2011R0258 — RO — 18.03.2011 — 000.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 258/2011 AL COMISIEI din 16 martie 2011 (JO L 070, 17.3.2011, p.5) |
rectificat prin
REGULAMENTUL (UE) NR. 258/2011 AL COMISIEI
din 16 martie 2011
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de plăci ceramice originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumită în continuare „Uniunea”),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene ( 1 ) („regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:PROCEDURĂ Deschiderea procedurii|
(1) |
La 19 iunie 2010, Comisia Europeană („Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( 2 ) („aviz de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de plăci ceramice originare din Republica Populară Chineză („China” sau „țara în cauză”). |
|
(2) |
Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse de Federația Europeană a Producătorilor de Plăci Ceramice (European Ceramic Tile Manufacturers’ Federation, CET) („reclamanta”) în numele a 69 de producători reprezentând peste 30 % din producția totală de plăci ceramice a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și a prejudiciilor materiale aferente, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri. |
|
(3) |
Comisia a informat oficial reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din China, reprezentanții țării în cauză, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea procedurii. De asemenea, Comisia a informat producătorii din Statele Unite ale Americii („SUA”), Nigeria, Brazilia, Turcia, Indonezia și Thailanda, întrucât aceste țări au fost luate în considerare ca posibile țări analoge. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. |
|
(4) |
Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din China, importatori neafiliați și producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din China, precum și importatorilor și producătorilor din Uniune li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se precizează în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada 1 aprilie 2009-1 martie 2010. Autoritățile din China au fost, de asemenea, consultate. |
|
(5) |
Au fost primite 105 răspunsuri valide la exercițiul de eșantionare din partea producătorilor-exportatori chinezi, acoperind 47 % din importuri în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se stabilește la considerentul 24 de mai jos. Prin urmare, se consideră că nivelul de cooperare este redus. |
|
(6) |
În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selectat era alcătuit din trei grupuri, reprezentând 10 producători individuali, care acopereau 14,4 % din volumul total al exporturilor din China către Uniune și 31,3 % din volumul total al exportatorilor cooperanți pe durata perioadei de anchetă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile în cauză și autoritățile chineze au fost consultate cu privire la selecția eșantionului. Au fost primite o serie de observații în legătură cu eșantionul propus. Observațiile considerate adecvate au fost luate în considerare în selectarea eșantionului final. |
|
(7) |
Asociația Europeană a Producătorilor de Plăci Ceramice (CET) a confirmat într-o scrisoare trimisă Comisiei că toate societățile reclamante au convenit să fie incluse în eșantion. Incluzând alte societăți care s-au declarat interesate, Comisia a primit, astfel, informații din partea a 73 de producători din Uniune. |
|
(8) |
În exercițiul de eșantionare, s-a ținut seama de nivelul ridicat de fragmentare a sectorului plăcilor ceramice. Pentru a garanta că rezultatele întreprinderilor mari nu au dominat analiza prejudiciului, dar că situația întreprinderilor mici, care reprezintă împreună cea mai mare parte din producția Uniunii, a fost reflectată în mod adecvat, s-a considerat că toate segmentele, și anume, întreprinderile mici, mijlocii și mari, ar trebui să fie reprezentate în eșantion. |
|
(9) |
Trei segmente s-au diferențiat pe baza volumului producției anuale:
|
|
(10) |
În analiza indicatorilor microeconomici, rezultatele societăților incluse în eșantion, în segmentul specific au fost ponderate în conformitate cu partea acelui segment din producția totală a Uniunii (utilizând ponderea specifică a fiecărui segment din sectorul global al plăcilor ceramice). Conform informațiilor colectate pe parcursul anchetei, producătorii din sectorul 1 și 2 reprezintă fiecare aproximativ un sfert din producția totală a Uniunii, în timp ce producătorii din segmentul 3 aproximativ jumătate din producția totală a Uniunii. Din segmentul întreprinderilor mici fac parte peste 350 de societăți, din segmentul întreprinderilor mijlocii peste 40 de societăți și din segmentul întreprinderilor mari peste 20 de societăți. |
|
(11) |
În eșantion au fost incluse 10 societăți. Acestea sunt cele mai mari din toate cele trei segmente, ținând seama de vânzări, producție și localizare geografică. Una dintre societățile incluse în eșantion face parte din segmentul întreprinderilor mari, patru societăți fac parte din segmentul întreprinderilor mijlocii, iar celelalte cinci aparțin segmentului întreprinderilor mici. Societățile selectate își au sediul în șase state membre (Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Germania și Franța) care reprezintă, împreună, peste 90 % din producția totală a Uniunii. Acest eșantion a reprezentat 24% din producția totală a producătorilor cooperanți și 7 % din producția totală a Uniunii. |
|
(12) |
Pe durata anchetei, o societate din Polonia inclusă în eșantion a hotărât să întrerupă cooperarea în cadrul anchetei. Comisia nu a putut obține cooperarea niciunui alt producător cu sediul în Polonia. |
|
(13) |
În ciuda retragerii producătorului polonez, nivelul de reprezentativitate a eșantionului a rămas ridicat conform tuturor criteriilor prevăzute la considerentele 8 și 10. Prin urmare, s-a hotărât că procedura poate continua cu un eșantion format din nouă producători din cinci state membre. |
|
(14) |
Reclamanții au solicitat ca numele lor să fie păstrate confidențiale. Comisia a acceptat solicitarea. |
|
(15) |
Comisia a primit 24 de răspunsuri din partea importatorilor. Trei mari importatori au fost excluși din exercițiul de eșantionare: doi afiliați unor exportatori chinezi și unul afiliat unui producător din Uniune (importurile sunt marginale în raport cu vânzările totale ale acelui producător). |
|
(16) |
Importatorii neafiliați cooperanți reprezintă circa 6 % din importurile totale din China. |
|
(17) |
Șapte societăți au fost incluse în eșantion, reprezentând 95 % din importurile realizate de societățile neafiliate cooperante. Una dintre aceste societăți a fost și utilizator al produsului în cauză. Eșantionul a fost, de asemenea, reprezentativ în ceea ce privește repartizarea geografică. Eșantionul acoperă, astfel, statele care reprezintă peste 49 % din importurile către Uniune, care și-au coroborat reprezentativitatea. |
|
(18) |
Pentru a permite producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion să prezinte o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) sau a tratamentului individual („TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Un grup de producători-exportatori a solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau TI în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP. Celelalte grupuri de producători-exportatori au solicitat doar TI. |
|
(19) |
Au fost primite cereri de examinare individuală din partea a opt societăți sau grupuri de societăți afiliate neincluse în eșantion. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie ar fi fost prea dificilă. O decizie de acordare a examinării individuale vreuneia dintre aceste societăți va fi luată în etapa finală. |
|
(20) |
Comisia a expediat chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, precum și producătorilor-exportatori neincluși în eșantion și care și-au exprimat intenția de a solicita o examinare individuală conform articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor neafiliați cooperanți și tuturor utilizatorilor cunoscuți din Uniune. |
|
(21) |
Au furnizat răspunsuri la chestionare trei grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, opt producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori neincluși în eșantion, nouă producători din Uniune incluși în eșantion și cinci importatori neafiliați unui producător-exportator. Asociația europeană a producătorilor (Cerame-Unie), asociațiile naționale de producători, importatorii, asociațiile de importatori și utilizatori au prezentat, de asemenea, observații. |
|
(22) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru analiza TEP/TI, precum și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului comunitar și a efectuat controale la sediile a nouă producători din Uniune incluși în eșantion și la sediile următoarelor societăți: (a) Producători-exportatori din China — Becarry Group format din: —— Foshan Becarry Ceramics Co., Ltd — Heyuan Becarry Ceramics Co., Ltd — Heyuan Hairi Ceramic Co., Ltd — Shandong Yadi Ceramics Co., Ltd — Xinruncheng Group format din: —— Guangdong Xinruncheng Ceramics Co. Ltd — Foshan City Nanhai Chongfa Ceramics Co. Ltd — Wonderful Group format din: —— Dongguan City Wonderful Ceramics Industrial Park Co., Ltd — Guangdong Jiamei Ceramics Co., Ltd — Qingyuan Gani Ceramics Co. Ltd — Foshan Gani Ceramics Co. Ltd — Giavelli S.r.l., importator italian afiliat (b) Comercianți din China — Foshan Changwei Enterprise Co., Ltd. (c) Comercianți din Hong Kong — Cayenne Trading International Ltd. — Great Prosperity Development Ltd. — Good East Development Ltd. (d) Importatori neafiliați — Enmon GmbH, Germany (e) Asociații naționale de producători — Confindustria Ceramica (Italy) — Asociația producătorilor spanioli de plăci ceramice (ASCER) — APICER (Portugal) |
