C_202604078RO.000101.fmx.xml

AVIZ AL COMISIEI

din 2 iunie 2026

privind necesitatea și proporționalitatea reintroducerii de către Italia a controalelor la frontiera sa terestră cu Slovenia în conformitate cu articolul 27a alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/399 (Codul frontierelor Schengen)

(Numai textul în limba italiană este autentic)

(C/2026/4078)

(1)

În temeiul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen.

(2)

În temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (text codificat) (1), un stat membru poate, atunci când se confruntă cu o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, să reintroducă, în mod excepțional și temporar, controlul la toate frontierele interne sau în anumite secțiuni ale acestora. Această măsură ar trebui luată doar în ultimă instanță, iar domeniul de aplicare și durata reintroducerii temporare a controalelor la frontiere nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a răspunde la amenințarea gravă identificată.

(3)

Articolul 25a alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen precizează că, în cazul în care un stat membru intenționează să reintroducă controalele la frontierele interne pentru a răspunde unei amenințări grave previzibile, acesta trebuie să informeze Parlamentul European, Consiliul, Comisia și celelalte state membre cu privire la reintroducerea preconizată a controalelor respective, cel târziu cu patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată a controalelor la frontiere sau cât de curând posibil, dacă circumstanțele care fac necesară reintroducerea controalelor la frontierele interne devin cunoscute statului membru cu mai puțin de patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată.

(4)

Articolul 27a alineatul (3) din Codul frontierelor Schengen impune Comisiei, îi urma primirii notificărilor transmise în legătură cu o prelungire a controalelor la frontierele interne în temeiul articolului 25a alineatul (4) care conduce la continuarea controalelor la frontierele interne pentru o perioadă totală mai mare de 12 luni, să emită un aviz privind necesitatea și proporționalitatea respectivelor controale.

(5)

Cadrul pentru reintroducerea și prelungirea controlului la frontierele interne a fost revizuit în mod substanțial prin Regulamentul (UE) 2024/1717 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a intrat în vigoare la 10 iulie 2024. Începutul tuturor perioadelor menționate în titlul III capitolul II din Codul frontierelor Schengen a fost calculat, prin urmare, de la această dată.

(6)

Prin scrisoarea din 18 noiembrie 2024, autoritățile italiene au notificat o reintroducere a controalelor la frontiere, în temeiul articolului 25a din Codul frontierelor Schengen, la frontiera internă cu Slovenia, pentru o perioadă de șase luni, de la 19 decembrie 2024 până la 18 iunie 2025.

(7)

Prin scrisoarea din 16 mai 2025, autoritățile italiene au notificat prelungirea acestei reintroduceri cu o perioadă de încă șase luni, de la 19 iunie 2025 până la 18 decembrie 2025.

(8)

Prin scrisoarea din 18 noiembrie 2025, autoritățile italiene au notificat prelungirea acestei reintroduceri cu o perioadă de șase luni, de la 19 decembrie 2025 până la 18 iunie 2026.

(9)

La 6 martie 2026 și în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen, Italia a prezentat un raport privind reintroducerea și prelungirea controalelor la frontierele interne, care acoperă perioada cuprinsă între 21 octombrie 2023 și 18 decembrie 2025.

(10)

Italia a fost inclusă în dialogul structurat al Comisiei privind reintroducerea controalelor la frontierele interne. După primirea notificării Italiei privind prelungirea, acest dialog structurat a continuat în cadrul unui proces de consultare prevăzut la articolul 27a alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen.

(11)

Situația actuală la frontierele interne a fost descrisă în Raportul privind starea spațiului Schengen din 23 aprilie 2025 (3) și este discutată periodic în cadrul Consiliului Schengen.

