaxiong Modern Agriculture Co. Ltd., „Instrucțiuni privind transferul public (proiect de declarație)”, iunie 2017, p. 30 și 43.
(20) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/802 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom originare din Republica Populară Chineză și din Brazilia, considerentul 75, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/802/oj; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/100 al Comisiei din 11 ianuarie 2023 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză, considerentul 58, http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/100/oj.
(21) Raportul – capitolul 2, p. 7.
(22) Raportul – capitolul 2, p. 7-8.
(23) Raportul – capitolul 2, p. 10 și 18.
(24) A se vedea: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.html (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(25) Raportul – capitolul 2, p. 29-30.
(26) Raportul – capitolul 4, p. 57 și 92.
(27) Raportul – capitolul 6, p. 149-150.
(28) Raportul – capitolul 6, p. 153-171.
(29) Raportul – capitolul 7, p. 204-205.
(30) Raportul – capitolul 8, p. 207-208 și 242-243.
(31) Raportul – capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69 și p. 99-100, capitolul 5, p. 130-131.
(32) A se vedea: http://en.tyhsp.cn/ (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(33) A se vedea: http://www.tfacan.com/page-10500.html (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(34) A se vedea: http://www.jsrunfeng.cn/ (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(35) A se vedea: https://www.wahaha.com.cn/#/Introduce (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(36) A se vedea: http://www.21jingji.com/article/20240718/herald/8041aff7549aaa03487bacb1128aa14f.html (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(37) A se vedea articolul 33 din Constituția PCC, precum și articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. A se vedea Raportul – capitolul 3, p. 47-50.
(38) A se vedea: http://www.moa.gov.cn/gk/cwgk_1/nybt/202206/t20220610_6402146.htm, punctul 20 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(39) A se vedea: https://www.gov.cn/zhengce/content/2022-02/11/content_5673082.htm, secțiunea II.6, caseta 2 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(40) Raportul – capitolul 2, p. 24-27.
(41) A se vedea: http://www.cnlic.org.cn/index.html (pagină accesată la 11 iunie 2025).
(42) A se vedea: http://www.cnlic.org.cn/footers/footer-zc.html (pagină accesată la 11 iunie 2025).
(43) Ibidem.
(44) A se vedea: http://www.cnlic.org.cn/LingDaoHuoDong/202206/t20220630_64680.html (pagină accesată la 11 iunie 2025).
(45) A se vedea: http://www.topcanchina.com (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(46) A se vedea: http://www.cnlic.org.cn/LingDaoHuoDong/202206/t20220630_64680.html (pagină accesată la 11 iunie 2025).
(47) A se vedea: http://www.topcanchina.com/xhjj/4095 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(48) Ibidem.
(49) Ibidem.
(50) A se vedea: http://www.topcanchina.com/myxrhqy/16113 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(51) A se vedea: http://www.topcanchina.com/myxrhqy/16123 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(52) A se vedea: http://www.topcanchina.com/xhhydw/11568 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(53) Raportul – capitolul 3, p. 40.
(54) A se vedea de exemplu: Blanchette, J. – Xi's Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster (Pariul lui Xi: Cursa către consolidarea puterii și evitarea dezastrului); Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.
(55) Raportul – capitolul 3, p. 41.
(56) A se vedea: https://merics.org/en/comment/who-ccp-chinas-communist-party-infographics (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(57) Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră; a se vedea: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(58) Financial Times (2020) – „ Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise ” (Partidul Comunist Chinez își sporește controlul asupra întreprinderilor private); a se vedea: https://on.ft.com/3mYxP4j (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(59) A se vedea: https://njna.nanjing.gov.cn/jd/pcjd/jdgk/201807/t20180724_502337.html (pagină accesată la 19 iunie 2025).
(60) A se vedea: http://js.news.cn/20250108/60bd844f35d747b3917cfe5131c0a677/c.html (pagină accesată la 11 iunie 2025).
(61) A se vedea articolul 5 din Legea privind economia privată, disponibil la adresa: https://www.gov.cn/yaowen/liebiao/202504/content_7022018.htm (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(62) Raportul – capitolul 14, secțiunile 14.1-14.3.
(63) Raportul – capitolul 4, p. 56-57 și 99-100.
(64) A se vedea articolele 5 și 6 din Legea privind economia privată.
(65) A se vedea: http://www.moa.gov.cn/gk/cwgk_1/nybt/202206/t20220610_6402146.htm, punctele 6 și 15 (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(66) A se vedea: https://www.gov.cn/zhengce/content/2022-02/11/content_5673082.htm (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(67) Ibidem, secțiunea II.1.
(68) A se vedea: http://www.moa.gov.cn/govpublic/ZZYGLS/202201/t20220113_6386808.htm (pagină accesată la 18 octombrie 2024).
(69) Ibidem, secțiunea III.1.3.
(70) A se vedea: https://dsynews.com.cn/shipin/2023/03/31/17765.shtml (pagină accesată la 10 iunie 2025).
(71) Ibidem.
(72) Ibidem.
(73) A se vedea: https://gxt.fujian.gov.cn/jdhy/zxzcfg/sjzcfg/202107/t20210707_5641856.htm (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(74) A se vedea secțiunea III.2, disponibilă la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/fggz/fzzlgh/dffzgh/202106/P020210628416237004949.pdf (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(75) A se vedea Planul de dezvoltare al Heilongjiang pentru industria de prelucrare a porumbului (2021-2025), publicat în iunie 2021.
(76) Ibidem, secțiunea III.1.
