|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2025/291 |
14.2.2025 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/291 AL COMISIEI
din 13 februarie 2025
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 14 iunie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 2 mai 2024 de patru producători de hârtie decorativă din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”). Plângerea a fost depusă de industria Uniunii producătoare de hârtie decorativă în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației. |
1.2. Înregistrarea
|
(3) |
Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2718 al Comisiei (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (3). |
1.3. Părțile interesate
|
(4) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea investigației și i-a invitat să participe la aceasta. |
|
(5) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. |
|
(6) |
Au avut loc audieri cu reclamanții (Felix Schoeller, Koehler Paper, Malta Decor și Munksjö Paper), LamiGraf S.A. și Interprint GmbH. |
1.4. Observații privind deschiderea procedurii
|
(7) |
Asociația națională a industriei produselor forestiere din China (China National Forest Products Industry Association, CNFPIA), LamiGraf S.A., Kastomonu Italia S.p.a., Kastamonu Romania S.A. și Kastamonu Bulgaria AD (denumite în continuare „grupul Kastamonu”) și Marburger Tapetenfabrik au prezentat observații cu privire la deschiderea procedurii. Acestea au vizat calitatea procesuală activă a reclamanților, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și elementele de probă privind distorsiunile semnificative, alegerea țării reprezentative în plângere, distorsiunile privind materiile prime, indicatorii de prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii Europene. Toate aceste observații sunt abordate mai jos în secțiunile relevante din prezentul regulament. |
|
(8) |
După deschiderea investigației, CNFPIA a susținut că Felix Schoeller și Munksjö, doi dintre cei patru reclamanți, erau afiliați cu societăți chineze și că unul dintre aceștia doi a efectuat, de asemenea, importuri din China de la societatea sa afiliată. CNFPIA a susținut că, în temeiul dispozițiilor articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, cele două societăți ar fi trebuit, prin urmare, să fie excluse din industria Uniunii. Având în vedere cele de mai sus, CNFPIA a adăugat că este posibil ca cerințele privind calitatea procesuală activă prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază să nu fie îndeplinite. |
|
(9) |
Potrivit formulării de la articolul 4 alineatul (1) litera (i), astfel cum a fost confirmat de Curtea de Justiție, Comisiei îi revine, în exercitarea puterii sale de apreciere, sarcina de a stabili dacă ar trebui să excludă din „industria Uniunii” producătorii afiliați cu exportatorii sau importatorii sau care sunt ei înșiși importatori ai produsului care face obiectul unui dumping. Puterea de apreciere trebuie exercitată de la caz la caz, în funcție de toate faptele relevante (4). Având în vedere că ambele societăți afiliate din RPC deservesc în cea mai mare parte piața lor internă și că eventualele cantități importate de producătorii din Uniune de la societățile lor afiliate din RPC, în cazul în care au existat astfel de cantități, au fost neglijabile, Comisia a considerat că excluderea societăților Felix Schoeller și Munksjö din definiția industriei Uniunii nu era justificată. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(10) |
CNFPIA a susținut că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 din regulamentul de bază pentru stabilirea prejudiciului, susținând că, în cursul perioadei examinate, nu a existat nicio dovadă a unui prejudiciu important adus industriei Uniunii. |
|
(11) |
Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, se deschide o investigație atunci când plângerea conține suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei investigații. În plângere, reclamantul a susținut că importurile de hârtie decorativă din RPC care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În sprijinul afirmației sale, reclamantul a utilizat Thailanda ca țară reprezentativă pentru a calcula o marjă de dumping medie ponderată cuprinsă între [35-45 %] și a analizat consumul, profitabilitatea, vânzările și cota de piață ale industriei Uniunii, volumul producției și costul de producție. Comisia a considerat că acestea reprezintă elemente relevante pentru evaluarea fundamentării dosarului și că, împreună cu alte informații furnizate de reclamant, constituie suficiente elemente de probă, îndeplinind cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) pentru deschiderea investigației. Prin urmare, afirmația CNFPIA a fost respinsă. |
|
(12) |
LamiGraf a prezentat argumente similare cu privire la tendințele prejudiciului, susținând că factori economici mai generali, cum ar fi pandemia de COVID-19, instabilitatea geopolitică și criza energetică au afectat în mod semnificativ performanța financiară a industriei și, prin urmare, prejudiciul nu ar fi putut fi atribuit în principal importurilor din China. LamiGraf a adăugat că fluctuațiile consumului la nivelul Uniunii pot fi atribuite economiei „rămânerii acasă” determinată de pandemie, urmată de o corecție a pieței, și nu pot fi atribuite importurilor din China și că vânzările globale și vânzările la export ale reclamanților au fost grav afectate de sancțiunile împotriva Rusiei. Condițiile din 2021 au condus la o creștere a cererii de hârtie decorativă, ceea ce a implicat o diversificare care a condus la o creștere a importurilor din China. Competitivitatea prețurilor chineze rezultă din faptul că producătorii chinezi utilizează echipamente eficiente din punctul de vedere al costurilor, spre deosebire de producătorii reclamanți. Cu toate acestea, în același timp, LamiGraf a susținut că investițiile masive realizate de reclamanți nu indică un prejudiciu important. |
|
(13) |
Comisia a considerat că plângerea conține suficiente elemente de probă privind prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China, inclusiv evaluări ale efectelor pandemiei de COVID-19 asupra consumului din Uniune, impactul crizei energetice și creșterea costului materiilor prime, precum și invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile comerciale ulterioare. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
1.5. Eșantionarea
|
(14) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
Constituirea eșantionului de producători din Uniune
|
(15) |
În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor produsului similar în UE în perioada 1 aprilie 2023-31 martie 2024 și a localizării geografice. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 60 % din volumul total estimat al producției și 61 % din vânzările produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul modificat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii. |
Constituirea eșantionului de importatori neafiliați
|
(16) |
Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(17) |
Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. |
Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC
|
(18) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație. |
|
(19) |
Cinci producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două societăți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații. |
1.6. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(20) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. |
|
(21) |
În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis GC un chestionar suplimentar în această privință. |
|
(22) |
Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din China, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii investigației. |
|
(23) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:
|
1.7. Perioada de investigație și perioada examinată
|
(24) |
Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2023 și 31 martie 2024 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”). |
2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul investigației
|
(25) |
Produsul care face obiectul investigației este hârtia decorativă cu următoarele caracteristici:
|
|
(26) |
Există cinci tipuri principale de produs, pe baza caracteristicilor fizice: hârtie de bază pentru imprimare decorativă, hârtie monocromă, hârtie suport pentru laminare, hârtie suport pentru folie și hârtie decorativă preimpregnată:
|
|
(27) |
Hârtia decorativă este utilizată ca material de suprafață pentru aplicații decorative. Utilizarea finală a hârtiei decorative este în principal în industria mobilei, a decorațiunilor interioare și a construcțiilor și renovării, ca laminat pe un material de suport. |
2.2. Produsul în cauză
|
(28) |
Produsul în cauză este hârtia decorativă originară din Republica Populară Chineză, încadrată în prezent la codurile NC ex 4802 54 00 , ex 4802 55 , ex 4805 91 00 și ex 4811 60 00 (codurile TARIC 4802 54 00 10, 4802 55 15 10, 4802 55 25 10, 4802 55 30 10, 4802 55 90 10, 4805 91 00 10 și 4811 60 00 10) (denumită în continuare „produsul care face obiectul investigației”). |
2.3. Produsul similar
|
(29) |
Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(30) |
Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(31) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(32) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea hârtiei decorative. Doi producători-exportatori au transmis informațiile relevante. |
|
(33) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(34) |
Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC. |
|
(35) |
În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. |
|
(36) |
La data de 2 octombrie 2024, prin intermediul unei prime note (denumită în continuare „prima notă” sau „prima notă privind factorii de producție”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor mijloacelor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea hârtiei decorative. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat o posibilă țară reprezentativă adecvată, și anume, Thailanda. |
|
(37) |
CNFPIA a formulat următoarele observații generale, ca răspuns la „prima notă privind factorii de producție”: 1. „În China nu exisă distorsiuni semnificative privind produsul în cauză, iar Comisia nu a dovedit existența unor astfel de distorsiuni în China”. 2. „Ar trebui înlocuite doar acele mijloace de producție despre care s-a dovedit că au făcut obiectul distorsiunilor”. 3. „Aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față precum și a metodologiei rezultate din acesta nu sunt conforme cu [Acordul privind practicile antidumping (PAD) al] OMC”. Nicio altă parte nu a transmis observații privind prima notă privind factorii de producție. Observația privind existența unor distorsiuni semnificative este abordată la punctul 3.2.1 de mai jos, în care Comisia a descris distorsiunile semnificative relevante. În ceea ce privește observația referitoare la mijloacele de producție, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, odată ce Comisia a constatat că există distorsiuni semnificative, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă exacte și adecvate. În sfârșit, în ceea ce privește presupusa inconsecvență între articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul respectiv și metodologia rezultată din acesta cu Acordul privind PAD al OMC, Comisia face trimitere la punctele 3.2.1.9 și 3.2.1.10 de mai jos. |
|
(38) |
La 6 decembrie 2024, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Thailanda ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și costurile generale (denumite în continuare „costurile VAG”) și profitul pe baza datelor referitoare la patru societăți SIAM KRAFT INDUSTRY CO LTD, DOUBLE A (1991) PUBLIC COMPANY, THAI CONTAINERS GROUP CO LTD și SIG COMBIBLOC CO LTD. Nu au fost primite observații referitoare la a doua notă în termenul prevăzut. |
3.2. Valoarea normală
|
(39) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(40) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”). |
|
(41) |
Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.2.1. Existența unor distorsiuni semnificative
|
(42) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(43) |
Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. |
|
(44) |
Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie, iar aceste intervenții fac ca prețurile și costurile să nu fie rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței. |
|
(45) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(46) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (6), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (cum ar fi sectorul produselor pe bază de lemn). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să transmită observații sau să completeze elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul (7) a fost inclus în dosarul investigației la deschiderea procedurii. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul. |
|
(47) |
Mai precis, reclamantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport pentru a sublinia prezența unor distorsiuni sistemice semnificative în economia RPC, o „economie de piață socialistă” în care Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) ghidează atât sectorul public, cât și sectorul privat. |
|
(48) |
Reclamantul a explicat că producția de hârtie decorativă din RPC este afectată de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază și că, prin urmare, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală. În special, reclamanții au susținut prezența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește costurile materiilor prime utilizate pentru producerea hârtiei decorative în RPC, în principal a pastelor din lemn și a TiO2, precum și distorsiuni ale costului energiei (8). |
|
(49) |
Pentru a susține această poziție, reclamantul s-a bazat în mare măsură pe elementele de probă cuprinse în raport, precum și pe constatările din cazurile anterioare ale Comisiei. |
|
(50) |
Reclamanții au menționat că industria hârtiei decorative face parte din sectorul forestier și al produselor din lemn din China și au reamintit următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative. |
|
(51) |
În primul rând, sectorul hârtiei decorative face obiectul distorsiunilor costurilor materiilor prime de bază utilizate pentru fabricarea hârtiei decorative, în principal a pastei de lemn și a TiO2:
|
|
(52) |
În al doilea rând, sectorul hârtiei decorative face obiectul distorsiunilor costurilor energiei:
|
|
(53) |
În al treilea rând, producătorii din sectorul hârtiei decorative au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care nu acționează, din alte motive, în mod independent față de stat.
|
|
(54) |
În al patrulea rând, la fel ca în alte sectoare ale economiei chineze, sectorul hârtiei decorative face obiectul distorsiunilor care rezultă din politicile sau măsurile publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă (28). |
|
(55) |
În al cincilea rând, sectorul hârtiei decorative este supus distorsiunilor care rezultă din lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea (29). |
|
(56) |
În al șaselea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în industria hârtiei decorative (30). |
|
(57) |
În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul hârtiei decorative sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(58) |
Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. |
|
(59) |
Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China. |
3.2.1.1. Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din China
|
(60) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (31). |
|
(61) |
Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” acesteia (32). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. |
|
(62) |
Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect în acest sens: ea se raportează la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (33). |
|
(63) |
În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. |
|
(64) |
În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. |
|
(65) |
După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (34). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. |
|
(66) |
Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă. |
|
(67) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (35). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare. |
|
(68) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. |
|
(69) |
Planurile de la nivel de provincie sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările. |
|
(70) |
În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). |
|
(71) |
Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (36). |
|
(72) |
În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (37). |
|
(73) |
Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (38). |
|
(74) |
În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (39). |
|
(75) |
În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (40). |
|
(76) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (41). |
3.2.1.2. Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective.