|
(23) |
Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din China în cazul cărora există posibilitatea de a nu li se acorda TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față SUA, la sediile a doi producători. Acești producători au solicitat ca identitatea lor să fie păstrată confidențială. |
|
(24) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioadă luată în considerare”). |
|
(25) |
Produsul care face obiectul prezentei anchete este reprezentat de plăci și dale din ceramică smălțuite și nesmălțuite pentru pavaj sau pentru acoperit pereții; cuburi și articole similare din ceramică smălțuite și nesmălțuite pentru mozaicuri, chiar pe suport („plăci ceramice” sau „produsul în cauză”), care, în prezent, intră sub incidența codurilor CN 6907 10 00, 6907 90 20, 6907 90 80, 6908 10 00, 6908 90 11, 6908 90 20, 6908 90 31, 6908 90 51, 6908 90 91, 6908 90 93 și 6908 90 99. |
|
(26) |
Plăcile ceramice sunt utilizate în special în industria construcțiilor pentru acoperirea pereților și podelelor. |
|
(27) |
O parte a susținut că produsul importat din China și cel fabricat de industria Uniunii nu sunt comparabile. |
|
(28) |
Se amintește faptul că Comisia s-a bazat în compararea prețurilor pe tipurile de produse diferențiate în funcție de numerele de control al produsului („NCP”) bazate pe opt caracteristici. |
|
(29) |
Partea în cauză și-a prezentat argumentele în cursul unei audieri înaintea consilierului-auditor. Potrivit argumentelor, absența comparabilității s-a datorat diferenței de tehnologie, materiale, lustruire și proiect utilizate pentru fabricarea plăcilor din China și din Uniune. Liniile avansate din punct de vedere tehnologic au produs plăci de calitate superioară cu serigrafii și în diverse culori. Societatea a explicat că există diferite tehnologii de imprimare pentru decorarea serigrafică, imprimarea prin rotogravură și imprimarea cu jet de cerneală. |
|
(30) |
În ciuda cererilor de documente detaliate care să dezvolte toate aceste aspecte ale comparabilității produsului, partea interesată nu a reușit să își justifice argumentele. De asemenea, argumentul privind îmbunătățirea comparabilității nu a fost susținut de niciun element de probă. Mai mult decât atât, partea a recunoscut că tipurile de produs care ar fi vizate în cazul introducerii celor patru criterii sugerate, ar reprezenta doar 0,5 % din piața plăcilor ceramice. Conform celor menționate în raportul întocmit de consilierul auditor, care a rezumat situația societății în cauză, restul de 99,5 % din produsele care fac obiectul acelorași NCP erau similare. |
|
(31) |
Conform celor menționate anterior, partea interesată nu a justificat necesitatea de a introduce criteriile suplimentare, nici posibilul impact al acestora asupra prețurilor. Prin urmare, având în vedere cota de piață neglijabilă a tipurilor de produse în cauză și confirmarea explicită a părții că 99,5 % din plăcile ceramice sunt comparabile în cadrul NCP în cauză, solicitarea de introducere a unor criterii suplimentare în structura NCP a trebuit să fie provizoriu respinsă. |
|
(32) |
Se concluzionează că produsul în cauză, produsul fabricat și comercializat pe piața internă din China și pe piața internă din SUA, țară selectată provizoriu drept țară analogă, precum și produsul fabricat și comercializat în Uniune de producătorii din Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(33) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din China, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători care au îndeplinit criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a ușura referirea la ele, aceste criterii sunt enumerate mai jos în formă rezumată: 1. deciziile economice se adoptă ca răspuns la semnalele pieței, fără intervenție semnificativă din partea statului, iar costurile reflectă valorile de piață; 2. întreprinderile dețin un singur set clar de evidențe contabile de bază, care sunt auditate independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și care sunt aplicate în toate scopurile; 3. nu există denaturări importante determinate de vechiul sistem de economie planificată; 4. legile privind falimentul și proprietatea garantează stabilitatea și securitatea juridică; și 5. operațiunile de schimb valutar se realizează la cursuri de piață. |
|
(34) |
Două grupuri de producători-exportatori din China au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. |
|
(35) |
S-a constatat că părțile (doi producători, un comerciant chinez și un comerciant din Hong Kong) care pretindeau că fac parte din unul dintre aceste grupuri, nu erau, în realitate, afiliate. În aceste condiții, cererile de acordare a TEP ale celor doi producători chinezi (Becarry Group și Shandong Yadi Ceramics Co. Ltd.) au fost tratate separat. |
|
(36) |
Referitor la celălalt grup de societăți, și anume Wonderful Group, format din două grupuri de producători afiliate prin faptul că erau deținute de aceeași societate-mamă, doar unul dintre grupurile afiliate au solicitat TEP, în timp ce cel de-al doilea a solicitat doar tratament individual (TI). Întrucât criteriile TEP trebuie, totuși, solicitate și îndeplinite pentru toate societățile din cadrul aceluiași grup, această solicitare de acordare a TEP a fost incompletă și nu a fost, prin urmare, luată în considerare. Astfel, grupului nu i s-a putut acorda TEP. |
|
(37) |
Cu privire la Becarry Group, în ceea ce privește criteriul 1, ancheta a stabilit că în licența comercială a producătorului exista o restricție a vânzărilor la export care a fost pusă în practică. Prin urmare, s-a considerat că deciziile privind vânzările nu au fost luate în mod liber, ci au făcut obiectul unei intervenții importante din partea statului. Mai mult decât atât, pentru mai multe societăți din cadrul grupului, nu s-a putut stabili plata capitalului inițial în cadrul societății și nici cine a efectuat această plată. Cu privire la criteriul 2, evidența contabilă a prezentat deficiențe grave, care nu au fost menționate în raportul de audit. În sfârșit, referitor la criteriul 3, s-a constatat, de asemenea, existența mai multor denaturări determinate de sistemul de economie planificată deoarece active importante nu au fost corect înregistrate sau amortizate în conturi și nu s-a putut furniza nicio dovadă care să ateste faptul că societatea a plătit pentru dreptul de utilizare a terenului. |
|
(38) |
Referitor la Shandong Yadi Ceramics Co Ltd, cu privire la criteriul 1, ancheta a constatat că societatea nu a putut dovedi plata capitalului inițial în cadrul societății și nici cine a efectuat această plată în momentul instituirii acesteia. În consecință, nu s-a putut exclude posibilitatea ca unele fonduri să fi fost furnizate de stat. În ceea ce privește criteriul 2, registrele contabile au prezentat deficiențe grave care nu au fost menționate în raportul de audit și, prin urmare, conturile nu au fost considerate ca fiind verificate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În sfârșit, în ceea ce privește criteriul 3, au existat, de asemenea, anumite denaturări determinate de sistemul de economie planificată, întrucât nu s-a putut furniza nicio dovadă care să ateste faptul că societatea a plătit pentru dreptul de utilizare a terenului sau o dovadă de plată pentru anumite active. |
|
(39) |
Comisia a comunicat rezultatele concluziilor privind TEP producătorilor-exportatori în cauză, autorităților chineze și reclamanților și i-a invitat să prezinte observații. |
|
(40) |
În urma comunicării concluziilor privind TEP, s-au primit observații din partea celor doi producători-exportatori incluși în eșantion cărora nu li s-a acordat TEP. Totuși, aceste observații nu sunt de natură să modifice concluziile în această privință, întrucât încercau doar să infirme o parte din concluzii, și nu au prezentat probe suplimentare care să justifice observațiile. |
|
(41) |
În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra îndeplinirea tuturor criteriilor stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare: — în cazul unor întreprinderi controlate total sau parțial de străini sau în cazul asociațiilor în participațiune, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile; — prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare se stabilesc în mod liber; — majoritatea acțiunilor aparține unor persoane private. Funcționarii publici care fac parte din Consiliile de administrație sau care dețin funcții-cheie de conducere sunt în minoritate sau trebuie demonstrat că întreprinderea este, cu toate acestea, suficient de independentă de intervenția statului; — operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței; și — intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale de taxe. |
|
(42) |
Producătorii-exportatori incluși în eșantion care au solicitat acordarea TEP – Becarry Group și Shandong Yadi Ceramics Co Ltd – au solicitat și TI, în eventualitatea în care nu li se acordă TEP. Wonderful Group și Xinruncheng Group au solicitat, de asemenea, TI. |
|
(43) |
Referitor la Becarry Group, s-a constatat că vânzările nu erau stabilite în mod liber din cauza restricției vânzărilor la export menționată la considerentul 37 de mai sus, prin urmare, cererea sa de acordare a TI a fost respinsă. |
|
(44) |
S-a constatat că ceilalți producători-exportatori îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, astfel, li s-a putut acorda TI. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, s-a stabilit în mod provizoriu faptul că următorii producători-exportatori care au fost incluși în eșantion îndeplinesc toate cerințele pentru TI prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază: — Shandong Yadi Ceramics Co., Ltd; — Xinruncheng Group; — Wonderful Group. |
