02016L1629 — RO — 01.01.2026 — 007.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
DIRECTIVA (UE) 2016/1629 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 14 septembrie 2016 (JO L 252 16.9.2016, p. 118) |
Astfel cum a fost modificată prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
DIRECTIVA DELEGATĂ (UE) 2018/970 A COMISIEI din 18 aprilie 2018 |
L 174 |
15 |
10.7.2018 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/1668 AL COMISIEI din 26 iunie 2019 |
L 256 |
1 |
7.10.2019 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1308 AL COMISIEI din 28 aprilie 2021 |
L 284 |
1 |
9.8.2021 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2477 AL COMISIEI din 30 august 2023 |
L 2477 |
1 |
7.11.2023 |
|
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2025/2177 AL COMISIEI din 9 septembrie 2025 |
L 2177 |
1 |
26.11.2025 |
|
Rectificată prin:
DIRECTIVA (UE) 2016/1629 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 14 septembrie 2016
de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, de modificare a Directivei 2009/100/CE și de abrogare a Directivei 2006/87/CE
CAPITOLUL 1
DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI ZONE DE NAVIGAȚIE
Articolul 1
Obiect
Prezenta directivă stabilește:
cerințele tehnice necesare pentru asigurarea siguranței construcțiilor navale care navighează pe căile navigabile interioare menționate la articolul 4; precum și
clasificarea căilor navigabile interioare respective.
Articolul 2
Domeniu de aplicare
Prezenta directivă se aplică următoarelor construcții navale:
nave cu o lungime (L) de cel puțin 20 de metri;
nave pentru care produsul dintre lungime (L), lățime (B) și pescaj (T) reprezintă un volum de cel puțin 100 de metri cubi;
remorchere și împingătoare destinate remorcării sau împingerii construcțiilor navale astfel cum sunt menționate la literele (a) și (b) sau instalații plutitoare ori destinate deplasării prin legare la ureche a unor astfel de construcții navale sau instalații plutitoare;
nave de pasageri;
instalații plutitoare.
Prezenta directivă nu se aplică:
feriboturilor;
navelor militare;
navelor maritime, inclusiv remorcherelor și împingătoarelor maritime, care:
navighează sau staționează în zone fluvio-maritime; sau
navighează temporar pe căi navigabile interioare,
cu condiția ca acestea să dețină la bord cel puțin:
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
„construcție navală” înseamnă o navă sau o instalație plutitoare;
„navă” înseamnă o navă de navigație interioară sau o navă maritimă;
„navă de navigație interioară” înseamnă o navă destinată exclusiv sau în principal navigației pe căile navigabile interioare;
„remorcher” înseamnă o navă special construită pentru a efectua operațiuni de remorcare;
„împingător” înseamnă o navă special construită pentru a asigura propulsia unui convoi împins;
„navă de pasageri” înseamnă o navă pentru voiaj de zi sau o navă cu cabine, construită și echipată pentru a transporta mai mult de 12 pasageri;
„instalație plutitoare” înseamnă o structură plutitoare care transportă echipamente de lucru, precum macarale, echipament de dragare, sonete sau elevatoare;
„construcție plutitoare” înseamnă orice structură plutitoare care nu este în mod normal destinată a fi deplasată, cum ar fi un bazin de înot, un doc, un debarcader sau un hangar pentru bărci;
„mijloc plutitor” înseamnă o plută sau altă structură, mijloc sau ansamblu care poate să navigheze și care nu este o navă sau o instalație ori construcție plutitoare;
„construcție navală de agrement” înseamnă o navă, alta decât o navă de pasageri, destinată să fie utilizată în scopuri sportive sau recreative;
„navă de mare viteză” înseamnă o construcție navală motorizată capabilă să atingă viteze de peste 40 km/h în raport cu apa;
„deplasament volumetric” înseamnă volumul imers al navei, exprimat în metri cubi;
„lungime (L)” înseamnă lungimea maximă a corpului navei, exprimată în metri, excluzând cârma și bompresul;
„lățime (B)” înseamnă lățimea maximă a corpului navei, exprimată în metri, măsurată în exteriorul tablelor învelișului bordajului (excluzând roțile cu zbaturi, brâiele de acostare și altele similare);
„pescaj (T)” înseamnă distanța verticală, exprimată în metri, dintre punctul cel mai de jos al corpului navei, fără a lua în considerare chila sau alte elemente accesorii fixe, și linia pescajului maxim;
„căi navigabile interioare conectate” înseamnă căi navigabile ale unui stat membru conectate cu căile navigabile interioare ale altui stat membru prin intermediul unor căi navigabile interioare pe care pot naviga, potrivit dreptului național sau internațional, construcțiile navale care intră sub incidența prezentei directive.
Articolul 4
Clasificarea căilor navigabile interioare
În sensul prezentei directive, căile navigabile interioare ale Uniunii se clasifică după cum urmează:
zonele 1, 2, 3 și 4:
zonele 1 și 2: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 1;
zona 3: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 2;
zona 4: toate celelalte căi navigabile interioare pe care pot naviga, potrivit dreptului intern, construcțiile navale care intră sub incidența prezentei directive;
zona R: căile navigabile dintre cele menționate la litera (a) pentru care certificatele se eliberează în conformitate cu articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin, așa cum este formulat la 6 octombrie 2016.
CAPITOLUL 2
CERTIFICATE DE NAVIGAȚIE
Articolul 5
Îndeplinirea cerințelor tehnice și de siguranță
Articolul 6
Certificate unionale de navigație interioară
Articolul 7
Obligația de a deține un certificat la bord
Construcțiile navale care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii menționate la articolul 4 au obligația de a deține la bord următoarele documente în original:
atunci când navighează pe o cale navigabilă din zona R, fie:
atunci când navighează pe alte căi navigabile, un certificat unional de navigație interioară sau un certificat eliberat în temeiul articolului 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin, incluzând, după caz, orice certificate suplimentare de navigație interioară ale Uniunii în conformitate cu articolul 8 din prezenta directivă.
Articolul 8
Certificate suplimentare de navigație interioară ale Uniunii
Articolul 9
Certificate provizorii de navigație interioară ale Uniunii
Autoritățile competente ale statelor membre pot elibera un certificat unional de navigație interioară provizoriu:
construcțiilor navale care, cu permisiunea autorității competente, intenționează să se deplaseze spre o anumită destinație pentru a obține un certificat unional de navigație interioară;
construcțiilor navale al căror certificat unional de navigație interioară a fost pierdut, deteriorat sau retras temporar, astfel cum se menționează la articolele 13 și 15 sau în anexele II și V;
construcțiilor navale al căror certificat unional de navigație interioară este în curs de eliberare după ce construcțiile navale respective au trecut cu succes de inspecție;
construcțiilor navale care nu au îndeplinit toate condițiile necesare pentru obținerea unui certificat unional de navigație interioară în conformitate cu anexele II și V;
construcțiilor navale avariate în așa măsură, încât nu mai sunt conforme cu certificatul unional de navigație interioară al acestora;
construcțiilor plutitoare sau mijloacelor plutitoare pe care autoritățile responsabile cu operațiunile de transport special le-au autorizat să efectueze un astfel de transport cu condiția obținerii unui astfel de certificat unional de navigație interioară provizoriu, în conformitate cu reglementările aplicabile emise de autoritatea în domeniul navigației din statele membre;
construcțiilor navale care beneficiază de o derogare de la anexele II și V, în conformitate cu articolele 25 și 26 din prezenta directivă, până la adoptarea actelor de punere în aplicare relevante.
Certificatul unional de navigație interioară provizoriu cuprinde condițiile considerate necesare de către autoritatea competentă și este valabil:
în cazurile menționate alineatul (1) literele (a), (d), (e) și (f), pentru un singur voiaj specific efectuat în decursul unei perioade adecvate care să nu depășească o lună;
în cazurile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), pentru o perioadă adecvată;
în cazurile menționate la alineatul (1) litera (g), pe o perioadă de șase luni; certificatul unional de navigație interioară provizoriu poate fi prelungit din șase în șase luni până la adoptarea respectivului act de punere în aplicare.
Articolul 10
Valabilitatea certificatelor unionale de navigație interioară
Perioada de valabilitate a certificatelor unionale de navigație interioară eliberate construcțiilor navale nou construite este stabilită de autoritatea competentă și nu poate depăși:
cinci ani în cazul navelor de pasageri și al navelor de mare viteză;
zece ani în cazul tuturor celorlalte tipuri de construcții navale.