(12)

În urma primirii notificărilor transmise în legătură cu o prelungire a controalelor la frontierele interne în temeiul articolului 25a alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen care conduce la continuarea controalelor la frontierele interne pentru o perioadă totală de 12 luni, Comisia trebuie să emită un aviz privind necesitatea și proporționalitatea respectivelor controale, astfel cum se prevede la articolul 27a alineatul (3) din Codul frontierelor Schengen. Această obligație a apărut odată cu primirea notificării privind prelungirea controlului la toate frontierele terestre interne la 16 mai 2025.

(13)

În urma evaluării tuturor notificărilor menționate, completate cu informațiile furnizate de Italia în cadrul procesului de consultare și cu alte documente oficiale disponibile public, Comisia adoptă următorul aviz.

EVALUAREA NOTIFICĂRILOR ȘI A RAPORTULUI

I. CERINȚE DE FORMĂ

(14)

În cadrul notificărilor, Codul frontierelor Schengen impune statelor membre mai multe obligații formale.

(15)

Comisia confirmă că reintroducerea controalelor la frontierele interne, precum și prelungirile acestora au fost notificate de Italia cu respectarea termenelor prevăzute la articolul 25a alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen, și anume cel târziu cu patru săptămâni înainte de intrarea în vigoare a reintroducerii sau a prelungirii controalelor la frontierele interne.

(16)

Comisia observă că cele mai recente notificări au fost efectuate în conformitate cu modelul stabilit în acest scop prin decizia de punere în aplicare (UE) 2025/315 a Comisiei (4).

(17)

În urma notificărilor, Comisia a primit mai multe date operaționale detaliate din partea autorităților italiene, în contextul procesului de consultare privind prelungirea controalelor la frontierele interne.

(18)

Comisia observă că raportul privind reintroducerea și prelungirea controalelor la frontierele interne întemeiat pe articolul 33 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen trebuia prezentat la 19 decembrie 2025 (la expirarea unei perioade de 12 luni) și a fost prezentat la 6 martie 2026.

II. NECESITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Poziția autorităților italiene

(19)

Autoritățile italiene invocă o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne. Reintroducerea controalelor la frontierele interne este menită să reducă deplasările neautorizate ale resortisanților țărilor terțe și să răspundă riscului de infiltrare teroristă în cadrul fluxurilor de migrație de pe ruta Balcanilor.

(20)

În ceea ce privește situația în materie de securitate, autoritățile italiene menționează evoluțiile în domeniul securității de la nivel mondial, dintre care se pot menționa actualul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și situația din Orientul Mijlociu, care pot avea repercusiuni directe asupra securității în interiorul spațiului Schengen și, mai concret, pe teritoriul Italiei.

(21)

Acest risc de securitate este agravat și mai mult de Jubileul universal al Bisericii Catolice, care atrage la Roma un număr mare de pelerini și turiști din întreaga lume și care a început la 24 decembrie 2024, precum și de Jocurile Olimpice și Paralimpice de iarnă pe care Italia le-a găzduit în februarie și martie 2026 și în cursul cărora diverse locuri, precum și sportivii participanți și personalitățile publice participante din întreaga lume pot deveni o țintă a violenței extremiste.

(22)

Autoritățile italiene menționează:

—	riscul ca actualele conflicte să alimenteze fluxurile de migrație ilegală, în care se pot infiltra persoane radicalizate;

—	permeabilitatea rutei Balcanilor, prin care pot intra în spațiul Schengen luptători străini care revin din teatrele de război conform evaluării Comitetului de analiză strategică a combaterii terorismului;

—	prezența puternică a rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți la frontiera italo-slovenă și necesitatea de a consolida măsurile preventive și controlul asupra intrărilor.