|
(45) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analogă. |
|
(46) |
În avizul de deschidere, Comisia a indicat intenția sa de a utiliza SUA drept țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru China și a invitat părțile interesate să prezinte observații în acest sens. |
|
(47) |
Au fost primite o serie de observații, iar alte câteva țări au fost propuse ca alternativă, în special Brazilia, Turcia, Nigeria, Thailanda și, în final, Indonezia. |
|
(48) |
Prin urmare, Comisia a hotărât să solicite cooperarea producătorilor cunoscuți din aceste țări, inclusiv din SUA. Totuși, doar doi producători ai produsului în cauză din SUA au răspuns la chestionare. De asemenea, un producător din Thailanda a furnizat un răspuns incomplet la chestionar și, în orice gaz, gama sa de produse nu este pe deplin comparabilă cu cea a producătorilor chinezi cooperanți. |
|
(49) |
Ancheta a arătat că SUA este o piață competitivă pentru produsul în cauză. Mai mulți producători își desfășurau activitatea pe piața internă din SUA, iar volumele importurilor erau ridicate. Ancheta a arătat, de asemenea, că plăcile ceramice originare din China și din SUA prezintă, în esență, aceleași caracteristici fizice și utilizări, și că procesele de producție sunt similare. |
|
(50) |
S-a afirmat că, întrucât piața americană este caracterizată în principal de importuri, plăcile ceramice fabricate în SUA și cele fabricate în China acoperă segmente de piață diferite. Prin urmare, tipurile de produse fabricate intern, care ar servi drept bază pentru stabilirea valorii normale, nu ar putea fi comparate cu tipurile de produse exportate de China în Uniune. Cu toate acestea, ancheta a arătat că producția americană acoperă o gamă largă de tipuri de produse comparabile celor fabricate în și exportate din China, astfel cum s-a precizat la considerentul 49 de mai sus. |
|
(51) |
S-a subliniat, de asemenea, că SUA este un actor relativ minor pe piața mondială de plăci ceramice. Cu toate acestea, circa 600 de milioane m2 au fost fabricate intern în 2009, o cantitate considerată semnificativă. În scop comparativ, China, cel mai mare producător la nivel mondial, a fabricat 2 miliarde m2 în aceeași perioadă. |
|
(52) |
Una dintre părți a afirmat că SUA a aplicat standarde de calitate stricte și a creat în mod eficace bariere netarifare pentru importurile din China. Cu toate acestea, ancheta a arătat că, astfel cum s-a menționat anterior, volumele importurilor din China în SUA au fost ridicate și au reprezentat un segment major din consumul intern al SUA. Prin urmare, argumentul potrivit căruia barierele netarifare din SUA afectează importurile și, astfel, concurența a fost respins. |
|
(53) |
Datele prezentate în răspunsurile lor de cei doi producători din SUA au fost verificate la fața locului. Doar datele prezentate de un producător vizitat au fost analizate în cele din urmă, întrucât s-a constatat că acestea reprezintă informații fiabile pe care se poate baza o valoare normală. S-a constatat că datele de la cel de-al doilea producător vizitat nu sunt fiabile și au fost respinse, întrucât acest producător a raportat doar o parte din vânzările sale interne, iar costurile nu au putut fi confirmate pe deplin de conturi. |
|
(54) |
Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că SUA reprezintă o țară analogă adecvată și rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. |
|
(55) |
În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, după cum se arată mai jos. |
|
(56) |
Vânzările interne ale produsului similar realizate de producătorul din SUA au fost reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu volumul produsului în cauză exportat în Uniune de producătorii-exportatori cooperanți. |
|
(57) |
Pe parcursul anchetei, s-a constatat că vânzările de pe piața internă către clienți independenți s-au efectuat în cadrul operațiunilor comerciale normale pentru toate tipurile de produse similare fabricate de producătorul din SUA. Cu toate acestea, din cauza diferențelor de calitate dintre produsul similar fabricat și vândut în SUA și produsul în cauză exportat din China în Uniune, pentru anumite tipuri de produse, s-a considerat mai potrivit să se construiască valoarea normală pentru a putea lua în considerare aceste diferențe și pentru a garanta o comparație echitabilă, astfel cum se indică la considerentul 61. |
|
(58) |
Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție al producătorului din SUA, a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului. În temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitul, au fost stabilite în funcție de datele reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale producătorului din SUA. |
|
(59) |
Prețurile de export ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion s-au bazat pe prețurile de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite primului client independent. În cazurile în care vânzările au fost intermediate de un importator afiliat din Uniune, prețurile au fost construite în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Toate costurile suportate între import și revânzare au fost ajustate, inclusiv costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de un importator neafiliat al produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului afiliat nu a fost considerat ca fiind fiabil, având în vedere relația dintre producătorul-exportator și importatorul afiliat. |
|
(60) |
Marjele de dumping au fost stabilite prin compararea prețurilor de export franco fabrică individuale ale exportatorilor incluși în eșantion cu prețurile de vânzare interne sau cu valoarea normală construită, în funcție de caz. |
|
(61) |
În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost ajustată pentru diferențe de caracteristici – în special datorită mărcii OEM, și pentru diferențe de calitate pentru anumite tipuri de produse care nu sunt fabricate de producătorul din țara analogă – pentru prețul mai scăzut al plăcilor care nu sunt din porțelan. După caz, s-au operat ajustări suplimentare în ceea ce privește cheltuielile de transport maritim, de asigurare, de manipulare, cheltuielile auxiliare, de ambalare, de creditare, precum și cele cu comisioanele, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de dovezi verificate. |
|
(62) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion cărora li s-a acordat TI au fost stabilite pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă și media ponderată a prețului de export practicat de fiecare societate pentru produsul în cauză exportat în Uniune, astfel cum s-a stabilit mai sus. |
|
(63) |
Din acest motiv, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:
|
|
(64) |
Marja de dumping pentru alți producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion, a fost calculată ca medie ponderată a marjelor de dumping ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
|
(65) |
Marja de dumping pentru producătorul-exportator din China care a cooperat, inclus în eșantion, dar căruia nu i s-a acordat încă TI (Heyuan Becarry Ceramics Co. Ltd), a fost, de asemenea, calculată conform metodei prezentate în considerentul 64. |
|
(66) |
Marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor producătorilor-exportatori necooperanți din China a fost stabilită prin utilizarea celei mai ridicate marje de dumping constatată pentru un tip de produs reprezentativ de la un producător-exportator care a cooperat. |
|
(67) |
Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată provizorie din eșantion și marja de dumping la nivel național, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:
|
|
(68) |
După cum se menționează la considerentul 8, industria plăcilor ceramice din Uniune este extrem de fragmentată, existând peste 500 de producători de plăci ceramice. |
|
(69) |
Astfel cum s-a menționat anterior, industria Uniunii a fost divizată în trei segmente: întreprinderi mici, mijlocii și mari. Întreprinderile mici reprezintă jumătate din producția totală a Uniunii. |
|
(70) |
Se estimează că datele prezentate de asociațiile naționale și europene acoperă circa 75 % din producția Uniunii. Aceste date au fost verificate cu datele prezentate de producătorii individuali și de asociațiile naționale, dar și cu surse de date statistice, precum Prodcom. Volumul și valoarea producției rămase a fost extrapolată pe baza acelorași surse de informații. Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la 895 de milioane m2 în cursul PA. Toți producătorii din Uniune (care reprezintă producția totală a Uniunii) constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și, prin urmare, vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”. |
|
(71) |
Consumul Uniunii a fost stabilit prin adăugarea importurilor bazate pe datele Eurostat la vânzările producătorilor Uniunii pe piața Uniunii. Datele privind vânzările totale din Uniune ale produsului în cauză au fost bazate pe date verificate furnizate atât de asociațiile de producători naționale, cât și de cele europene. S-au operat extrapolări pe baza datelor prezentate de asociații și de Prodcom pentru a se ajunge la vânzările totale din cadrul Uniunii. |
|
(72) |
În cursul perioadei examinate, și anume, între 2007 și PA, consumul Uniunii a scăzut cu 29 %, o diminuare semnificativă de 13 % înregistrându-se între 2007 și 2008. Pe parcursul PA, consumul a scăzut cu 8 % comparativ cu anul 2009.
Tabelul 1 Consum
|
|
(73) |
Volumul, cota de piață și prețurile medii ale importurilor din China au evoluat după cum se arată mai jos. Următoarele tendințe în materie de cantitate și preț se bazează pe datele Eurostat.
