C_202500761RO.000101.fmx.xml

Avizul Comitetului Economic și Social European

Provocările potențiale pentru piața unică europeană generate de viitoarea extindere a Uniunii

(aviz din proprie inițiativă)

(C/2025/761)

Raportor:

Stoyan TCHOUKANOV

Consilieră	Véronique CHAPPELART
Decizia Adunării Plenare	18.1.2024
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	7.11.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	4.12.2024
Sesiunea plenară nr.	592
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	193/1/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că extinderea UE reprezintă o poveste de succes și salută călduros dinamica actuală în urma Declarației de la Granada a Consiliului. Extinderea nu beneficiază de același nivel de prioritate în întreaga UE, iar opiniile privind extinderea pieței unice, în raport cu aprofundarea sa, diferă de la un stat membru la altul. Piața unică incompletă a condus la o creștere cu 50 % mai mică a PIB-ului pe cap de locuitor în Europa, comparativ cu cea înregistrată de SUA în perioada cuprinsă între 1993 și 2022, determinând nevoia unor acțiuni urgente și a unor reforme rapide, în special în domeniul serviciilor financiare, al energiei, al telecomunicațiilor și al mediului. Nu doar statele candidate trebuie să se pregătească pentru aderare, ci și UE, care trebuie să introducă modificările necesare în materie de reglementare înainte de aderare.

1.2.

CESE regretă că actuala fragmentare a pieței financiare europene conduce la ieșiri de capital și reprezintă o amenințare la adresa competitivității europene globale, precum și unul dintre principalele obstacole în calea viitorului proces de finanțare a extinderii. Cu o populație de aproximativ 60 de milioane de persoane (date din 2023), țările candidate reprezintă un potențial semnificativ pentru investiții, oportunități economice și locuri de muncă. „Uniunea economiilor și a investițiilor” propusă ar mobiliza capital privat și ar consolida competitivitatea Europei, stimulând creșterea și o mai mare capacitate de absorbție. Extinderea înseamnă, de asemenea, un acces mai larg la materii prime critice și, prin urmare, o Europă mai rezilientă și mai suverană.

1.3.

Având în vedere nivelurile diferite de pregătire ale diverselor țări candidate în ceea ce privește adaptarea la normele pieței interne și impactul pe care extinderea îl va crea asupra noilor fluxuri comerciale între economiile locale, CESE constată că extinderea anterioară a creat o dinamică ce a impus câștigători și perdanți din cauza lipsei unui echilibru între oportunitățile apărute pentru diverse tipuri de întreprinderi, din diverse sectoare. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia Europeană și țările candidate să ia în considerare și să gestioneze impactul extinderii, pentru a nu crea din nou aceeași dinamică, și să acorde o atenție specială atât IMM-urilor din UE, cât și celor din țările candidate, astfel încât beneficiile să fie distribuite în mod corespunzător. Odată cu deschiderea piețelor UE în timpul procesului de integrare, țările candidate ar trebui să respecte cu strictețe standardele UE, pentru a evita apariția unor eventuale dezavantaje pentru operatorii din statele membre ale UE.

1.4.

Din analiza de piață preliminară privind reorientarea fluxurilor comerciale dintre UE și țările candidate, reiese clar că extinderea va aduce un beneficiu net pentru exportatorii de bunuri și servicii industriale din UE, în timp ce unele sectoare vor avea de suferit ca urmare a costurilor de producție mai mici din unele dintre noile state membre. Realitățile sociale variază foarte mult în țările candidate, iar aceste discrepanțe ar putea, pe termen scurt, să afecteze condițiile de muncă și să provoace nemulțumirea cetățenilor. CESE solicită un proces de consultare favorabil incluziunii, care să compenseze corespunzător costurile sociale potențiale, deoarece procesul de extindere nu vizează doar alinierea politicilor.

1.5.

O altă dimensiune esențială o reprezintă acordurile de liber schimb existente între țările candidate și țările terțe, care pot fi, uneori, concurenți ai UE la nivel mondial, în special în ceea ce privește materiile prime necesare pentru sectoare specifice care nu sunt în prezent pe deplin integrate pe piața unică. CESE subliniază că UE are nevoie de măsuri specifice rapide pentru a elimina barierele semnificative și pentru a debloca întregul potențial al sectoarelor financiar, al telecomunicațiilor și al energiei, expuse presiunii tot mai mari pe care o exercită marile conglomerate multinaționale și marile piețe financiare. Pentru a asigura o abordare cuprinzătoare în protejarea industriilor, infrastructurii și tehnologiilor critice ale pieței unice, CESE recomandă alinierea la cadrul UE pentru examinarea investițiilor străine directe [instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2019/452] în țările implicate în procesul de aderare.