(23)

Autoritățile italiene raportează rezultate semnificative în ceea ce privește reținerea persoanelor pentru care a fost emisă o alertă în Sistemul de informații Schengen (SIS), precum și rezultate importante în urma investigațiilor privind introducerea ilegală de migranți care au fost efectuate în urma reintroducerii controalelor la frontierele interne. La frontiera italo-slovenă, în perioada 21 octombrie 2023-1 martie 2026 au fost identificate 401 persoane pe baza unei alerte SIS în temeiul articolului 36 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și au fost arestate în total 594 de persoane, dintre care 260 pentru facilitarea migrației ilegale și 334 pentru alte infracțiuni. În plus, în aceeași perioadă autoritățile italiene au detectat 10 100 de persoane care au trecut frontiera în mod ilegal, dintre care 3 791 au solicitat protecție internațională și unui număr de 5 468 li s-a refuzat intrarea.

(24)

Autoritățile italiene arată că autoritățile de aplicare a legii beneficiază de o mai mare flexibilitate, capacitate de monitorizare și disponibilitate a informațiilor în urma reintroducerii controalelor la frontierele interne, care face posibile activități de verificare la frontiere.

(25)

Autoritățile italiene susțin că reintroducerea controalelor la frontierele interne are un efect disuasiv asupra persoanelor care introduc ilegal migranți și asupra deplasărilor neautorizate.

(26)

Autoritățile italiene precizează că, de una singură, cooperarea în materie de readmisie dintre Italia și Slovenia nu conduce la rezultate suficiente, invocând în acest sens numărul mic de readmisii efective.

(27)

Autoritățile italiene susțin că controlul la frontierele interne se bazează pe o analiză a riscurilor și are loc într-un mod specific pentru a reduce la minimum impactul asupra circulației transfrontaliere a mărfurilor și a persoanelor.

(28)

Autoritățile italiene precizează că, în contextul verificărilor la frontiere, refuzurile intrării sunt emise numai din motive legate de amenințarea identificată.

Observațiile Comisiei

(29)

Autoritățile italiene au furnizat informații cu privire la diferitele aspecte ale amenințărilor grave identificate la adresa securității interne și a ordinii publice, precum și argumente pentru a justifica necesitatea și proporționalitatea reintroducerii controalelor la frontiere.

(30)

Deși situația dificilă în materie de securitate de la nivel mondial poate suscita motive serioase de îngrijorare pentru securitatea națională a statelor membre, notificările nu oferă suficiente informații pentru a explica de ce este Italia afectată în mod special de mediul de securitate de la nivel mondial, în special la frontiera sa cu Slovenia, în pofida numărului mare de persoane identificate pe baza unei alerte SIS în temeiul articolului 36 alineatul (3) sau (4) din Regulamentul (UE) 2018/1862 în scopul combaterii infracțiunilor și al prevenirii amenințărilor la adresa securității publice, precum și a amenințărilor grave la adresa securității naționale interne sau externe.

(31)

Deși frontiera terestră italo-slovenă face parte din ruta Balcanilor, de-a lungul căreia călătoresc mulți migranți ilegali, rămâne neclar în ce mod riscurile asociate anului în care au loc Jubileul universal al Bisericii Catolice sau Jocurile Olimpice și Paralimpice de iarnă se materializează în mod special la frontiera italo-slovenă, în comparație cu alte frontiere interne ale Italiei.

(32)

Italia se confruntă cu o situație complexă în materie de migrație. Trebuie precizat, de asemenea, că autoritățile italiene au exprimat preocupări legitime cu privire la riscul ca în fluxurile migratorii să se infiltreze membri ai unor grupuri teroriste, precum și cu privire la legătura cu criminalitatea organizată implicată în traficul de droguri și de persoane, precum și în introducerea ilegală de migranți.

(33)

Reintroducerea controalelor la frontierele interne poate contribui la reținerea teroriștilor, a persoanelor care introduc ilegal migranți sau a persoanelor suspectate de alte forme de criminalitate organizată, la fel ca orice altă formă de verificare polițienească efectuată pe teritoriul respectiv, în special în zonele de frontieră. Totuși, autoritățile italiene nu au furnizat informații privind frecvența cu care s-a materializat sau a fost detectată această amenințare în contextul reintroducerii controalelor la frontierele interne.