Tabelul 2 Importuri din China
|
|
(74) |
Volumul total al importurilor din China a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate și a reprezentat aproximativ 66 de milioane m2 în cursul perioadei de anchetă. Tendința descrescătoare în sine corespunde tendinței descrescătoare a consumului, însă este mult mai puțin pronunțată și s-a produs între 2007 și 2009. Între 2009 și perioada de anchetă, volumul importurilor din China a crescut cu 6 %. De asemenea, analizată din perspectiva întregii perioade examinate, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 35 %, de la 4,8 % în 2007 la 6,5 % în cursul PA. |
|
(75) |
Prețurile importurilor din China au scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate, de la 4,7 EUR/m2 la 4,5 EUR/m2. |
|
(76) |
În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune în ceea ce privește clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate pentru fiecare tip de produs cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din China către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente, costurile ulterioare importului și nivelul schimburilor comerciale. |
|
(77) |
Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, importurile de produs în cauză au fost vândute în Uniune la prețuri care au subcotat prețurile industriei Uniunii. Nivelul subcotării, exprimat ca procent din prețurile industriei Uniunii, s-a situat între 44 % și 57 %. Calculele s-au bazat pe datele furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și de producătorii-exportatori din China incluși în eșantion. |
|
(78) |
Volumul importurilor din alte țări terțe pe parcursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Tendințele în materie de cantitate și preț se bazează pe datele Eurostat.
Tabelul 3 Importuri din alte țări terțe
|
|
(79) |
Importurile din țări terțe au scăzut cu 40 % în perioada examinată. Astfel, cota de piață a acestor importuri a scăzut cu 14 %, de la 6,2 % la 5,3 %. |
|
(80) |
Trebuie remarcat faptul că prețurile medii de import din alte țări terțe a crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate, menținându-se în mod constant mai ridicate decât prețul mediu de vânzare al vânzărilor la export ale Chinei (cu 19 % în cursul perioadei de anchetă). |
|
(81) |
În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune. |
|
(82) |
Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, precum și amploarea marjelor de dumping) au fost evaluate la nivelul întregii industrii din Uniune. Analiza s-a bazat pe informațiile furnizate de asociațiile naționale și europene, fiind confruntate cu datele prezentate de producători și cu statisticile oficiale disponibile. |
|
(83) |
Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile unitare medii, ocuparea forței de muncă, salariile, productivitatea, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalurilor) s-a realizat la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător. |
|
(84) |
Producția industriei din Uniune s-a redus considerabil cu 32 % în cursul perioadei examinate. Reducerea în termeni generali (în cursul perioadei examinate) a reflectat reducerea considerabilă a consumului (cu 29 % în cursul perioadei examinate, a se vedea considerentul 72 de mai sus), însă a urmat o tendință diferită. Între 2007 și 2009 s-a redus cu 32 %, cea mai mare scădere, de 23 %, fiind înregistrată între 2008 și 2009. Între 2009 și perioada de anchetă aceasta s-a stabilizat.
Tabelul 4 Producția totală din Uniune
|
|
(85) |
Capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut cu 5 % între 2007 și 2008, și cu 2 % între 2008 și perioada de anchetă. Gradul de utilizare a capacității de producție care rezultă a înregistrat o scădere globală de 27 % între 2007 și perioada de anchetă.
Tabelul 5 Capacitatea de producție și utilizarea capacității
|
|
(86) |
În conformitate cu evoluția volumelor de producție, vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți au scăzut într-un ritm comparabil cu cel al scăderii consumului, și anume cu 30 % pe parcursul perioadei examinate. Vânzările industriei din Uniune au urmat o tendință similară celei a consumului în termeni de scăderi anuale.
Tabelul 6 Volumele vânzărilor către clienți independenți
|
|
(87) |
Cota de piață deținută de industria din Uniune a scăzut cu un punct procentual în cursul perioadei examinate.
Tabelul 7 Cota de piață în UE
|
|
(88) |
Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 11 % între 2007 și 2008. În cursul perioadei examinate, aceasta a scăzut cu 16 %.
Tabelul 8 Ocuparea forței de muncă
|
|
(89) |
Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană angajată anual, a fost stabilă între 2007 și 2008. Cu toate acestea, între 2008 și perioada de anchetă, s-a înregistrat o scădere a productivității de 19 %, asociată scăderii producției.
Tabelul 9 Productivitate
|
|
(90) |
Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în secțiunea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. Mai mult decât atât, având în vedere volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil. |
|
(91) |
Analiza elementelor microeconomice (stocuri, prețuri de vânzare, fluxul de numerar, profitabilitatea, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri, investiții și salarii) a fost desfășurată pentru societăți individuale, și anume, la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. |
|
(92) |
Pentru anumiți indicatori microeconomici (prețul de vânzare, costul de producție, profitabilitatea și randamentul investițiilor, și anume, indicatorii exprimați în alte valori decât cele absolute, adică doar valorile exprimate în procente), rezultatele societăților incluse în eșantion din segmentul specific au fost ponderate în conformitate cu partea acelui segment din producția totală a Uniunii (utilizând ponderea specifică a fiecărui segment din sectorul global al plăcilor ceramice – 52 % pentru întreprinderile mici, 24 % pentru întreprinderile mijlocii și 24 % pentru întreprinderile mari). Prin urmare, s-a garantat că rezultatele întreprinderilor mari nu au dominat analiza prejudiciului, dar că situația întreprinderilor mici, reprezentând împreună cea mai mare cotă din producția Uniunii, a fost reflectată în mod adecvat. |
|
(93) |
Deși nivelul stocurilor de închidere ale industriei din Uniune a scăzut în termeni absoluți cu 14 % în cursul perioadei examinate, atunci când este exprimat ca procent din producție, acesta a crescut considerabil (cu 37 %).
Tabelul 10
|
|
(94) |
Creșterea stocurilor este un factor grăitor al prejudiciului. Societățile din sector păstrează în mod normal stocurile pentru trei luni de producție, însă presiunea importurilor din China care fac obiectul unui dumping le-a forțat să crească stocurile la șase luni de producție. Într-adevăr, s-a observat o creștere anuală uniformă și constantă a stocurilor, de la 43 % în 2007 la 59 % în cursul perioadei de anchetă. |
|
(95) |
Această creștere a stocurilor se explică prin faptul că producătorii-exportatori chinezi s-au concentrat pe vânzări de loturi mari de produs omogen, în timp ce industria din Uniune a oferit o varietate de produse mult mai mare în termeni de tipuri, culori, dimensiuni. Pentru a reacționa într-un timp extrem de scurt la comenzi foarte specifice, industria din Uniune a fost nevoită să crească stocurile. |
|
(96) |
Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate.
Tabelul 11 Preț de vânzare unitar de pe piața UE
|
|
(97) |
Creșterea prețului s-a datorat mai multor factori. Un prim factor l-a reprezentat necesitatea de a recupera creșterile costurilor de producție, care, în aceeași perioadă, au crescut cu 14 % (a se vedea considerentul 106). Creșterea prețului s-a datorat, de asemenea, creșterii stocurilor (a se vedea considerentul 95 de mai sus) și modificării mixului de produse oferite de industria din Uniune. Importurile din China s-au concentrat pe loturi mari de produs omogen. Prin urmare, Uniunea a trebuit să se concentreze pe loturi mici de produs în cauză, pentru care cererea este mai fragmentată, cu cantități mai mici și cu o mai mare varietate de tipuri, culori și dimensiuni. |
|
(98) |
Cu toate acestea, în ciuda creșterii prețurilor unitare, industria din Uniune a funcționat sub profitul țintă. De fapt, segmentul întreprinderilor mici a fost în pierdere. |
|
(99) |
Evoluția prețurilor importurilor din China a fost prezentată la considerentul 75. După cum se poate observa, aceste prețuri au urmat o tendință diferită de cea a industriei din Uniune și au fost în mod constant inferioare. În cursul PA, prețurile importurilor din China s-au situat la jumătate față de prețurile industriei din Uniune. |
|
(100) |
După cum s-a menționat anterior, creșterea costului de producție a fost superioară creșterii prețurilor de vânzare. Cu o creștere a costului de producție de 14 % înregistrată în cursul perioadei examinate, industria din Uniune a reușit să își majoreze prețurile cu doar 9 %. Profitabilitatea a scăzut apoi de la 3,9 % în 2007, la 0,4 % în cursul perioadei de anchetă. Industria a realizat cel mai redus profit în 2009, când nu a reușit să acopere costul de producție, înregistrând o pierdere de 1,2 %. Dintre cele trei segmente, cel mai afectat a fost cel al întreprinderilor mici, care este în pierdere din 2008. Întreprinderile mijlocii și mari, în ciuda scăderilor considerabile de profitabilitate, au reușit să vândă, obținând profituri modeste, însă nesustenabile. |
|
(101) |
Profiturile realizate de întreprinderile mijlocii și mari nu pot fi divulgate din motive de confidențialitate. În segmentul întreprinderilor mari, calcularea profiturilor s-a bazat pe datele furnizate de o întreprindere, în timp ce divulgarea rezultatelor întreprinderilor mijlocii ar permite altor întreprinderi să calculeze profiturile altor segmente, dat fiind că se cunosc profiturile ponderate globale.