|
(77) |
În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(78) |
Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi Hangzhou Huawang New Material Technology (denumit și „Huawon”) (42), Zhejiang Kingdecor Paper (43), Qifeng New Materials (44), sau Zhejiang Hengda New Materials (45). |
|
(79) |
Cu toate acestea, investigația a stabilit că principalele materii prime utilizate pentru fabricarea de hârtie decorativă, și anume pastele din lemn și TiO2, sunt furnizate inclusiv de IDS. De exemplu, sectorul pastelor din lemn este deservit de mai multe societăți controlate de stat, cum ar fi Fujian Qingshan Paper Industry Co. (46) și Shandong Chenming Paper Holding Co. (47). |
|
(80) |
În plus, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1923 al Comisiei (48) de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de dioxid de titan originar din Republica Populară Chineză, Comisia a stabilit că sectorul TiO2 este deservit inclusiv de o serie de societăți controlate de stat, precum Pangang Group Vanadium și Titanium Resources, Ltd. (49) (denumit în continuare „Pangang”) făcând parte din Grupul Pangang, o filială a grupului IDS Anshan Iron and Steel Group (denumit în continuare „Ansteel”) (50), deținut de stat într-o proporție semnificativă (peste 54 %) (51). |
|
(81) |
Fujian Qingshan Paper Industry Co. afirmă că „În noua etapă de dezvoltare, societatea va fi ghidată de «Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră» de Xi Jinping” (52). În plus, articolul 98 din statutul societății prevede că „Comitetul de partid al societății își îndeplinește atribuțiile în conformitate cu Constituția partidului și cu alte reglementări ale partidului: (i) Asigurarea supravegherii politicilor partidului și ale statului și a punerii în aplicare a deciziilor și acordurilor Comitetului central al partidului, ale Consiliului de Stat, ale Comitetului provincial al partidului și ale guvernului provinciei în cadrul societății” (53) . În mod similar, Comitetul de partid al Shandong Chenming Paper Holding Co susține că „[o]riunde se dezvoltă întreprinderea, se va înființa organizația de partid, oriunde sunt principalele puncte, lucrările de consolidare a partidului vor fi extinse, astfel încât să se obțină rezonanță, integrare reciprocă și progres între consolidarea partidului și producție, funcționare și gestionare” (54). |
|
(82) |
În plus, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (55), PCC revendicându-și rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în privința politicilor din partea autorităților de stat, având în vedere cât de mult s-au apropiat structurile de stat și de partid în China. |
|
(83) |
Sectorul hârtiei decorative face, de asemenea, obiectul mai multor politici guvernamentale, întrucât sectorul pastelor din lemn a fost inclus ca industrie încurajată atât în Catalogul de îndrumare pentru ajustarea structurală a industriei din 2019 (56), cât și în versiunea sa actualizată din 2024 (57). În mod similar și astfel cum s-a stabilit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1923 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de dioxid de titan originar din Republica Populară Chineză (58), în versiunea din 2024 a Catalogului de orientare pentru ajustarea structurală a industriei este vizat în mod direct sectorul TiO2 prin includerea procesului de producție a TiO2 pe bază de acid sulfuric ca industrie restricționată, în timp ce versiunea din 2019 a catalogului menționează procesul de fabricare a TiO2 prin clorinare drept industrie încurajată (59). |
|
(84) |
În plus, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 stabilește următoarele obiective: „Transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, promovarea optimizării configurației și a ajustării structurale a industriilor materiilor prime, cum ar fi petrochimia, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, extinderea ofertei de produse de înaltă calitate, cum ar fi industria ușoară și textilele, accelerarea transformării și modernizării întreprinderilor din industriile-cheie, cum ar fi industria chimică și industria de fabricare a hârtiei (60)”. |
|
(85) |
De asemenea, Avizul orientativ din 2022 privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei ușoare (61) prevede „Accelerarea progreselor în tehnologiile-cheie: În ceea ce privește legăturile slabe din sectoare precum fabricarea hârtiei (…), vor fi examinate, elaborate și publicate (…) o serie de foi de parcurs privind inovarea tehnologică în domenii-cheie, cercetarea și dezvoltarea tehnologică, ingineria și industrializarea vor fi aprofundate și încurajate, instituirea unor sisteme tehnologice de bază va fi accelerată, iar nivelul tehnologic al industriei va fi ridicat (62)” și „încurajarea unei serii de scenarii remarcabile de producție inteligentă în industrii precum […] fabricarea hârtiei (63)”. |
|
(86) |
Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (64). De exemplu, Asociația națională a industriei produselor forestiere din China (China National Forest Products Industry Association – „CNFPIA”) a înființat un comitet special privind hârtia decorativă (65). CNFPIA declară la articolul 3 din actul său constitutiv că organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (66). |
|
(87) |
Hangzhou Huawang New Material Technology este membru al CNFPIA și este vicepreședinte al comitetului special pentru hârtia decorativă al CNFPIA (67). |
|
(88) |
Zhejiang Kingdecor Paper este, de asemenea, membru al CNFPIA și îndeplinește funcția de director al comitetului special pentru hârtia decorativă al CNFPIA (68). |
|
(89) |
În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. |
3.2.1.3. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor
|
(90) |
GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri. |
|
(91) |
Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (69)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. |
|
(92) |
În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (70), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (71). |
|
(93) |
Încă din 2018 s-a raportat că există celule de partid în 73 % din cele aproximativ 2,57 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (72). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți. |
|
(94) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare „orientările”) (73), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. |
|
(95) |
Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede că: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (74). |
|
(96) |
Prezenta investigație a confirmat faptul că există suprapuneri între funcțiile de conducere și calitatea de membru sau de responsabil al PCC în sectorul hârtiei decorative. Pentru a oferi un exemplu, un membru al consiliului de administrație al Xianhe, societatea holding a Kingdecor, îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar de partid al societății (75). După cum s-a constatat în cadrul investigației, Xianhe „a răspuns apelului comitetului central de partid și s-a integrat în mod activ în noul model de dezvoltare” (76). |
|
(97) |
Un alt exemplu al acestei suprapuneri între funcțiile de conducere și funcțiile/apartenența la PCC este cazul societății Qifeng New Material, al cărui președinte al consiliului de administrație este membru al PCC (77). În 2023, Qifeng New Material „a aderat la orientările din cadrul «Gândurilor despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră» de Xi Jinping și sub conducerea fermă a Comitetului de partid și a Consiliului de administrație al societății, [societatea] a explorat în mod activ atât piața internațională, cât și piața internă” (78). |
|
(98) |
Un alt exemplu a fost găsit în cazul Fujian Qingshan Industry Co., al cărui președinte al consiliului de administrație îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al comitetului de partid (79). În prima jumătate a anului 2024, societatea „a aderat la «Gândurile despre socialism cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră» de Xi Jinping, a susținut în mod cuprinzător activitățile de consolidare a partidului, [și] a promovat în mod activ integrarea profundă a activităților de consolidare a partidului și de producție și exploatare” (80). |
|
(99) |
Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (81). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul hârtiei decorative și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor. |
3.2.1.4. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă
|
(100) |
Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. |
|
(101) |
În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (82). |
|
(102) |
Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului hârtiei decorative. |
|
(103) |
De exemplu, în cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035, provincia Shandong intenționează să „optimizeze și să modernizeze industriile tradiționale: […] să optimizeze și să perfecționeze industriile clasice, cum ar fi industria textilelor și a articolelor de îmbrăcăminte, industria produselor alimentare, industria de fabricare a hârtiei, […]” (83) . |
|
(104) |
În plus, cel de al 14-lea Plan cincinal special al provinciei Fujian privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare impune „să se pună accentul pe îmbunătățirea calității hârtiei de uz casnic, a hârtiei și a cartonului pentru ambalaje, a cartonului și a hârtiei speciale, să optimizeze structura gamei de produse, cercetarea și dezvoltarea cu privire la utilizarea cuprinzătoare a resurselor de celuloză și de fibre de hârtie (84)”. |
|
(105) |
În plus, la nivel de provincie, Planul special al provinciei Fujian pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei prelucrătoare în perioada celui de al 14-lea Plan cincinal precizează că, pentru „fabricarea hârtiei și produsele din hârtie: [guvernul] ghidează (…) Qingshan paper și alte întreprinderi pentru a susține consolidarea capacităților de inovare indigene, pentru a spori capacitățile de integrare a proiectării și pentru a îmbunătăți nivelul procesului de producție, al tehnologiei și al echipamentelor” (85). |
|
(106) |
De asemenea, în provincia Zhejiang, investigația a confirmat existența unor politici preferențiale ale autorităților publice și ale băncilor deținute de stat față de producătorii de hârtie, întrucât provincia „ghidează instituțiile financiare din Longyou să îmbunătățească mediul financiar al întreprinderilor-cheie, continuă să optimizeze serviciile financiare, să sporească sprijinul acordat economiei reale, în special industriei hârtiei” (86). |
|
(107) |
În plus, factorii de producție utilizați pentru producerea hârtiei decorative fac, de asemenea, obiectul unor politici guvernamentale. Mai precis, acesta este cazul pastelor din lemn care fac obiectul celui de al 14-lea Plan cincinal al RPC privind dezvoltarea industriei pădurilor și a pajiștilor (2021-2025) (87) (denumit în continuare „cel de al 14-lea Plan cincinal pentru păduri”), care solicită cu privire la „fabricarea pastelor din lemn și a hârtiei: [să se] accelereze eliminarea capacității de producție învechite și să se reducă emisiile poluante [și] să se promoveze transformarea tehnologică și să se îmbunătățească utilizarea energiei și a materiilor prime”. În investigația efectuată în sectorul TiO2 s-a constatat, de asemenea, că GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește sectorul respectiv (88). |
|
(108) |
Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte. |
|
(109) |
În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber. |
3.2.1.5. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea.
|
(110) |
Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu. |
|
(111) |
Este de notorietate faptul că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (89). |
|
(112) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (90). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea unor proceduri de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (91). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (92). |
|
(113) |
La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul forestier și al prelucrării lemnului, prin urmare și în sectorul hârtiei decorative. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. |
|
(114) |
Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză. |
3.2.1.6. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale
|
(115) |
În China nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale OIM, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (93). |
|
(116) |
Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (94). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. |
|
(117) |
Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (95). |
|
(118) |
Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul hârtiei decorative nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China). |
3.2.1.7. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat
|
(119) |
Accesul la capital al societăților comerciale din China este afectat de diverse distorsiuni. |
|
(120) |
În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (96), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (97) și acestea aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC. |
|
(121) |
În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (98). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(122) |
De exemplu, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (99). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (100). |
|
(123) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (101). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (102). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. |
|
(124) |
În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale. |
|
(125) |
În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (103). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (104). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(126) |
Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării capitalului, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia. |
|
(127) |
În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
|
(128) |
În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. |
3.2.1.8. Natura sistemică a distorsiunilor menționate
|
(129) |
Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului. |
|
(130) |
Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, mai sus – în special în considerentele 51-128 de mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de hârtie decorativă fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză. |
|
(131) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. |
|
(132) |
Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. |
|
(133) |
GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații. |
3.2.1.9. Argumentele prezentate de părțile interesate
|
(134) |
În primul rând, CNFPIA a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este aplicabil din cauza incompatibilității sale cu acordurile OMC și cu hotărârile Organului de soluționare a litigiilor al OMC (denumit în continuare „OSL”). |
|
(135) |
În special, CNFPIA a argumentat că:
|
|
(136) |
În al doilea rând, CNFPIA a susținut că presupusele distorsiuni nu sunt bine demonstrate și că, chiar dacă ar fi existat, ele nu au afectat produsul în cauză. |
|
(137) |
În plus, CNFPIA a exprimat următoarele:
|
|
(138) |
În ceea ce privește argumentele părților privind compatibilitatea cu dreptul OMC, Comisia a reamintit că, în cadrul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului de aderare a Chinei la OMC care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât cu privire la standardul economiei de piață, cât și cu privire la utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. |
|
(139) |
În ceea ce privește menționarea de către părți a cazului DS473, Comisia a reamintit că raportul organului de apel în cazul DS473 nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci o dispoziție specifică de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Totuși, dreptul OMC, astfel cum a fost interpretat de organul de apel în cazul DS473, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Într-adevăr, existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În consecință, argumentul părților nu a putut fi acceptat. |
|
(140) |
În ceea ce privește argumentele părților referitoare la caracterul suficient al elementelor de probă în scopul demonstrării existenței unor distorsiuni semnificative, Comisia a reamintit de la început că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamanți cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide investigația pe această bază. Comisia a subliniat în acest context că, astfel cum a confirmat Tribunalul în cauza Viraj Profiles, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind caracterul suficient al elementelor de probă în vederea deschiderii unei investigații sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (106). Prin urmare, plângerea a respectat standardele stabilite la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere (107), Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(141) |
Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea respectivelor distorsiuni. În acest scop, Comisia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, a colectat datele necesare pentru a stabili existența și impactul distorsiunilor semnificative și utilizarea în consecință a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Datele colectate de Comisie și concluziile rezultate, fie cu privire la prezența societăților de stat în sectorul produsului în cauză, fie cu privire la legăturile cu PCC sunt prezentate în secțiunea 6.3 din prezentul regulament. Prin urmare, argumentele părților cu privire la elementele de probă cuprinse în plângere nu au putut fi acceptate. |
3.2.1.10. Concluzie
|
(142) |