1.6.

CESE consideră că extinderea ar trebui să se afle în centrul discuțiilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM); au fost deja luate unele inițiative pozitive în acest sens, în special în ceea ce privește sprijinul pentru reforme, dar ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a garanta că instrumentele financiare ale UE sprijină pe deplin procesul de preaderare.

1.7.

Extinderea este o provocare. Prin urmare, CESE consideră că trebuie identificată o nouă dinamică a procesului, în contextul circumstanțelor geopolitice actuale excepționale și al provocărilor din ce în ce mai mari, cum ar fi schimbările climatice și tranziția energetică și cea ecologică. Experiența dobândită în urma rundelor succesive de extindere a arătat că o integrare mai strânsă cu piața unică a UE și sprijinul financiar specific nu sunt suficiente pentru realizarea unei convergențe socioeconomice accelerate. Provocarea pe care o reprezintă securitatea și apărarea, după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie abordată în mod cuprinzător și trebuie luată în considerare în politicile energetice, financiare și de securitate cibernetică. Având în vedere impactul asupra securității energetice, dezvoltării economice și stabilității politice a economiilor țărilor din Balcanii de Vest, a devenit imperios necesar să se pledeze pentru o schimbare în abordarea procesului de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest, oferind posibilitatea unei aderări treptate la piața unică a UE. CESE consideră că această abordare mai dinamică oferă avantaje politice și că ar putea readuce entuziasmul pentru un proces care a fost destul de dificil din punct de vedere al calendarelor și al progreselor.

1.8.

Nu în ultimul rând, CESE propune ca societatea civilă să fie implicată în procesul de extindere pentru a contribui la o mai bună înțelegere de către cetățeni a reformelor necesare pentru îndeplinirea cerințelor de aderare la UE. Acest lucru va asigura că integrarea în UE se bazează pe o participare civică autentică la dezbaterea publică. CESE consideră că extinderea ar trebui să facă parte integrantă din soluțiile europene la provocările globale. Democratizarea și statul de drept sunt principii incontestabile, la fel ca și abordarea bazată pe merit a procesului de extindere, fără a face compromisuri. Dar, în definitiv, cetățenii de ambele părți ale frontierei trebuie să fie asigurați de potențialele câștiguri economice și de potențialul de răspândire a prosperității pentru următoarea generație de europeni.

1.9.

Pe lângă importanța geostrategică, extinderea înseamnă, de asemenea, noi oportunități de afaceri pentru întreprinderile europene, o piață mai mare pentru întreprinderi și consumatori, precum și un acces mai larg la materii prime critice și, prin urmare, o Europă mai rezilientă și mai suverană.

2. Context general

2.1.

Atunci când Jacques Delors a pus bazele pieței unice (care se întemeiau pe cele patru libertăți – libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor – și pe baza teoriilor și principiilor secolului XX), lumea se afla într-o situație geopolitică și economică diferită. Extinderea UE oferă ocazia de a dezvolta în continuare potențialul pieței unice, mai ales în sectorul insuficient utilizat al serviciilor.

2.2.

Piața unică a fost creată pentru a consolida integrarea europeană prin eliminarea barierelor din calea comerțului, prin asigurarea unei concurențe loiale, prin promovarea cooperării și a solidarității între statele membre și prin îmbunătățirea vieții cetățenilor. În plus, pentru a garanta că toate regiunile puteau beneficia în mod egal de oportunitățile de piață, au fost introduse fonduri de coeziune. O piață unică ce funcționează într-un mod adecvat este indispensabilă pentru a stimula într-o mai mare măsură investițiile și inovarea în Europa, pentru a finanța securitatea socială, pentru a aloca fonduri pentru o educație de calitate și pentru a adopta măsuri suplimentare pentru climă.

2.3.

În prezent, piața unică este în continuare o piatră de temelie a integrării și a valorilor europene, servind drept catalizator pentru creștere, prosperitate și solidaritate, promovând rolul esențial al industriei și consolidând dialogul social în atingerea obiectivelor de reducere la zero a emisiilor nete. Totuși, scena internațională s-a schimbat profund. Europa își pierde locul în ordinea mondială și a pierdut în mod dramatic teren, ceea ce subliniază necesitatea de a dezvolta o nouă piață unică. Competitivitatea UE a diminuat, iar SUA și China au depășit deja UE în cazul multor indicatori, chiar atunci când decarbonizarea și tranziția digitală deschideau calea către următoarea eră de prosperitate.

2.4.

În plus, având în vedere viitoarea extindere așteptată a UE, pentru a crește productivitatea, punctele cardinale ale pieței unice trebuie să fie actualizate și aliniate la noul rol al pieței unice într-o lume care trece prin transformări structurale.