Tabelul 12 Profitabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor (return on investment, ROI), investiții și salarii
|
|
(102) |
Tendința fluxului de numerar, care reprezintă capacitatea unei industrii de a-și autofinanța activitățile, a rămas pozitivă în cursul perioadei examinate, însă a scăzut cu circa 54 % între 2007 și începutul PA. |
|
(103) |
Randamentul investițiilor („ROI”) a urmat în linii mari tendința profitabilității în cursul întregii perioade examinate. |
|
(104) |
Între 2007 și perioada de anchetă, fluxul anual al investițiilor în produsul în cauză realizat de industria din Uniune a scăzut cu 28 %. |
|
(105) |
Între 2007 și perioada de anchetă, salariul mediu pentru un angajat a scăzut cu 4 %. |
Tabelul 13
Costul producției
|
2007 |
2008 |
2009 |
PA |
|
|
Costul producției în EUR/m2 |
7,7 |
8,3 |
8,8 |
8,8 |
|
Indice |
100 |
108 |
114 |
114 |
|
(106) |
Astfel cum s-a menționat anterior, costul producției a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Această creștere s-a datorat creșterii stocurilor (a se vedea considerentul 95 de mai sus) și modificării gamei de produse oferite de industria din Uniune (o mai mare varietate de produse în termeni de tipuri, culori, dimensiuni), în timp ce importurile din China s-au concentrat pe loturi mari de produs omogen. Industria din Uniune a trebuit să își crească stocurile pentru a putea reacționa prompt la comenzi foarte specifice și trebuie, de asemenea, să furnizeze o mai mare varietate de produse. |
|
(107) |
Ancheta a arătat că indicatorii prejudiciului, de exemplu, volumul producției, gradul de utilizare a capacității, vânzările către clienți independenți și ocuparea forței de muncă s-au deteriorat în cursul perioadei examinate. Deși nu poate fi ignorat faptul că evoluția negativă a consumului a avut un efect negativ asupra industriei din Uniune, merită remarcat că importurile din China au reușit o creștere a cotei de piață, prin presiunile exercitate asupra prețurilor. |
|
(108) |
În plus, indicatorii prejudiciului asociați performanței financiare a producătorilor din Uniune – precum profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar, au fost puternic afectați negativ în cursul perioadei examinate. Un factor grăitor al prejudiciului îl reprezintă creșterea substanțială a stocurilor (cu 37 %) în cursul perioadei examinate. Această creștere a stocurilor se explică prin faptul că producătorii-exportatori chinezi s-au concentrat pe vânzări de loturi mari de produs omogen, în timp ce industria din Uniune a oferit o mai mare varietate de produse în temeni de tipuri, culori, dimensiuni. Industria din Uniune a trebuit să își crească stocurile pentru a putea reacționa prompt la comenzi foarte specifice și trebuie, de asemenea, să furnizeze o mai mare varietate de produse. |
|
(109) |
Deși prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au crescut în cursul perioadei examinate, aceasta se datorează în special creșterii costului producției. În general, profitabilitatea s-a deteriorat în perioada examinată. De fapt, segmentul întreprinderilor mici, reprezentând jumătate din industria din Uniune, a înregistrat pierderi din 2008. Prin urmare, chiar în ciuda creșterii prețurilor de vânzare, industria nu a reușit să realizeze un profit suficient. Sectorul nu a putut crește prețurile de vânzare la un nivel care să atingă nivelurile de rentabilitate necesare pentru a fi viabile pe termen lung. |
|
(110) |
Analiza evoluției prețurilor pe baza cifrelor Eurostat a indicat faptul că diferența de preț între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prețurile industriei din Uniune a crescut de la circa 40 % în 2007 și 2008 la circa 50 % în 2009 și în cursul perioadei de anchetă. |
|
(111) |
Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
|
(112) |
În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul material suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. De asemenea, factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, au fost examinați pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor respective. |
|
(113) |
Cota de piață în creștere a producătorilor-exportatori chinezi în cursul perioadei examinate a coincis în timp cu scăderea profiturilor industriei din Uniune și cu o creștere substanțială a stocurilor sale. |
|
(114) |
Aceasta a corespuns, de asemenea, unei scăderi a consumului din Uniune. Cu toate acestea, deși volumul importurilor din China a scăzut cu 9 puncte procentuale între 2007 și 2009, în conformitate cu scăderea consumului (deși nu în același ritm – consumul a scăzut cu 23 de procente pe parcursul aceleiași perioade), începând cu 2007, cota de piață a Chinei a crescut constant. De asemenea, între 2009 și perioada de anchetă, în ciuda unei noi scăderi a consumului cu 6 puncte procentuale, importurile din China au crescut cu 6 procente. |
|
(115) |
Diferența de preț (pe baza cifrelor medii furnizate de Eurostat) dintre importurile din China și prețurile industriei din Uniune a fost extrem de mare pe parcursul întregii perioade examinate. Faptul că în 2007 se ridica deja la peste 40 % sugerează faptul că strategia de preț a producătorilor-exportatori chinezi a fost lansată înainte de declanșarea crizei economice. De asemenea, diferența a crescut în urma crizei, atingând 50 % în perioada de anchetă. |
|
(116) |
Această cotă de piață în creștere a importurilor din China, combinată cu scăderea prețurilor și cu creșterea diferenței de preț între prețurile practicate de China și cele din Uniune a coincis în timp cu deteriorarea situației industriei din Uniune. |
|
(117) |
Volumul importurilor din țări terțe, altele decât China, s-a diminuat cu 40 % în perioada examinată. De asemenea, cota de piață a acestor importuri a scăzut ușor cu circa 1 % în cursul perioadei examinate. Deși prețurile acestor importuri au fost comparabile cu prețurile importurilor din China în 2007, diferența de preț a crescut cu 18 % în 2009 și cu 16 % în cursul perioadei de anchetă. |
|
(118) |
Turcia este al doilea cel mai mare exportator în Uniune, cu o cotă de piață de 3 % în cursul perioadei de anchetă. Această cotă de piață s-a menținut stabilă (a scăzut ușor cu 0,4 % în cursul perioadei examinate). Volumul importurilor originare din Turcia a scăzut cu 37 % în perioada examinată. Deși prețurile importurilor din Turcia au fost inferioare celor din industria Uniunii (cu aproximativ 40 % în cursul perioadei examinate), diferența de preț între importurile din Turcia și cele din China a crescut cu 16 % în 2009 și în cursul perioadei de anchetă, ca urmare a unei creșteri de 22 % a prețurilor importurilor din Turcia. Din aceste motive, nu este exclus ca importurile din țări terțe, altele decât China, să fi contribuit într-o foarte mică măsură la prejudiciul material suferit de industria din Uniune, însă acestea nu au rupt legătura de cauzalitate stabilită cu importurile din China care fac obiectul unui dumping. |
|
(119) |
Industria plăcilor ceramice din Uniune este extrem de fragmentată. Cu toate acestea, numărul global al întreprinderilor a scăzut în perioada examinată din cauza unui proces de consolidare desfășurat pe parcursul ultimelor două decenii. Însă, în primul rând în statele membre cu cea mai mare cotă de producție, unde fragmentarea este, totodată, mai pronunțată, ancheta a arătat că întreprinderile funcționează în grupuri. Această structură garantează o alocare eficientă a resurselor. De fapt, fragmentarea permite întreprinderilor mari să subcontracteze întreprinderilor mici fabricarea anumitor tipuri de produse (în funcție de culoare, dimensiuni etc.). Cu ajutorul întreprinderilor mici, industria poate furniza numeroase tipuri de produse într-un interval scurt de timp. Acest fapt a devenit deosebit de important în lumina concurenței chineză care vinde loturi mari de produs omogen, care nu prezintă flexibilitate în proiectare, culori etc. În aceste condiții, nu se poate stabili o legătură cauzală între fragmentare și deteriorarea situației industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. |
|
(120) |
Ancheta a arătat că recesiunea economică a avut, fără îndoială, un impact asupra situației industriei din Uniune. |
|
(121) |
Impactul a fost asociat, în principal, declinului din industria construcțiilor, care s-a reflectat în scăderea consumului de plăci ceramice. În general, în 2009, declinul care a caracterizat activitățile generale de construcții în UE a reprezentat 7,5 % ( 3 ). Impactul mai precis al climatului economic general asupra industriei construcțiilor diferă în funcție de segmentul specific din acea industrie ( 4 ). În 2009, scăderea care a caracterizat activitățile de construcții s-a concentrat în mare măsură pe segmentele construcției de locuințe noi și de clădiri nerezidențiale private. În schimb, sectorul construcțiilor civile a fost afectat într-o mai mică măsură, iar segmentul construcțiilor nerezidențiale publice chiar a crescut cu 1,1 % în 2009. Conform Federației Industriei Europene a Construcțiilor, aceste tendințe au reflectat măsuri guvernamentale de sprijinire sau chiar de creștere a cheltuielilor aferente clădirilor și infrastructurii publice, ca parte a pachetelor naționale de măsuri de stimulare. În mod similar, stimulentele fiscale pentru soluții eficiente din punct de vedere energetic au atenuat impactul declinului economic asupra activităților de renovare și întreținere. |
