Bruxelles, 19.6.2024

COM(2024) 607 final

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Irlandei

{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 607 final}


Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Irlandei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)Regulamentul privind REPowerEU 2 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Irlanda a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.

(2)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 3 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru de stimulare a creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 4 . Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați. 

(3)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 5 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Irlandei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.

(4)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 6 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă o perioadă de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 7 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.

(5)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241. 

(6)La data de 28 mai 2021, Irlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Irlandei 8 , care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil. Eliberarea tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Irlanda a îndeplinit în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.

(7)Irlanda și-a prezentat, la data de 30 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024, iar la data de 10 mai 2024, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Irlanda cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.

(8)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Irlanda 9 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Irlanda a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

(9)Pe baza datelor validate de Eurostat 10 , excedentul public al Irlandei a rămas stabil, la 1,7 % din PIB în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 44,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 43,7 % la sfârșitul anului 2023.

(10)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 11 Irlandei să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor 12 , ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanelor care fug din Ucraina. Totodată, s-a recomandat ca Irlanda să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat ca Irlanda să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară 13 a fost expansionistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Sunt incluse, de asemenea, costurile mai mari legate de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina (de 0,1 % din PIB). Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu s-a datorat sprijinului de urgență temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie și s-a datorat doar parțial sprijinirii persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată și de creșterea permanentă a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale și de creșterea cheltuielilor cu asistența medicală. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 0,1 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,3 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Irlanda a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Irlanda a finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi electrificarea liniilor de cale ferată pentru navetiști și un program de furnizare de infrastructură digitală în școli, care sunt finanțate parțial din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.

(11)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare prevede o creștere a PIB-ului real cu 2,6 % în 2024 și cu 3,9 % în 2025, estimând, totodată, că inflația IAPC va fi de 2,1 % atât în 2024, cât și în 2025. Se preconizează că excedentul public va scădea la 1,6 % din PIB în 2024 și va crește la 1,7 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 41,5 % până la sfârșitul anului 2024 și la 39,5 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că excedentul public va scădea la 1,5 % din PIB în 2026 și va crește la 1,7 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 37,8 % în 2026 și la 36,7 % în 2027.

(12)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,2 % în 2024 și cu 3,6 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 1,9 % în 2024 și la 1,8 % în 2025.

(13)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 1,3 % din PIB pentru 2024 și o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 42,5 % până la sfârșitul anului 2024. Excedentele mai scăzute reflectă o abordare prudentă în ceea ce privește posibila menținere a unui nivel ridicat de creștere a cheltuielilor în 2024 și 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2024 reflectă în principal excedentul public și ar fi mai mare dacă nu s-ar fi efectuat ajustări stoc-flux semnificative. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea bugetară va fi, în linii mari, neutră, situându-se la -0,1 % din PIB.

(14)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând mai puțin de 0,1 % din PIB, un nivel similar cu cel din 2023. Cheltuielile finanțate prin granturi acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor permite realizarea unor investiții de înaltă calitate și a unor reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice a Irlandei.

(15)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 14 Irlandei să mențină o poziție bugetară solidă în 2024. Statele membre au fost invitate să țină seama, în execuția bugetelor lor pentru 2023 și în pregătirea proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, de faptul că, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, Comisia va propune Consiliului deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit. Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2024, soldul structural al Irlandei este estimat la 1,8 % din PIB în 2024, de la 1,0 % în 2023, așadar peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -0,5 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.

(16)Mai mult, Consiliul a recomandat Irlandei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Irlanda ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt destinate protejării gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, pot fi susținute din punct de vedere bugetar și mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 15 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,4 % din PIB în 2023, la 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. Se preconizează ca măsurile de sprijin în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.

(17)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Irlandei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește la 2,5 % din PIB în 2024 (de la 2,3 % din PIB în 2023). Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, potrivit estimărilor, cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne la un nivel stabil, de 0,1 % din PIB în 2024.

(18)Pe baza măsurilor de politică cunoscute până la data la care s-au făcut previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 1,2 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 41,3 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal excedentul public și ar fi mai mare dacă nu s-ar fi efectuat ajustări stoc-flux semnificative.

(19)Există preocupări legate de impactul raportului cost-eficacitate al sistemului de sănătate asupra sustenabilității bugetare. Irlanda este singura țară din UE în care nu există acoperire universală a asistenței medicale primare, ceea ce exercită o presiune mai mare asupra spitalelor. Se preconizează că îmbătrânirea populației va exercita presiuni asupra sistemului de sănătate: se estimează că aceasta va duce la o creștere cu 1,5 puncte procentuale a cheltuielilor publice cu asistența medicală ca procent din PIB pentru Irlanda până în 2070, cu mult peste creșterea preconizată de 0,4 puncte procentuale pentru UE.

