European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2026/2314

21.10.2026

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2314 AL COMISIEI

din 19 octombrie 2026

de abrogare a unei taxe antidumping definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Investigațiile precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 470/2014 (2) (denumit în continuare „regulamentul antidumping inițial”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1394 (3), în urma unei investigații privind absorbția măsurilor în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (4), Comisia a modificat nivelul taxei antidumping instituite prin regulamentul antidumping inițial.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080 (5) (denumit în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a prelungit taxa antidumping definitivă cu încă cinci ani („măsurile în vigoare”). Taxele antidumping individuale se situează între 17,5 % și 75,4 %. Toate celelalte societăți fac obiectul unei taxe antidumping la nivel național de 67,1 % (denumită în continuare cu termenul „măsurile în vigoare”).

(4)

În cadrul unei proceduri separate, Comisia a instituit, în mai 2014 (6), taxe compensatorii care se situează între 3,2 % și 17,1 %. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1081 (7) (denumit în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (8), Comisia a prelungit taxa compensatorie definitivă cu încă cinci ani.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 18 aprilie 2025 de către Interfloat Group, și anume Interfloat Corporation și GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), în numele industriei producătoare de sticlă solară din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina, probabil, continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 22 iulie 2025, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4.   Perioada investigației de reexaminare și perioada examinată

(8)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2024 și 30 iunie 2025 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(9)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în mod special solicitanții, producătorii cunoscuți din Uniune, utilizatorii produsului care face obiectul reexaminării din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC, precum și autoritățile din RPC, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate și i-a invitat să participe la investigație.

(10)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

Una dintre părți a solicitat să fie audiată de serviciile Comisiei. La 11 mai 2026 a avut loc o audiere între Comisie și Solar Heat Europe, o asociație care reprezintă mai mulți utilizatori activi în domeniul tehnologiei energiei termice solare. Audierea a vizat investigațiile de reexaminare, în urma cărora s-a înregistrat ca parte interesată și a prezentat argumente detaliate la punctul 7.2.

1.6.   Eșantionare

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, chiar dacă eșantionarea producătorilor din Uniune nu era necesară în acest caz, având în vedere numărul mic de producători din Uniunea Europeană care s-au manifestat. Acest eșantion a fost format din cei doi producători din Uniune enumerați în cererea de reexaminare. La momentul respectiv, cei doi producători reprezentau aproximativ 70 % din producția și vânzările Uniunii, ceea ce este reprezentativ pentru industria Uniunii. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au formulat observații. Eșantionul cuprinde următoarele două societăți:

—

AGC Glass Europe („AGC”);

—

GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH („GMB”) și Interfloat Corporation („Interfloat Group”).

Constituirea eșantionului de importatori

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(15)

Doi importatori s-au manifestat inițial, UAB Soli Tek Cells („Soli Tek”) și Sunerg Solar Energy („Sunerg”), și au primit chestionarul destinat importatorilor neafiliați. În urma primirii răspunsului la chestionar din partea Soli Tek, s-a concluzionat că această societate este un utilizator și nu un importator. În consecință, Comisia le-a solicitat să completeze chestionarul destinat utilizatorilor. Sunerg nu a răspuns la chestionar.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. Comisia nu a primit niciun răspuns din partea GC.

(17)

Nu a cooperat niciun producător-exportator din RPC.

(18)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 5 noiembrie 2025 că intenționează să recurgă la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției dumpingului. Autoritățile din RPC nu au răspuns la respectiva notă verbală.

1.7.   Răspunsurile la chestionar

(19)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar.

(20)

Comisia a invitat solicitanții, pe celălalt producător din Uniune și utilizatorii să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziție pe site-ul (11) său în ziua deschiderii investigației. Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la producători (GMB/Interfloat și AGC) și de la utilizatori (Soli Tek, SOLVIS și Bisol). Au fost trimise scrisori de clarificare către GMB și Interfloat, AGC și SOLVIS.

(21)

Solicitanții nu au transmis chestionarul macro, în pofida numeroaselor solicitări din partea serviciilor Comisiei. Bisol a transmis un răspuns foarte deficitar la chestionar și nu a răspuns la întrebările Comisiei.

1.8.   Verificare

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului și interesul Uniunii. În conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la următoarele societăți:

O societate de vânzări afiliată din Uniune:

—

Interfloat Coporation, Rugell, Liechtenstein.