|
(122) |
Dezvoltările menționate anterior au avut un efect pozitiv asupra segmentelor activităților de renovare și întreținere (implicațiile pozitive pentru producție, vânzările și profitabilitatea industriei în aval considerate drept marje de profit sunt de mai mare amploare în segmentul de vânzare cu amănuntul). În orice caz, aceste segmente au fost afectate într-o mai mică măsură de declinul economic. |
|
(123) |
Următoarea analiză demonstrează că, deși recesiunea economică ar fi putut avea un impact asupra situației industriei din Uniune, prejudiciul material suferit de industria din Uniune a fost, într-adevăr, cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping. |
|
(124) |
În primul rând, ancheta a arătat că industria construcțiilor a început să își revină în urma efectelor declinului economic înregistrat în perioada de anchetă, deși indicatorii specifici industriei din Uniune au continuat să prezinte o tendință de scădere. |
|
(125) |
În al doilea rând, un element important este reprezentat de evoluția stocurilor, care servește în acest caz drept un indicator grăitor al prejudiciului (a se vedea considerentul 93 de mai sus). S-a observat o creștere anuală relativ stabilă. Acest tip de creștere uniformă și constantă sugerează faptul că industria din Uniune s-a aflat, de fapt, în mare măsură sub presiunea constantă exercitată de producătorii-exportatori chinezi. În cazul în care creșterea stocurilor ar fi atribuită recesiunii economice, s-ar fi observat, probabil, o creștere considerabilă în anii din perioada crizei, nu o evoluție stabilă pe tot parcursul perioadei examinate. |
|
(126) |
În ultimul rând, analiza cifrelor privind profitabilitatea, în special ale celor specifice întreprinderilor mici, care au reprezentat aproape 50 % din producția din Uniunii în cursul perioadei de anchetă, arată că acestea au realizat doar un profit modest de 0,3 % în 2007, însă au înregistrat pierderi în toți anii următori. Acest lucru a sugerat că situația lor a început să se agraveze încă dinainte de criză. |
|
(127) |
În lumina celor de mai sus, se estimează că deteriorarea situației economice a industriei din Uniune a fost cauzată în mare parte de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Deși criza economică și reducerea cererii care a rezultat ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune, impactul acesteia nu a fost de natură să rupă legătura cauzală stabilită între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune. |
|
(128) |
Un importator a susținut că principala cauză a prejudiciului a constat în vânzările la preț redus ale producătorilor de plăci ceramice din Polonia. În acest sens, trebuie remarcat faptul că analiza prejudiciului ar trebui să se desfășoare la nivelul întregii industrii din Uniune, nu doar la nivelul unei părți a acesteia. Cu toate acestea, Comisia a analizat situația pieței poloneze pe baza informațiilor disponibile (se amintește că societatea poloneză inclusă în eșantion a hotărât să întrerupă cooperarea și nicio altă societate din Polonia nu a fost de acord să coopereze). |
|
(129) |
În primul rând, s-a constatat că, în termeni de volum, vânzările producătorilor polonezi pe restul pieței Uniunii au reprezentat o cotă de piață de sub 3 % în cursul perioadei de anchetă. |
|
(130) |
În al doilea rând, în cazul în care societățile poloneze ar fi cooperat în cadrul anchetei, iar prețurile practicate de acestea ar fi fost luate în calcul în analiza subcotării, acest lucru ar fi avut o pondere extrem de redusă în ceea ce privește calculul subcotării globale. Din cauza lipsei de cooperare a societății poloneze, nu au fost disponibile informații detaliate privind prețul pentru fiecare NCP, însă, chiar și în cadrul unei abordări „de impact maxim”, presupunând că toate vânzările societăților poloneze ar fi fost incluse în calcul, impactul ar fi fost marginal și nu ar fi modificat situația globală, având în vedere volumele relativ scăzute ale vânzărilor ( 5 ). |
|
(131) |
Pe această bază, dacă a existat, impactul vânzărilor realizate de societățile poloneze asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune a fost limitat. |
|
(132) |
O altă acuzație de prejudiciu autoprovocat a fost aceea că unii producători din Uniune și-ar fi completat cataloagele cu importuri de plăci ceramice din China, pe care le-au recomercializat sub mărcile proprii. Această acuzație nu a fost, totuși, susținută și, în plus, dovezile colectate în cursul perioadei de anchetă au arătat că aceste importuri sunt limitate. Prin urmare, nu se poate concluziona că acele importuri efectuate de producătorii din Uniune au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. |
|
(133) |
Performanța la export a fost, la rândul său, examinată drept unul dintre factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să nu fie atribuit importurilor respective. Analiza datelor Eurostat a arătat că, într-adevăr, exporturile din Uniune au scăzut cu 44 %. Totuși, prețurile acestor exporturi au crescut cu 32 %. Pentru producătorii cooperanți incluși în eșantion, scăderea a fost mai puțin pronunțată (– 24 %). Ancheta a arătat, de asemenea, că, exprimată ca procent din totalul vânzărilor înregistrate de industria din Uniune, cota exporturilor a crescut de la 17 % în 2007 la 19 % în 2009. Mai mult, chiar dacă volumele exporturilor pentru producătorii cooperanți din Uniune s-au diminuat, această scădere a fost mai puțin pronunțată decât scăderea vânzărilor de pe piața Uniunii (– 24 % pentru exporturi, față de – 30 % pentru vânzările în Uniune). Din acest motiv, se consideră că scăderea volumului exporturilor nu poate justifica nivelul prejudiciului suferit de industria din Uniune. |
|
(134) |
Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că performanța la export a industriei din Uniune nu a contribuit la prejudiciul material suferit de aceasta. |
|
(135) |
Astfel, s-a concluzionat că există o legătură cauzală între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile din China care fac obiectul unui dumping. Criza economică și importurile din țări terțe, altele decât China, au avut un impact asupra situației industriei din Uniune, însă acesta nu a fost de natură să rupă legătura cauzală stabilită între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune. |
|
(136) |
Pe baza analizei de mai sus a efectelor tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că există o legătură cauzală între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune în cursul PA. |
|
(137) |
S-a observat un nivel înalt de cooperare și sprijin din partea Asociației europene (Cerame-Unie) și a principalelor asociații naționale de producători. De asemenea, niciun producător din Uniune nu și-a declarat opoziția față de deschiderea anchetei sau de impunerea unor măsuri, ceea ce sugerează că impunerea de măsuri este evident în interesul producătorilor din Uniune. |
|
(138) |
Ancheta a arătat că industria din Uniune suferă un prejudiciu material din cauza efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping, care îi subcotează prețurile, astfel cum se prevede la considerentul 76 și următoarele. |
|
(139) |
Se poate estima că industria din Uniune va beneficia de măsuri care să poată preveni un nou val de importuri la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping. |
|
(140) |
Dacă nu se impun măsuri, se estimează că importurile de plăci ceramice la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping vor continua și ar putea chiar să se intensifice. Efectul scăderii prețurilor de vânzare exercitat de importurile din China care fac obiectul unui dumping va continua să scadă prețurile de vânzare și profitul producătorilor din Uniune. |
|
(141) |
Având în vedere că situația financiară și profitabilitatea producătorilor din Uniune nu sunt suficient de solide pentru a face față unei presiuni suplimentare asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping și care au subcotat semnificativ prețurile acestora, dispariția treptată a unui număr mare de producători din Uniune este foarte probabilă. |
|
(142) |
Cooperarea dintre importatorii neafiliați și utilizatori reprezintă aproximativ 6 % din volumul total al importurilor din China. În exercițiul de eșantionare [a se vedea considerentul 15], au fost selectați 7 importatori neafiliați (unul dintre aceștia fiind utilizator), reprezentând circa 5 % din importurile totale din China. Importatorii cooperanți comercializau, în principal, plăci ceramice, cu excepția unui importator, pentru care comerțul cu plăci ceramice reprezintă doar o mică parte din activitatea comercială globală. Pentru acești importatori cooperanți, cota importurilor din China din totalul achizițiilor a fost considerabilă (peste 3/4). Deși se pare că există o marjă pentru a absorbi o creștere a prețului importurilor din China, întrucât scumpirea aplicată acestor importuri de către importatori este de aproximativ 50 %, aceștia raportează, în mod normal, un profit de aproximativ 5 %. |