Perioada de valabilitate trebuie indicată în certificatul unional de navigație interioară.
Articolul 11
Prelungirea excepțională a valabilității certificatelor unionale de navigație interioară
În mod excepțional, valabilitatea unui certificat unional de navigație interioară poate fi prelungită, fără efectuarea unei inspecții tehnice, pentru o perioada de maximum șase luni, în conformitate cu anexele II și V, de către autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul. Prelungirea valabilității se menționează în certificatul respectiv.
Articolul 12
Registrul certificatelor unionale de navigație interioară
Articolul 13
Înlocuirea certificatelor unionale de navigație interioară
Fiecare stat membru stabilește condițiile în care poate fi înlocuit un certificat unional valabil de navigație interioară care a fost pierdut sau deteriorat. Condițiile respective impun construcțiilor navale care solicită înlocuirea certificatelor prezentarea unei declarații privind pierderea certificatului, în cazul pierderii, sau returnarea certificatului deteriorat, în cazul deteriorării. Pe certificatul înlocuitor se menționează faptul că acesta este un duplicat.
Articolul 14
Modificări sau reparații majore ale construcției navale
În cazul unor modificări sau reparații majore care afectează respectarea de către construcția navală a cerințelor tehnice menționate în anexele II și V cu privire la integritatea structurală, navigarea, manevrabilitatea sau caracteristicile speciale, respectiva construcție navală trebuie supusă inspecției tehnice prevăzute la articolul 6 înainte de a efectua un alt voiaj.
În urma acestei inspecții, certificatul unional de navigație interioară existent se modifică pentru a reflecta caracteristicile tehnice modificate ale construcției navale, sau certificatul respectiv se retrage și se eliberează un nou certificat. Dacă noul certificat se eliberează în alt stat membru decât cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul inițial, autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul în cauză este informată în acest sens în termen de 30 de zile de la data eliberării noului certificat.
Articolul 15
Refuzul de a elibera sau de a reînnoi certificatele unionale de navigație interioară și retragerea acestor certificate
Articolul 16
Recunoașterea certificatelor de navigație ale construcțiilor navale din țări terțe
Până la intrarea în vigoare a acordurilor privind recunoașterea reciprocă a certificatelor de navigație între Uniune și țările terțe, autoritățile competente ale unui stat membru pot recunoaște certificatele de navigație ale construcțiilor navale din țări terțe în scopul navigației pe teritoriul statului membru respectiv.
Articolul 17
Registre ale certificatelor
Statele membre se asigură că autoritățile lor competente păstrează un registru cu toate certificatele pe care le-au eliberat sau reînnoit în temeiul articolelor 6, 8, 9 și 12. Registrul respectiv cuprinde informațiile conținute de modelul de certificat prevăzut în anexa II.
CAPITOLUL 3
IDENTIFICAREA NAVELOR, INSPECȚII ȘI CERINȚE TEHNICE MODIFICATE
Articolul 18
Numărul european unic de identificare a navei
Articolul 19
Baza de date europeană pentru identificarea navelor
Orice prelucrare de date cu caracter personal de către statele membre se realizează în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ).
Orice prelucrare de date cu caracter personal de către Comisie se realizează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ).
Statele membre se asigură că, pentru fiecare construcție navală, autoritățile competente introduc fără întârziere în baza de date europeană pentru identificarea navelor:
datele de identificare și descriere a construcției navale în conformitate cu prezenta directivă;
datele referitoare la certificatele eliberate, reînnoite, înlocuite și retrase, precum și la autoritatea competentă care eliberează certificatul, în conformitate cu prezenta directivă;
câte o copie digitală a tuturor certificatelor eliberate de autoritățile competente în conformitate cu prezenta directivă;
datele referitoare la orice cerere respinsă sau în curs de soluționare pentru certificate în conformitate cu prezenta directivă; și
orice modificări aduse datelor menționate la literele (a)-(d).
Datele menționate la alineatul (2) pot fi prelucrate de către autorități competente ale statelor membre, părți contractante la Convenția revizuită privind navigația pe Rin și țări terțe cărora li s-au încredințat sarcini legate de aplicarea prezentei directive și a Directivei 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ), în următoarele scopuri:
punerea în aplicare a prezentei directive și a Directivei 2005/44/CE;
asigurarea traficului și a managementului infrastructurii pe căile navigabile;
menținerea sau sporirea siguranței navigației;
colectarea de date statistice.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a specifica în detaliu:
datele care trebuie introduse în baza de date de către statele membre;
tipurile de acces permis, ținând seama de categoriile de destinatari ai datelor și scopurile pentru care astfel de date sunt prelucrate, menționate la alineatul (3) de la prezentul articol;
instrucțiunile privind utilizarea și exploatarea bazei de date, în special în ceea ce privește măsurile de securitate a datelor, codificarea și prelucrarea datelor și interconectarea bazei de date cu registrele menționate la articolul 17.
Articolul 20
Efectuarea inspecțiilor tehnice
Articolul 21
Recunoașterea societăților de clasificare
Articolul 22
Controlul conformității
În cazul neconformării cu cerințele, autoritățile competente iau măsuri adecvate în conformitate cu alineatele (2)-(5) de la prezentul articol. De asemenea, acestea solicită ca proprietarul construcției navale sau reprezentantul acestuia să ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației într-un termen stabilit de autoritățile competente.
Autoritatea competentă care a eliberat certificatul deținut de construcția navală este informată de aceste neconformități în termen de șapte zile de la control.
De asemenea, autoritățile competente pot dispune măsuri proporționale care să permită construcției navale să se îndrepte în siguranță, după caz, la terminarea operațiunilor sale de transport, către un loc în care va fi inspectată sau reparată.
Articolul 23
Cerințe tehnice modificate pentru anumite zone
În cazurile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de aprobare a cerințelor tehnice suplimentare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 33 alineatul (2).
Articolul 24
Derogări pentru anumite categorii de construcții navale
Menținând un nivel adecvat de siguranță, statele membre pot autoriza derogări de la toate sau o parte din dispozițiile prezentei directive pentru:
construcțiile navale care navighează pe căi navigabile interioare neconectate;
construcțiile navale a căror capacitate de încărcare nu depășește 350 de tone sau construcțiile navale care nu sunt destinate transportului de mărfuri și care au un deplasament volumetric mai mic de 100 metri cubi, a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1950 și care navighează exclusiv pe teritoriul lor.
Articolul 25
Utilizarea noilor tehnologii și derogări pentru construcții navale specifice
Pentru a se încuraja inovarea și utilizarea de noi tehnologii în navigația interioară, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să permită derogări sau să recunoască echivalența dintre specificațiile tehnice pentru o anumită construcție navală cu privire la:
eliberarea unui certificat unional de navigație interioară care recunoaște utilizarea sau prezența la bordul unei construcții navale a altor materiale, instalații sau echipamente sau adoptarea altor aranjamente sau aspecte legate de proiectare decât cele incluse în anexele II și V, cu condiția să se asigure un nivel echivalent de siguranță;
eliberarea unui certificat de navigație interioară al Uniuni în scop experimental pentru o perioadă limitată, care încorporează noi specificații tehnice ce derogă de la cerințele din anexele II și V, cu condiția să se asigure un nivel echivalent de siguranță.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 33 alineatul (2).
Articolul 26
Dificultăți
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 33 alineatul (2).
Articolul 27
Registrul echipamentelor omologate de tip
Comisia publică pe un site adecvat un registru al echipamentelor care au fost omologate de tip în conformitate cu anexele II și V.
CAPITOLUL 4
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 28
Dispoziții tranzitorii referitoare la utilizarea documentelor
Documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și care au fost eliberate de autoritățile competente ale statelor membre în temeiul Directivei 2006/87/CE înainte de 6 octombrie 2018 rămân valabile până la expirarea lor.
Articolul 29
Construcții navale care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE
Articolul 30
Dispoziții tranzitorii referitoare la cerințele temporare în temeiul Directivei 2006/87/CE
Cerințele temporare adoptate în conformitate cu articolul 1.06 din anexa II la Directiva 2006/87/CE rămân valabile până la expirare.
Articolul 31
Adaptarea anexelor
Articolul 32
Exercitarea delegării
Articolul 33
Procedura comitetului
În cazul în care avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat dacă, înainte de expirarea termenului de emitere a avizului, acest lucru este hotărât de președintele comitetului.