Analiza prezentată la prezentul punct, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul produsului în cauză, a arătat că prețurile și costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime și al factorilor de producție, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. |
|
(143) |
Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. |
|
(144) |
În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. |
3.2.2. Țara reprezentativă
3.2.2.1. Observații generale
|
(145) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(146) |
Astfel cum se explică în considerentele 36-38, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din data de 2 octombrie 2024 (denumită în continuare „prima notă”) și a doua notă privind factorii de producție din data de 6 decembrie 2024 (denumită în continuare „a doua notă”). |
|
(147) |
Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. |
|
(148) |
În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Thailandei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC
|
(149) |
În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Indonezia și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației. |
|
(150) |
Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă. |
Existența unor date pertinente ușor accesibile în țara reprezentativă
|
(151) |
În a doua notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume Thailanda, Brazilia, Indonezia și Turcia, disponibilitatea datelor ușor accesibile trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației. |
|
(152) |
Comisia a examinat prezența producătorilor de hârtie decorativă în fiecare dintre cele patru țări reprezentative potențiale și a căutat date financiare ușor accesibile ale societăților care fabrică produsul care face obiectul investigației. Comisia nu a putut identifica astfel de societăți printre cele patru țări reprezentative potențiale. |
|
(153) |
Comisia a examinat apoi producătorii unui produs din aceeași categorie generală cu produsul care face obiectul investigației din fiecare dintre cele patru țări reprezentative potențiale, care cuprinde inclusiv hârtia specială (în principal ambalaje și etichete flexibile) și hârtia tipografică. Nu a fost identificată nicio societate din această categorie pentru care să existe date financiare ușor accesibile. Reclamanții au identificat în plângere o societate thailandeză (Thai Paper Mill) din această categorie și au furnizat documente despre care au afirmat că se referă la datele financiare ale societății din 2022. Cu toate acestea, perioada de referință nu includea nicio parte din PI, iar datele constau într-un fișier Excel neoficial extras dintr-o bază de date (109). Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să confirme datele financiare din nicio sursă ușor accesibilă. |
|
(154) |
Comisia a analizat apoi alte produse din aceeași categorie generală ca produsului care face obiectul investigației („producători de hârtie și ambalaje”) (110), întrucât ambalajele sunt menționate, de asemenea, în descrierea celor patru coduri SA în cauză (111), care exclude pastele din lemn, care constituie un produs/materie primă din amonte complet diferit(ă) de produsul în cauză. Comisia a identificat date financiare ușor accesibile în Orbis pentru producătorii thailandezi următori: SIAM KRAFT INDUSTRY CO LTD; DOUBLE A (1991) PUBLIC COMPANY; THAI CONTAINERS GROUP CO LTD și SIG COMBIBLOC CO LTD. care sunt menționați inclusiv în secțiunea 3 de mai jos, are au afișat profitabilitatea pentru anul 2023. Thailanda a fost singura țară reprezentativă posibilă, pentru care au fost găsite date financiare ușor accesibile ale producătorilor de hârtie și ambalaje. Pentru celelalte țări reprezentative potențiale, Comisia a găsit în Orbis informații privind unele societăți care au înregistrat pierderi în exercițiul financiar 2023 sau societăți care nu aveau date financiare disponibile pentru perioada de investigație. |
|
(155) |
Nu au fost primite observații în termenul prevăzut. O parte, KINGDECOR, a prezentat observații după expirarea termenului, care vor fi abordate în etapa finală. |
Nivelul de protecție socială și a mediului
|
(156) |
După ce a stabilit că Thailanda poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară evaluarea nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.2.2. Concluzie
|
(157) |
Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. |
3.2.3. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
|
(158) |
În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(159) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) (112) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza statisticile publicate de Oficiul Național de Statistică prin intermediul Băncii Thailandei (113), al publicațiilor OCDE (114) și al publicației „Cost of Doing Business in Thailand 2023” (115) (costul afacerilor în Thailanda în 2023) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă și a statisticilor privind prețul energiei electrice publicate de Autoritatea metropolitană pentru energie electrică din Thailanda (116) pentru energie electrică. |
|
(160) |
În cea de a doua notă, Comisia și-a explicat intenția de a calcula prețul aburului în Thailanda utilizând, ca bază, metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie din SUA (117). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producerea acestuia cu ajutorul gazelor naturale. În acest scop, Comisia intenționa să utilizeze gazul natural ca aport termic și, prin urmare, prețul gazelor naturale din Thailanda, astfel cum a fost publicat de Ministerul Energiei din Thailanda (118). Întrucât această metodologie calculează numai costul combustibilului pentru abur, Comisia ar ajusta acest cost pentru a ține seama de costul apei, al consumabilelor, alte costuri, costurile VAG și profit. |
|
(161) |
În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că gazele, aerul comprimat și apa, toate împreună reprezentând mai puțin de 0,3 % din costul total de producție, vor fi prin urmare reunite în categoria „consumabile”. De asemenea, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al factorilor de producție și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. |
|
(162) |
Totalul mijloacelor de producție care au fost incluse în categoria „consumabile” a reprezentat aproximativ 3 % din costul total de producție și, prin urmare, aproximativ 4 % din costul total de producție este considerat drept cost pentru consumabile. |
3.2.4. Costurile și valorile de referință nedistorsionate
3.2.4.1. Factori de producție
|
(163) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factori de producție a hârtiei decorative
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(164) |
Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Metodologia este explicată în mod corespunzător în secțiunea Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profiturile și amortizarea, de mai jos. |
Materii prime și factori de producție
|
(165) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import (CIF) în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. |
|
(166) |
În ceea ce privește pastele din lemn (eucalipt), un tip de lemn care nu este obișnuit în China sau în țările învecinate, care este a doua materie primă ca importanță pentru producția de hârtie decorative, cei doi producători chinezi au dovedit în cursul verificării că cumpără numai de la surse din afara Chinei, de la furnizori neafiliați. Aceasta înseamnă că prețurile lor de import au fost acceptate și nu au fost înlocuite. |
|
(167) |
În ceea ce privește principala materie primă, dioxidul de titan, KINGDECOR a susținut și a dovedit în cursul verificării că a importat o cantitate limitată din dioxidul său de titan de la furnizori neafiliați din afara Chinei. Acest lucru se referea la calități indisponibile în China. Pentru această parte a dioxidului de titan, prețurile de import ale acestuia au fost acceptate și nu au fost înlocuite. |
|
(168) |
Pentru toate celelalte materii prime, prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (119). |
|
(169) |
Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate reprezentative. |
Forța de muncă
|
(170) |
Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile ale Oficiului Național de Statistică prin intermediul Băncii Thailandei, al publicațiilor OCDE și al publicației „Cost of Doing Business in Thailand 2023” (costul afacerilor în Thailanda în 2023), indexate în funcție de PI, utilizând costul mediu al forței de muncă din industria prelucrătoare din Thailanda (120). |
Energia electrică
|
(171) |
Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Thailanda este publicat de Autoritatea metropolitană pentru energie electrică din Thailanda (121). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în THB/kWh, astfel cum au fost publicate cu periodicitate pentru fiecare lună din cursul PI. |
Abur
|
(172) |
Astfel cum se descrie la punctul 3.2.3, Comisia a calculat prețul aburului din Thailanda utilizând, ca bază, metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (122). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producție. În acest scop, Comisia a utilizat gazul natural ca aport de căldură și, prin urmare, prețul gazelor naturale din Thailanda, astfel cum a fost publicat de Ministerul Energiei din Thailanda (123). Întrucât această metodologie calculează numai costul combustibilului pentru generarea de abur, Comisia a ajustat acest cost pentru a ține seama de apă, consumabile, alte costuri, costurile VAG și profit. Comisia a considerat că o rată globală care să acopere aceste costuri și profitul ar fi rezonabilă. Nu s-au primit observații de la părțile interesate privind acest subiect din cea de a doua notă. |
Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile
|
(173) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior. |
|
(174) |
Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. |
|
(175) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profitul, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale celor patru societăți thailandeze, SIAM KRAFT INDUSTRY CO LTD, DOUBLE A (1991) PUBLIC COMPANY, THAI CONTAINERS GROUP CO LTD și SIG COMBIBLOC CO LTD. astfel cum au fost extrase din Orbis. |
|
(176) |
Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 11,38 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 9,29 %. Comisia a considerat că aceste procente, atunci când se aplică costurilor de producție nedistorsionate, ar conduce la o valoare a profitului care ar fi rezonabilă, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pentru nivelul de comercializare franco fabrică. |
Calculul
|
(177) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(178) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate de Comisie. Comisia a înmulțit ratele de consum cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.2.4.1. |
|
(179) |
Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 173, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate. |
|
(180) |
La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și procentele de profit calculate în considerentele 174-175. |
|
(181) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.3. Prețul de export
|
(182) |
Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate. |
|
(183) |
În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
|
(184) |
Un producător-exportator a exportat parțial către Uniune produsul în cauză prin intermediul unui utilizator afiliat, acționând în calitate de importator care a prelucrat ulterior produsul în cauză. Întrucât producătorul-exportator nu a furnizat informații detaliate cu privire la costul prelucrării ulterioare și la prețul final de vânzare, Comisia a decis, în mod provizoriu, să utilizeze pentru aceste tranzacții prețul de export către utilizatorul afiliat. Comisia a solicitat date privind costul de prelucrare și prețul final de vânzare, care urmau să fie utilizate ulterior în etapa definitivă pentru a stabili prețul de export pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
3.4. Comparație
|
(185) |
Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. |
3.4.1. Ajustări ale valorii normale
|
(186) |
Astfel cum se explică în considerentul 177, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică. |
|
(187) |
Cu excepția unei ajustări efectuate pentru a ține seama de TVA nerambursabilă, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. |
3.4.2. Ajustări ale prețului de export
|
(188) |
Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, rabaturile anuale, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare, costurile auxiliare și cheltuielile de ambalare. |
|
(189) |
S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit și comisioanele bancare. |
3.5. Marjele de dumping
|
(190) |
Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(191) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:
|
|
(192) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține cont de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping nule și de minimis, și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază. |
|
(193) |
Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 33,6 %. |
|
(194) |
Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. |
|
(195) |
În acest caz, nivelul de cooperare a fost ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 90 % din totalul importurilor din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată. |
|
(196) |
Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:
|
4. PREJUDICIU
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
|
(197) |
Produsul similar a fost fabricat de șapte producători din Uniune în cursul perioadei de investigație (124). Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
|
(198) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 473 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum răspunsul la chestionarul macro furnizat de reclamant și verificat de Comisie. Astfel cum se indică în considerentul 15, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 60 % din producția totală estimată a UE și, respectiv, 61 % din cantitatea totală estimată a vânzărilor UE de produs similar. |
4.2. Stabilirea pieței relevante a Uniunii
|
(199) |
Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei. |
|
(200) |
Astfel cum se explică în considerentul 27, hârtia decorativă este utilizată ca material de suprafață pentru aplicații decorative. Hârtia decorativă este utilizată ca produs intermediar care este apoi laminat pe panouri pe bază de lemn, cum ar fi plăci fibrolemnoase cu densitate medie sau plăci aglomerate, prin utilizarea unor temperaturi și presiuni ridicate sau cu ajutorul adezivilor. Utilizarea finală a hârtiei decorative este în principal în sectorul mobilei, al decorațiunilor interioare sau al construcțiilor. |
|
(201) |
Nu au existat vânzări captive ale produsului care face obiectul investigației pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion făcea parte dintr-un grup mare de societăți care achiziționau hârtie decorativă de la partea lor afiliată și o utilizau pentru fabricarea altor produse din aval. Comisia a analizat tranzacțiile de vânzare către societăți afiliate și documentele aferente și a considerat aceste vânzări efectuate către societăți afiliate drept vânzări pe piața liberă, deoarece aceste vânzări efectuate către entități juridice separate au fost efectuate aproximativ la același preț cu cele către părți independente, iar entitățile respective au avut libertatea de a alege furnizorul. |
|
(202) |
Un producător din Uniune care nu este reclamant a făcut parte, de asemenea, dintr-un grup mai mare de societăți implicate în prelucrarea ulterioară a produsului care face obiectul investigației. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de cooperare din partea acestui producător, Comisia nu a fost în măsură să stabilească condițiile vânzărilor acestuia către părți afiliate. În lipsa unor informații detaliate, Comisia a considerat volumul estimat al vânzărilor în Uniune furnizat de reclamant drept vânzări pe piața liberă în analiza consumului din Uniune și a volumului vânzărilor Uniunii pe piața Uniunii. |
|
(203) |
Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză. |
4.3. Consumul la nivelul Uniunii
|
(204) |
Codurile NC relevante au cuprins, de asemenea, alte tipuri de hârtie specială în afara definiției produsului care face obiectul investigației. Pentru a calcula consumul la nivelul Uniunii, Comisia a comparat statisticile incluzând datele privind importurile ulterioare PI atât la nivel de cod NC de 8 cifre, cât și la nivel de cod adițional TARIC de 10 cifre din baza de date Surveillance. Codurile TARIC au fost disponibile numai după deschiderea investigației și se refereau exclusiv la produsul care face obiectul investigației. Comparația a arătat că, pentru perioada iulie 2024-noiembrie 2024, volumele de hârtie decorativă importate în Uniune la nivelul TARIC au reprezentat aproximativ 30 % din volumele totale importate din China pentru codurile NC corespunzătoare. Cu excepția Chinei, importurile de hârtie decorativă din restul lumii la nivelul TARIC au reprezentat aproximativ 15 % din volumul total al importurilor la nivelul NC. |
|
(205) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza:
|
|
(206) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (tone)
|
||||||||||||||||||||||||||
|
(207) |
Consumul în Uniune a crescut brusc, cu 17 %, între 2020 și 2021. Aceasta s-a datorat în principal creșterii cererii de materiale de construcție de pe piață, determinată de pandemia de COVID-19. Pandemia a condus la restricții de deplasare a persoanelor și a stimulat piața renovărilor locuințelor, ceea ce a dus la creșterea cererii de hârtie decorativă, deoarece aceasta este utilizată în principal în producția de mobilier și de pardoseli laminate. |
|
(208) |
După 2021, consumul la nivelul Uniunii a scăzut brusc cu 17 %, iar în 2023 și în perioada de investigație cu încă 11 %. |