|
(143) |
În consecință, dintr-o simplă perspectivă a costului, în cazul impunerii de măsuri, după toate probabilitățile, acestea ar avea un impact asupra activității importatorilor. |
|
(144) |
Cu toate acestea, ancheta a arătat că este posibil ca importatorii și utilizatorii să opteze pentru produse originare din țări terțe sau din interiorul Uniunii. Această schimbare poate fi operată rapid, întrucât produsul care face obiectul anchetei este fabricat în mai multe țări, atât din interiorul, cât și din exteriorul Uniunii (Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Asia de Sud-Est, Brazilia și altele). |
|
(145) |
Un importator a declarat că a încercat să schimbe furnizorii în urma deschiderii anchetei, însă eforturile sale nu au avut succes. Pe de altă parte, un alt importator a declarat că acest proces era deja în desfășurare în momentul deschiderii anchetei și a reușit. Un al treilea importator a susținut că dorește să își extindă portofoliul la producători care nu sunt din China și că această operațiune s-ar putea realiza cu ușurință. |
|
(146) |
Prin urmare, se concluzionează provizoriu că impunerea de măsuri nu ar împiedica achiziționarea de către importatorii din Uniune a unor produse similare din alte surse. Mai mult, scopul taxelor antidumping nu este acela de a izola canale comerciale specifice, ci de a restabili mediul concurențial echitabil și de a contracara practicile comerciale neloiale. |
|
(147) |
În final, nivelul relativ scăzut de cooperare din partea importatorilor neafiliați ar putea sugera că impunerea de măsuri nu ar avea un impact semnificativ asupra activității lor. |
|
(148) |
Comisia a contactat două asociații principale ale utilizatorilor din Uniune. |
|
(149) |
Sectorul construcțiilor (reprezentat de Federația Industriei Europene a Construcțiilor) a hotărât să nu coopereze activ în cadrul anchetei. Aceasta a răspuns solicitării inițiale a Comisiei, însă, ulterior, a încetat să colaboreze din cauza lipsei de interes manifestate de membrii săi. |
|
(150) |
Nivelul redus de cooperare din partea utilizatorilor ar presupune că sectorul nu se bazează în mare măsură pe importurile din China sau că, în cazul impunerii unor măsuri, sectorul nu ar fi afectat în mod semnificativ. Această situație pare să fie valabilă mai ales în sectorul construcțiilor, unde, conform celor declarate de producători în cursul vizitelor de verificare, plăcile ceramice au o pondere marginală asupra costurilor finale. Acest fapt pare rezonabil, având în vedere costul altor materiale utilizate în construcțiile noi sau în renovări. De asemenea, conform celor menționate anterior, sursele de aprovizionare ar putea fi schimbate relativ ușor. |
|
(151) |
Asociația Europeană de Bricolaj (European Do-It-Yourself Association, EDRA) a contactat Comisia în numele membrilor săi. Această asociație și-a prezentat observațiile la începutul anchetei, susținând că taxele vor genera o creștere a prețurilor de consum, iar îndreptarea spre alte surse de aprovizionare va determina un cost crescut, atât pentru distribuitori, cât și pentru consumatori. Cu toate acestea, afirmațiile nu au fost susținute de nicio dovadă. |
|
(152) |
Comisia a contactat o asociație de consumatori care a răspuns că nu este interesată să coopereze. Nicio altă asociație de consumatori nu s-a făcut cunoscută Comisiei. |
|
(153) |
Există posibilitatea limitării impactului taxelor antidumping asupra consumatorilor, întrucât scumpirea aplicată de distribuitori este, în mod normal, extrem de ridicată. Chiar și în cazul creșterii prețurilor, acestea ar avea mai curând un impact limitat asupra consumatorilor, dat fiind faptul că scumpirea s-ar situa între 1,5 și 3 EUR pe m2 (în funcție de prețul mediu al importurilor din China, de 4,5 EUR în cursul PA). Consumatorii individuali achiziționează cantități limitate de plăci ceramice și nu în mod frecvent. Mai mult, creșterea prețurilor pe termen scurt ar putea avea efecte benefice pe termen lung pentru consumatori prin asigurarea concurenței pe piață. Lipsa concurenței pe termen lung ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor și la dispariția importurilor la preț scăzut. |
|
(154) |
În cursul anchetei nu s-au făcut cunoscuți nici furnizori, nici asociații de furnizori. |
|
(155) |
Ancheta a relevat faptul că furnizorii care ar putea fi în mod deosebit interesați de procedura în curs sunt producătorii de echipamente pentru fabricarea plăcilor ceramice. Ancheta a arătat că anumiți producători chinezi au achiziționat astfel de echipamente de la furnizori cu sediul în Uniune. Cu toate acestea, din datele oficiale a reieșit că vânzările din Uniune către China au avut o evoluție stabilă, ușor descrescătoare pe parcursul ultimului deceniu, China fiind o parte importantă, însă nu covârșitoare din vânzările lor (aproximativ 10 %). Într-adevăr, principalii clienți ai furnizorilor au fost producătorii din Uniune, astfel că furnizorii sunt extrem de interesați și depind de performanța industriei din Uniune. |
|
(156) |
De asemenea, lipsa de cooperare a acestui sector a sugerat că furnizorii nu consideră că măsurile antidumping împotriva importurilor de produs în cauză le-ar afecta în mod semnificativ situația. |
|
(157) |
Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că, per ansamblu, nu există motive întemeiate împotriva impunerii de măsuri provizorii asupra importurilor de plăci ceramice originare din China. |
|
(158) |
Având în vedere concluziile formulate mai sus în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui să se impună măsuri antidumping provizorii asupra importurilor produsului în cauză din China pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(159) |
În lumina celor menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se impună măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din China, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe. |
|
(160) |
Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din China fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. |
|
(161) |
Orice cerere de aplicare a acestor niveluri ale taxelor antidumping pentru fiecare societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei ( 6 ) și să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei. |
|
(162) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA. |
|
(163) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ următoarele: punerea la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură vor fi supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți exportatori. |
|
(164) |
►C1 În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ după impunerea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie în sine o modificare a structurii schimburilor comerciale, cauzată de impunerea de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. ◄ În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. Ancheta poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, impunerea unei taxe la scară națională. |
|
(165) |
Următoarele taxe propuse se bazează pe marjele de dumping stabilite de anchetă, întrucât acestea erau inferioare marjelor de prejudiciu. Taxele antidumping provizorii sunt stabilite după cum urmează:
|
|
(166) |
Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care sunt invitate să își facă cunoscute punctele de vedere în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. Mai mult decât atât, trebuie menționat că respectivele concluzii privind impunerea de taxe antidumping formulate în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul formulării oricăror concluzii definitive. |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se impune o taxă antidumping provizorie la importurile de plăci și dale din ceramică smălțuite sau nesmălțuite pentru pavaj sau pentru acoperit pereții; cuburi și articole similare din ceramică smălțuite sau nesmălțuite pentru mozaicuri, chiar pe suport, care intră, în prezent, sub incidența codurilor NC 6907 90 20, 6907 90 80, 6908 10 00, 6908 90 11, 6908 90 20, 6908 90 31, 6908 90 51, 6908 90 91, 6908 90 93 și 6908 90 99, originare din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping provizorii aplicabil prețului net franco frontieră a Uniunii, înainte de aplicarea taxei vamale, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare este următorul:
|
Societate |
Taxa |
Codul adițional TARIC |
|
Guangdong Xinruncheng Ceramics Co. Ltd. |
35,5 % |
B009 |
|
Shandong Yadi Ceramics Co. Ltd. |
36,6 % |
B010 |
|
Dongguan City Wonderful Ceramics Industrial Park Co. Ltd; Guangdong Jiamei Ceramics Co. Ltd; Qingyuan Gani Ceramics Co. Ltd; Foshan Gani Ceramics Co. Ltd. |
26,2 % |
B011 |
|
Societățile enumerate în anexa I |
32,3 % |
B012 |
|
Toate celelalte societăți |
73,0 % |
B999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei stabilite pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea în fața autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale conforme și valabile, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru toate celelalte societăți.