(34)

Notificările oferă doar o analiză limitată privind motivul pentru care măsurile alternative, inclusiv verificările polițienești în zonele de frontieră și cooperarea polițienească transfrontalieră, ar fi insuficiente pentru a înlocui reintroducerea controalelor la frontierele interne, precum și privind obstacolele juridice și/sau practice care trebuie eliminate pentru a înlocui controalele la frontierele interne cu măsuri alternative.

(35)

Notificările nu precizează motivele specifice pentru alegerea domeniului de aplicare geografic și temporal al deciziei de reintroducere a controlului la frontierele interne. Nu există nicio explicație cu privire la motivul pentru care o durată de șase luni, și nu o durată mai scurtă, ar fi cea mai adecvată. Deși Comisia observă că argumentele prezentate de autoritățile italiene se referă în mod specific la poziția frontierei dintre Slovenia și Italia ca punct final pe ruta Balcanilor de Vest, nu a fost furnizată nicio explicație care să diferențieze amenințările în materie de migrație și securitate la această frontieră de amenințările similare existente la celelalte frontiere interne ale Italiei, unde nu a fost considerată necesară reintroducerea.

(36)

Deși verificările se pot concentra în primul rând pe condițiile de intrare legate de siguranța publică și de securitatea internă, numărul de resortisanți ai țărilor terțe aflați în situație ilegală cărora li s-a refuzat intrarea pare să indice că se iau totuși în considerare și alte condiții de intrare în timpul controalelor la frontierele interne. Acest lucru este confirmat și de faptul că Italia invocă migrația ilegală și deplasările secundare neautorizate ca motiv suplimentar pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne.

(37)

Deplasările secundare neautorizate ale resortisanților țărilor terțe pot constitui un motiv pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne în cazul în care aceste deplasări neautorizate reprezintă o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne. În acest sens, la articolul 25 alineatul (1) litera (c) din Codul frontierelor Schengen se menționează explicit situația în care deplasările neautorizate, neașteptate și de amploare ale resortisanților țărilor terțe între statele membre exercită o presiune considerabilă asupra resurselor și capacităților generale ale autorităților competente bine pregătite și care ar putea pune în pericol funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne.

(38)

Date recente arată că situația migrației s-a îmbunătățit semnificativ în Uniune. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a observat o scădere accentuată a numărului de treceri neautorizate ale frontierei în 2024, inclusiv pe ruta Balcanilor de Vest. Această tendință descendentă a continuat în 2025, ca urmare a intensificării eforturilor colective de protejare a frontierelor externe ale UE, și nu poate fi atribuită exclusiv reintroducerii de către Italia a controalelor la frontierele interne. În 2025, potrivit analizei și conștientizării integrate a situației la nivelul UE, numărul total de treceri neautorizate ale frontierei de-a lungul rutei Balcanilor de Vest a scăzut pentru al treilea an consecutiv, cu 41 % (12 687 în 2025, comparativ cu 21 637 în 2024). Acest lucru ar putea însemna că este puțin probabil ca presiunea la frontiera dintre Slovenia și Italia să rămână aceeași.

(39)

Reintroducerea controalelor la frontierele interne nu modifică obligațiile Italiei în temeiul normelor aplicabile ale dreptului UE în materie de azil și returnare. Reintroducerea controlului la frontierele interne poate contribui la depistarea trecerilor neautorizate ale frontierei pe teritoriul unui stat membru, poate facilita readmisiile rapide la frontierele interne și poate asigura detectarea rapidă a deplasărilor neautorizate ale solicitanților de protecție internațională, ceea ce permite aplicarea corectă a normelor Regulamentului Dublin (6) privind repartizarea responsabilității pentru examinarea unei cereri de azil.

(40)

La 13 dintre cele 57 de puncte de trecere a frontierei aflate de-a lungul frontierei slovene, controlul la frontiere are loc într-un mod mai degrabă static decât dinamic.