(20)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, după ce va fi adoptat, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Irlandei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Irlanda să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea întârzierilor care apar, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Aceasta include depunerea la timp a viitoarelor cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.

(21)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Irlanda trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Irlanda a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Irlanda continuă să înregistreze disparități economice și sociale importante între zonele metropolitane și alte zone din țară, în special în regiunea Nord-Vest. Există deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea pe piața forței de muncă a grupurilor defavorizate, care se confruntă cu riscuri de sărăcie și de excluziune socială disproporționat de ridicate. Prioritățile convenite în cadrul programelor continuă să fie relevante, este deci important să se accelereze punerea lor în aplicare. Obiectivul vizând consolidarea ecosistemelor de inovare la nivel regional este în continuare relevant, unul dintre scopurile urmărite fiind reducerea decalajului în materie de inovare dintre regiunea Nord-Vest și celelalte două regiuni. Facilitarea accesului la serviciile sociale și elaborarea unor măsuri specifice în materie de competențe pentru grupurile cele mai defavorizate cu scopul de a aborda deficitul de forță de muncă, sărăcia și excluziunea socială rămân importante. Irlanda ar putea valorifica inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a stimula investiții în digitalizare și în transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii și în cercetarea în domeniul tehnologiilor energetice curate, în conformitate cu strategia de specializare inteligentă și cu „Viziunea pentru Irlanda: Strategia 4.0 privind industria 2020-2025”, precum și cu Future Manufacturing Ireland.

(22)Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Irlanda se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate, precum și sistemul de gestionare a deșeurilor. În plus, persistă provocări legate de sistemul de energie electrică, infrastructura energetică, tehnologiile pentru rețele inteligente și eficiența energetică.

(23)Există în continuare deficite semnificative în ceea ce privește apa și apele uzate, care afectează calitatea apei, exacerbate de ratele constant ridicate de scurgere în sistemul de alimentare cu apă. Irlanda înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește standardele prevăzute în Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, deoarece o cantitate semnificativă de ape uzate urbane este încă netratată sau necolectată, în mare parte din cauza infrastructurii învechite. O parte semnificativă a populației irlandeze nu este conectată încă nici măcar la un sistem secundar de epurare a apelor uzate. Captarea apei și modificările aduse corpurilor de apă nu sunt controlate suficient din cauza absenței unui cadru juridic adecvat. Lipsa unei infrastructuri adecvate pentru alimentarea cu apă potabilă și pentru colectarea și epurarea apelor uzate poate limita construirea de locuințe sau de facilități industriale în anumite zone, afectând astfel competitivitatea.

(24)Sistemul energetic al Irlandei a continuat să prezinte semne de vulnerabilitate în 2023, deoarece prețurile cu amănuntul ale energiei electrice au rămas mai mari decât media UE. În a doua jumătate a anului 2023, Irlanda a înregistrat cele mai mari prețuri din UE la energie electrică pentru consumatori casnici, iar acestea au rămas în continuare ridicate. Irlanda și-a stabilit obiective ambițioase privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și a început să introducă surse regenerabile suplimentare de energie, ceea ce va exercita o presiune asupra sistemului de energie electrică prin creșterea volumelor de producție variabilă. Sunt necesare capacități suplimentare de rețea, atât la nivel de transport, cât și la nivel de distribuție, inclusiv noi proiecte transfrontaliere. Capacitatea insuficientă a rețelei afectează și competitivitatea, în special în ceea ce privește atragerea și menținerea întreprinderilor. Constrângerile legate de capacitate generează, de asemenea, costuri de producție mai mari, ceea ce poate descuraja întreprinderile. Autoritatea națională de reglementare a fost însărcinată cu elaborarea unui plan privind flexibilitatea cererii pentru a permite sistemului energetic irlandez să funcționeze eficient cu ponderi ridicate de energie electrică din surse regenerabile. Flexibilitatea cererii și modernizarea substanțială a infrastructurii de transport, distribuție și stocare vor fi esențiale pentru ca Irlanda să atingă obiectivul de 80 % energie electrică din surse regenerabile, astfel cum este stabilit în planul său de acțiune pentru climă, să reducă restricționarea producției existente de energie din surse regenerabile și să integreze producția planificată de energie eoliană offshore de 5 GW până în 2030. Sunt necesare acțiuni suplimentare de promovare a flexibilității cererii și a participării consumatorilor la resursele de energie distribuite, pentru a permite responsabilizarea consumatorilor, îmbunătățind în același timp flexibilitatea sistemului energetic. Printre aceste acțiuni se numără participarea consumatorilor la serviciile de echilibrare și de flexibilitate.