4.4. Importurile originare din țara în cauză
4.4.1. Volumul și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză
|
(209) |
Comisia a stabilit volumul la import pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți care au fost considerați a reprezenta aproape 90 % din volumul importurilor în Uniune. |
|
(210) |
Cota de piață a importurilor din China a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii, în conformitate cu tabelul 2 de mai sus. |
|
(211) |
Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor (tone) și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(212) |
Importurile din China în 2020 au fost limitate la aproximativ 4 600 de tone la începutul perioadei examinate și au avut o cotă de piață de 1 %. Cu toate acestea, în 2021, importurile au crescut exponențial cu 157 %; această tendință ascendentă puternică a continuat în restul perioadei examinate. În cursul întregii perioade examinate, importurile au crescut cu 437 %, ajungând la peste 24 000 de tone. În cursul perioadei examinate, importurile din China au crescut cu 6 puncte procentuale. |
|
(213) |
Cota de piață a urmat aceeași creștere abruptă ca și volumul importurilor din Republica Populară Chineză, crescând cu 521 % în cursul perioadei examinate. În plus, cota de piață a Chinei a crescut cu trei puncte procentuale, de la 4 % la 7 % pe o perioadă de un an, între 2022 și 2023. |
4.5. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor
|
(214) |
Comisia a stabilit prețurile la import pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți care au fost considerați a reprezenta 90 % din importurile în Uniune. |
|
(215) |
Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețuri de import (EUR/tonă)
|
||||||||||||||||||||||||||
|
(216) |
Prețurile importurilor din China au crescut în 2021 și în 2022, urmând o tendință similară cu cea a prețurilor medii de vânzare ale industriei Uniunii indicate în tabelul 8. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade examinate, prețurile importurilor din China au rămas cu mult sub prețurile medii de vânzare din Uniune, care au crescut până la un nivel de 2 220 EUR/tonă în perioada de investigație. |
|
(217) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:
|
|
(218) |
Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 9,3 % și 10,9 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. |
|
(219) |
În plus, Comisia a stabilit existența blocării prețurilor începând din 2022, când industria Uniunii s-a confruntat cu creșterea costului de producție din cauza costurilor mai mari ale materiilor prime și ale energiei. Cu toate acestea, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile suficient de mult pentru a compensa creșterile costului de producție din cauza blocării prețurilor exercitate de importurile din China, care au început în 2022 și au continuat pe parcursul perioadei examinate. |
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
4.6.1. Observații generale
|
(220) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(221) |
Astfel cum se menționează în considerentul 15, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii. |
|
(222) |
Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici, referitori la toți producătorii din Uniune, pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macro furnizat de reclamant, a datelor ajustate de la producătorii-exportatori chinezi cooperanți și a datelor Eurostat ajustate privind importurile din țări terțe ale produsului care face obiectul investigației, astfel cum se explică în considerentul 204 și în notele de subsol 126 și 127. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la producătorii din Uniune incluși în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. |
|
(223) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, magnitudinea marjei de dumping. |
|
(224) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri. |
4.6.2. Indicatorii macroeconomici
4.6.2.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
(225) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(226) |
Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 13 % între 2020 și perioada de investigație, în conformitate cu tendințele volumului vânzărilor, astfel cum se arată în tabelul 8 de mai jos. Creșterea temporară a volumelor de producție în 2021 ar putea fi atribuită creșterii cererii cauzate, astfel cum se explică în considerentul 207, de economia „rămânerii acasă” în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor ca urmare a pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, începând cu 2022, volumele de producție au început să scadă. Scăderea s-a datorat scăderii cererii de hârtie decorativă pe piața Uniunii, care a fost exacerbată și mai mult de nivelurile ridicate ale stocurilor care au fost acumulate de-a lungul lanțului de aprovizionare, astfel cum se explică în considerentele 245 și 246. În plus, în urma creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, care au vizat în principal hârtia decorativă de uz comercial (cum ar fi nuanțele de alb, culorile deschise și nuanțele de maro), pentru a menține cota de piață, mai mulți producători din Uniune au trebuit să își concentreze producția pe culorile cele mai solicitate, ceea ce a condus la perioade mai îndelungate și mai frecvente de pregătire și de întreținere a mașinilor de fabricare a hârtiei, ceea ce a determinat perioade mai lungi de întrerupere a producției. |
|
(227) |
Capacitatea totală a Uniunii a fluctuat pe parcursul perioadei examinate. În cursul anului 2021, capacitatea de producție declarată a crescut din cauza perioadelor mai lungi dintre operațiunile programate pentru întreținerea planificată a mașinilor de fabricare a hârtiei decorative. Începând din 2022, capacitatea a început să scadă. Acest lucru s-a datorat în principal încetării activității de producție a hârtiei decorative la sfârșitul anului 2022 a unui producător din Uniune și insolvenței unui alt producător din Uniune începând cu sfârșitul anului 2023. |
|
(228) |
Creșterea gradului de utilizare a capacității observată în 2021 a fost determinată de creșterea volumelor nete de producție ca urmare a creșterii cererii de hârtie decorativă de pe piață în timpul pandemiei de COVID-19. Volumele de producție și gradul de utilizare a capacității de producție în 2022, 2023 și în perioada de investigație au fost cu mult sub nivelurile anterioare anului 2022, ceea ce a fost o consecință a scăderii generale a cererii de hârtie decorativă de pe piață și a intensificării concurenței din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping. |
4.6.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(229) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(230) |
Volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut în 2021 cu 13 puncte procentuale în comparație cu 2020, în principal din cauza creșterii menționate mai sus a cererii determinată de măsurile de limitare a deplasării persoanelor impuse de pandemia de COVID-19 (a se vedea considerentul 207). Astfel cum s-a explicat mai sus, cererea de hârtie decorativă a început să scadă în 2022, după cererea ridicată din 2021. Întrucât importurile din China au început să crească atât în termeni absoluți, cât și în privința cotei de piață, începând cu a doua jumătate a anului 2021, această creștere a dus la o scădere semnificativă a volumului vânzărilor în Uniune. |
|
(231) |
Cota de piață a scăzut de la 93 % la 90 % în cursul perioadei examinate. Scăderea suplimentară până la 88 % din 2022 poate fi atribuită unei creșteri a cotei de piață a țărilor terțe, care a scăzut în 2023 și în perioada de investigație. |
4.6.2.3. Creșterea economică
|
(232) |
Astfel cum s-a explicat mai sus, din cauza creșterii bruște a activităților de renovare a locuințelor determinate de măsurile de limitare a deplasării persoanelor în timpul pandemiei de COVID-19, industria Uniunii a fost în măsură să profite de pe urma cererii ridicate și a prețului de vânzare peste costul de producție, ceea ce a condus la situația în care 2021 a fost singurul an profitabil al perioadei examinate. Cu toate acestea, această situație s-a inversat începând din 2022, când industria Uniunii s-a confruntat cu o scădere a cererii, combinată cu concurența din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, ceea ce a condus la stabilirea prețurilor la un cost inferior costului de producție, astfel cum se arată în tabelul 8 de mai jos. |
4.6.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(233) |
Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(234) |
După o ușoară creștere cu 2 % a numărului de angajați în 2021, industria Uniunii și-a redus forța de muncă din 2021 până în perioada de investigație, întrucât volumul producției și al vânzărilor sale a scăzut. În plus, unii producători din Uniune incluși în eșantion au trebuit să recurgă la reducerea timpului de muncă în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 și pentru perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2022 și perioada de investigație, din cauza lipsei de comenzi și, în consecință, a opririlor frecvente ale mașinilor. Cu toate acestea, această situație nu s-a reflectat în numărul total de angajați, deoarece angajații afectați erau încă angajați ai întreprinderilor și păstrați pe statele lor de plată. |
|
(235) |
Productivitatea a evoluat în funcție de evoluția volumului de producție. Productivitatea a scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate, cu o creștere temporară în 2021, datorită creșterii producției și a vânzărilor industriei Uniunii ca urmare a condițiilor deosebit de favorabile menționate mai sus din anul respectiv. Modificarea gamei de produse și prelungirea ulterioară a perioadelor de întreținere și de redemarare a mașinilor, astfel cum s-a explicat în considerentul 225, au redus și mai mult productivitatea per ENI începând cu 2022. |
4.6.2.5. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare
|
(236) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză. |
|
(237) |
Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare. |
4.6.3. Indicatorii microeconomici
4.6.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile
|
(238) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Prețurile de vânzare din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(239) |
În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare au urmat o curbă în formă de clopot, atingând un nivel maxim în 2022 și scăzând în 2023 și în cursul perioadei de investigație. Prețul de vânzare unitar a urmat aceeași tendință ca și costul de producție. În 2020, industria Uniunii a început să se afle într-o poziție economică nefavorabilă din cauza reducerii temporare a producției și a numărului de mașini în funcțiune și nu a putut menține prețul de vânzare unitar mediu peste costul de producție. După a doua jumătate a anului, cererea s-a redresat, întrucât economia „rămânerii acasă” determinată de pandemie, a motivat cetățenii să investească venitul disponibil în renovările locuințelor. 2021 a fost singurul an în care industria Uniunii a fost în măsură să își crească prețurile peste costul de producție. Această tendință a fost inversată rapid în anii următori, când industria Uniunii nu a mai fost în măsură să mențină prețurile de vânzare peste costul de producție. |
|
(240) |
Costul de producție a fost determinat în principal de costurile materiilor prime și ale energiei. Mai precis, tendința costului de producție a urmat îndeaproape tendința prețurilor pentru cele două materii prime principale, dioxidul de titan („TiO2”) și pastele din lemn. În plus, în 2022, agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat o creștere semnificativă a costurilor energiei, care a continuat pe parcursul anului 2023 și al perioadei de investigație. |
|
(241) |
În plus, astfel cum se arată în tabelul 4, prețurile din China în cursul perioadei examinate au fost în mod constant mai mici în comparație cu costul de producție al industriei Uniunii, cu o diferență de preț cuprinsă între 9 % în timpul vârfului din 2021 și aproximativ 25 % pentru restul perioadei examinate, inclusiv perioada de investigație. Prin urmare, în cea mai mare parte a perioadei examinate, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile suficient de mult pentru a-și acoperi costurile de producție, indicând faptul că importurile care fac obiectul unui dumping din China au blocat prețurile industriei Uniunii. |
4.6.3.2. Costurile cu forța de muncă
|
(242) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||||||||
|
(243) |
Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 7 % în perioada examinată. |
4.6.3.3. Stocurile
|
(244) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(245) |
Nivelul stocurilor în termeni absoluți și ca procent din producție a crescut cu 53 % și, respectiv, cu 70 %. În 2021, vârful cererii din partea consumatorilor și al producției, împreună cu creșterea cererii de-a lungul lanțului de aprovizionare, au declanșat un efect de bici. Aceasta a dus la acumularea de stocuri în depozitele producătorilor din Uniune și ale clienților acestora, unii raportând întârzieri în ceea ce privește utilizarea cantităților produse, care au durat întreaga perioadă ulterioară. |
|
(246) |
Activitatea de fabricare a hârtiei decorative se bazează în principal pe comenzi și pe regimul de stocuri la dispoziția clientului. În plus, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a pus în aplicare un sistem caracterizat printr-o combinație de stocuri fabricate la comandă și stocuri expres, puse la dispoziție pentru comenzi de ultim moment ale celor mai vândute tipuri de hârtie decorativă. Stocurile combinate, împreună cu scăderea cererii și a cantității producției au condus la creșterea stocurilor finale în cursul perioadei examinate, ceea ce a determinat, de asemenea, o creștere a stocurilor finale ca procent din producție. |
|
(247) |
Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea tipurilor de produse ale produsului similar au fost fabricate de industria Uniunii pe baza comenzilor specifice ale utilizatorilor, nivelul stocurilor nu a fost considerat un indicator de prejudiciu semnificativ pentru această industrie. |
4.6.3.4. Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital
|
(248) |
Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(249) |
Comisia a stabilit profitabilitatea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. |
|
(250) |
În anii anteriori perioadei examinate, din 2014 până în 2019, industria Uniunii a înregistrat profit (a se vedea considerentul 281). Cu toate acestea, la începutul perioadei examinate, rezultatele industriei Uniunii au fost negative din cauza încetinirii creșterii economice din 2020 cauzată de pandemia de COVID-19 și a scăderii ulterioare a cererii în prima jumătate a anului respectiv. Această micșorare a pieței a dus la o scădere a vânzărilor și la creșterea costurilor, în principal din cauza opririlor frecvente ale funcționării mașinilor și a reducerii timpului de lucru în cazul mai multor producători din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 234. În 2021, profitabilitatea a înregistrat un vârf din cauza expansiunii renovărilor locuințelor în urma pandemiei de COVID-19 și a început să se deterioreze în 2022, atingând niveluri negative de profitabilitate în 2023 și în perioada de investigație. Astfel cum s-a arătat deja în tabelul 11 de mai sus, industria Uniunii a fost în măsură să își mențină prețurile peste costul de producție doar în 2021. |
|
(251) |
Dezechilibrul dintre costul de producție și prețurile scăzute s-a tradus prin erodarea profitabilității începând cu 2022. |
|
(252) |
Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a fluctuat în cursul perioadei examinate, înregistrând o creștere bruscă în 2021 din cauza circumstanțelor favorabile pentru industria hârtiei decorative create de efectele măsurilor de limitare a deplasării persoanelor. Fluxul de lichidități din 2022 a revenit la aceleași niveluri ca cele din 2020, înainte de a înregistra o scădere bruscă în 2023. Din cauza diferențelor de perioadă existente între anii anteriori perioadei de investigație și perioada de investigație, în care calculul variațiilor stocurilor nu a putut fi considerat ca oferind o imagine fiabilă a pozițiilor reale ale fluxurilor de lichidități ale uneia dintre societățile din UE incluse în eșantion. Prin urmare, redresarea demonstrată în cursul perioadei de investigație poate fi considerată ca fiind majorată artificial. În orice caz, chiar și atunci când fluxul de lichidități pentru perioada de investigație este luat în considerare în totalitate, industria Uniunii a înregistrat în continuare o scădere de 37 % în cursul perioadei examinate. |
|
(253) |
Investițiile au scăzut cu -8 % în 2021, au crescut cu +42 % în 2022, înainte de a scădea brusc cu -59 % și -21 % în 2023 și, respectiv, în perioada de investigație. Creșterea din 2022 poate fi atribuită mai multor investiții realizate în urma cererii ridicate de pe piață și a marjelor de profit din 2021. |
|
(254) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În pofida unui randament negativ al investițiilor înregistrat în 2020, acesta a crescut de peste patru ori în 2021, înainte de a scădea din nou în 2022 și 2023. În cursul perioadei de investigație, randamentul investițiilor a atins 6,5 %, ceea ce reprezintă o creștere de 94 % în comparație cu 2020. De asemenea, trebuie reamintit faptul că randamentul investițiilor se calculează pe baza profitabilității globale a produsului care face obiectul investigației, incluzând astfel și vânzările pe piețele de export. Astfel cum se explică în considerentul 239, în timp ce prețurile de pe piața Uniunii au fost, în general, stabilite sub costul de producție (cu excepția anului 2021), prețurile de pe piața de export au fost, în general, mai mari decât costul de producție, astfel cum se va arăta în tabelul 13. În timp ce randamentul investițiilor aproape s-a dublat între 2020 și perioada de investigație, alți indicatori, cum ar fi investițiile și fluxul de lichidități, au prezentat în continuare o tendință negativă pentru perioada examinată. |