Utilizatori:

—

Soli Tek cells, prin videoconferință;

—

SOLVIS, prin videoconferință.

(23)

Situația industriei Uniunii nu a permis efectuarea vizitelor de verificare. Ambii producători și-au încetat producția la începutul anului 2025. Solicitantul, GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH, a introdus o acțiune în insolvență în noiembrie 2025 și a anulat din scurt vizitele de verificare programate de două ori. Celălalt producător, AGC, nu a putut primi echipa responsabilă de caz a Comisiei din cauza opririi producției. Pe această bază și în absența unei asociații specifice (12), o parte substanțială a informațiilor nu a fost prezentată și nu a putut fi verificată de Comisie.

(24)

Serviciile Comisiei au efectuat o verificare încrucișată la distanță a informațiilor furnizate de utilizatorii menționați mai sus.

1.9.   Procedura ulterioară

(25)

La data de 28 august 2026, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să abroge taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la informațiile comunicate.

(26)

În urma comunicării constatărilor, nu s-au primit observații și nicio parte nu a solicitat o audiere.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(27)

Produsul care face obiectul reexaminării este sticla solară, și anume sticla sodocalcică plană temperată cu un conținut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM1,5 300-2 500 nm), rezistentă la o temperatură de până la 250 °C (măsurată conform EN 12150), cu o rezistență la șocuri termice de Δ 150 K (măsurată conform EN 12150) și o rezistență mecanică mai mare sau egală cu 90 N/mm2 (măsurată conform EN 1288-3), produs încadrat în prezent la codul NC ex 7007 19 80 (codurile TARIC 7007 19 80 12, 7007 19 80 18, 7007 19 80 80 și 7007 19 80 85) (denumită în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). Sticla solară care face obiectul taxei antidumping include toată sticla care îndeplinește caracteristicile tehnice și fizice menționate mai sus, indiferent dacă este utilizată pentru module fotovoltaice, colectoare de energie fototermică plate, mobilier, pentru fabricarea serelor sau pentru alte scopuri.

(28)

Sticla solară poate să fie imprimată sau neimprimată, cu o suprafață fie transparentă, fie difuză sau cu o varietate de bizotaje. Sticla poate fi imprimată cu modele diverse pe ambele laturi sau doar pe una. Sticla solară poate să fie perforată și, de asemenea, imprimată prin aplicarea, de exemplu, a unor culori ceramice. Suprafața sticlei poate să fie tratată cu ajutorul a diverse tehnologii. Cea mai comună dintre acestea este aplicarea unui strat antireflex înainte sau după procesul de călire. Alte tehnologii permit aplicarea pe sticla solară a unor straturi funcționale subțiri care îi conferă proprietăți de transmisie crescută, autocurățare, protecție la murdărire sau duritate.

(29)

Sticla solară este una din componentele folosite la fabricarea modulelor fotovoltaice din siliciu cristalin și a modulelor fotovoltaice cu strat subțire în scopul producerii de energie electrică (denumite în continuare „module fotovoltaice”), precum și la fabricarea colectoarelor de energie fototermică plate folosite, de exemplu, pentru producerea apei calde (denumite în continuare „module fototermice”). Sticla solară este utilizată, de asemenea, în construcția de sere (așa-numita „sticlă pentru horticultură” sau „sticlă pentru sere”).

2.2.   Produsul în cauză

(30)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 7007 19 80 (codurile TARIC 7007 19 80 12, 7007 19 80 18, 7007 19 80 80 și 7007 19 80 85).

2.3.   Produsul similar

(31)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială și în investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, sticla solară produsă și vândută în Uniune de industria Uniunii, sticla solară produsă și vândută pe piața internă din RPC și sticla solară importată în Uniune din RPC au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

3.1.   Observații preliminare

(32)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de sticlă solară din RPC au continuat. Potrivit datelor Eurostat, importurile de sticlă solară din RPC au reprezentat aproximativ 3 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 30,5 % în timpul investigației inițiale și de 9 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(33)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la investigație. În consecință, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație sau cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(34)

La 5 noiembrie 2025, Comisia a informat GC că, în urma lipsei oricărei cooperări din partea exportatorilor/producătorilor din RPC, aceasta intenționează să-și bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a subliniat, de asemenea, că o constatare bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin favorabilă părții în cauză și a invitat autoritățile chineze să prezinte observații. GC nu a prezentat observații.