2.5.

Pentru a asigura un proces de aderare credibil, societății civile organizate trebuie să i se acorde un rol semnificativ – pe care CESE l-a sprijinit în mod direct prin inițiativa sa „membri dintr-o țară candidată la aderare” (1).

2.6.

Așa cum a menționat deja într-un aviz anterior (2), CESE consideră că investițiile în coeziunea socială, economică și teritorială sunt necesare pentru a realiza creșterea economică și a crea locuri de muncă în regiunea Balcanilor de Vest. CESE recomandă, de asemenea, stabilirea unor indicatori de rezultate sociale și bazați pe dezvoltare pentru toate măsurile incluse în agendele de reformă.

3. Observații generale

3.1. Este extinderea UE un imperativ geostrategic?

3.1.1.

Invadarea Ucrainei în 2022 a modificat fundamental harta strategică a continentului. O linie de demarcație dură desparte în prezent continentul, ceea ce a reactivat, la rândul său, procesul de aderare pentru cele șase state din Balcanii de Vest aflate în prezent în sala de așteptare pentru aderarea la UE. Aceasta înseamnă că Uniunea trebuie acum să se pregătească pentru aderarea unui număr de până la nouă membri noi, inclusiv a Georgiei.

3.1.2.

În plus, există și problema nerezolvată a Turciei. Deși este încă o țară candidată, discuțiile de aderare ale Turciei cu UE sunt în continuare înghețate, iar intrarea sa în UE nu face în prezent parte din dezbaterea politică.

3.2. Considerații politice și instituționale

3.2.1.

Numărul mai mare de state membre va avea un impact asupra relațiilor care stau la baza procesului decizional al UE, între Uniune și statele sale membre, între țările mai mari și cele mai mici, precum și între instituțiile UE.

3.2.2.

Extinderea UE va avea cu siguranță un impact asupra cadrului instituțional al UE și va declanșa schimbări în dinamica politică.

3.2.3.

Beneficiile dreptului de veto vor trebui să fie evaluate din punct de vedere politic în raport cu capacitatea UE de a decide și de a acționa prin majoritate calificată.

3.2.4.

CESE consideră că statele membre ar trebui să examineze dacă Uniunea rămâne funcțională cu încă nouă membri noi și, dacă nu poate să rămână funcțională, să stabilească ce reforme sunt necesare.

3.2.5.

Tratatul de la Lisabona poate aborda viitoarele extinderi. Nu este nevoie de un nou tratat pentru a reduce numărul comisarilor la două treimi din numărul statelor membre, în cazul în care Consiliul European decide în unanimitate să facă acest lucru. Anumite drepturi de veto din cadrul Consiliului pot fi eliminate prin intermediul clauzelor pasarelă care permit trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în cadrul acestei instituții prin intermediul unei proceduri simplificate de modificare a tratatului. În plus, articolul 48 alineatul (7) din TUE prevede o clauză pasarelă generală pentru eliminarea anumitor drepturi de veto, de exemplu în politicile externe și de securitate prevăzute la articolul 31 alineatul (3) din TUE.

3.2.6.

Pe lângă metodele de vot, tratatele permit statelor membre să se integreze în ritmuri diferite, de la cooperare consolidată (care este posibilă în domenii de competență partajată – cum ar fi în cazul Parchetului European), până la clauze de participare sau de neparticipare, în cazul în care tratatele prevăd acest lucru.

3.2.7.

În ceea ce privește Parlamentul European, 31 de locuri dintre cele 73 eliberate de Regatul Unit au fost păstrate libere pentru viitoare extinderi și/sau liste transnaționale. Acestea ar fi suficiente pentru câteva dintre țările candidate mai mici, dar nu și pentru Ucraina, care ar obține un număr de locuri comparabil cu Polonia (52) sau cu Spania (59). Totuși, și în acest caz, CESE consideră că pot fi găsite soluții în cadrul Tratatului de la Lisabona.

3.2.8.

Sunt posibile modificări limitate ale tratatului, menite să mențină capacitatea Uniunii de a-și proteja valorile și interesele după extindere. CESE subliniază că, în timpul crizei euro, au fost adoptate și ratificate mici modificări ale tratatului printr-o procedură mai ușoară. Acest exemplu oferă o cale potențială pentru orice proces important de regândire a anumitor politici, dacă acest lucru este necesar.

3.3. Necesitatea respectării pe deplin a criteriilor de la Copenhaga

3.3.1.

Din 1997, respectul pentru valorile fundamentale ale UE, și anume libertatea, democrația și respectarea drepturilor omului, a demnității, a libertăților fundamentale și a statului de drept, a fost o condiție prevăzută în tratat pentru aderarea cu succes la UE.