|
(255) |
Prin urmare, s-a considerat că capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capital a fost afectată de erodarea profitabilității, precum și a fluxului de lichidități înregistrat în cursul perioadei examinate. |
4.7. Concluzie privind prejudiciul
|
(256) |
Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate. Deși situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit temporar în 2021, indicatorii de prejudiciu, cum ar fi volumul producției, volumul vânzărilor pe piața Uniunii și profitabilitatea au scăzut în 2022 și apoi au continuat să scadă în perioada de investigație. |
|
(257) |
Volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 16 % între 2020 și perioada investigației. Această scădere a fost mai semnificativă decât cea a consumului la nivelul Uniunii, care a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. În special, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a înregistrat o scădere mai accentuată în 2022 (9 %) și în perioada care acoperă 2023 și perioada de investigație (16 %), în comparație cu scăderea consumului (3 % în 2022 și 14 % în 2023 și în perioada de investigație). |
|
(258) |
Cu toate că, în 2020, industria Uniunii a pornit de la o poziție economică nefavorabilă cauzată de opririle frecvente ale funcționării mașinilor și de reducerea timpului de lucru pentru mai mulți producători din industria Uniunii din pricina scăderii vertiginoase a cererii la începutul pandemiei de COVID-19 (considerentul 250), în 2021, industria Uniunii a fost în măsură să își îmbunătățească situația economică datorită creșterii cererii de hârtie decorativă de pe piață la începutul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, această tendință pozitivă a fost inversată până în 2022 și până în perioada ulterioară, când producătorii din Uniune s-au confruntat nu numai cu o scădere a cererii, ci și cu o concurență sporită din partea volumelor de importuri chineze care fac obiectul unui dumping, aflate în creștere rapidă. |
|
(259) |
În plus, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 219, începând din 2022, industria Uniunii s-a confruntat cu creșteri ale costului de producție determinate în principal de costurile mai ridicate ale materiilor prime și ale energiei. Cu toate acestea, industria Uniunii nu și-a putut majora suficient prețurile de vânzare pentru a compensa aceste creșteri semnificative ale costurilor din cauza blocării prețurilor exercitată de importurile din China. Diferența dintre costul de producție și prețurile de vânzare în Uniune a fost de aproximativ 4 % în cursul anului 2023 și al perioadei de investigație, ceea ce a dus la o scădere bruscă a profitabilității în comparație cu 2021. |
|
(260) |
În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(261) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori sunt: efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, importurile din țări terțe, efectele scăderii consumului pe piața Uniunii, precum și performanța la export a industriei Uniunii. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(262) |
Astfel cum se arată în tabelul 3, importurile din China au crescut constant în cursul perioadei examinate, de la o cotă de piață de 1 % în 2020 până la 7 % în perioada de investigație. În plus, volumul importurilor din China aproape s-a dublat în intervalul de un an, între 2022 și 2023. Prețurile vămuite din China au rămas sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, chiar și în 2021, când cererea de pe piața de hârtie decorativă din Uniune a crescut semnificativ. În plus, cota de piață a Chinei a urmat o tendință ascendentă abruptă, crescând cu 521 % în cursul perioadei examinate (considerentul 213), de la 1 % până la 7 %. |
|
(263) |
Comisia a constatat, de asemenea, că prețurile importurilor din China au fost în mod constant mai mici decât costul de producție al industriei Uniunii, exercitând blocarea prețurilor în cursul perioadei examinate. Întrucât cererea din 2022 a scăzut, iar industria Uniunii a început să se confrunte cu o concurență sporită și în creștere rapidă din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii nu a fost în măsură să își stabilească prețurile peste costul de producție. |
|
(264) |
Importurile din China care au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii au exercitat o blocare a prețurilor asupra prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii. |
|
(265) |
În plus, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 218, Comisia a stabilit o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 9,3 % și 10,9 % pentru importurile de la producătorii-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii în perioada de investigație, care coincide în timp cu deteriorarea din ce în ce mai accentuată a situației industriei Uniunii. |
|
(266) |
Analiza indicatorilor de prejudiciu arată că situația economică a industriei Uniunii s-a înrăutățit mai ales în a doua jumătate a perioadei examinate, iar această evoluție a coincis cu o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză, despre care s-a constatat că au subcotat prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație. În orice caz, aceste importuri au cauzat o blocare semnificativă a prețurilor pe parcursul perioadei examinate, deoarece industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterea costului de producție și chiar a trebuit să scadă prețurile sub costul de producție în perioada de investigație. |
|
(267) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și importurile care au făcut obiectul unui dumping din China, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. Acest prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor. |
5.2. Efectele altor factori
|
(268) |
Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți sunt capabili, separat sau împreună, să atenueze legătura de cauzalitate creată între importurile care fac obiectul unui dumping, având efectul ca această legătură să nu mai fie reală și substanțială. |
5.2.1. Scăderea consumului
|
(269) |
În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut brusc în 2021 datorită condițiilor de piață favorabile din sectoarele construcțiilor și renovărilor, create de pandemia de COVID-19. În urma relaxării măsurilor legate de COVID-19 în 2022, cererea de hârtie decorativă a scăzut în consecință. Această tendință descendentă a început în 2022 și a durat pe parcursul anului 2023 și al perioadei de investigație. |
|
(270) |
Cu toate acestea, scăderea cererii nu poate rupe legătura de cauzalitate dintre afluxul de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul suferit de industria Uniunii, întrucât volumul vânzărilor industriei din UE pe piața UE a înregistrat o scădere mai accentuată în 2022 (9 %) și în perioada care cuprinde anul 2023 și perioada de investigație (16 %), în comparație cu scăderea consumului (3 % în 2022 și 14 % în 2023 și în perioada de investigație). În plus, astfel cum s-a subliniat deja în tabelul 3, exportatorii chinezi au fost în măsură să își crească brusc exporturile către UE în cursul perioadei examinate și aproape să își dubleze cota de piață într-un singur an (din 2022 până în 2023); prin urmare, tendințele consumului trebuie văzute nu numai în contextul unei scăderi stabilite a cererii pe piața Uniunii, ci și ținând seama de tendința importurilor din China, prin care o creștere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping a afectat negativ volumul vânzărilor industriei Uniunii. |
5.2.2. Importurile din țări terțe
|
(271) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Importuri din țări terțe
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(272) |
Astfel cum se explică în considerentele 204-205, din cauza includerii la codurile NC relevante a unor produse diferite care nu sunt produsul care face obiectul investigației și în absența unor surse de informații mai exacte, Comisia a trebuit să aplice un raport importurilor menționate în statisticile Eurostat, pe baza diferenței dintre importurile efective ale produsului care face obiectul investigației după deschiderea investigației, astfel cum au fost înregistrate la codurile adiționale TARIC cu 10 cifre respective, și importurile totale ale Uniunii încadrate la codurile NC corespunzătoare. Prin urmare, cifrele din țările terțe sunt furnizate în principal ca o indicație a tendințelor pieței în ceea ce privește volumul și cota de piață și nu în scopul definirii prețurilor de import ale produsului care face obiectul investigației. |
|
(273) |
Comisia a constatat că, dintre toate țările care exportă hârtie decorativă în Uniune, numai Regatul Unit deținea o cotă de piață de peste 1 %. Cu toate acestea, pe baza informațiilor de piață obținute de Comisie în cadrul investigației antidumping și de reclamanți, nu existau producători cunoscuți de hârtie decorativă în Regatul Unit. |
|
(274) |
O creștere a cotei de piață a țărilor terțe a fost înregistrată abia în 2021, o perioadă marcată de o cerere ridicată și de marje de profit ridicate și în 2022, când a persistat o anumită cerere reziduală a pieței din anul precedent. Până în 2023 și în cursul perioadei de investigație, cota de piață a scăzut cu 6 puncte procentuale. În orice caz, cota de piață globală a Regatului Unit în UE a rămas destul de stabilă în cursul perioadei examinate (aproximativ 1-2 %), în timp ce cota de piață a altor țări terțe a scăzut de la 5 % la 1 %. Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că importurile originare din alte țări nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.2.3. Performanța la export a industriei Uniunii
|
(275) |
Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(276) |
În perioada examinată, industria Uniunii și-a redus volumul exporturilor cu 29 %, urmând aceeași tendință ca vânzările pe piața Uniunii. Volumele exporturilor au atins un nivel maxim în 2021, deoarece măsurile de limitare a deplasării persoanelor impuse la nivel mondial în contextul pandemiei de COVID-19 au declanșat o creștere a cererii de hârtie decorative la nivel mondial. Anii următori au fost marcați de o scădere constantă a volumului exporturilor. |
|
(277) |
Prețurile medii de export au crescut, în cursul perioadei examinate, cu 45 %. Prețurile de export au urmat aceeași tendință ca prețurile de vânzare din Uniune; cu toate acestea, prețurile de export au fost stabilite peste costul mediu de producție, cu excepția anului 2020. Acest lucru a ajutat, de asemenea, industria Uniunii să recupereze o parte din pierderile de pe piața UE. |
|
(278) |
În timp ce industria Uniunii a fost în măsură să perceapă prețuri mai mari pentru vânzările sale la export, volumele sale de export deja limitate au scăzut în continuare cu 29 % în cursul perioadei examinate. Întrucât volumele exporturilor au fost limitate și încă profitabile, tendința vânzărilor la export nu a atenuat legătura de cauzalitate. |
5.2.4. Motivele situației prejudiciabile din 2020
|
(279) |
În 2020, piața Uniunii a înregistrat o scădere a cererii, determinată de climatul de incertitudine al pieței de la începutul pandemiei de COVID-19. Aceasta a dus la reduceri temporare ale producției și ale numărului de mașini aflate în funcțiune. În consecință, industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină prețurile de vânzare peste costurile de producție și a înregistrat pierderi în această perioadă (considerentul 239). Cu toate acestea, cererea de pe piață a început să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului, atingând un nivel maxim în 2021 datorită creșterii bruște a renovărilor locuințelor (considerentul 250). Astfel cum s-a arătat deja în tabelul 11, 2021 a fost singurul an pentru care industria Uniunii a fost în măsură să își mențină prețurile peste costul de producție, întrucât situația economică a Uniunii s-a deteriorat în 2022 și în anii următori, inclusiv în perioada de investigație. |
|
(280) |
Deși, la începutul perioadei examinate, importurile din China în Uniune au fost neglijabile în ceea ce privește volumul și cota de piață, iar industria Uniunii s-a confruntat totuși cu o încetinire a creșterii economice, trebuie să se considere că micșorarea pieței și eroziunea profitabilității cu care s-a confruntat în 2020 au fost determinate de climatul de incertitudine de la începutul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, toate aceste motive nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul suferit în cursul perioadei de investigație. |
|
(281) |
De fapt, analiza evoluției profitabilității în Uniune pentru vânzările către persoane neafiliate a arătat că, în anii anteriori anului 2020, industria Uniunii se afla într-o situație financiară în general pozitivă, cu marje de profit ponderate cuprinse între 2,3 % și 6,5 % în perioada 2014-2019, când importurile chineze de hârtie decorativă în Uniune erau neglijabile sau inexistente. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(282) |
Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 250, scăderea cererii afecta deja în mod negativ industria Uniunii. Afluxul rapid de importuri din China care fac obiectul unui dumping, a căror cotă de piață s-a dublat între 2022 și 2023, a forțat industria Uniunii să își stabilească prețurile de vânzare în Uniune sub costul de producție pentru a rămâne competitivă în raport cu prețurile din China și să își mențină prezența pe piață. |
|
(283) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, s-a stabilit o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care au făcut obiectul unui dumping din China, care nu a fost atenuată de factorii menționați mai sus. |
|
(284) |
După deschiderea investigației, CNFPIA a susținut că prejudiciul a fost cauzat de importurile din alte țări și de eficiența producției reclamanților. În sprijinul afirmației sale, CNFPIA a utilizat date de la Eurostat pentru a demonstra că prețul de import din China este mai mare decât cel din alte țări și că prețul de import din alte țări este, de asemenea, mai mic decât prețul de import al UE din partea statelor membre ale UE. |
|
(285) |
Comisia a considerat că, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 267 și în secțiunea 4.3, codurile NC raportate la deschiderea investigației includ un coș de diferite produse în afara produsului în cauză. Deși prețurile medii raportate în tabelul 12 sunt mai mici decât prețurile chineze, cifrele din țările terțe sunt furnizate în principal ca o indicație a tendințelor pieței în ceea ce privește volumul și cota de piață și nu în scopul definirii prețurilor de import ale produsului care face obiectul investigației. În orice caz, chiar dacă prețurile raportate în tabelul 12 ar fi prețurile reale de import, aceste importuri nu ar cauza prejudicii, având în vedere volumele și cota de piață scăzute. În special, cota de piață a importurilor din Regatul Unit a fost destul de limitată, situându-se la 2 %, în timp ce volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut drastic în 2023. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
|
(286) |
În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu (a se vedea considerentul 296 de mai jos). |
6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
|
(287) |
Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază. |
|
(288) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C&D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %. |
|
(289) |
Reclamantul a susținut că, pe baza performanței anterioare a industriei Uniunii, în condiții normale de piață, ar trebui luat în considerare un profit rezonabil de 10 %. Acest nivel al profitului indicativ nu a fost însă evidențiat și nici susținut de constatările investigației. |
|
(290) |
Informațiile referitoare la stabilirea profitului normal au fost incluse suplimentar în chestionarul trimis producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Printre acestea s-a numărat și profitabilitatea produsului similar pentru cei 10 ani care au precedat perioada de investigație. |
|
(291) |
Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care acoperă costurile totale în condiții normale de concurență, pe baza unei medii ponderate a marjelor de profit realizate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion în 2014, un an profitabil marcat de o perioadă economică favorabilă în sectorul construcțiilor și înainte de sosirea importurilor din China care fac obiectul unui dumping în 2020. Această marjă de profit a fost stabilită la 6,5 %. |
|
(292) |
Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații pe baza planurilor de investiții și a refuzat și a amânat proiectele, demonstrând că aceste investiții au fost cu adevărat planificate. Într-adevăr, afirmațiile industriei UE s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria UE și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost stabilită între 0,5 % și 1,3 % pentru fiecare dintre societățile incluse în eșantion. |
|
(293) |
Aceste procente au fost adăugate la profitul de bază de 6,5 % menționat în considerentul 287, ceea ce a condus la profituri țintă cuprinse între 7,0 % și 7,8 %, în funcție de circumstanțele fiecărei societăți. |
|
(294) |
Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de 2 361 EUR/tonă al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 291) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip. |
|
(295) |
Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(296) |
Marja de subcotare a prețurilor indicative pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din RPC” este definită în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea considerentul 192).