(35)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe cele incluse în cererea de reexaminare și în informațiile furnizate de Eurostat. În plus, Comisia a utilizat alte surse de informații disponibile public, cum ar fi Global Trade Atlas („GTA”) (13), Institutul de Statistică al Turciei („TurkStat”) (14), GlobalPetrolPrices (15), Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei din Republica Turcia (16) și Biroul pentru investiții al Președinției Republicii Turcia (17).

3.1.1.   Dumpingul

Procedura de determinare a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de sticlă solară originară din RPC

(36)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit valoarea normală în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(37)

Pentru a obține informațiile necesare pentru evaluarea sa asupra presupuselor distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(38)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Turcia este o posibilă țară terță reprezentativă pentru RPC în cazul de față, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(39)

La 30 aprilie 2026, prin intermediul unei note privind factorii de producție (denumită în continuare „nota privind factorii de producție”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Turcia ca țară reprezentativă. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea sticlei solare. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profiturile pe baza informațiilor referitoare la societatea Türkiye Şişe ve Cam Fabrikaları A.Ş., un producător din țara reprezentativă. Nu au fost primite observații.

Valoarea normală

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(41)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(42)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile care demonstrează existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

Existența unor distorsiuni semnificative

(43)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre următoarele elemente:

—

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—

lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea;

—

distorsionarea costurilor salariale;

—

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(44)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate la articolul respectiv. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. De fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să se stabilească toate elementele pentru a se identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Mai mult, evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(45)

În acest sens, articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că, „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(46)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (18) (denumit în continuare „raportul privind China”), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă existente în dosarul investigației – care include și raportul – la momentul deschiderii acesteia. Nu au fost primite observații.

(47)

Cererea de reexaminare depusă de solicitanți a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul sticlei solare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Elementele de probă se referă la diverse distorsiuni și sunt prezentate mai jos, în considerentele 49-76.

(48)

Astfel cum se precizează în considerentul 19, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(49)

În primul rând, elementele de probă cuprinse în cerere au inclus informații potrivit cărora piața chineză este guvernată de distorsiuni sistemice care se aplică sectorului sticlei solare și întregii economii. Prin urmare, cererea a stabilit că prețurile de vânzare ale sticlei solare pe piața internă, precum și toate costurile factorilor de producție (materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.) nu pot fi utilizate din cauza distorsiunilor rezultate din intervenția substanțială a statului. GC intervine la toate nivelurile lanțului de aprovizionare cu sticlă solară, creând o situație în care toți factorii de producție relevanți sunt afectați, într-un fel sau altul, de distorsiuni din partea guvernului. Mai exact, în cerere s-au menționat următoarele elemente care demonstrează existența unor distorsiuni semnificative (19):

—

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă; lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—

distorsionarea costurilor salariale;

—

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat.

Deservirea pieței sticlei solare în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(50)

În lipsa oricărei cooperări din partea Chinei, Comisia a trebuit să se bazeze pe informațiile disponibile cu privire la structura de proprietate a societăților din sectorul sticlei solare din RPC.

(51)

În investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a stabilit că sectorul sticlei solare din RPC era deservit în mare măsură de întreprinderi care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul ori supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților chineze. Comisia a identificat mai mulți producători majori ca fiind întreprinderi deținute de stat, inclusiv Dongguan CSG Solar Glass din cadrul CSG Holding, Luoyang Glass și CNBM, observând, în același timp, că până și grupurile aparent private, cum ar fi Xinyi Solar Holdings și Flat Glass Group, fac obiectul cadrului mai larg de influență a statului și de control al partidului (20). Cererea de reexaminare a confirmat că mai mulți dintre principalii producători chinezi sunt în continuare deținuți de stat sau influențați de stat și că cei mai mari doi producători își desfășoară activitatea într-un sistem în care structurile de partid și supravegherea politicilor de stat rămân integrate în guvernanța corporativă.

(52)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat („IDS-uri”). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS-urilor. Acest lucru se realizează, de obicei, prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților, precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS. În schimb, IDS-urile se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțare.