(41)

Comisia observă că, din acest motiv, resursele umane care sunt mobilizate la frontierele interne nu pot să fie desfășurate la frontierele externe ale Italiei sau să fie puse la dispoziție pentru operaționalizarea unor măsuri alternative.

III. MĂSURI ALTERNATIVE

Poziția autorităților italiene

(42)

Autoritățile italiene raportează o cooperare polițienească strânsă cu toate statele membre învecinate. Aceasta presupune, printre altele, un schimb de informații operaționale în cadrul reuniunilor tehnice lunare la care au participat Slovenia, Croația și Austria. De mai multe ori pe lună se desfășoară patrulări comune la frontierele interne cu Slovenia, ajungându-se la un total de 226 de patrule comune în 2025 (până la 2 noiembrie), ceea ce a împiedicat intrarea ilegală a 414 resortisanți ai țărilor terțe.

(43)

Începând din noiembrie 2023, Italia a elaborat noi inițiative de consolidare a cooperării operaționale la nivel regional, care au avansat rapid. La 20 ianuarie 2025, Slovenia, Croația și Italia au semnat un memorandum de înțelegere trilateral în care au convenit să desfășoare patrule comune, cu scopul declarat de a elimina necesitatea reintroducerii controalelor la frontierele interne. De mai multe ori pe lună se desfășoară patrulări comune la frontierele interne cu Slovenia, ajungându-se la un total de 255 de patrule comune în 2025 și la 27 în 2026 (până la 22 februarie), ceea ce a împiedicat intrarea neautorizată a 486 de resortisanți ai țărilor terțe în 2025 și a 46 în 2026 (până la 22 februarie).

(44)

S-au înregistrat progrese rapide în ceea ce privește înființarea de patrule trilaterale la frontiera externă a Croației cu Bosnia și Herțegovina, în temeiul Memorandumului de înțelegere trilateral din 2025. Primele patrule-pilot și-au început activitatea în iunie 2025, patrulele mixte efectuând verificări la frontiere și acțiuni de supraveghere a frontierelor, precum și colaborând în același timp pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și a face în mod real schimb de informații. Conform planificării, activitatea patrulelor trilaterale ar trebui să dureze până la 12 decembrie 2025, în prezent fiind în discuție posibilitatea ca ea să fie reluată în primăvara anului 2026. În acest format trilateral au loc reuniuni tehnice lunare pentru a facilita schimbul de informații privind combaterea migrației ilegale pe ruta Balcanilor.

(45)

Italia a încheiat un acord de readmisie cu Slovenia, dar constată că acesta nu este pus în aplicare în mod eficace, deoarece numărul resortisanților țărilor terțe readmiși este scăzut în comparație cu numărul persoanelor eligibile pentru readmisie. Italia susține că, dacă s-ar îmbunătăți cooperarea în materie de readmisie, aceasta ar putea constitui un mijloc eficace de descurajare a deplasărilor neautorizate ale resortisanților țărilor terțe. În acest scop, Italia a adoptat modificările necesare ale dreptului intern pentru a permite încheierea unor modalități practice de aplicare a procedurii de transfer prevăzute la articolul 23a din Codul frontierelor Schengen, conferind instanței administrative regionale competența de a soluționa calea de atac împotriva măsurii de transfer (7). Autoritățile italiene intenționează să colaboreze îndeaproape cu autoritățile slovene pentru a înregistra progrese în ceea ce privește operaționalizarea procedurii de transfer.

Observațiile Comisiei

(46)

Comisia ia act de aplicarea activă de către Italia a unor măsuri alternative care însoțesc reintroducerea controalelor la frontierele interne și limitează impactul acestora. Mai exact, Comisia observă rezultatele patrulării comune la frontiera italo-slovenă.

(47)

Italia a participat activ la activitățile Europol de combatere a migrației ilegale și a introducerii ilegale de persoane, inclusiv în cadrul Centrului european de combatere a introducerii ilegale de migranți, al grupului operativ EMPACT pentru Balcanii de Vest și al grupului operativ operațional ZEBRA.