|
6.2. Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii
|
(297) |
Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul. |
6.3. Distorsiuni legate de materiile prime
|
(298) |
În cadrul plângerii, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni legate de materiile prime, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, în RPC în privința produsului în cauză. Conform elementelor de probă din plângere, dioxidul de titan și pastele din lemn, fiecare reprezentând peste 17 % din costul de producție al produsului în cauză, fac obiectul cerințelor de acordare a licențelor de export în RPC. |
|
(299) |
Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusele distorsiuni. |
|
(300) |
Comisia a identificat mai întâi principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului în cauză de către fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Au fost considerate materii prime principale acele materii prime care ar putea reprezenta cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. Comisia a stabilit că atât dioxidul de titan, cât și pastele din lemn au reprezentat cel puțin 17 % din costul de producție al produsului în cauză. În scopul acestui calcul, a fost utilizat un preț nedistorsionat al materiei prime, astfel cum a fost stabilit în Thailanda. Cu toate acestea, investigația a stabilit că pastele din lemn nu au provenit de pe piața internă, ci au fost importate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, astfel încât nu a fost necesar să se examineze în continuare această materie primă. |
|
(301) |
Comisia a examinat apoi dacă prețul dioxidului de titan a fost distorsionat de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază: sisteme tarifare duale, taxe la export, suprataxe la export, contingente la export, interdicții la export, drepturi fiscale aplicate exporturilor, cerințe de obținere a unei autorizații, prețuri minime de export, reducerea sau anularea rambursării taxei pe valoarea adăugată (TVA), restricții privind punctele de vămuire accesibile exportatorilor, liste cu exportatori agreați, obligații legate de piața internă, drepturi exclusive de exploatare minieră. În acest scop, Comisia a utilizat o listă a mărfurilor care fac obiectul licențelor de export, gestionată de GC (Ministerul Comerțului și departamentele sale locale competente). Listele din 2023 și 2024 au precizat că dioxidul de titan (TiO2) și alte produse legate de titan fac obiectul cerințelor de acordare a licențelor de export. |
|
(302) |
Ulterior, Comisia a comparat prețul dioxidului de titan cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. S-a constatat că prețul unitar al dioxidului de titan din RPC, astfel cum a fost raportat de producătorii-exportatori incluși în eșantion, a fost aproape jumătate din prețul unitar din țările reprezentative, inclusiv Thailanda, care a fost considerată o țară reprezentativă adecvată. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de prețurile de import raportate ale dioxidului de titan ale unuia dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, care se aprovizionau cu aproximativ 10 % din dioxidul de titan în afara RPC. |
|
(303) |
Comisia a concluzionat că dioxidul de titan face obiectul unei distorsiuni în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. |
7. INTERESUL UNIUNII
7.1. Interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază
|
(304) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta investigație, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune. Pentru a efectua această evaluare, Comisia a analizat întrebările specifice din chestionarele transmise de utilizatorii cooperanți, a organizat vizite de verificare la LamiGraf și Interprint, precum și audieri cu ambii utilizatori (considerentul 6). |
7.1.1.1. Capacități neutilizate în țara exportatoare
|
(305) |
Pe baza informațiilor furnizate de reclamanți (129), capacitatea de producție de hârtie decorativă neutilizată din China a fost estimată în 2022 la aproximativ [600 000-650 000] de tone. În conformitate cu aceste informații, Comisia a stabilit că, în cursul PI, cei doi producători-exportatori din China incluși în eșantion aveau capacități de producție de [550 000-600 000] de tone și capacități neutilizate de [40 000-60 000] de tone. În schimb, piața Uniunii între 2022 și perioada de investigație a avut o dimensiune de [370 000-420 000] de tone. Prin urmare, capacitățile neutilizate din China sunt, în termeni relativi, considerabile. |
|
(306) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o capacitate neutilizată semnificativă în China și că, dacă ar fi utilizată, această capacitate ar avea potențialul de a crește oferta mondială pentru produsul care face obiectul investigației, de a reduce prețurile și, în consecință, de a submina eficacitatea măsurii, dacă nu este stabilită la nivelul dumpingului. |
7.1.1.2. Concurența pentru materiile prime
|
(307) |
În ceea ce privește concurența pentru materiile prime, Comisia a stabilit că TiO2, care reprezintă peste 17 % din costurile de producție nedistorsionate, face obiectul cerințelor de acordare a licențelor de export și că prețul unitar al acestei materii prime în China, astfel cum a fost raportat de producătorii-exportatori incluși în eșantion, a fost doar aproximativ jumătate din prețul unitar practicat în toate țările reprezentative posibile care au fost luate în considerare în prima notă privind factorii de producție, mai precis Brazilia, Indonezia, Malaysia, Thailanda și Turcia. Astfel cum se menționează în secțiunea 6.3 de mai sus, piața chineză a materiei prime TiO2 a fost considerată a fi distorsionată. |
|
(308) |
Cerințele de acordare a licențelor de export pentru TiO2 în China obligă societățile exportatoare să primească o aprobare prealabilă din partea guvernului sub formă de licențe sau permise pentru exportul produsului. |
|
(309) |
Astfel de proceduri nu numai că oferă autorităților publice controlul asupra exportatorilor și asupra cantităților de mărfuri exportate, ci pot, de asemenea, să crească costurile de tranzacție sau să împiedice exportatorii să reacționeze rapid la oportunitățile de vânzare în străinătate din cauza timpului îndelungat de prelucrare. |
|
(310) |
Prin creșterea artificială a nivelului aprovizionării cu materii prime, GC exercită o presiune descendentă asupra prețurilor TiO2 de pe piața internă. Acest lucru creează un dezavantaj comparativ pentru industria Uniunii față de producătorii-exportatori din China. |
7.1.1.3. Efectul asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune
|
(311) |
Astfel cum se explică în considerentul 27, principala utilizare a hârtiei decorative este în industria mobilei, a decorațiunilor interioare și a construcțiilor și renovării ca laminat pe un material de suport. Principalii utilizatori din aval sunt tipografiile, liniile de impregnare și laminoarele. Tipografiile imprimă un anumit model pe hârtie decorativă (de exemplu, imitație de lemn, de marmură, aspect granulat); de regulă, liniile de impregnare îmbibă hârtia decorativă cu rășină sintetică, cum ar fi rășina melaminică sau ureică, în timp ce laminatoarele laminează hârtie decorativă pe panouri pe bază de lemn, cum ar fi panouri fibrolemnoase cu densitate medie sau plăci aglomerate, prin utilizarea unor temperaturi și presiuni ridicate sau cu ajutorul adezivilor. |
|
(312) |
Niciun importator și comerciant neafiliat nu s-a manifestat în cadrul prezentei investigații. Două societăți s-au manifestat inițial ca importatori neafiliați, dar ambele au fost considerate utilizatori, având în vedere gradul de prelucrare a hârtiei decorative în procesele lor de producție respective. |
|
(313) |
În total, patru utilizatori au participat la prezenta investigație, opunându-se instituirii de taxe. Dintre aceștia, doi au trimis răspunsuri la chestionar. Ceilalți au prezentat observații. |
|
(314) |
Ambii utilizatori cooperanți au susținut că, în cazul în care s-ar institui taxe antidumping asupra importurilor din China, utilizatorii de pe piața Uniunii s-ar putea confrunta cu costuri mai mari, care s-ar repercuta și asupra consumatorilor finali. Ambii utilizatori au subliniat, de asemenea, că, în cazul în care s-ar institui taxe, piața turcă ar deveni mai competitivă, determinând tipografiile și liniile de impregnare independente să își mute producția în afara Uniunii. |
|
(315) |
Un utilizator a susținut, de asemenea, că, în cazul în care se instituie taxe antidumping ridicate, importurile chineze de hârtie decorativă în Uniune vor înceta, iar UE ar rămâne singurul furnizor viabil datorită barierelor ridicate la intrarea pe piață a noilor actori din sectorul hârtiei decorative, și anume a investițiilor mari în proiecte de tip greenfield, a barierelor de mediu, deoarece producătorii de hârtie decorativă au nevoie în mod obișnuit de acces la o sursă de apă, precum și a barierelor în calea know-how-ului și a calității. Această combinație ar determina producătorii din Uniune să crească prețurile ca urmare a lipsei concurenței. |
|
(316) |
În primul rând, Comisia a analizat profitabilitatea ambilor utilizatori cooperanți și a considerat că aceștia se află într-o situație economică dificilă. Cu toate acestea, chiar dacă utilizatorii s-ar confrunta cu o creștere a costului de aprovizionare cu hârtie decorativă din China, diferența dintre marja de dumping și marja de prejudiciu (aproximativ 8 puncte procentuale, în medie) nu este suficientă pentru ca o taxă stabilită la nivelul mai scăzut al marjei de prejudiciu să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației lor economice. În plus, întrucât nu a existat nicio cooperare din partea altor utilizatori, este posibil ca situația celor doi utilizatori să nu fie reprezentativă pentru alți utilizatori care sunt activi pe alte segmente de piață, cum ar fi liniile de impregnare și laminoarele. De fapt, Comisia a reamintit că nicio societate care deține linii de impregnare sau laminator nu s-a manifestat în cadrul prezentei investigații. |
|
(317) |
În al doilea rând, deși posibilitatea aprovizionării cu hârtie decorativă din alte țări terțe este limitată, industria Uniunii nu funcționa încă la capacitate maximă și ar fi fost în măsură să satisfacă cererea viitoare de pe piață, precum și creșterile viitoare ale cererii, având în vedere, de asemenea, investițiile nerealizate după PI de către producătorii din Uniune în capacități de producție suplimentare. |
|
(318) |
În special, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a raportat o pierdere de investiții în instalarea unei mașini pentru fabricarea hârtiei preimpregnate. Acest lucru nu numai că ar adăuga capacitate suplimentară, ci ar diversifica și sursele de hârtie decorativă preimpregnată și ar spori concurența pe piața Uniunii. Acest aspect este important, întrucât unul dintre utilizatori, Interprint, a susținut în cursul audierii sale că acest tip special de hârtie decorativă este produs de doar două societăți din întreaga lume. |
|
(319) |
Instituirea de taxe ar permite astfel industriei Uniunii să investească în capacitatea de extindere și în diversificarea gamei sale de produse, oferind astfel mai multe opțiuni de diversificare și utilizatorilor. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping sunt instituite la nivelul marjelor de dumping, impactul asupra importatorilor neafiliați și a comercianților ar fi limitat, și nu în măsura în care ar depăși beneficiile pentru industria Uniunii, care are nevoie de acest nivel de protecție având în vedere prejudiciul stabilit ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și ținând seama de distorsiunile menționate mai sus privind materiile prime. |
7.1.1.4. Alți factori
|
(320) |
LamiGraf a susținut că diferențele în ceea ce privește costurile materiilor prime dintre China și UE sunt influențate de diverși factori care ar trebui luați în considerare pentru evaluarea nivelului măsurilor și că neaplicarea regulii taxei celei mai mici solicitată de reclamanți ar restricționa oferta concurențială de hârtie decorativă în Uniune. Grupul Kastamonu a susținut că instituirea oricăror măsuri antidumping asupra importurilor de hârtie decorativă din China ar limita disponibilitatea unei aprovizionări adecvate cu hârtie decorativă pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor din UE. |
|
(321) |
Comisia a reamintit că prejudiciul stabilit cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China și ținând seama de distorsiunile privind materiile prime de mai sus justifică instituirea de măsuri. Contrar afirmației LamiGraf, oferta competitivă ar fi restricționată în absența măsurilor, deoarece industria Uniunii nu ar mai fi în măsură să satisfacă cererea industriei utilizatoare, ceea ce necesită o situație economică viabilă a industriei Uniunii care nu poate fi obținută în cazul în care condițiile de concurență echitabile nu ar fi restabilite. |
7.1.2. Concluzie privind interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază
|
(322) |
În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente care au stat la baza prezentei investigații, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Având în vedere analiza prezentată mai sus, Comisia a concluzionat că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, este în interesul Uniunii să stabilească nivelul taxelor provizorii pe baza nivelului dumpingului, sub rezerva considerațiilor suplimentare în contextul articolului 21 prevăzute în secțiunea 7.2 de mai jos. |
7.2. Interesul Uniunii în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază
7.2.1. Interesul industriei Uniunii
|
(323) |