(53)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în sectorul sticlei solare, până și producătorii privați de sticlă solară sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condițiile pieței libere. Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria sticlei solare și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

Prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(54)

Comitetul PCC monitorizează respectarea de către societate a politicilor guvernamentale, punerea în aplicare a orientărilor PCC, numirea conducerii sau a membrilor consiliului de administrație și este implicat în principalele decizii ale societății (21). Diferitele comisii locale de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat („SASAC”) au competența de a asigura în mod eficace controlul asupra componenței organelor statutare ale societăților, iar directorii de nivel superior ai întreprinderilor deținute de stat se rotesc între întreprinderile deținute de stat și funcții guvernamentale. În practică, conducerea acceptă orientările GC, în schimbul cărora societatea beneficiază de tratament preferențial în ceea ce privește oportunitățile de afaceri și avantajele financiare. De asemenea, statul intervine în societățile private prin mijloace mai indirecte, cum ar fi politica de fuziuni și achiziții pentru a constitui societăți-campion, direcționarea investițiilor prin controlul instituțiilor bancare și prezența generalizată pe piețele financiare. Aceste pârghii de influență permit GC să favorizeze anumite societăți în detrimentul altora, de exemplu prin acordarea unui acces preferențial la finanțare societăților care sunt aliniate la politica industrială a statului.

(55)

GC are, de asemenea, o prezență care cauzează distorsiuni în societățile din amonte care își desfășoară activitatea atât la nivelul materiilor prime utilizate ca factori de producție pentru sticla solară, cât și în aprovizionarea cu energie.

(56)

De exemplu, Grupul Sinopec, controlat integral de guvernul central chinez prin intermediul SASAC, se descrie ca fiind „baza națională de producție” a produselor chimice anorganice, organice și fine. Acesta și-a declarat poziția ca instrument al politicii economice chineze și a subliniat adeziunea sa la principiile partidului în numeroase cazuri. După cum a confirmat o investigație a Comisiei: „În 2018, întreprinderea a aderat la orientările lui Xi Jinping privind ideologia socialistă pentru o nouă eră cu caracteristici chineze și în spiritul celui de al 19-lea Congres Național al Partidului, a pus în aplicare pe deplin cerințele generale pentru consolidarea partidului în noua eră, s-a concentrat îndeaproape pe planificarea strategică a construirii unei întreprinderi de clasă mondială și, sub conducerea construcției politice, a consolidat puternic construcția capacităților comitetelor de partid la nivelul întreprinderilor deținute în mod direct în vederea gestionării situației de ansamblu, a realizat un program de consolidare a competenței organizaționale pentru ramura de bază a partidului, a îmbunătățit serios vitalitatea responsabililor de echipă și a spiritului antreprenorial, a coordonat și a consolidat toate lucrările de construcție a partidului și a îmbunătățit continuu calitatea construcției partidului, pentru a oferi o garanție puternică pentru transformarea Sinopec într-o întreprindere de clasă mondială, competitivă la nivel global. Unitatea, educarea și îndrumarea membrilor și a cadrelor de partid în vederea consolidării în continuare a conștiinței și conștientizării obținerii cu fermitate a «celor două garanții», și dovedirea practică a loialității față de partid prin acțiuni concrete” (22).

(57)

Piața energiei electrice din China se caracterizează printr-o implicare puternică a întreprinderilor deținute de stat în toate etapele lanțului de aprovizionare (23). Aproximativ 50 % din capacitatea de producție este deținută de stat, în timp ce întreaga rețea de transport este deținută de două IDS. Prezența puternică a statului se extinde la întregul sector energetic și, din peste o sută de întreprinderi deținute de stat la nivel central aflate în prezent sub supravegherea SASAC, 21 se află în sectorul energetic. Acest lucru se adaugă practicii unor provincii chineze care oferă prețuri preferențiale la energie pentru a atrage investiții în zonele economice și în parcurile industriale (24).

(58)

Mai multe aspecte ale politicilor guvernamentale chineze servesc, de asemenea, la denaturarea prețurilor energiei electrice. Primul este că Autoritatea de reglementare independentă a energiei electrice (SERC) din China nu stabilește prețurile energiei electrice. Mai degrabă, prețurile sunt stabilite de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (CNDR), autoritatea guvernamentală care are, de asemenea, autoritate asupra politicilor industriale. Al doilea este că, deși energia electrică este unul dintre principalii factori de producție în fabricarea sticlei solare, prețurile energiei electrice nu se bazează pe piață în RPC și sunt, de asemenea, afectate de distorsiuni semnificative (prin stabilirea prețurilor la nivel central, diferențierea prețurilor și practicile de achiziționare directă a energiei electrice). Producția de gaze naturale din China este, de asemenea, reglementată și controlată de statul chinez, ceea ce duce la distorsiuni prin intermediul mai multor mecanisme, deoarece prețurile gazelor naturale interne sunt reglementate de CNDR, care publică prețurile aplicabile fiecărei provincii în comunicări, iar apoi birourile locale de prețuri publică un aviz corespunzător la nivel local de punere în aplicare a prețurilor decise de CNDR centrală (25).