Articolul 34
Revizuirea
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, înainte de 7 octombrie 2021, un raport de revizuire a eficacității măsurilor introduse de prezenta directivă, în special în ceea ce privește armonizarea cerințelor tehnice și elaborarea standardelor tehnice aplicabile navigației interioare. Raportul evaluează, de asemenea, mecanismele de cooperare cu organizațiile internaționale competente în domeniul navigației interioare. Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă menită să raționalizeze și mai mult cooperarea și coordonarea în vederea stabilirii unor standarde la care să se poată face referire în actele legislative ale Uniunii. Comisia prezintă un raport similar în urma oricăror evoluții majore în transportul pe căile navigabile interioare.
Articolul 35
Sancțiuni
Statele membre stabilesc normele referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și disuasive.
Articolul 36
Modificarea Directivei 2009/100/CE
Directiva 2009/100/CE se modifică după cum urmează:
Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 1
Prezenta directivă se aplică navelor destinate transportului de mărfuri pe căile navigabile interioare, care au o capacitate maximă de încărcare de cel puțin 20 de tone:
cu o lungime mai mică de 20 de metri; și
pentru care produsul dintre lungime (L), lățime (B) și pescaj (T) este mai mic de 100 de metri cubi.
Prezenta directivă nu aduce atingere Regulamentelor de inspecție a navelor pe Rin și nici Acordului european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (ADN).”
Articolul 3 se modifică după cum urmează:
alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
al doilea paragraf al alineatului (5) se înlocuiește cu următorul text:
„Condițiile speciale pentru transportul materialelor periculoase sunt considerate ca fiind îndeplinite pe toate căile navigabile din Comunitate atunci când navele îndeplinesc cerințele din ADN. Dovada respectării cerințelor respective poate fi făcută prin autorizația menționată la alineatul (4).”
Articolul 37
Transpunerea
Atunci când statele membre adoptă astfel de măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 38
Abrogare
Directiva 2006/87/CE se abrogă de la 7 octombrie 2018.
Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VII.
Articolul 39
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 40
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre, cu excepția Danemarcei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Ciprului, Letoniei, Maltei, Portugaliei, Sloveniei și Finlandei.
LISTA ANEXELOR
|
Anexa I: |
Lista căilor navigabile interioare ale Uniunii repartizate geografic în zonele 1, 2 și 3 |
|
Anexa II: |
Cerințe tehnice minime aplicabile construcțiilor navale care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1, 2, 3 și 4 |
|
Anexa III: |
Domenii în care pot fi adoptate cerințe tehnice suplimentare aplicabile construcțiilor navale care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1 și 2 și pe căile navigabile interioare neconectate din zona 3 |
|
Anexa IV: |
Domenii care pot face obiectul unor cerințe tehnice reduse aplicabile construcțiilor navale care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 3 și 4 |
|
Anexa V: |
Dispoziții procedurale detaliate |
|
Anexa VI: |
Societăți de clasificare |
|
Anexa VII: |
Tabel de corespondență |
ANEXA I
LISTA CĂILOR NAVIGABILE INTERIOARE ALE UNIUNII ÎMPĂRȚITE GEOGRAFIC ÎN ZONELE 1, 2 ȘI 3
CAPITOLUL 1
Zona 1
Germania
|
Ems |
De la linia care leagă vechiul far Greetsiel și cheiul vestic de la intrarea în port la Eemshaven înspre larg până la 53° 30′ latitudine nordică și 6° 45′ longitudine estică, și anume ușor în afara zonei de transbordare pentru navele de mărfuri uscate în Alte Ems (1). |
|
(1)
Pentru navele domiciliate în alt stat, se aplică dispozițiile articolului 32 din Tratatul Ems-Dollart din 8 aprilie 1960 (BGBl. 1963 II p. 602). |
|
Franța
Gironde de la limita transversală a mării, definită de linia care unește Pointe de Grave cu Pointe de Suzac, până la linia care unește Pointe de Grave cu punctul estic al concii Pontaillac.
Loara, de la limita transversală a mării, definită de linia care unește punctul Mindin cu punctul Penoët, până la linia care unește lumina farului digului „Pointe du Pointeau” cu farul Villès-Martin de la Saint-Nazaire.
Sena de la limita transversală a mării (caracterizată de linia care pornește de la Capul Hode, pe malul drept și se termină pe malul stâng, în punctul în care digul proiectat se unește cu coasta în aval de Berville-sur-Mer) până la limita formată de o linie orientată la 245° care începe de la farul Sainte Adresse și merge până la intersecția cu meridianul Greenwich. De la această intersecție, limita este prelungită de o linie mergând de la nord la sud până la intersecția cu o linie mergând de la est la vest, de la farul „Falaise des Fonds” situat la vest de Honfleur.
Delta Ronului:
Golful Fos: de la limitele zonei 3 la nord și la est, până la linia frântă care începe de la lumina farului digului canalului St-Louis, trecând prin baliza cardinală nordică din „They de la Gracieuse” și prin baliza cardinală vestică din Lavéra și terminându-se la Pointe de Bonnieu.
Partea de sud a localității Etang de Berre, între Martigues (vârful Brise Lames) și portul La Pointe (capătul digului nordic).
Polonia
Partea Golfului Pomorska la sud de linia care leagă NordPerd de pe insula Rugen și farul Niechorze.
Partea Golfului Gdańska la sud de linia care leagă farul Hel și geamandura care marchează intrarea în portul Baltijsk.
Suedia
Lacul Vänern, delimitat la sud de paralela de latitudine prin baliza Bastugrunds.
Lacul Vättern
Brofjorden – Donsö
Zona delimitată de limita continentală sau de limita zonei 2 sau 3 și de o linie trasată de la punctul cel mai sudic al Grötö prin punctul cel mai vestic al Gåsö; punctul cel mai nordic din Härmanö; Hermanö huvud (capul Härmanö); Vedholmen; Danholmen; centrul Mollön; lumina farului din Räbbehuvud; lumina inferioară a farului din Sankt Olov; punctul cel mai sudic est din Flatholmen; lumina farului din Åstol; lumina farului din Marstrand; lumina farului din Sälö; lumina inferioară a farului din Kågholmen; lumina farului din Tynneskär; lumina farului din Buskärs Knöte; și lumina superioară a farului din Rivö până la lumina farului din Rivö.
Nordul Öregrundsgrepen
Zona dintre continent și Gräsö, delimitată la nord de paralela de latitudine traversând farul Engelska grundet și la sud de paralela longitudinală, trecând prin lumina superioară a farului Öregrund.
Söderarm – Sandhamn
Zona delimitată de limita zonei 2 și de o linie care pornește de la lumina de semnalizare frontală a farului Tyvö prin lumina farului Söderarm; lumina de semnalizare superioară a portului pilot Söderarm; și lumina farului Prästkobben până la baliza Korsö.
Jungfrufjärden
Zona delimitată de limita continentală sau de limita zonei 2 și de o linie trasată de la punctul cel mai vestic al Nämdö prin punctul cel mai vestic al Mörtö-Bunsö până la baliza Ornöhuvud.
Mysingen – Landsort
Zona delimitată de limita zonei 2 și de o linie care pornește de la lumina farului Utö prin punctul cel mai sudic al Nåttarö; lumina farului Måsknuv; și lumina farului Viksten până la lumina farului Landsort.
Landsort – Arkö
Zona delimitată de limita continentală sau de limitele zonei 2 sau 3 și de o linie trasată de la lumina farului Landsort prin punctul cel mai sudic al luminii farurilor Enskär și Norra Kränkan până la Marö Kupa.
Golful Valdemarsviken și arhipelagul Gryt
Zona delimitată de limitele continentale sau de limitele zonei 2 și de o linie trasată de la baliza Gubbö Kupa prin lumina farului Häradsskär și lumina farului Hägerökarten până la punctul cel mai sudic al Kvädö.
Kalmar Sound partea nordică – Västervik
Zona delimitată de limita continentală și de o linie trasată de la Hallmare Skackel prin lumina farului Aleskär; lumina farului Idö; lumina farului Idö Stångskär; lumina farului Strupö Ljungskär, poziția N 57 20,0 E016 48,0; și baliza cardinală vestică a Enerumsgrund până la punctul cel mai nordic al Öland și mai departe până la coasta de nord-vest a Öland și, la sud, până la paralela N 56° 15,00′.
Kalmar Sound partea sudică
Zona dintre continent și Öland, delimitată la nord de o linie trasată de la punctul Dunö (pe continent) până la Bejershamn pe Öland și la sud de paralela N 56° 15,00′.