(77) A se vedea: https://www.sohu.com/a/756699103_121769698 (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(78) A se vedea: http://jilin.chinatax.gov.cn/art/2023/11/6/art_334_710476.html (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(79) Raportul – capitolul 6, p. 171-179.
(80) Raportul – capitolul 9, p. 260-261.
(81) Raportul – capitolul 9, p. 257-260.
(82) Raportul – capitolul 9, p. 252-254.
(83) Raportul – capitolul 13, p. 360-361 și 364-370.
(84) Raportul – capitolul 13, p. 366.
(85) Raportul – capitolul 13, p. 370-373.
(86) Raportul – capitolul 6, p. 137-140.
(87) Raportul – capitolul 6, p. 146-149.
(88) Raportul – capitolul 6, p. 149.
(89) A se vedea Planul de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în sectorul bancar și al asigurărilor (2020-2022), elaborat de Comisia de reglementare bancară și de asigurări din China („CBIRC”) la 28 august 2020; disponibil la adresa: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (pagină accesată la 21 octombrie 2024). Planul conține instrucțiuni de „ punere în aplicare în continuare a spiritului încorporat în discursul inaugural al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței întreprinderilor din sectorul financiar ”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „ vom face ca integrarea rolului de conducere al partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, mai standardizată și mai mult bazată pe proceduri […]. Principalele chestiuni operaționale și de management trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior ”.
(90) A se vedea Notice on the Commercial banks performance evaluation method (Avizul CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale), emis la 15 decembrie 2020, disponibil la adresa: http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(91) A se vedea: http://www.gzjrw.com.cn/Item/396372.aspx (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(92) Raportul – capitolul 6, p. 157-158.
(93) Raportul – capitolul 6, p. 150-152, 156-160 și 165-171.
(94) OCDE (2019), Studii economice ale OCDE: China 2019, publicație OCDE, Paris, p. 29; a se vedea:
https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(95) A se vedea: http://www.gov.cn/xinwen/2020-04/20/content_5504241.htm (pagină accesată la 12 iunie 2025).
(96) World Bank Open Data – Upper Middle Income, (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
(97) http://www.dosm.gov.my/uploads/release-content/file_20241108110530.pdf.
(98) https://www.rippling.com/country-hiring/malaysia-employees.
(99) https://www.mida.gov.my/setting-up-content/human-resources-development-fund/.
(100) https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1.
(102) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(103) http://www.dosm.gov.my/uploads/release-content/file_20241108110530.pdf.
(104) https://www.rippling.com/country-hiring/malaysia-employees.
(105) https://www.mida.gov.my/setting-up-content/human-resources-development-fund/.
(106) https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1.
(108) Sursa – www.chinamoney.com.cn/.
(109) Regulamentul (CE) nr. 682/2007 al Consiliului din 18 iunie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda (JO L 159, 20.6.2007, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/682/oj).
(110) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 875/2013 al Consiliului din 2 septembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 244, 13.9.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/875/oj).
(111) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1996 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Regatul Thailandei, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatu (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (JO L 310, 2.12.2019, p. 6, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1996/oj).
(112) https://agriculture.ec.europa.eu/system/files/2023-03/cmo-16-3-2023-summary_en.pdf.
(113) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:F4_Developments_of_output_price_indices_for_cereals_(2015_%3D_100,_EU,_2015-2023).png.
(114) https://www.world-grain.com/articles/17685-thailands-rice-crop-hurt-by-flooding.
(115) Regulamentul (CE) nr. 682/2007 al Consiliului din 18 iunie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda (JO L 159, 20.6.2007, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/682/oj).
ANEXĂ
Producători-exportatori cooperanți din Republica Populară Chineză care nu au fost incluși în eșantion
|
Țara |
Denumirea |
Cod adițional TARIC |
|
RPC |
Anshan N&M Foods Co., Ltd. |
89SL |
|
Fujian Golden Promise Food Technology Co., Ltd. |
89SM |
|
|
Fujian Haishan Foods Co., Ltd. |
89SN |
|
|
Fujian Lucheng Food Co., Ltd. |
89SO |
|
|
Fujian Xingguang Foods Co., Ltd. |
89SP |
|
|
Fujian Yuxing Fruit & Vegetable Foodstuff Development Co., Ltd. |
89SQ |
|
|
Guangdong Zhicheng Food Co., Ltd |
89SR |
|
|
Guilin Risheng Foods Co., Ltd |
89SS |
|
|
HEBEI PENGDA FOOD CO., LTD |
89ST |
|
|
Hebei Shuangsheng Agricultural Technology Co., Ltd. |
89SU |
|
|
HEZE SANQING FOOD CO., LTD. |
89SV |
|
|
Jieyang Chengfeng Industrial Co., Ltd. |
89SW |
|
|
Jieyang Yuxiu Industrial Co., Ltd. |
89SX |
|
|
Nanjing County Xingguang Canned Food Co., Ltd. |
89SY |
|
|
SHANDONG SANGONGJU FOOD CO., LTD. |
89SZ |
|
|
XINFENG RUNFENG FOODS CO., LTD. |
89TA |
|
|
Zhangzhou Gangchang Canned Foods Co., Ltd. |
89TB |
|
|
Zhangzhou Jiawei Foods Co., Ltd. |
89TC |
|
|
Zhangzhou Tianbaolong Food Co., Ltd. |
89TD |
|
|
Zhangzhou Xiangcheng Shunxing Canned Food Co., Ltd. |
89TE |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1723/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)