(59)

Pe scurt, prețurile la energie din China nu sunt încă bazate pe piață, iar prețurile sunt în continuare controlate în mare măsură de stat. Impactul acestor distorsiuni constă în a permite producătorilor chinezi de sticlă solară să beneficieze de tarife reduse la energie și să își reducă costurile de producție a produsului în cauză la vânzarea pe piața locală.

Politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni

(60)

În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altminteri importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței.

(61)

O serie de producători chinezi de sticlă solară (26) sunt recunoscuți ca întreprinderi naționale de înaltă tehnologie și/sau centre tehnologice de întreprinderi la nivel național și/sau de provincie. Statutul de întreprindere cu tehnologie înaltă și nouă (HNTE – High and New Technology Enterprise) califică întreprinderea pentru o rată a impozitului pe profit de 15 % (față de rata standard de 25 %), indiferent de tipul de investiție al întreprinderii. Statutul de HNTE este acordat, în mod normal, de autoritățile fiscale provinciale pentru instalațiile societăților și uzinele situate în provinciile respective.

(62)

Alte denaturări decurg din beneficiile conferite în cadrul programelor administrației centrale și locale pentru parcurile industriale sau chimice și pentru așa-numitele zone de dezvoltare industrială Hi-Tech.

Lipsa aplicării, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea

(63)

Sistemul chinez de declarare a falimentului nu își îndeplinește în mod adecvat propriile obiective principale, cum ar fi soluționarea echitabilă a creanțelor și a datoriilor și protejarea drepturilor și intereselor legale ale creditorilor și debitorilor (27). Acest lucru se datorează faptului că sistemul chinez de declarare a falimentului este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. Numărul de cazuri de faliment, care este foarte scăzut pentru o economie de dimensiunea Chinei, indică probleme grave în ceea ce privește asigurarea respectării legilor privind falimentul, care decurg din deficiențele acestor legi, precum și din punerea lor inadecvată în aplicare. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor.

(64)

În ceea ce privește legislația în materie de proprietate, supremația proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu primordial: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant.

(65)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii chinezi de sticlă solară se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Aceste întreprinderi sunt supuse și ele distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC. Aceste considerente, bazate pe elementele de probă existente, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul sticlei solare.

Distorsiuni salariale

(66)

Sectorul sticlei solare din China este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale (28). Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă).

(67)

China nu a ratificat multe dintre convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă. Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară.

(68)

În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor aplicabil pe întregul teritoriu al Chinei, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceste aspecte indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

Accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(69)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni.

(70)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat, care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC), și, tot ca în cazul IDS-urilor nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului. Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (29).

(71)

Acest lucru duce la un acces privilegiat la finanțare pentru sectoarele și întreprinderile favorizate, inclusiv pentru cele care își desfășoară activitatea în industriile legate de energia solară. Aceste distorsiuni, împreună cu rolul generalizat al politicii publice în alocarea creditelor, afectează accesul la capital în sectorul sticlei solare.

(72)

În al doilea rând, în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază și a concluzionat că guvernul chinez a continuat să sprijine sectorul sticlei solare, că sticla solară face parte dintr-o industrie încurajată și că prețurile și costurile interne din China nu pot fi utilizate pentru stabilirea valorii normale (30).

Concluzii

(73)

Cererea de reexaminare a susținut că nu au avut loc schimbări structurale în RPC sau în sectorul sticlei solare care să pună sub semnul întrebării constatările menționate la punctele anterioare. Dimpotrivă, aceleași caracteristici distorsionante rămân în vigoare, iar sprijinul politic, supracapacitatea (31), influența statului și distorsiunile din China în ceea ce privește materiile prime, energia, forța de muncă, cadrul juridic și finanțarea continuă să caracterizeze sectorul.