(48)

Italia participă activ la cooperarea regională în materie de migrație și de securitate. Ea abordează în mod proactiv provocările legate de migrație în țările de origine și de tranzit, atât prin diverse măsuri bilaterale, cât și prin participarea activă la operațiunile Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, inclusiv în cadrul abordării „la nivelul întregii rute” a Balcanilor de Vest.

(49)

Italia a înregistrat progrese semnificative înspre consolidarea cooperării regionale dintre autoritățile de frontieră și cele polițienești, inclusiv prin instituirea de patrule trilaterale la frontiera externă a spațiului Schengen în baza Memorandumului de înțelegere trilateral dintre Slovenia, Croația și Italia din 20 ianuarie 2025. Aceste inițiative servesc drept exemple de măsuri alternative de succes menite să răspundă preocupărilor legate de migrație și de securitate.

(50)

Acordul privind statutul încheiat de UE cu Bosnia și Herțegovina permite trimiterea corpului permanent în contextul operațiunilor comune ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Bosnia și Herțegovina. Acest acord privind statutul se aplică cu titlu provizoriu. Până la 5 noiembrie 2025, peste 100 de polițiști de frontieră au fost mobilizați în cadrul unei operațiuni comune la șapte puncte de trecere a frontierei cu Bosnia și Herțegovina și la aeroportul din Sarajevo. Având în vedere rolul central al Bosniei și Herțegovinei pe ruta Balcanilor, aplicarea acestui acord privind statutul reprezintă un pas important în abordarea preocupărilor legate de migrația ilegală și de securitate care stau la baza deciziei Italiei de a reintroduce controlul la frontierele interne. Comisia ia act de eficacitatea scăzută a aplicării actuale a acordului de readmisie dintre Slovenia și Italia și este de acord că acesta are un efect disuasiv limitat. Comisia recunoaște eforturile active ale autorităților italiene de a progresa în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurii de transfer prevăzută la articolul 23a din Codul frontierelor Schengen.

(51)

Comisia subliniază că, în cazul în care nu s-ar reintroduce controlul la frontierele interne, autoritățile statelor membre și-ar putea exercita în continuare prerogativele de autoritate publică, inclusiv pe cele care vizează reducerea migrației ilegale în zonele de frontieră internă.

(52)

Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile italiene, este dificil să se stabilească de ce intensificarea cooperării polițienești transfrontaliere, completată de verificări polițienești în zonele de frontieră, nu poate oferi o alternativă suficientă, cu un potențial efect puternic disuasiv, la reintroducerea controalelor la frontierele interne.

(53)

Comisia susține că modul în care au loc verificările la frontiere, și anume sub forma unor verificări inopinate bazate pe riscuri, rămâne posibil în temeiul articolului 23 din Codul frontierelor Schengen, fără a fi necesar să se recurgă la o reintroducere oficială a controalelor la frontierele interne sau să se facă compromisuri în materie de securitate, cu condiția ca aceste verificări să nu aibă un efect echivalent cu cel al verificărilor la frontiere, ceea ce presupune ca frecvența, intensitatea și durata acestora să rămână limitate (8).

(54)

Comisia reamintește că, în cazul în care Italia ar decide înlocuirea controalelor la frontierele interne cu verificări polițienești, articolul 25 din Codul frontierelor Schengen va permite în continuare autorităților italiene să reintroducă imediat controalele la frontierele interne pentru a contracara o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității naționale, apărută în mod neașteptat ca urmare a unor evenimente neprevăzute.

IV. MĂSURI DE ATENUARE

Poziția autorităților italiene

(55)

Autoritățile italiene susțin că verificările la frontiere sunt efectuate într-un mod specific și dinamic, pe baza unei analize a riscurilor, în conformitate cu Recomandarea (UE) 2024/268 a Comisiei (9), pentru a atenua impactul reintroducerii controalelor asupra călătorilor de bună credință și asupra populațiilor transfrontaliere.