Se reamintește faptul că industria Uniunii este formată din șapte producători, având peste 2 000 de angajați în cursul perioadei de investigație. |
|
(324) |
În pofida faptului că industria Uniunii s-a confruntat în 2020 cu o încetinire a creșterii economice din cauza contracției pieței cauzate de pandemia de COVID-19, urmată de o redresare puternică a profitabilității, a volumului vânzărilor, a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor în 2021, vânzările și profitabilitatea industriei Uniunii s-au deteriorat semnificativ în a doua jumătate a perioadei examinate, cu un impact negativ ulterior asupra volumelor sale de producție, a investițiilor și a fluxului de lichidități. Comisia a concluzionat, în această etapă, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză (a se vedea considerentul 174 de mai sus). |
|
(325) |
Absența măsurilor ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor, scăderea volumului vânzărilor și deteriorarea în continuare a profitabilității. Măsurile vor permite industriei Uniunii să își atingă potențialul pe piața Uniunii, să realizeze investiții neefectuate și să îmbunătățească profitabilitatea la niveluri preconizate în condiții normale de concurență. |
|
(326) |
În consecință, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri este în interesul industriei Uniunii și al furnizorilor săi din amonte. |
7.2.2. Interesul utilizatorilor, al importatorilor neafiliați și al comercianților
|
(327) |
Astfel cum se explică în considerentul 312, niciun importator sau comerciant neafiliat nu s-a manifestat pentru a participa în cadrul prezentei investigații. Două societăți s-au manifestat inițial ca importatori neafiliați, dar, având în vedere gradul de prelucrare a hârtiei decorative, ambele au fost considerate a fi utilizatori. Ambele societăți au funcționat ca tipografii pentru hârtie decorativă. Astfel cum se explică în considerentul 316, nicio societate care deține linii de impregnare și niciun laminator nu s-a manifestat în cadrul prezentei investigații și, prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să estimeze impactul taxelor asupra acestor tipuri de utilizatori. |
|
(328) |
Comisia a verificat răspunsurile la chestionar ale celor doi utilizatori cooperanți și a organizat audieri cu amândoi (considerentul 6). Hârtia decorativă a reprezentat aproximativ [75-85] % din costurile totale aferente materiilor prime și aproximativ [40-50] % din costul total de producție. În medie, ambele tipografii au achiziționat între [15-25] % din produsul care face obiectul investigației din RPC și au deținut o cotă de piață estimată de [10-20] % în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii al produsului care face obiectul investigației. Ambii utilizatori au demonstrat, de asemenea, că au funcționat în pierdere în perioada de investigație. Comisia a estimat că, în cazul în care taxele sunt instituite la nivelul propus și toate celelalte elemente rămân egale, costul lor de producție ar crește cu o medie ponderată mai mică de 2 % (130). În plus, astfel cum s-a recunoscut deja în considerentul 314, deși posibilitatea de a se aproviziona cu hârtie decorativă din alte țări terțe este limitată, instituirea de taxe nu ar genera un risc de penurie pe piața Uniunii a produsului care face obiectul investigațiilor, deoarece industria Uniunii nu funcționează la capacitate maximă și ar fi în măsură să satisfacă creșterea cererii de pe piață. |
|
(329) |
Prin urmare, Comisia și-a confirmat evaluarea potrivit căreia impactul taxelor asupra utilizatorilor ar fi limitat și nu ar fi în măsură să depășească beneficiile pentru industria Uniunii (considerentul 319). |
7.2.3. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(330) |
Efectele măsurilor asupra producătorilor din Uniune ar fi pozitive. Riscurile unui potențial impact negativ asupra utilizatorilor și a importatorilor/comercianților neafiliați, în special în ceea ce privește aprovizionarea, ar fi atenuate de capacitatea disponibilă neutilizată a industriei Uniunii și viitoarele extinderi suplimentare ale capacității. Restabilirea unei concurențe loiale și a unor condiții de concurență echitabile, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, ar fi benefică pentru dezvoltarea sănătoasă a pieței în ansamblu și va permite industriei Uniunii să respecte costurile care decurg din obligațiile Uniunii și ale statelor membre în temeiul acordurilor internaționale. |
|
(331) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că nu existau motive covârșitoare pentru a se ajunge la concluzia că instituirea măsurilor la importurile de hârtie decorativă originară din China nu este în interesul Uniunii. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII
|
(332) |
Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(333) |
Trebuie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în considerentul 322 că nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului ar trebui să fie marja de dumping. |
|
(334) |
Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(335) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din RPC”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(336) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din RPC”. |
|
(337) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(338) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național. |
9. ÎNREGISTRAREA
|
(339) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(340) |
Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze/să fie întreruptă. |
|
(341) |
În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat/nu se poate lua nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. |
10. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
|
(342) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
|
(343) |
Kingdecor a afirmat că Comisia nu ar trebui să ia în considerare în calculele sale un rând duplicat în TbyT. În plus, volumul produselor defecte pentru care au fost emise note de credit ar trebui dedus din facturile respective și ar trebui să conducă la o recalculare a marjei de dumping. În cele din urmă, Comisia ar trebui să aplice o valoare de referință diferită pentru TiO2 și să recalculeze marja de dumping în consecință. |
|
(344) |
Comisia confirmă că deja exclusese din calcul rândul duplicat, care reprezintă o valoare de 0. A doua și a treia observație nu se referă la o eroare materială și vor fi abordate în etapa finală. |
11. DISPOZIȚII FINALE
|
(345) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit. |
|
(346) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de hârtie decorativă, încadrată în prezent la codurile NC ex 4802 54 00 , ex 4802 55 , ex 4805 91 00 și ex 4811 60 00 (codurile TARIC 4802 54 00 10, 4802 55 15 10, 4802 55 25 10, 4802 55 30 10, 4802 55 90 10, 4805 91 00 10 și 4811 60 00 10), cu următoarele caracteristici:
|
— |
cu o greutate de 30-150 g/m2; cu un conținut de cenușă cuprins între 5 % și 50 %; |
|
— |
cu o capacitate de absorbție Klemm de cel puțin 12 milimetri/10 minute sau o absorbție a rășinii cuprinsă între 20 % și 200 %; |
|
— |
cu o rezistență la tracțiune în stare umedă cuprinsă între 6 și 12 Newtoni (N)/15 milimetri; |
|
— |
cu o porozitate Gurley cuprinsă între 3 și 80 de secunde/100 de mililitri; |
|
— |
cu o netezime de 20-300 în conformitate cu metoda Bekk; |
|
— |
în bobine cu o lățime de până la 300 de centimetri; |
|
— |
preimpregnată sau nu cu o combinație de latex sau lianți naturali (cum ar fi amidonul); |
|
— |
cu excepția hârtiei tapet și a hârtiei similare pentru acoperit pereții; |
|
— |
cu excepția hârtiei saturate cu soluții pe bază de apă de melamine, uree, fenol sau orice alte soluții termoplastice termorigide pe bază de rășină, |
și originară din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:
|
Țara de origine |
Societate |
Taxa antidumping provizorie |
Codul adițional TARIC |
|
Republica Populară Chineză |
Hangzhou Huawang New Material Technology Co., Ltd |
34,9 % |
89LJ |
|
Republica Populară Chineză |
Kingdecor (Zhejiang) Co., Ltd. |
31,0 % |
89LK |
|
Republica Populară Chineză |
Alte societăți cooperante listate în anexă |
33,6 % |
|
|
Republica Populară Chineză |
Toate celelalte importuri originare din RPC |
34,9 % |
8999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul/subsemnata, certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză), vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa întreprinderii) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte”. Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa aplicabilă pentru toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză.
(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(5) În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) Părțile interesate care doresc să fie audiate de Comisie formulează o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc să fie audiate de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.
Articolul 3
(1) Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2718.
(2) Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2025.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză (JO C, C/2024/3695, 14.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3695/oj).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2718 al Comisiei din 24 octombrie 2024 de supunere la înregistrare a importurilor de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/2718, 25.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2718/oj).
(4) Hotărârea din 14 martie 1990, Gestetner Holdings plc/Consiliul și Comisia Comunităților Europene, C-156/87, ECLI:EU:C:1990:116, punctul 43.
(5) https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-history?caseId=2734.
(6) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final. Acest raport a actualizat Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială din 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483.
(7) Document de lucru al serviciilor Comisiei din 20 decembrie 2017 privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, SWD(2017) 483 final/2.
(8) Pasta din lemn și substanțele chimice sunt principalele materii prime pentru producerea hârtiei decorative, pasta din lemn reprezentând între 15 % și 30 % din costul total al producției de hârtie decorativă. TiO2 și materialele de umplutură (de exemplu, Flexonil sau oxidul de fier) sunt principalele substanțe chimice utilizate și reprezintă până la 50 % din costurile de producție ale hârtiei decorative.
(9) Raportul, p. 358.
(10) Raportul, p. 320.
(11) Raportul, p. 357.
(12) Al 14-lea Plan cincinal al Guvernului Chinei, p. 26, disponibil la adresa: https://cset.georgetown.edu/wp-content/uploads/t0284_14th_Five_Year_Plan_EN.pdf (link accesat la 21 noiembrie 2024).
(13) Al 14-lea Plan cincinal al Guvernului Chinei, p. 9, 85, disponibil la adresa: https://cset.georgetown.edu/wp-content/uploads/t0284_14th_Five_Year_Plan_EN.pdf (link accesat la 21 noiembrie 2024).
(14) Catalogul din 2019 pentru îndrumarea restructurării industriei, p. 38 și punctul III.12. A se vedea, de asemenea, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1648 al Comisiei din 21 august 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive vizând importurile de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul antidumping privind hârtia cretată de calitate superioară din 2023”) (JO L 207, 22.8.2023, p. 41, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1648/oj), considerentul 67.
(15) Regulamentul antidumping privind hârtia cretată de calitate superioară din 2023, considerentul 65.
(16) Planul de dezvoltare sectorială pentru păduri și pășuni al GC (2021-2025), p. 9, 10.
(17) Raportul, p. 101.
(18) Raportul, p. 294.
(19) Raportul, p. 265.
(20) Raportul, p. 265.
(21) Raportul, p. 265.
(22) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/367 al Comisiei din 1 martie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și de încheiere a investigației de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție privind panourile solare din 2017”) (JO L 56, 3.3.2017, p. 131, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/367/oj), considerentele 464-465.
(23) Raportul, p. 275.
(24) Raportul, p. 278.
(25) Raportul, p. 289.
(26) Raportul, p. 180.
(27) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 al Consiliului din 6 mai 2011 de instituire a unei taxe antisubvenție definitive asupra importurilor de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară din 2011”) (JO L 128, 14.5.2011, p. 18, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2011/452/oj), considerentul 75; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1187 al Comisiei din 3 iulie 2017 de instituire a unei taxe compensatorii definitive pentru importurile de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară din 2017”) (JO L 171, 4.7.2017, p. 134, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2017/1187/oj), considerentul 52; Regulamentul antidumping privind hârtia cretată de calitate superioară din 2023, considerentul 53; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1647 al Comisiei din 21 august 2023 de instituire a unei taxe compensatorii definitive vizând importurile de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară din 2023”) (JO L 207, 22.8.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1647/oj), considerentele 55-72.
(28) Raportul, p. 2.
(29) Ibid.
(30) Ibid.
(31) Raportul, capitolul 2, p. 7.
(32) Raportul, capitolul 2, p. 7-8.
(33) Raportul, capitolul 2, p. 10, 18.
(34) A se consulta: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.html (link accesat la 18 noiembrie 2024).