(74)

În plus, cererea de reexaminare a arătat că distorsiunile semnificative din sectorul sticlei solare au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(75)

În cele din urmă, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(76)

Având în vedere cele de mai sus, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(77)

Investigația a stabilit un nivel de dumping mai mare decât nivelul de minimis. Cu toate acestea, nu a fost necesară o evaluare mai detaliată, având în vedere concluziile prezentate la punctul de mai jos.

5.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

5.1.   Situația producției din Uniune

(78)

Investigația a stabilit că, de la începutul anului 2025, produsul care face obiectul reexaminării nu a fost produs în Uniune. În etapa cererii, numai GMB Glasmanufaktur Brandenburg și AGC Glass Europe erau încă în activitate. Cu toate acestea, ambii producători și-au încetat activitatea în primul trimestru al anului 2025, iar evoluțiile post PIR au confirmat faptul că producția a rămas suspendată.

(79)

Producătorii din Uniune au indicat că menținerea măsurilor ar permite reluarea producției după îmbunătățirea condițiilor de piață. Cu toate acestea, pe parcursul investigației, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să justifice această perspectivă. Ei nu au furnizat niciun element care să demonstreze îmbunătățirea condițiilor de piață și niciun acord cu caracter obligatoriu, nicio finanțare garantată sau niciun plan operațional care să arate că ar putea avea loc o relansare și în ce moment. De asemenea, Comisia nu a primit niciun document care să justifice o eventuală reluare a producției sau o preluare a activității relevante, în pofida faptului că a oferit în mod expres producătorilor din Uniune posibilitatea de a prezenta astfel de elemente de probă.

(80)

Având în vedere absența oricăror informații verificabile, Comisia nu a putut stabili, prin urmare, probabilitatea unei reluări a producției Uniunii într-o perioadă previzibilă în mod rezonabil după continuarea măsurilor.

(81)

Potrivit informațiilor deținute de Comisie, GMB și AGC erau singurii doi producători de sticlă solară rămași în Uniune la începutul PIR. În cursul investigației, Comisia a consultat utilizatorii și asociațiile pentru a verifica dacă alți producători ai produsului care face obiectul reexaminării își desfășurau activitatea în Uniune. Au fost contactați și alți posibili producători; cu toate acestea, ei nu au furnizat nicio indicație cu privire la vreo producție sau activitate legată de produsul care face obiectul reexaminării. Niciun alt producător nu s-a prezentat în cursul investigației.

(82)

Cei doi utilizatori verificați, UAB Soli Tek cells și SOLVIS d.o.o., au susținut că, având în vedere cele de mai sus, investigația ar trebui încheiată imediat pe motiv că industria Uniunii a încetat să fabrice produsul care face obiectul reexaminării.

(83)

De fapt, GMB a intrat în procedură de insolvență în iulie 2025 și, ulterior, se presupune că a intrat în negocieri cu un nou investitor pentru a-i prelua activitățile.

(84)

În ceea ce privește cererea utilizatorilor de a încheia investigația, Comisia a observat că, la momentul respectiv, având în vedere procedurile de insolvență în curs, ar fi fost prematur să se concluzioneze că industria încetase să existe în mod permanent. Prin urmare, Comisia nu a încheiat procedura pe baza absenței unei industrii a Uniunii. Prin urmare, Comisia a decis să continue investigația și să evalueze toate elementele de probă disponibile.

(85)

Până la momentul încheierii investigației, producția din Uniune nu fusese reluată, iar reclamantul nu furnizase nicio dovadă verificabilă a unei potențiale preluări.

(86)

De fapt, până la finalul PIR, industria producătoare de sticlă solară din Uniune nu își reluase activitatea și nici nu își redeschisese fabricile pentru a produce produsul care face obiectul investigației.

(87)

În aceste circumstanțe, nu există o industrie a Uniunii în sensul articolului 4 din regulamentul de bază a cărei situație ar putea fi examinată în scopul stabilirii probabilității continuării sau reapariției prejudiciului și nici o producție pentru care măsurile existente ar putea continua să ofere protecție.

(88)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a constatat că industria Uniunii și-a încetat activitățile de producție în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării și că nu există nicio perspectivă verificabilă de reluare într-o perioadă previzibilă în mod rezonabil. În cazul de față, în absența oricărei producții a Uniunii la sfârșitul PIR, în absența unei industrii a Uniunii în sensul articolului 4 din regulamentul de bază, în imposibilitatea de a examina situația industriei Uniunii și a oricărei perspective verificabile de reluare a producției sale, Comisia a concluzionat că nu există nicio probabilitate de continuare sau de reapariție a prejudiciului.