(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(5) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
►C1 Producătorii chinezi cooperanți neincluși în eșantion sau cărora nu li s-a acordat tratament individual ◄ (codul adițional TARIC B012):
1 Dongguan He Mei Ceramics Co. Ltd.
2 Dongpeng Ceramic (Qingyuan) Co. Ltd.
3 Eagle Brand Ceramics Industrial (Heyuan) Co. Ltd.
4 Enping City Huachang Ceramic Co. Ltd.
5 Enping Huiying Ceramics Industry Co. Ltd.
6 Enping Yungo Ceramic Co. Ltd.
7 Foshan Aoling Jinggong Ceramics Co. Ltd.
8 Foshan ASGF Ceramics Co. Ltd.
9 Foshan Bailifeng Building Materials Co. Ltd.
10 Foshan Boli Import& Export Co. Ltd.
11 Foshan Bragi Ceramic Co. Ltd.
12 Foshan City Fangyuan Ceramic Co. Ltd.
13 Foshan Dunhuang Building Materials Co. Ltd.
14 Foshan Eminent Industry Development Co. Ltd.
15 Foshan Everlasting Enterprise Co. Ltd.
16 Foshan Gaoming Shuncheng Ceramic Co. Ltd.
17 Foshan Gaoming Yaju Ceramics Co. Ltd.
18 Foshan Guanzhu Ceramics Co. Ltd.
19 Foshan Huashengchang Ceramic Co. Ltd.
20 Foshan Huitao Economic & Trading Co. Ltd.
21 Foshan Jiajun Ceramics Co. Ltd.
22 Foshan Mingzhao Technology Development Co. Ltd.
23 Foshan Nanhai Jingye Ceramics Co. Ltd.
24 Foshan Nanhai Shengdige Decoration Material Co. Ltd.
25 Foshan Nanhai Xiaotang Jinzun Border Factory Co. Ltd.
26 Foshan Nanhai Yonghong Ceramic Co. Ltd.
27 Foshan Oceanland Ceramics Co. Ltd.
28 Foshan Oceano Ceramics Co. Ltd.
29 Foshan Sanshui Hongyuan Ceramics Enterprise Co. Ltd.
30 Foshan Sanshui Huiwanjia Ceramics Co. Ltd.
31 Foshan Sanshui New Pearl Construction Ceramics Industrial Co. Ltd.
32 Foshan Sheng Tao Fang Ceramics Co. Ltd.
33 ►C1 Foshan Shiwan Eagle Brand Ceramic Co. Ltd. ◄
34 Foshan Shiwan Yulong Ceramics Co. Ltd.
35 Foshan Summit Ceramics Co. Ltd.
36 Foshan Tidiy Ceramics Co. Ltd.
37 Foshan VIGORBOOM Ceramic Co. Ltd.
38 Foshan Xingtai Ceramics Co. Ltd.
39 Foshan Yueyang Alumina Products Co. Ltd.
40 Foshan Zhuyangyang Ceramics Co. Ltd.
41 Fujian Fuzhou Zhongxin Ceramics Co. Ltd.
42 Fujian Jinjiang Lianxing Building Material Co. Ltd.
43 Fujian Minqing Jiali Ceramics Co. Ltd.
44 Fujian Minqing Ruimei Ceramics Co. Ltd.
45 Fujian Minqing Shuangxing Ceramics Co. Ltd.
46 Gaoyao Yushan Ceramics Industry Co. Ltd.
47 Guangdong Bode Fine Building Materials Co. Ltd.
48 Guangdong Foshan Redpearl Building Material Co. Ltd.
49 Guangdong Gold Medal Ceramics Co. Ltd.
50 Guangdong Grifine Ceramics Co. Ltd.
51 Guangdong Homeway Ceramics Industry Co. Ltd.
52 Guangdong Huiya Ceramics Co. Ltd.
53 Guangdong Juimsi Ceramics Co. Ltd.
54 Guangdong Kaiping Tilee's Building Materials Co. Ltd.
55 Guangdong Kingdom Ceramics Co. Ltd.
56 Guangdong Kito Ceramics Co. Ltd.
57 Guangdong Monalisa Ceramics Co. Ltd.
58 Guangdong New Zhong Yuan Ceramics Co. Ltd. Shunde Yuezhong Branch
59 ►C1 Guangdong Ouya Ceramic Co. Ltd. ◄
60 Guangdong Overland Ceramics Co. Ltd.
61 Guangdong Qianghui (QHTC) Ceramics Co. Ltd.
62 Guangdong Sihui Kedi Ceramics Co. Ltd.
63 Guangdong Summit Ceramics Co. Ltd.
64 Guangdong Tianbi Ceramics Co. Ltd.
65 Guangdong Winto Ceramics Co. Ltd.
66 Guangdong Xinghui Ceramics Group Co. Ltd.
67 Guangning County Oudian Art Ceramic Co. Ltd.
68 Guangzhou Cowin Ceramics Co. Ltd.
69 Hangzhou Nabel Ceramics Co. Ltd.
70 Hangzhou Nabel Group Co. Ltd.
71 Hangzhou Venice Ceramics Co. Ltd.
72 Heyuan Wanfeng Ceramics Co. Ltd.
73 Hitom Ceramics Co. Ltd.
74 Heyuan Becarry Ceramics Co. Ltd.
75 Huiyang Kingtile Ceramics Co. Ltd.
76 Jiangxi Ouya Ceramics Co. Ltd.
77 Jingdezhen Kito Ceramics Co. Ltd.
78 Jingdezhen Lehua Ceramic Sanitary Ware Co. Ltd.
79 Jingdezhen Tidiy Ceramics Co. Ltd.
80 Kim Hin Ceramics (Shanghai) Co. Ltd.
81 Lixian Xinpeng Ceramic Co. Ltd.
82 ►C1 Louis Valentino (Inner Mongolia) Ceramic Co. Ltd. ◄
83 Louverenike (Foshan) Ceramics Co. Ltd.
84 Nabel Ceramics Co. Ltd.
85 Ordos Xinghui Ceramics Co. Ltd.
86 Qingdao Diya Ceramics Co. Ltd.
87 Qingyuan Guanxingwang Ceramics Co. Ltd.
88 Qingyuan Oudian Art Ceramic Co. Ltd.
89 Qingyuan Ouya Ceramics Co. Ltd.
90 RAK (Gaoyao) Ceramics Co. Ltd.
91 Shandong ASA Ceramic Co. Ltd.
92 Shandong Dongpeng Ceramic Co. Ltd.
93 Shandong Jialiya Ceramic Co. Ltd.
94 Shanghai Cimic Tile Co. Ltd.
95 Shaoguan City Lehua Ceramic Sanitary Ware Co. Ltd.
96 Shunde Area Foshan Lehua Ceramic Sanitary Ware Co. Ltd.
97 Sinyih Ceramic (China) Co. Ltd.
98 Sinyih Ceramics (Penglai) Co. Ltd.
99 Southern building materials and Sanitary Co. Ltd. Of Qingyuan
100 Tangshan Huida Ceramic group Co. Ltd.
101 Tangshan Huida Ceramic Group Huiquin Co. Ltd.
102 Tegaote Ceramics Co. Ltd
103 Tianjin (TEDA) Honghui Industry & Trade Co. Ltd.
104 Topbro Ceramics Co. Ltd.
105 Xingning Christ Craftworks Co. Ltd.
106 Zhao Qing City Shenghui Ceramics Co. Ltd.
107 Zhaoqing Jin Ouya Ceramics Co. Ltd.
108 Zhaoqing Lehua Ceramic Sanitary Ware Co. Ltd.
109 ►C1 Zhaoqing Zhongheng Ceramic Co. Ltd. ◄
110 Zibo Hualiansheng Ceramics Co. Ltd.
111 Zibo Huaruinuo Ceramics Co. Ltd.
112 Zibo Tongyi Ceramics Co. Ltd.
ANEXA II
Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:
1. Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.
2. Următoarea declarație:
„Subsemnatul certific prin prezenta că (volumul) de plăci ceramice vândut la export în Uniunea Europeană și cuprins în prezenta factură a fost produs de (numele societății și sediul social) (codul adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.
Data și semnătura”
( 1 ) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
( 2 ) JO C 160, 19.6.2010, p. 20.
( 3 ) Sursă: www.fiec.org
( 4 ) Ibidem.
( 5 ) Pentru a verifica volumul și prețurile vânzărilor efectuate de societățile poloneze în UE, din cauza lipsei de cooperare a producătorilor polonezi, Comisia a utilizat o combinație de surse disponibile (și anume Eurostat, Prodcom și chestionare privind situația și eșantionarea primite de la trei societăți poloneze).
( 6 ) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț Direcția H, 1049 Bruxelles, Belgia.