(56)

Intensitatea verificărilor la frontiere se limitează la verificarea condițiilor de intrare care sunt relevante pentru a răspunde amenințării grave aflate la baza reintroducerii controalelor la frontierele interne, ceea ce diminuează impactul controalelor respective asupra persoanelor verificate și asupra fluidității traficului transfrontalier.

(57)

Impactul controalelor reintroduse a fost scăzut, traficul rămânând în general fluid. Până în prezent nu s-au primit plângeri în acest sens.

Observațiile Comisiei

(58)

Notificările transmise de autoritățile italiene demonstrează angajamentul acestora de a se asigura că impactul controalelor la frontierele interne rămâne limitat, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (3) din Codul frontierelor Schengen.

(59)

Pentru a limita impactul asupra călătoriilor transfrontaliere, controlul la frontiera terestră internă cu Slovenia are loc într-un mod specific și bazat pe riscuri.

(60)

Italia a luat măsuri, sub îndrumarea Comisiei și în strânsă cooperare cu statele membre învecinate, pentru a asigura fluiditatea traficului peste frontierele interne la care a fost reintrodus controlul.

(61)

Italia a notificat Comisiei regiunile sale transfrontaliere în conformitate cu articolul 42b din Codul frontierelor Schengen.

(62)

Lipsesc informații specifice privind efectul reintroducerii controalelor la frontierele interne asupra regiunilor transfrontaliere care sunt cele mai afectate de reintroducerea controalelor la frontierele interne, și anume provinciile Gorizia, Udine și Trieste, chiar dacă este posibil ca impactul să fie limitat.

(63)

Autoritățile slovene confirmă că impactul controalelor la frontierele interne este limitat. Ca urmare a contactelor bilaterale, au fost luate măsuri de eliminare a congestionării puternice la punctul de trecere a frontierei Fernetiči/Fernetti, rezultată din devierea traficului din cauza lucrărilor efectuate pe drumul expres Razdrto-Vipava.

V. RECOMANDĂRI

(64)

Un spațiu Schengen funcțional se bazează pe punerea în aplicare deplină și eficace a acquis-ului în materie de migrație și azil. Începerea aplicării Pactului privind migrația și azilul în iunie 2026 va constitui un factor important în abordarea preocupărilor legate de deplasările secundare neautorizate ale resortisanților țărilor terțe sau preocupărilor legate de migrație și de securitate în contextul migrației ilegale – pe care Italia le-a prezentat ca argumente pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne.

(65)

Legislația UE oferă deja o gamă largă de instrumente menite să contribuie la abordarea preocupărilor exprimate de Italia în legătură cu aspectele de securitate. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin mecanismele existente pentru a consolida cooperarea în materie de securitate și de asigurare a respectării legii. Printre acestea se numără Regulamentul Prüm II, noul Sistem de Informații Schengen și noua legislație privind informațiile prealabile referitoare la pasageri și registrul cu numele pasagerilor (10). Intrarea în funcțiune a EES și ETIAS va securiza și mai mult frontierele externe (11).

(66)

În plus, în temeiul Regulamentului privind procedura de screening (12), care face parte din Pactul privind migrația și azilul, verificarea de securitate în toate bazele de date relevante face parte din procedura de screening atât la frontierele externe, cât și în interiorul teritoriului.

(67)

Autoritățile italiene ar trebui să își dezvolte în continuare cooperarea și schimbul de informații cu Croația, Slovenia și Austria, inclusiv printr-o revizuire corespunzătoare a acordurilor sau a înțelegerilor bilaterale existente privind readmisia și/sau prin instituirea unor modalități practice de aplicare a procedurii de transfer prevăzute la articolul 23a din Codul frontierelor Schengen, precum și prin revizuirea acordurilor bilaterale de cooperare polițienească cu statele membre învecinate.