6.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(89)

Investigația a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului și, prin urmare, nu a fost necesară o analiză a legăturii de cauzalitate, având în vedere concluziile enunțate la punctul de mai sus.

7.   INTERESUL UNIUNII

(90)

Deși constatarea prezentată în considerentul 88 este suficientă în sine pentru a concluziona că măsurile nu ar trebui menținute, Comisia a examinat, de asemenea, din motive de exhaustivitate și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei și ale utilizatorilor din Uniune.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(91)

Astfel cum s-a explicat la punctul 5, investigația a stabilit că industria Uniunii a încetat producția de sticlă solară în cursul perioadei investigației de reexaminare și, prin urmare, în prezent nu există, de facto, nicio industrie activă a Uniunii.

(92)

Industria Uniunii a susținut că prelungirea măsurii duce la restabilirea industriei, cu condiția îmbunătățirii condițiilor de piață. Astfel cum s-a menționat în considerentul 79, Comisia respinge această afirmație din cauza lipsei de elemente de probă justificative.

(93)

Astfel cum s-a explicat la punctul 1.8, niciuna dintre informațiile transmise de producătorii din Uniune nu a putut fi verificată. Având în vedere situația solicitantului și, în special, incapacitatea sa repetată de a transmite informațiile solicitate și de a permite verificarea informațiilor transmise, Comisia a considerat că industria Uniunii nu a fost în măsură să demonstreze un interes continuu și real pentru continuarea măsurilor.

(94)

În consecință, în situația actuală, în absența oricărei producții active a produsului care face obiectul reexaminării de către industria Uniunii și fără nicio perspectivă verificabilă de reluare a producției, Comisia nu a putut identifica niciun interes pentru industria Uniunii de a prelungi măsurile de protecție a industriei împotriva potențialelor practici comerciale neloiale în ceea ce privește un produs pe care nu îl mai produce.

7.2.   Interesul utilizatorilor

(95)

Utilizatorii de sticlă solară sunt producătorii de module fotovoltaice, industria termică solară și, într-o anumită măsură, producătorii de sere.

(96)

Toți utilizatorii și-au exprimat opoziția față de continuarea măsurilor. Utilizatorii au susținut că, în absența producției de sticlă solară în Uniune, măsurile acționează de facto ca o taxă.

(97)

Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță a doi utilizatori, ambii producători de panouri solare. În cursul verificării, Comisia a evaluat impactul celor două rezultate posibile ale investigației.

(98)

Continuarea măsurilor nu ar schimba situația utilizatorilor. Sticla solară originară din China ar face în continuare obiectul unor taxe antidumping. Cu toate acestea, în absența producției din Uniune, utilizatorii din Uniune nu au altă opțiune decât să importe sticlă solară. Prin urmare, menținerea măsurilor ar crește costurile pentru utilizatorii din aval care se aprovizionează cu sticlă solară din China, fără a oferi vreun beneficiu de protecție unei industrii din amonte care și-a încetat efectiv activitatea.

(99)

Pe de altă parte, încetarea măsurilor ar avea un impact pozitiv direct asupra costului de producție al utilizatorilor. Investigația a stabilit că sticla solară constituie o parte semnificativă a structurii costurilor producătorilor de panouri solare. Sticla solară reprezintă aproximativ 12 %-18 % din costul de producție al modulelor standard. Având în vedere timpul de producție și livrarea din China, Comisia a concluzionat că industria utilizatorilor ar avea nevoie de cel puțin patru luni înainte de a beneficia de încetarea măsurilor, sub forma unei reduceri a costului lor de producție, ceea ce ar duce, în cele din urmă, la profituri mai mari sau la o creștere a competitivității în Uniune.

(100)

Pe o piață din aval caracterizată de o presiune puternică asupra prețurilor și de marje reduse, se preconizează că până și o ușoară scădere a costului de producție al utilizatorilor va spori capacitatea acestora de a concura cu modulele importate.

(101)

Pe această bază, continuarea măsurilor nu servește interesului Uniunii, în timp ce încetarea acestora ar spori competitivitatea industriei modulelor solare din aval fără a afecta vreun producător din Uniune, deoarece niciunul nu este activ pe această piață.

7.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(102)

Pe baza celor de mai sus, după ce a pus în balanță interesele implicate, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii de a prelungi măsurile.