(35) Raportul, capitolul 2, p. 29-30.
(36) Raportul, capitolul 4, p. 57, 92.
(37) Raportul, capitolul 6, p. 149-150.
(38) Raportul, capitolul 6, p. 153-171.
(39) Raportul, capitolul 7, p. 204-205.
(40) Raport – capitolul 8, p. 207-208, 242-243.
(41) Raportul actualizat – capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69, p. 99-100, capitolul 5, p. 130-131.
(42) A se consulta: https://www.hwpaper.cn/ (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(43) A se consulta: https://www.kingdecor.cn/sort_8.html (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(44) A se consulta: http://www.qifeng.cn/ (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(45) A se consulta: https://cn.hengdaxincai.com/tzzgx.html (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(46) A se vedea p. 79, la adresa: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2024/2024-4/2024-04-02/9935660.PDF (link accesat la 18 noiembrie 2024).
(47) A se vedea p. 144, la adresa: http://www.chenmingpaper.com/Uploadfile/pdf/202403291007003469.pdf, (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(48) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1923 al Comisiei din 10 iulie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de dioxid de titan originar din Republica Populară Chineză (JO L, 2024/1923, 11.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1923/oj), considerentul 133.
(49) A se consulta https://www.pgvt.cn/index.php?s=Home/Article/lists/art_type/strat_index (link accesat la 30 aprilie 2024).
(50) A se consulta http://www.ansteel.cn/yewubankuai/fantaichanye/2016-11-18/5.html (link accesat la 30 aprilie 2024).
(51) A se vedea Raportul anual 2023 al societății, p. 73, disponibil la adresa: https://static.cninfo.com.cn/finalpage/2024-03-26/1219403167.PDF (link accesat la 30 aprilie 2024).
(52) A se consulta: http://www.qingshanpaper.com/intro/12.html (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(53) A se consulta: http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2018/2018-4/2018-04-17/4241785.PDF (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(54) A se consulta: http://www.chenmingpaper.com/about/djgz.aspx (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(55) A se vedea articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. A se vedea, de asemenea, Raportul – capitolul 3, p. 47-50.
(56) A se consulta secțiunea I.19.1, pagina 43, disponibilă la adresa: https://www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/5449193/files/26c9d25f713f4ed5b8dc51ae40ef37af.pdf, (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(57) A se vedea secțiunea I.19.1, pagina 44, disponibilă la adresa:
https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/fzggwl/202312/P020231229700886191069.pdf, (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(58) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1923, considerentul 159.
(59) Pentru metoda procesului pe bază de acid sulfuric, a se vedea Catalogul de orientări din 2024, p. 88 (în vigoare de la 1 februarie 2024), disponibil la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/fzggwl/202312/P020231229700886191069.pdf (link accesat la 18 noiembrie 2024). Metoda a fost menționată ca fiind restricționată și în Catalogul de orientări din 2019, p. 84. Pentru metoda procesului de clorinare, a se vedea Catalogul de orientări din 2019, p. 15 (în vigoare până la 31 ianuarie 2024), disponibil la adresa https://www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/5449193/files/26c9d25f713f4ed5b8dc51ae40ef37af.pdf (link accesat la 18 noiembrie 2024).
(60) A se vedea secțiunea III.8, disponibilă la adresa: http://www.xinhuanet.com/2021-03/13/c_1127205564.htm, (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(61) A se consulta: https://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-06/19/content_5696665.htm, (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(62) Ibidem, punctul 3.
(63) Ibidem, punctul 12.
(64) Raportul, capitolul 2, p. 24-27.
(65) A se consulta: http://www.cnfpia.org/sf_8A67D37C5FBF469EB7F2E8CEFF0B36E5_297_4AAFEFB7475.html (link accesat la 19 noiembrie 2024).
(66) A se consulta: http://www.cnfpia.org/about-law.html (link accesat la 15 noiembrie 2024).
(67) A se vedea p. 11, raportul anual pentru 2023 al Hangzhou Huawang New Material Technology, disponibil la adresa: https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2024/2024-4/2024-04-29/10136207.PDF, (link accesat la 19 noiembrie 2024).
(68) A se consulta: https://www.kingdecor.cn/list_269.html, (link accesat la 19 noiembrie 2024).
(69) Raportul, capitolul 3, p. 40.
(70) A se consulta, de exemplu: Blanchette, J. - Xi’s Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster („Pariul lui Xi: Cursa către consolidarea puterii și evitarea catastrofelor”); Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.
(71) Raportul, capitolul 3, p. 41.
(72) A se consulta: https://merics.org/en/comment/who-ccp-chinas-communist-party-infographics (link accesat la 18 octombrie 2024).
(73) Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră, a se consulta: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (link accesat la 21 octombrie 2024).
(74) Financial Times (2020) - „ Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise ” (Partidul Comunist Chinez își sporește controlul asupra întreprinderilor private), a se consulta: https://on.ft.com/3mYxP4j (link accesat la 21 octombrie 2024).
(75) A se consulta raportul anual al Xianhe 2023, p. 47, disponibil la adresa:
https://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2024/2024-4/2024-04-27/10119843.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(76) A se consulta raportul semestrial al Xianhe 2024, p. 22, disponibil la adresa:
http://file.finance.sina.com.cn/211.154.219.97:9494/MRGG/CNSESH_STOCK/2024/2024-8/2024-08-15/10375049.PDF (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(77) A se consulta raportul anual al Qifeng pentru 2023, p. 27, disponibil la adresa2:
http://www.qifeng.cn/public/upload/file/20240417/1713317915129159.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(78) A se consulta raportul anual al Qifeng pentru 2023, p. 13, disponibil la adresa:
http://www.qifeng.cn/public/upload/file/20240417/1713317915129159.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(79) A se consulta: http://www.qingshanpaper.com/news/10237.html (link accesat la 25 noiembrie 2024) precum și raportul semestrial pentru 2024, p. 49 disponibil la adresa:
https://www.sse.com.cn/disclosure/listedinfo/announcement/c/new/2024-08-20/600103_20240820_CTDO.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(80) A se consulta: http://www.qingshanpaper.com/news/10237.html (link accesat la 25 noiembrie 2024) precum și raportul semestrial pentru 2024, p. 11 disponibil la:
https://www.sse.com.cn/disclosure/listedinfo/announcement/c/new/2024-08-20/600103_20240820_CTDO.pdf (link accesat la 25 noiembrie 2024).
(81) Raportul, capitolul 12.
(82) Raportul – capitolul 4, p. 56-57, 99-100.
(83) A se vedea secțiunea IV.12, pagina 27, disponibilă la adresa:
https://www.ndrc.gov.cn/fggz/fzzlgh/dffzgh/202105/P020210513602621066980.pdf (link accesat la 19 noiembrie 2024).
(84) A se consulta: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20210707/1162695.shtml, (link accesat la 18 noiembrie 2024).
(85) A se consulta: https://huanbao.bjx.com.cn/news/20210707/1162695.shtml (link accesat la 26 noiembrie 2024).
(86) A se consulta: https://jxt.zj.gov.cn/art/2022/12/19/art_1229123455_5040362.html (link accesat la 26 noiembrie 2024).
(87) A se vedea rubrica 8.3, pagina 39, http://www.forestry.gov.cn/c/www/lczc/44287.jhtml (link accesat la 19 noiembrie 2024).
(88) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1923, considerentele 153-172.
(89) Raportul, capitolul 6, p. 171-179.
(90) Raportul, capitolul 9, p. 260-261.
(91) Raportul, capitolul 9, p. 257-260.
(92) Raportul, capitolul 9, p. 252-254.
(93) Raportul, capitolul 13, p. 360-361, 364-370.
(94) Raportul, capitolul 13, p. 366.
(95) Raportul, capitolul 13, p. 370-373.
(96) Raportul, capitolul 6, p. 137-140.
(97) Raportul, capitolul 6, p. 146-149.
(98) Raportul, capitolul 6, p. 149.
(99) A se vedea Planul de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în sectorul bancar și al asigurărilor (2020-2022), publicat de Comisia de reglementare bancară și de asigurări din China („CBIRC”) la 28 august 2020; disponibil la: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (link accesat la 21 octombrie 2024). Planul furnizează instrucțiuni de „ a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul principal al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței întreprinderilor din sectorul financiar ”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „ vom face ca integrarea rolului de conducere al partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, mai standardizată și mai mult bazată pe proceduri […]. Principalele chestiuni operaționale și de management trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior ”.
(100) A se vedea Notice on the Commercial banks performance evaluation method (Avizul CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale), emis la 15 decembrie 2020, disponibil la adresa: http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (link accesat la 21 octombrie 2024).
(101) Raportul, capitolul 6, p. 157-158.
(102) Raportul, capitolul 6, p. 150-152, 156-160, 165-171.
(103) OCDE (2019), Studii economice ale OCDE: China 2019, publicație OCDE, Paris, p. 29, a se vedea: https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (link accesat la 21 octombrie 2024).
(104) A se consulta: http://www.gov.cn/xinwen/2020-04/20/content_5504241.htm (link accesat la 21 octombrie 2024).
(105) WT/DS473- Uniunea Europeană – Măsuri antidumping instituite cu privire la biomotorina din Argentina, document disponibil la adresa: http://www.wto.org/english/tratop_e/dispu_e/cases_e/ds473_e.htm.
(106) Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T-67/14, ECLI:EU:T:2017:481, punctul 98.
(107) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză publicat la 14 iulie 2024. C/2024/3695. Disponibil la adresa: Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de hârtie decorativă originară din Republica Populară Chineză.
(108) World Bank Open Data – Venituri medii superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.
(109) https://datawarehouse.dbd.go.th/company/profile/vScPNww_dec61eAs8SfIvBpRIrRb0ZQTkaQ5FAs7U l1gSCofJO0PTqqcpWa511Vv.
(110) NACE Rev. 2: 1723 – Fabricarea hârtiei și a cartonului ca cel mai restrâns sector industrial care conține codul NC de 6 cifre al produsului care face obiectul investigației – cartonul include atât cartonul flexibil/subțire (de exemplu, cartonul special), cât și cartonul dur.
(111) Codurile SA: 4802 54 , 4802 55 , 4805 91 , 4811 60 .
(112) Global Trade Atlas: https://connect.ihsmarkit.com/, http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm.
(113) https://app.bot.or.th/BTWS_STAT/statistics/BOTWEBSTAT.aspx?reportID=912&language=ENG.
(114) https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-surveys-thailand-2023_4815cb4b-en.html.
(115) https://www.boi.go.th/upload/content/Cost_of_Doing_Business.pdf.
(116) Metropolitan Electricity Authority Thailand (Autoritatea metropolitană pentru energie electrică din Thailanda): https://www.mea.or.th/en/statistics/energy-sales.
(117) Departamentul pentru Energie din SUA: „ Benchmark the Fuel Cost of Steam Generation ” (Criterii de referință pentru costul combustibilului pentru generarea de abur). Disponibil la adresa https://www.energy.gov/eere/amo/articles/benchmark-fuel-cost-steam-generation.
(118) https://public.tableau.com/app/profile/epposite/viz/_16516675014300/sheet0.
(119) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/755/oj). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.
(120) Ancheta asupra forței de muncă, Biroul Național de Statistică, Ministerul Economiei Digitale și Societății din Thailanda https://www.nso.go.th/nsoweb/storage/survey_detail/2024/20240521125659_79859.pdf.
(121) https://www.mea.or.th/en/statistics/energy-sales.
(122) Departamentul pentru Energie al SUA: „ Benchmark the Fuel Cost of Steam Generation ” (Criterii de referință pentru costul combustibilului pentru generarea de abur). Disponibil la adresa https://www.energy.gov/eere/amo/articles/benchmark-fuel-cost-steam-generation.
(123) https://public.tableau.com/app/profile/epposite/viz/_16516675014300/sheet0.
(124) Unul dintre producătorii cunoscuți din UE a fabricat produsul similar în cursul perioadei examinate, dar a încetat producția de hârtie decorativă la sfârșitul anului 2022. Un alt producător este implicat într-o procedură de insolvență din 2023.
(125) Pe baza informațiilor din plângere cu privire la volumele importurilor, s-a estimat, în mod prudent, că producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 90 % din volumul importurilor din RPC în Uniune. Prin urmare, volumul importurilor a fost ajustat prin adăugarea unei ponderi de 10 % la valorile prezentate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.
(126) Comisia a aplicat o pondere de 15 % pe baza comparației efectuate în baza Surveillance între codurile adiționale NC și TARIC, astfel cum se explică în considerentul 203.
(127) Ponderea exactă și metodologia aplicate importurilor din China și importurilor din țări terțe au fost prezentate în considerentul 203 și în notele de subsol 125 și 126 de mai sus.
(128) Valorile importurilor au fost ajustate prin aplicarea unei creșteri de 10 % la valorile prezentate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, astfel cum se explică în nota de subsol 125.
(129) A se vedea anexa 7a la plângere, slide-urile 35-37.
(130) Creșterea costului de producție a fost calculată luând în considerare, acolo unde a fost posibil, diferitele marje de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi.
ANEXĂ
Alte societăți cooperante
|
Țara |
Societatea |
Codul adițional TARIC |
|
Republica Populară Chineză |
SUNSHINE OJI (Shouguang) Specialty Paper Co., Ltd |
89LL |
|
Republica Populară Chineză |
ZIBO OU-MU Special Paper CO., Ltd |
89LM |
|
Republica Populară Chineză |
WINBON TECHNOCEL New Materials Co., Ltd. |
89LN |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/291/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)