(68)

Comisia încurajează Italia să valorifice cooperarea sa de succes cu statele membre și cu țările terțe din regiune, printr-o mai mare consolidare a cooperării operaționale comune dintre autoritățile de poliție de frontieră și alte autorități de aplicare a legii, inclusiv prin patrule comune și mixte.

(69)

Comisia recomandă Italiei să abordeze toate obstacolele juridice sau operaționale care ar putea împiedica utilizarea eficace a măsurilor alternative. Comisia salută progresele înregistrate în ceea ce privește operaționalizarea procedurii de transfer prevăzute la articolul 23a din Codul frontierelor Schengen.

(70)

Autoritățile italiene ar trebui să asigure fluiditatea traficului transfrontalier și în timpul lucrărilor de infrastructură planificate.

(71)

Comisia subliniază că utilizarea unor măsuri alternative, constând de exemplu în cooperarea polițienească transfrontalieră, în noua procedură de transfer și în soluții tehnologice, poate constitui un mijloc mai eficient și mai eficace de asigurare a unui nivel ridicat de securitate, fără a fi necesară reintroducerea controalelor la frontierele interne – și că, prin urmare, ar trebui utilizate astfel de măsuri.

(72)

Autoritățile italiene ar trebui să depună eforturi în vederea eliminării treptate a controalelor la frontierele interne, pe baza unei abordări specifice adaptate situației de la frontiera terestră italo-slovenă și fiecărei amenințări în parte, utilizând pe deplin măsurile alternative disponibile prevăzute în Recomandarea (UE) 2024/268 și posibilitățile prevăzute în Codul frontierelor Schengen care consolidează și completează măsurile existente.

(73)

Comisia consideră că succesul cooperării cu statele membre învecinate și cu țările terțe, precum și aplicarea de măsuri alternative oferă un fundament solid pe baza căruia Italia poate acum să acționeze în sensul eliminării treptate a controalelor la frontierele interne, fără a fi nevoită să compromită securitatea sau controlul migrației. Comisia va rămâne în strânsă legătură cu toate statele membre în cauză pentru a atinge acest obiectiv.

Adoptat la Bruxelles, 2 iunie 2026.

Pentru Comisie

Magnus BRUNNER

Membru al Comisiei

(1) JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) 2024/1717 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (JO L, 2024/1717, 20.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1717/oj).

(3) COM(2025) 185 final.

(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/315 a Comisiei din 14 februarie 2025 de stabilire a unui model pentru notificarea reintroducerii temporare sau a prelungirii controlului la frontierele interne (JO L, 2025/315, 17.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2025/315/oj).

(5) Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1862/oj).

(6) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

(7) Articolul 29 din Decretul-lege nr. 23 din 24 februarie 2026, care a modificat articolul 10 din Decretul legislativ nr. 286 din 25 iulie 1998.

(8) Hotărârea Curții din 21 iunie 2017, Proceduri penale împotriva lui A, cauza C-9/16 (JO C 277, 21.8.2017, p. 10).

(9) Recomandarea (UE) 2024/268 a Comisiei din 23 noiembrie 2023 privind cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește amenințările grave la adresa securității interne și a ordinii publice în spațiul fără controale la frontierele interne (JO L, 2024/268, 17.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/268/oj).

(10) Regulamentul (UE) 2024/982 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind căutarea și schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești, și de modificare a Deciziilor 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2019/817 și (UE) 2019/818 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Regulamentul Prüm II) (JO L, 2024/982, 5.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/982/oj); Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1862/oj); Regulamentul (UE) 2025/13 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/818 (JO L, 2025/13, 8.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/13/oj); Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave (JO L 119, 4.5.2016, p. 132; ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2016/681/oj).

(11) Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2226/oj); Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1240/oj).

(12) Regulamentul (UE) 2024/1356 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 de introducere a screeningului resortisanților țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240 și (UE) 2019/817 (JO L, 2024/1356, 22.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1356/oj).