(103)

Dimpotrivă, analiza interesului Uniunii, în special în ceea ce privește interesul utilizatorilor, sprijină permiterea expirării măsurilor. În absența unei industrii a Uniunii, măsurile nu mai servesc scopului pentru care au fost instituite.

8.   CONCLUZIE

(104)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 470/2014 și prelungite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080, trebuie abrogate. Astfel cum s-a menționat în considerentul 102, Comisia concluzionează că nu există un interes al Uniunii care să justifice continuarea măsurilor.

(105)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Taxa antidumping asupra importurilor de sticlă solară, și anume sticlă sodocalcică plană temperată cu un conținut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM1,5 300-2 500 nm), rezistentă la o temperatură de până la 250 °C (măsurată conform EN 12150), cu o rezistență la șocuri termice de Δ 150 K (măsurată conform EN 12150) și o rezistență mecanică mai mare sau egală cu 90 N/mm2 (măsurată conform EN 1288-3), produs încadrat în prezent la codul NC ex 7007 19 80 (codurile TARIC 7007 19 80 12, 7007 19 80 18, 7007 19 80 80 și 7007 19 80 85), originară din Republica Populară Chineză, se abrogă, iar procedura referitoare la aceste importuri se încheie.

(2)   Toate taxele percepute începând cu data deschiderii investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind mărfurile vămuite se rambursează, cu condiția ca acest lucru să fie solicitat de la autoritățile vamale naționale și ca acestea din urmă să acorde rambursarea în conformitate cu legislația vamală aplicabilă a Uniunii privind rambursarea și remiterea taxelor. Această rambursare nu presupune plata de dobânzi de către autoritățile vamale naționale în cauză.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2026.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 470/2014 al Comisiei din 13 mai 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (JO L 142, 14.5.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/470/oj).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1394 al Comisiei din 13 august 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 470/2014, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/588, de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 215, 14.8.2015, p. 42, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/1394/oj).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1225/oj).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080 al Comisiei din 22 iulie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 238, 23.7.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1080/oj).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 471/2014 al Comisiei din 13 mai 2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (JO L 142, 14.5.2014, p. 23, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/471/oj).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1081 al Comisiei din 22 iulie 2020 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 238, 23.7.2020, p. 43, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1081/oj).

(8)  Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1037/oj).

(9)  Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C, C/2024/6327, 24.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6327/oj).

(10)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (JO C, C/2025/4011, 22.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/4011/oj).

(11)  Site-ul Comisiei Europene, https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2806.

(12)  EU Pro Sun Glass, asociația comercială a Uniunii privind sticla solară, și-a încetat activitatea de la investigația anterioară.

(13)  Atlasul comerțului mondial (Global Trade Atlas – GTA) (https://www.gtis.com/gta/secure/htscty_wta.cfm).

(14)   http://www.turkstat.gov.tr/Start.do.

(15)   https://web.archive.org/web/20260312130325/https:/www.globalpetrolprices.com/Turkey/natural_gas_prices.

(16)   https://www.epdk.gov.tr/Home/En.

(17)   https://www.invest.gov.tr/en/pages/home-page.aspx.

(18)   Commission Staff Working Document on Significant Distortions in the Economy of the People’s Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială), 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/documents-register/detail?ref=SWD(2024)91&lang=ro.

(19)  Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, p. 15.

(20)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080, considerentele 55 și 56.

(21)   Ibid., punctul 3.2.2.4.

(22)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1336 al Comisiei din 25 septembrie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive pentru importurile de anumiți alcooli polivinilici originari din Republica Populară Chineză (JO L 315, 29.9.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/1336/oj).

(23)  Raportul privind China, punctul 10.1.1.

(24)  Raportul privind China, punctul 10.2.1.2.

(25)  Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea sectorului gazelor naturale, disponibil la adresa: https://policy.asiapacificenergy.org/node/3044.

(26)  Flat (Solar) Glass Group Co., Ltd., Xinyi Photovoltaic Industry (Anhui) Holdings Co., Ltd., Anhui Flat Solar Glass Co., Ltd., Hefei IRICO New Energy Co., Ltd și grupul Jinjin.

(27)  Raportul privind China, punctul 6.7.2.

(28)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080, punctul 3.2.2.7.

(29)  Raportul privind China, capitolul 6.

(30)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1080, considerentul 92.

(31)  A se vedea secțiunea 4.2 din cererea de reexaminare.


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2026/2314/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)