Zona 2
Cehia
Barajul lacului Lipno
Germania
|
Ems |
De la linia care traversează Ems în apropiere de intrarea în portul Papenburg care leagă vechea stație de pompare din Diemen și deschiderea digului de la Halte până la linia de legătură dintre vechiul far Greetsiel și cheiul vestic de la intrarea în port la Eemshaven (1) |
|
Leda |
De la intrarea în avanportul ecluzei maritime din Leer până la vărsarea în Ems |
|
Jad |
În direcția uscatului de la o linie care leagă fosta lumină superioară a farului Schillig cu turnul bisericii din Langwarden |
|
Weser |
De la marginea nord-vestică a podului de cale ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden și Cappel, inclusiv brațele secundare ale râului Weser cunoscute sub denumirile de Rekumer Loch, Rechter Nebenarm și Schweiburg |
|
Hunte |
De la o linie situată la 140 m în aval de podul Amalienbrücke din Oldenburg până la gura de vărsare în râul Weser |
|
Lesum |
De la confluența dintre Hamme și Wümme (km 0,00) până la vărsarea în Weser |
|
Elba |
De la limita inferioară a portului Hamburg până la o linie care leagă baliza (Kugelbake) de la Döse și marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand), inclusiv: — Mühlenberger Loch — Ruthenstrom (de la km 3,75 până la gura de vărsare în Elba) — Nebenelben: — — Hahnöfer Nebenelbe (delimitat de semnalizarea extinsă a Elbei de la km 635,00 până la km 644,00) — Lühesander Süderelbe (între prelungirea semnalizării Elbei de la km 646,50 până la km 650,50) — Bütztflether Süderelbe (de la km 0,69 până la gura de vărsare în Elba) — Haseldorfer Binnenelbe (între prelungirea semnalizării Elbei de la km 653,00 până la km 658,00) — Pagensander Nebenelbe (între prelungirea semnalizării Elbei de la km 659,00 până la km 664,00) — Schwarztonnensander Nebenelbe (între prelungirea semnalizării Elbei de la km 661,00 până la km 664,00) — Wischhafener Süderelbe (de la km 8,03 până la gura de vărsare în Elba) — Glückstädter Nebenelbe (între prelungirea semnalizării Elbei de la km 672,00 până la km 676,00) |
|
Este |
De la bieful aval al ecluzei Buxtehude (km 0,25) până la gura de vărsare în Elba |
|
Lühe |
De la bieful aval al Au-Mühle din Horneburg (km 0,00) până la gura de vărsare în Elba |
|
Schwinge |
De la marginea de nord a ecluzei Salztor din Stade până la gura de vărsare în Elba |
|
Pinnau |
De la marginea din sud-vest a podului de cale ferată din Pinneberg până la gura de vărsare în Elba |
|
Krückau |
De la marginea din sud-vest a podului rutier Wedenkamp din Elmshorn până la gura de vărsare în Elba |
|
Stör |
De la mira hidrometrică din Rensing până la gura de vărsare în Elba |
|
Freiburger Hafenpriel |
De la marginea estică a ecluzei din Freiburg an der Elbe până la gura de vărsare în Elba |
|
Oste |
De la 210 m în amonte de axa podului rutier de peste barajul Oste (km 69,36) până la gura de vărsare în Elba |
|
Meldorfer Bucht |
În direcția uscatului de la o linie care leagă marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand) și capul digului vestic de la Büsum |
|
Eider |
În aval de la gura canalului Gieselau (km 22,64) până la linia dintre mijlocul fortăreței (Tränke) și turnul bisericii din Vollerwiek |
|
Gieselaukanal |
De la gura de vărsare în Eider până la gura canalului Nord-Ostsee |
|
Flensburger Förde |
În direcția uscatului de la o linie care leagă farul Kegnäs și Birknack și în direcția nordului până la frontiera germano-daneză din Flensburger Förde |
|
Schlei |
În direcția uscatului de la o linie care leagă capetele digului din Schleimünde |
|
Eckernförder Bucht |
În direcția uscatului de la o linie care leagă Bocknis-Eck și vârful din nord-est al continentului în apropiere de Dänisch Nienhof |
|
Kieler Förde |
În direcția uscatului de la o linie care leagă farul din Bülk și monumentul comemorativ al marinei din Laboe |
|
Canalul Nord-Ostsee, inclusiv Audorfer See și Schirnauer See |
De la linia care leagă capetele de diguri de la Brunsbüttel până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau, inclusiv Borgstedter See și Enge, Flemhuder See și canalul Achterwehrer |
|
Trave |
De la capătul din nord-vest al podului mobil de cale ferată din Lübeck, inclusiv Pötenitzer Wiek, și Dassower See până la linia care leagă capetele de sud spre interior și de nord spre exterior la Travemünde |
|
Wismarbucht, inclusiv Kirchsee, Breitling, Salzhaff și zona portuară din Wismar |
Limitat înspre larg de o linie care leagă Hoher Wieschendorf Huk de farul din Timmendorf și de o linie care leagă farul din Gollwitz de pe insula Poel de vârful sudic al peninsulei Wustrow |
|
Warnow și Unterwarnow inclusiv Breitling și brațele secundare (fără brațul secundar la vest de Badewieseninsel) |
De la marginea sudică a podului feroviar Rostock-Stralsund până la o linie care leagă capul nordic al digului vestic de capătul nordic al digului estic din Rostock-Warnemünde |
|
Apele împrejmuite de continent, de peninsulele Darß și Zingst și de insulele Bock, Hiddensee și Rügen (inclusiv zona portuară Stralsund) |
Limitat înspre mare între — peninsula Zingst și insula Bock: de paralela cu latitudinea de 54° 26′ 42′′ N, — insula Bock și insula Hiddensee: de linia care leagă vârful nordic al insulei Bock și vârful sudic al insulei Hiddensee; — insula Hiddensee și insula Rügen (Bug): de linia care leagă vârful sud-estic al Neubessin de Buger Haken |
|
Greifswalder Bodden și zona portuară Greifswald, inclusiv Ryck |
De la marginea estică a Steinbecker Brücke din Greifswald până la o linie care leagă vârful estic al Thiessower Haken (Südperd) de vârful estic al insulei Ruden și de vârful nordic al insulei Usedom (54° 10′ 37′′ N, 13° 47′ 51′′ E) |
|
Apele împrejmuite de continent și de insula Usedom (Peenestrom, inclusiv zona portuară Wolgast, Achterwasser Stettiner Haff) |
Înspre est până la frontiera germano-poloneză din Stettiner Haff |
|
Uecker |
De la marginea de sud-vest a podului rutier din Uekermünde până la linia de legătură dintre marginile dinspre mare ale capetelor cheiurilor |
|
(1)
Pentru navele domiciliate în alt stat, se aplică dispozițiile articolului 32 din Tratatul Ems-Dollart din 8 aprilie 1960 (BGBl. 1963 II, p. 602). |
|
Franța
Gironde de la borna kilometrică (BK 48,50) până la partea din aval a podului spre Ile de Patiras, la limita transversală a mării definită de linia care unește Pointe de Grave cu Pointe de Suzac;
Loara de la Cordemais (BK 25) până la limita transversală a mării definită de linia care unește Pointe de Mindin cu Pointe de Penhoët;
Sena de la începutul canalului Tancarville până la limita transversală a mării definită de linia care unește capul Hode, pe malul drept, cu punctul de pe malul stâng în care digul planificat atinge țărmul în aval de Berville-sur-Mer;
Vilaine de la barajul Arzal până la limita transversală a mării definită de linia care unește Pointe du Scal cu Pointe du Moustoir;
Lacul Geneva.