(25)În pofida progreselor înregistrate în punerea în aplicare a inițiativelor de îmbunătățire a eficienței energetice, sunt încă necesare măsuri suplimentare pentru a reduce consumul de energie și a decarboniza parcul imobiliar, în special modernizarea energetică, renovarea și tranziția accelerată către încălzirea din surse regenerabile a locuințelor. Irlanda nu a reușit să reducă momentan consumul de energie, care se preconizează că va crește până în 2030, potrivit raportului Irlandei privind proiecțiile energetice naționale, și va depăși plafoanele sectoriale de emisii stabilite pentru sectorul mediului construit. Deși volumul real de renovărilor profunde rămâne limitat, Irlanda a început să pună în aplicare obiectivele ambițioase ale planului său de acțiune în domeniul climei. S-au alocat peste 400 de milioane EUR pentru eficiența energetică a clădirilor în cadrul bugetului de stat pentru 2024. Implementarea programelor cuprinzătoare de economisire a energiei în sectorul public ar putea crește performanța energetică a parcului imobiliar public. Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a aborda consumul de energie în transporturi și industrie prin electrificarea în continuare a liniilor de cale ferată pentru navetiști și prin stimularea sistemelor de monitorizare și control al energiei.

(26)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Irlanda, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a patra recomandări pentru zona euro,

RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Irlanda să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.Să își prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. Să abordeze creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, prin eficientizarea sistemului de sănătate din punctul de vedere al costurilor. 

2.Să abordeze întârzierile care apar pentru a permite punerea în aplicare continuă, rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, după ce va fi adoptat, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul de a îmbunătăți competitivitatea. 

3.Să sporească investițiile în infrastructura de apă potabilă și de ape uzate pentru a îmbunătăți calitatea apei și a reduce scurgerile.

4.Să intensifice eforturile de îmbunătățire a flexibilității sistemului de energie electrică și de modernizare și extindere a capacității rețelei. Să elaboreze și să pună în aplicare o strategie de promovare a răspunsului părții de consum și să raționalizeze planificarea și autorizarea instalațiilor de stocare și a conectorilor la rețea. Să intensifice eforturile de îmbunătățire a performanței energetice în clădirile private pentru a reduce facturile la energie și costurile sistemului energetic.

Adoptată la Bruxelles,

   Pentru Consiliu,

   Președintele

(1)    Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)    Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE, (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). http://data.europa.eu/eli/reg/2023/435/oj .
(3)    COM(2023) 168 final.
(4)    COM(2024) 77 final.
(5)    COM(2023) 901 final.
(6)    Regulamentul (UE) 2024/1264 al Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L, 2024/1264, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1264/oj ) și Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (JO L, 2024/1265, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1265/oj ).
(7)    Cheltuielile nete, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/1263 al Consiliului din 29 aprilie 2024 (JO L 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj ). „Cheltuieli nete” înseamnă cheltuielile publice, excluzând (i) cheltuielile cu dobânzile, (ii) măsurile discreționare privind veniturile, (iii) cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, (iv) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune, (v) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și (vi) măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare.
(8)    Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 8 decembrie 2023 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Irlandei (15965/2023).
(9)    SWD(2024) 607 final.
(10)    Euroindicatorii Eurostat, 22.4.2024
(11)    Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru 2022, JO C 334, 1.9.2022, p. 52.
(12)    Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, creșterea potențială a producției pe termen mediu a Irlandei în 2023, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, este estimată la 9,2 % în termeni nominali, întemeindu-se pe rata medie de creștere potențială reală pe 10 ani și pe deflatorul PIB din 2023.
(13)    Orientarea fiscal-bugetară este definită ca o măsură a variației anuale a poziției bugetare subiacente a administrației publice. Scopul său este acela de a evalua impulsul economic generat de politicile fiscal­bugetare, atât cele finanțate la nivel național, cât și cele finanțate de la bugetul UE. Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca diferența dintre (i) creșterea potențială pe termen mediu și (ii) variația cheltuielilor primare, fără măsurile discreționare privind veniturile (și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza provocată de pandemia de COVID-19) și incluzând cheltuielile finanțate printr-un sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii.
(14)    Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru 2023, JO C 312, 1.9.2023, p. 58.
(15)    Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru 2023, JO C 312, 1.9.2023, p. 58.