Ungaria
Lacul Balaton
Țările de Jos
Dollard
Eems
Waddenzee: inclusiv legăturile cu Marea Nordului
IJsselmeer: inclusiv Markermeer și IJmeer, exceptând Gouwzee
Nieuwe Waterweg și Scheur
Calandkanaal la vest de portul Benelux
Hollands Diep
Breeddiep, Beerkanaal și porturile legate
Haringvliet și Vuile Gat: inclusiv căile navigabile situate între Goeree Overflakkee, pe de o parte, și Voorne Putten și Hoeksche Waard, pe de altă parte
Hellegat
Volkerak
Krammer
Grevelingenmeer și Brouwershavensche Gat: inclusiv toate căile navigabile situate între Schouwen Duiveland și Goeree Overflakkee
Keten, Mastgat, Zijpe, Krabbenkreek, Scheldt-ul oriental și Roompot: inclusiv căile navigabile situate între Walcheren, Noord Beveland și Zuid Beveland, pe de o parte, și Schouwen Duiveland și Tholen, pe de altă parte, cu excepția canalului Scheldt Rin
Scheldt și Scheldt ul occidental și gura acestuia de vărsare în mare: inclusiv căile navigabile situate între Zeeland Flanders, pe de o parte, și Walcheren și Zuid-Beveland, pe de altă parte, cu excepția canalului Scheldt Rin
Polonia
Laguna Stettin (Szczecin)
Laguna Kamień
Laguna Vistula (Wisła)
Golful Puck
Lacul de acumulare Włocławski
Lacul Śniardwy
Lacul Niegocin
Lacul Mamry
Suedia
Lysekil – Orust – Tjörn
Zona delimitată de limita continentală și de o linie trasată de la Släggö din Lysekil la Skaftölandet, cu o orientare de 170 de grade; o linie care pornește de la lumina farului Islandsberg până la Lavösund; o linie care pornește de la lumina farului Lyr cu o orientare de 300 de grade și se află la est de Mollösund; o linie de la punctul cel mai sudic al Lyr până la Björholmen; și în partea de nord a Hakefjorden până la linia constituită de paralela de latitudine N 58 01,00.
Arhipelagul sudic Gothenburg
Zona delimitată de limita continentală sau de limita zonei 3 și de o linie trasată de la partea vestică a portului Arendal prin Knippelholmen; lumina farului Rivö, lumina superioară a farului Rivö; baliza Känsö torn; lumina farului Kårholmen; și lumina de semnalizare superioară a farului Rättarens până la Askims nabbe.
Öregrund – Norrtälje
Zona dintre continent și Gräsö, delimitată la nord de paralela longitudinală care trece prin lumina de semnalizare superioară a farului Öregrund și delimitată spre mare de o linie între Äspskäret și lumina farului Råstensudde; de o linie care traversează Singsundet; de podurile care traversează Fygdströmmen; de o linie de la Dejeudden prin lumina farului Arholma până la lumina farului Tyvö.
Norrtälje – Nämdö
Zona delimitată de limita continentală și de limitele zonei 2 sau 3 și de o linie care pornește de la lumina farului Tyvö, trecând prin lumina farului Idskärskobben; punctul cel mai vestic al Svartlöga; lumina farului Stenkobbsgrund, baliza Korså; și punctul cel mai vestic al Nämdö până la punctul cel mai sudic din Björnö.
Dalarö – Torö
Zona delimitată de limita continentală și de o linie trasată de la baliza Ornöhuvud via Klacknäset; Näset la Ornö; punctul cel mai nordic din Utö; lumina farului Utö; lumina farului Älvsnabben; Norra Stegholmen; Yttre Gården; Valbruted pe Järflotta; și Långsudden pe Järflotta până la punctul cel mai estic de pe Torö.
Torö – Oxelösund
Zona delimitată de limita continentală sau de limitele zonei 3 și de o linie care pornește de la biserica de pe Torö și trece prin lumina farului Fifång; lumina farului Kockehällan; Lacka torn; punctul cel mai estic al Kittelö; lumina farului Trutbådan, lumina farului Beten; și baliza Femörehuvud până la Svartudden la nord de lumina superioară a farului Kungshamn.
Arhipelagul Bråviken, Slätbaken și Östergötland
Zona delimitată de continent (în vestul Bråviken de la podul Hamnbron din Norrköping; în vestul Slätbaken, de la ecluza lui Mem) și printr-o linie trasată de la lumina farului Gullängsberget prin baliza Arkö; Marö kupa; baliza Kupa Klint; punctul cel mai vestic al Birkskär; și baliza Gubbö Kupa până la Dalaudde la sud de Orren.
Kalmar Sound partea centrală
Zona delimitată la vest de continent, la est de Öland, la nord de paralela N 56° 51,00′ și la sud de o linie care leagă punctul Dunö (pe continent) de Bejershamn de pe Öland.
CAPITOLUL 2
Zona 3
Belgia
Scheldt – partea maritimă (în aval de rada Anvers)
Bulgaria
Dunărea: de la km 845,650 până la km 374,100
Cehia
Lacuri artificiale: Brněnská (Kníničky), Jesenice, Nechranice, Orlík, Rozkoš, Slapy, Těrlicko, Žermanice și Nové Mlýny III
Lacuri de exploatare de pietriș cu nisip: Ostrožná Nová Ves și Tovačov
Germania
|
Dunăre |
De la Kelheim (km 2 414,72 ) până la frontiera germano-austriacă de la Jochenstein |
|
Rin inclusiv Lampertheimer Altrhein (de la kilometrul 4,75 până la Rin), Altrhein Stockstadt-Erfelden (de la kilometrul 9,80 până la Rin) |
De la frontiera germano-elvețiană de la Basel până la frontiera germano-neerlandeză de la Millingen |
|
Elba (Norderelbe) inclusiv Süderelbe și Köhlbrand |
De la gura canalului Elba-Seiten până la limita inferioară a portului Hamburg |
|
Müritz |
|
Franța
Adour de la Bec du Gave până la mare;
Aulne de la ecluza de la Châteaulin până la limita transversală a mării definită de Passage de Rosnoën;
Blavet de la Pontivy până la Pont du Bonhomme;
Canalul Calais;
Charente de la podul de la Tonnay-Charente până la limita transversală a mării definită de linia care trece prin centrul farului din aval de pe malul stâng și prin centrul Fort de la Pointe;
Dordogne de la confluența cu Lidoire până la Bec d’Ambès;
Garonne de la podul de la Castet en Dorthe până la Bec d’Ambès;
Gironde de la Bec d’ Ambès până la linia transversală la BK 48,50 și trecând prin vârful din aval al Ile de Patiras;
Hérault de la portul Bessan până la mare, până la limita superioară a liniei tidale;
Isle de la confluența cu Dronne până la confluența cu Dordogne;
Loara de la confluența cu Maine până la Cordemais (BK 25);
Marna de la podul de la Bonneuil (BK 169bis900) și ecluza de la St Maur până la confluența cu Sena;
Rinul
Nive de la barajul Haïtze de la Ustaritz până la confluența cu Adour;
Oise de la ecluza Janville până la confluența cu Sena;
Orb de la Sérignan până la mare, până la limita superioară a liniei tidale;
Ronul de la frontiera cu Elveția până la mare, cu excepția Petit Rhône;
Saône de la podul Pont de Bourgogne până la Chalon-sur-Saône la confluența cu Ronul;
Sena de la ecluza de la Nogent-sur-Seine până la începutul canalului Tancarville;
Sèvre Niortaise de la ecluza de la Marans până la limita transversală a mării de partea cealaltă a postului de pază de la gura râului;
Somme de la latura din aval a podului Pont de la Portelette de la Abbeville până la viaductul căii ferate Noyelles–Saint-Valéry-sur-Somme;
Vilaine de la Redon (BK 89,345) până la barajul Arzal;
Lacul Amance;
Lacul Annecy;
Lacul Biscarosse;
Lacul Bourget;
Lacul Carcans;
Lacul Cazaux;
Lacul Der-Chantecoq;
Lacul Guerlédan;
Lacul Hourtin;
Lacul Lacanau;
Lacul Orient;
Lacul Pareloup;
Lacul Parentis;
Lacul Sanguinet;
Lacul Serre-Ponçon;
Lacul Temple.
Croația
Dunărea: de la km 1 295 + 500 până la km 1 433 + 100
Râul Dráva: de la km 0 la km 198 + 600
Râul Sava: de la km 210 + 800 la km 594 + 000
Râul Kupa: de la km 0 la km 5 + 900
Râul Una: de la km 0 la km 15
Ungaria
Dunărea: de la km 1 812 la km 1 433
Dunărea Moson: de la km 14 la km 0
Dunărea Szentendre: de la km 32 la km 0
Dunărea Ráckeve: de la km 58 la km 0
Râul Tisa: de la km 685 la km 160
Râul Dráva: de la km 198 la km 70
Râul Bodrog: de la km 51 la km 0
Râul Kettős-Körös: de la km 23 la km 0
Râul Hármas-Körös: de la km 91 la km 0
Canalul Sió: de la km 23 la km 0
Lacul Velence
Lacul Fertő
Țările de Jos
Rinul
Sneekermeer, Koevordermeer, Heegermeer, Fluessen, Slotermeer, Tjeukemeer, Beulakkerwijde, Belterwijde, Ramsdiep, Ketelmeer, Zwartemeer, Veluwemeer, Eemmeer, Alkmaardermeer, Gouwzee, Buiten IJ, Afgesloten IJ, Noordzeekanaal, Portul IJmuiden, zona portuară Rotterdam, Nieuwe Maas, Noord, Oude Maas, Beneden Merwede, Nieuwe Merwede, Dordsche Kil, Boven Merwede, Waal, canalul Bijlandsch, Boven Rijn, canalul Pannersdensch, Geldersche IJssel, Neder Rijn, Lek, canalul Amsterdam-Rin, Veerse Meer, canalul Scheldt Rin până la gura de vărsare în Volkerak, Amer, Bergsche Maas, Meuse în aval de Venlo, Gooimeer, Europort, Calandkanaal (la est de portul Benelux), Hartelkanaal
Austria
Dunărea: de la frontiera cu Germania până la frontiera cu Slovacia
Inn: de la gura de vărsare până la hidrocentrala din Passau-Ingling
Traun: de la gura de vărsare până la km 1,80
Enns: de la gura de vărsare până la km 2,70
March: până la km 6,00
Polonia
Râul Biebrza de la estuarul canalului Augustowski până la estuarul râului Narwia
Râul Brda de la punctul de legătură cu canalul Bydgoski în Bydgoszcz până la estuarul râului Vistula (Wisła)
Râul Bug de la estuarul râului Muchawiec până la estuarul râului Narwia
Lacul Dąbie până la frontiera cu apele maritime interne
Canalul Augustowski de la legătura cu râul Biebrza până la frontiera statului, împreună cu toate lacurile situate de-a lungul cursului canalului
Canalul Bartnicki de la lacul Ruda Woda până la lacul Bartężek, inclusiv lacul Bartężek
Canalul Bydgoski
Canalul Elbląski de la lacul Druzno până la lacul Jeziorak și lacul Szeląg Wielki, inclusiv acestea, și lacurile situate pe cursul canalului, și drumul secundar în direcția Zalewo de la lacul Jeziorak până la lacul Ewingi, inclusiv
Canalul Gliwicki și canalul Kędzierzyński
Canalul Jagielloński de la legătura cu râul Elbląg până la râul Nogat
Canalul Łączański
Canalul Ślesiński, inclusiv lacurile situate pe traseul acestuia și lacul Gopło
Canalul Żerański
Râul Martwa Wisła de la râul Wisła din Przegalina până la frontiera cu apele maritime interne
Râul Narew de la gura de vărsare a râului Biebrza la gura de vărsare a râului Wisła, împreună cu Lacul Zegrzyński
Râul Nogat de la râul Vistula până la estuarul lagunei Vistula
Râul Noteć (superior) de la lacul Gopło până la legătura cu canalul Górnonotecki și canalul Górnonotecki, și râul Noteć (inferior) de la legătura cu canalul Bydgoski până la estuarul râului Warta
Râul Nysa Łużycka din Gubin până la estuarul râului Oder (Odra)
Râul Oder din orașul Racibórz până la legătura cu râul Oder de est care devine râul Regalica începând de la tăierea de cot Klucz-Ustowo, împreună cu râul respectiv și brațele secundare ale acestuia până la lacul Dąbie, precum și un traseu secundar al râului Oder de la ecluza din Opatowice până la ecluza din orașul Wrocław
Râul Oder de vest de la barajul din Widuchowa (704,1 km ai râului Oder) până la frontiera cu apele maritime interioare, inclusiv brațele secundare, precum și tăierea de cot Klucz-Ustowo care leagă râul Oder de est cu râul Oder de vest
Râul Parnica și tăierea de cot Parnicki de la râul Oder de vest până la frontiera cu apele maritime interioare
Râul Pisa de la lacul Roś până la estuarul râului Narew
Râul Szkarpawa de la râul Vistula până la estuarul lagunei Vistula
Râul Warta de la lacul Ślesińskie până la estuarul râului Oder
Sistemul Wielkie Jeziora Mazurskie, cuprinzând lacurile care sunt legate de râurile și canalele ce reprezintă un traseu principal de la lacul Roś (inclusiv) din Pisz până la canalul Węgorzewski (inclusiv) din Węgorzewo, împreună cu lacurile: Seksty, Mikołajskie, Tałty, Tałtowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno, Dargin, Łabap, Kirsajty și Święcajty, și canalele Giżycki, Niegociński și Piękna Góra, și o prelungire secundară a lacului Ryńskie (inclusiv) din Ryn până la lacul Nidzkie (până la 3 km, care formează granița cu rezervația naturală „lacul Nidzkie”), împreună cu lacurile Bełdany, Guzianka Mała și Guzianka Wielka
Râul Vistula de la estuarul râului Przemsza până la legătura cu canalul Łączański, precum și de la gura de vărsare a acestui canal în Skawina până la estuarul râului Vistula și până la golful Gdańsk, cu excepția lacului artificial Włocławski
România
Dunărea: de la frontiera sârbo-română (km 1 075 ) până la Marea Neagră pe brațul Sulina
Canalul Dunăre-Marea Neagră (lungime de 64,410 km): de la gura de confluență cu fluviul Dunărea, la km 299,300 al Dunării de la Cernavodă (respectiv km 64,410 al canalului), până la portul Constanța Sud-Agigea (km „0” al Canalului).
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari (lungime de 34,600 km): de la gura de confluență cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la km 29,410 de la Poarta Albă (respectiv km 27,500 al Canalului), până la portul Midia (km „0” al canalului).
Slovacia
Dunărea: de la km 1 880,26 la km 1 708,20
Canalul Dunărea: de la km 1 851,75 la km 1 811,00
Râul Váh: de la km 0,00 la km 70,00
Râul Morava: de la km 0,00 la km 6,00
Râul Bodrog: de la km 49,68 la km 64,85
Lacuri artificiale: Oravská Priehrada, Liptovská Mara, Zemplínska Šírava
Suedia
Lacul Mälaren
Saltsjön, porturile Stockholm și Värmdölandet
Zona de la punctele de vărsare ale lacului Mälaren din Stockholm, respectiv Norrström, Slussen și Hammarbyslussen, care este delimitată de continent și de podul Lidingöbron, și de o linie care trece prin lumina farului Elfviksgrund cu o orientare de 135-315 grade; o linie între Mellangårdsholmen și Högklevsudde în Baggensfjärden; Örsundet între Ingarö și Fågelbrolandet; o linie de la Rönnäsudd prin lumina farului Tegelhällan și lumina farului Runö până la Talatta pe Djurö; o linie care traversează Vindöström, între Vindö și Värmdölandet; și, în afară de aceasta, de insulele din zonă.
Canalul Södertälje și porturile Södertälje
Canalul Södertälje și porturile Södertälje, mărginite spre nord de ecluza Södertälje și spre sud de paralela N 59° 09′ 00″.
Canalul Trollhätte, Göta älv și Nordre älv
Zona cuprinsă între paralela de latitudine prin baliza Bastugrund din partea de sud a lacului Vänern până la podul Älvsborg și râul Nordre älv până la paralela E 11° 45′ 00″.
Canalul Göta
La est de la ecluza Mem până la podul Motala, inclusiv lacul Asplången, lacul Roxen și lacul Boren; la vest, de la paralela de longitudine prin lumina Rödesund Norra Yttre de la Karlsborg până la ecluza Sjötorp, inclusiv sistemul lacurilor prin care trece canalul.
ANEXA II
CERINȚE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2, 3 ȘI 4
Cerințele tehnice aplicabile construcțiilor navale sunt cele stabilite în standardul ES-TRIN 2025/1.
ANEXA III
DOMENII ÎN CARE POT FI ADOPTATE CERINȚE TEHNICE SUPLIMENTARE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1 ȘI 2 ȘI PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE NECONECTATE DIN ZONA 3
Toate cerințele tehnice suplimentare adoptate de un stat membru în temeiul articolului 23 alineatele (1) și (2) din prezenta directivă pentru construcțiile navale care navighează pe teritoriul respectivului stat membru se limitează la următoarele domenii:
Definiții
Rezistență și stabilitate
Distanță de siguranță și bord liber
Etanșeitatea deschiderilor din corpul navei și a suprastructurilor
Echipamente
Dispoziții suplimentare pentru navele de pasageri
Convoaie și transportul containerelor
Mașini
ANEXA IV
DOMENII CARE POT FACE OBIECTUL UNOR CERINȚE TEHNICE REDUSE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 3 ȘI 4
Toate cerințele tehnice reduse permise de un stat membru în temeiul articolului 23 alineatul (4) din prezenta directivă pentru navele care navighează exclusiv pe căile navigabile din zona 3 sau din zona 4 de pe teritoriul respectivului stat membru se limitează la următoarele domenii:
ANEXA V
DISPOZIȚII PROCEDURALE DETALIATE
Articolul 2.01
Organisme de inspecție
Organismele de inspecție sunt înființate de statele membre.
Organismele de inspecție sunt formate dintr-un președinte și din experți.
Din fiecare organism fac parte cel puțin următorii:
un funcționar din administrație responsabil cu navigația interioară;
un expert în proiectarea navelor de navigație interioară și a motoarelor acestora;
un expert nautic ce deține un brevet de comandant de navă pentru căi navigabile interioare, care îl autorizează pe deținător să conducă nava care urmează să fie inspectată;
un expert în construcții navale tradiționale pentru inspecția construcțiilor navale tradiționale.
Președintele și experții din cadrul fiecărui organism sunt desemnați de autoritățile din statul membru în care a fost înființat organismul respectiv. În momentul în care își preiau atribuțiile, președintele și experții declară în scris că își vor îndeplini obligațiile în mod pe deplin independent. Funcționarii nu au obligația de a face nici o declarație.
Organismele de inspecție pot fi asistate de experți specialiști în conformitate cu dispozițiile naționale aplicabile.
Articolul 2.02
(Fără obiect)
Articolul 2.03
Prezentarea construcției navale pentru inspecție
Proprietarul sau reprezentantul acestuia prezintă construcția navală fără încărcătură, curată și echipată. După caz, proprietarul oferă asistență în timpul inspecției, de exemplu, pune la dispoziție o ambarcațiune de serviciu adecvată și personal și descoperă părți ale corpului sau instalații care nu sunt direct accesibile sau vizibile.
Cu ocazia primei inspecții, organismul de inspecție solicită o inspecție pe uscat. Inspecția pe uscat nu se mai face în cazul în care se prezintă un certificat de clasificare sau un certificat eliberat de o societate de clasificare recunoscută care dovedește că respectiva construcție îndeplinește cerințele prevăzute sau în cazul în care se prezintă un certificat care dovedește că o altă autoritate competentă a efectuat deja o inspecție pe uscat în alte scopuri. În cazul unei inspecții periodice sau al unei inspecții prevăzute la articolul 14 din prezenta directivă, organismul de inspecție poate solicita o inspecție pe uscat.
În timpul primei inspecții a motonavelor sau a convoaielor sau atunci când s-au efectuat modificări semnificative la echipamentul de propulsie sau de guvernare, organismul de inspecție efectuează voiaje de încercare.
Este posibil ca organismul de inspecție să solicite și alte încercări operaționale, precum și alte documente doveditoare. Prezenta dispoziție se aplică, de asemenea, în timpul realizării construcției navale.
Articolul 2.04
(Fără obiect)
Articolul 2.05
(Fără obiect)
Articolul 2.06
(Fără obiect)
Articolul 2.07
Mențiuni și modificări în certificatul unional de navigație interioară
Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul acestuia comunică autorității competente orice modificare a numelui sau orice schimbare a proprietarului, orice remăsurare, precum și orice modificare a înmatriculării sau a portului de origine și trimite autorității respective certificatul unional de navigație interioară, în vederea modificării.
Orice autoritate competentă poate completa sau modifica certificatul unional de navigație interioară.
În cazul în care completează sau modifică un certificat unional de navigație interioară, autoritatea competentă în cauză comunică acest lucru autorității competente care a eliberat respectivul certificat unional de navigație interioară.
Articolul 2.08
(Fără obiect)
Articolul 2.09
Inspecție periodică
Construcția navală face obiectul unei inspecții periodice înainte de expirarea certificatului unional de navigație interioară.
Autoritatea competentă stabilește o nouă perioadă de valabilitate a certificatului unional de navigație interioară în funcție de rezultatele inspecției efectuate.
Perioada de valabilitate se menționează în certificatul unional de navigație interioară și se comunică autorității care a eliberat respectivul certificat unional de navigație interioară.
În cazul în care, în locul prelungirii perioadei de valabilitate, un certificat unional de navigație interioară este înlocuit cu o nouă versiune, certificatul unional anterior de navigație interioară se restituie autorității competente care l-a eliberat.
Articolul 2.10
Inspecție la cerere
Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul acestuia poate solicita oricând o inspecție în mod voluntar.
Solicitării respective i se dă curs.
Articolul 2.11
(Fără obiect)
Articolul 2.12
(Fără obiect)
Articolul 2.13
(Fără obiect)
Articolul 2.14
(Fără obiect)
Articolul 2.15
Cheltuieli
Proprietarul unei construcții navale sau reprezentantul acestuia suportă toate costurile aferente inspecției construcției navale și eliberării certificatului unional de navigație interioară, în funcție de un tarif special stabilit de fiecare stat membru.
Articolul 2.16
Informarea
Autoritatea competentă poate permite persoanelor care dovedesc un interes bine justificat să ia cunoștință de conținutul unui certificat unional de navigație interioară și le poate pune la dispoziție extrase sau copii legalizate ale certificatelor unionale de navigație interioară, menționând statutul de autenticitate al respectivelor documente.
Articolul 2.17
Registrul certificatelor unionale de navigație interioară
Autoritățile competente păstrează, în original sau în copie, toate certificatele unionale de navigație interioară pe care le-au eliberat și introduc în acestea orice informație sau modificare, precum și orice anulare sau înlocuire a certificatelor unionale de navigație interioară. Acestea actualizează în mod corespunzător registrul menționat la articolul 17 din prezenta directivă.
În vederea aplicării măsurilor administrative de menținere a siguranței și a ușurinței în navigare, precum și în vederea implementării articolelor 2.02-2.15 din prezenta anexă, precum și a articolelor 6, 9, 10, 13, 14, 15, 20, 21 și 22 din prezenta directivă, se va permite accesul la registru, numai pentru citire, în conformitate cu modelul stabilit în anexa II, autorităților competente din alte state membre, state semnatare ale Convenției de la Mannheim, și, în măsura în care se garantează un nivel echivalent de securitate, țărilor terțe, pe baza unor acorduri administrative.
Articolul 2.18
Numărul european unic de identificare a navei
Numărul european unic de identificare a navei (ENI) este format din opt cifre arabe, conform anexei II la prezenta directivă.
În cazul în care construcția navală nu posedă, în momentul eliberării certificatului unional de navigație interioară, un ENI, acesta se atribuie construcției navale de către autoritatea competentă a statului membru în care construcția navală a fost înmatriculată sau își are portul de origine.
În ceea ce privește construcțiile navale aparținând statelor în care nu este posibilă atribuirea unui ENI, ENI care urmează să fie introdus în certificatul unional de navigație interioară se atribuie de autoritatea competentă care eliberează respectivul certificat unional de navigație interioară.
Proprietarul construcției navale sau reprezentantul acestuia solicită autorității competente atribuirea unui ENI. Proprietarul sau reprezentantul acestuia răspunde și de aplicarea pe construcția navală a ENI care este introdus în certificatul unional de navigație interioară.
Articolul 2.19
(Fără obiect)
Articolul 2.20
Notificări
Fiecare stat membru sau autoritățile competente ale acestuia notifică Comisiei și celorlalte state membre sau celorlalte autorități competente următoarele:
denumirile și adresele serviciilor tehnice care, împreună cu autoritatea națională competentă din respectivul stat membru, sunt responsabile pentru aplicarea anexei II;
fișa datelor prevăzută în anexa II pentru tipurile de instalații de tratare a apei de la bordul navei pentru care s-a eliberat o aprobare de la ultima notificare;
aprobările de tip recunoscute pentru instalațiile de tratare a apei de la bordul navei bazate pe standarde diferite de cele prevăzute în anexa II pentru utilizarea pe căile navigabile naționale ale statelor membre;
eventuala retragere a unei aprobări de tip pentru instalațiile de tratare a apei de la bordul navei și motivele acestei retrageri, în termen de o lună de la această retragere;
orice ancoră specială autorizată, ca urmare a unei cereri de reducere a masei ancorei, precizând denumirea tipului și reducerea autorizată a masei ancorei. Autoritatea competentă acordă solicitantului autorizația la cel puțin trei luni de la transmiterea notificării către Comisie, cu condiția să nu existe obiecții din partea Comisiei;
echipamentele radar de navigație și indicatoarele vitezei de girație pentru care au emis aprobări de tip. Notificarea în cauză include numărul de aprobare de tip atribuit, precum și denumirea tipului, numele producătorului, numele deținătorului aprobării de tip și data aprobării de tip;
autoritățile competente responsabile pentru aprobarea firmelor specializate care pot efectua instalarea, înlocuirea, repararea sau întreținerea echipamentelor radar de navigație și a indicatoarelor vitezei de girație.
ANEXA VI
SOCIETĂȚI DE CLASIFICARE
Criterii de recunoaștere a societăților de clasificare
Societățile de clasificare care doresc să obțină recunoașterea în temeiul articolului 21 din prezenta directivă îndeplinesc următoarele criterii:
societatea de clasificare trebuie să poată dovedi prin documente o experiență vastă în materie de proiectare și construcție a navelor de navigație interioară. Societatea de clasificare dispune de norme și reglementări cuprinzătoare pentru proiectarea, construcția și inspecția periodică a navelor de navigație interioară, în special pentru calculul stabilității în conformitate cu partea 9 din regulamentele anexate la ADN, conform anexei II. Respectivele norme și reglementări trebuie publicate cel puțin în limba engleză, franceză, germană sau olandeză și se actualizează și se îmbunătățesc permanent prin programe de cercetare și dezvoltare. Normele și reglementările trebuie să nu contravină dispozițiilor dreptului Uniunii sau acordurilor internaționale în vigoare;
societatea de clasificare își publică anual registrul navelor;
societatea de clasificare nu este controlată de proprietarii de nave, de constructorii de nave sau de terții care desfășoară o activitate comercială în domeniul proiectării, fabricării, echipării, reparării, exploatării sau asigurării navelor. Veniturile societății de clasificare nu depind de o singură activitate comercială;
sediul societății de clasificare sau o filială autorizată să hotărască și să acționeze în toate domeniile care intră în sfera sa de acțiune în temeiul normelor care reglementează transportul pe căi navigabile interioare se află într-unul din statele membre;
societatea de clasificare și experții săi au o bună reputație în ceea ce privește transportul pe căi navigabile interioare; experții sunt în măsură să facă dovada abilităților lor profesionale. Ei își desfășoară activitatea în baza responsabilității societății de clasificare;
societatea de clasificare dispune de suficient personal tehnic, de conducere, de asistență, de inspecție și de cercetare, proporțional cu sarcinile de îndeplinit și cu numărul de nave clasificate, care asigură și dezvoltarea capacității și actualizarea reglementărilor. Ea dispune de inspectori în cel puțin un stat membru;
societatea de clasificare se guvernează pe baza unui cod etic;
societatea de clasificare este condusă și administrată astfel încât să se asigure confidențialitatea informațiilor cerute de un stat membru;
societatea de clasificare este pregătită să furnizeze unui stat membru informațiile pertinente;
conducerea societății de clasificare își definește și documentează politica și obiectivele în materie de calitate, precum și angajamentul de a le respecta și s-a asigurat că politica menționată anterior este înțeleasă, pusă în aplicare și menținută la toate nivelurile societății de clasificare;
societatea de clasificare elaborează, implementează și menține un sistem eficace de calitate internă, bazat pe părțile corespunzătoare din standardele de calitate recunoscute pe plan internațional și conform cu EN ISO/IEC 17020:2004, astfel cum este interpretat prin cerințele programului IACS de certificare a sistemelor de calitate. Sistemul de calitate trebuie să fie certificat de un organism independent de audit recunoscut de administrația statului în care se află sediul sau sucursala societății de clasificare prevăzute la punctul 4, care, printre altele, se asigură că:
normele și reglementările societății de clasificare sunt stabilite și menținute în mod sistematic;
normele și reglementările societății de clasificare sunt respectate;
sunt îndeplinite cerințele activității statutare pentru care este autorizată societatea de clasificare;
responsabilitățile și autoritatea ce revin membrilor personalului a căror activitate influențează calitatea serviciilor societății de clasificare, precum și relațiile dintre acești membri ai personalului sunt definite și documentate;
întreaga activitate se desfășoară în condiții controlate;
există un sistem de supraveghere care monitorizează acțiunile și activitatea inspectorilor și a personalului tehnic și administrativ angajat de societatea de clasificare;
cerințele cu privire la principala activitate statutară pentru care este autorizată societatea de clasificare sunt aplicate sau supervizate direct numai de către inspectorii săi sau de către inspectorii altor societăți de clasificare recunoscute;
este implementat un sistem de calificare a inspectorilor și de actualizare permanentă a cunoștințelor acestora;
se păstrează înregistrări care demonstrează respectarea standardelor cerute în domeniile în care sunt furnizate serviciile, precum și funcționarea eficientă a sistemului de calitate; și
în toate locațiile există un sistem extins de audituri interne planificate și documentate cu privire la activitățile legate de calitate;
sistemul de calitate trebuie să fie certificat de un organism independent de audit recunoscut de administrația statului membru în care se află sediul sau sucursala societății de clasificare, după cum se prevede la punctul 4;
societatea de clasificare se angajează să își adapteze cerințele ținând cont de directivele corespunzătoare ale Uniunii și să furnizeze Comisiei toate informațiile relevante în timp util;
societatea de clasificare se angajează să consulte periodic societățile de clasificare deja recunoscute pentru a garanta echivalența standardelor lor tehnice și a implementării acestora și să permită participarea reprezentanților unui stat membru și a altor părți interesate la dezvoltarea normelor și a reglementărilor sale.
ANEXA VII
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
|
Directiva 2006/87/CE |
Prezenta directivă |
|
— |
Articolul 1 |
|
Articolul 2 |
Articolul 2 |
|
— |
Articolul 3 |
|
Articolul 1 |
Articolul 4 |
|
— |
Articolul 5 |
|
Articolul 9 |
Articolul 6 alineatele (1) și (3) |
|
Articolul 8 alineatul (1) |
Articolul 6 alineatele (2) și (4) |
|
Articolul 8 alineatul (4) |
Articolul 6 alineatul (5) |
|
Articolul 3 |
Articolul 7 |
|
Articolul 4 |
Articolul 8 |
|
Articolul 11 alineatul (2) |
Articolul 9 |
|
Articolul 11 alineatul (1) |
Articolul 10 |
|
Articolul 14 |
Articolul 11 |
|
Articolul 13 |
Articolul 12 |
|
Articolul 12 |
Articolul 13 |
|
Articolul 15 |
Articolul 14 |
|
Articolul 16 |
Articolul 15 |
|
Articolul 18 |
Articolul 16 |
|
— |
Articolul 17 |
|
— |
Articolul 18 |
|
— |
Articolul 19 |
|
Articolul 10 |
Articolul 20 |
|
— |
Articolul 21 |
|
Articolul 17 |
Articolul 22 |
|
Articolul 5 |
Articolul 23 |
|
Articolul 6 a fost eliminat prin Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) |
— |
|
Articolul 7 alineatele (1)-(3) |
Articolul 24 |
|
— |
Articolul 25 |
|
— |
Articolul 26 |
|
— |
Articolul 27 |
|
— |
Articolul 28 |
|
Articolul 8 alineatele (2) și (3) |
Articolul 29 |
|
— |
Articolul 30 |
|
Articolul 20 alineatul (1) |
Articolul 31 |
|
Articolul 20 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 22 |
— |
|
— |
Articolul 32 |
|
Articolul 19 |
Articolul 33 |
|
— |
Articolul 34 |
|
Articolul 24 |
Articolul 35 |
|
Articolul 21 |
Articolul 36 |
|
Articolul 23 |
Articolul 37 alineatele (1) și (2) |
|
Articolul 7 alineatul (4) |
Articolul 37 alineatul (3) |
|
— |
Articolul 38 |
|
— |
Articolul 39 |
|
Articolul 25 |
— |
|
Articolul 26 |
— |
|
Articolul 27 |
Articolul 40 |
|
(1)
Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13). |
|
( 1 ) Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 163, 25.6.2009, p. 1).
( 2 ) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
( 4 ) Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).
( 5 ) Directiva 82/714/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1982 de stabilire a condițiilor tehnice pentru navele de navigație interioară (JO L 301, 28.10.1982, p. 1).
( 6 ) Directiva 91/672/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 privind recunoașterea reciprocă a brevetelor naționale ale conducătorilor de navă pentru transportul de mărfuri și călători pe căile navigabile interioare (JO L 373, 31.12.1991, p. 29).