3.3.2.

Primul dintre criteriile de la Copenhaga i-a obligat pe candidații anteriori să își reformeze sistemul judiciar, să își rescrie constituția și să adopte acte legislative de combatere a corupției și a criminalității organizate înainte de aderare.

3.3.3.

CESE observă însă că aceste criterii nu funcționează ca o garanție împotriva viitoarelor provocări la adresa democrației și a statului de drept. Deși legătura mai recentă (dar limitată) dintre finanțarea UE și respectarea statului de drept îi oferă Uniunii mai multe pârghii, CESE regretă că există în continuare încălcări ale independenței sistemului judiciar sau a mass-mediei. După cum au arătat laureații Premiului Nobel din 2024 în domeniul științelor economice Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson, „societățile cu un stat de drept slab și instituții ce exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine”.

3.4. O metodologie revizuită bazată pe lecțiile învățate din extinderile anterioare

3.4.1.

UE a învățat din extinderile anterioare și și-a perfecționat politica de extindere prin intermediul metodologiei de extindere revizuite din 2020, care oferă țărilor candidate și potențial candidate modalități îmbunătățite de integrare treptată în anumite politici ale UE (chiar înainte de aderare), prin concentrarea la începutul perioadei a anumitor beneficii și obligații care decurg din statutul de membru al UE.

3.4.2.

Experiența dobândită în urma rundelor succesive de extindere a arătat că o integrare mai strânsă cu piața unică a UE și sprijinul financiar specific nu sunt suficiente pentru realizarea unei convergențe socioeconomice accelerate. Pentru ca extinderea să aibă succes, sunt necesare reforme mai numeroase și mai cuprinzătoare pentru ca economiile țărilor candidate să poată face față presiunii concurențiale exercitate de piața unică și să poată construi întreprinderi competitive și durabile care să atragă investiții private.

3.4.3.

CESE consideră că orice dezvoltare a pieței unice trebuie să includă o veritabilă dimensiune socială care să asigure justiția și coeziunea socială, având în vedere că, deși piața unică este un motor puternic pentru creștere și prosperitate, poate fi, de asemenea, o sursă de inegalități și de sărăcie dacă beneficiile sale nu sunt repartizate pe scară largă sau, mai rău, dacă duce la o uniformizare la un nivel inferior a standardelor sociale. O dimensiune socială puternică în cadrul pieței unice a UE promovează prosperitatea favorabilă incluziunii, asigurând oportunități echitabile, drepturi ale lucrătorilor și protecție socială, contribuind totodată la creștere.

3.4.4.

CESE consideră că metodologia revizuită ar trebui să se bazeze pe merite și să fie reversibilă, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 23-24 iunie 2022. Ar trebui valorificate posibilitățile oferite de o integrare treptată, statutul de membru al UE rămânând obiectivul final.

3.4.5.

În acest scop, multe dintre țările candidate sunt deja asociate la programele UE relevante pentru piața internă, ceea ce le oferă oportunități similare celor de care se bucură statele membre ale UE.

3.4.6.

CESE consideră că o extindere reușită va necesita, de asemenea, ca UE și țările candidate să comunice în mod eficace cu cetățenii lor referitor la procesul de aderare și să se angajeze într-o dezbatere constructivă cu aceștia cu privire la importanța strategică și beneficiile extinderii.

3.4.7.

Țările candidate participă deja, adesea în calitate de observatori, la lucrările pregătitoare privind legislația și politicile UE. CESE este mândru că își asumă un rol activ în această nouă metodologie. Participarea acestor țări la activitatea anumitor agenții descentralizate ale UE are scopul de a integra într-o etapă timpurie standardele UE în sistemele lor.

3.4.8.

De asemenea, CESE consideră că Serbia și Kosovo (3) ar trebui să își normalizeze relațiile, ca o condiție prealabilă pentru aderare.

4. Observații specifice

4.1. O abordare nuanțată/treptată

4.1.1.

Instrumentele și cadrul care reglementează deja relațiile dintre UE și țările candidate [cum ar fi acordul de stabilizare și de asociere cu Balcanii de Vest și acordurile de asociere și zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) cu Ucraina, Moldova și Georgia] oferă deja oportunități majore pentru a asigura o tranziție progresivă către aderarea la UE, inclusiv integrarea treptată în sectoare specifice ale pieței unice.

4.1.2.

Accesul timpuriu și treptat la piața unică va permite, de asemenea, operatorilor economici din țările candidate să se integreze în continuare în lanțurile valorice europene. În acest scop, ar putea fi instituite parteneriate strategice privind ecosistemele industriale de interes reciproc (de exemplu, materii prime, baterii, turism, economie circulară, utilaje).

4.1.3.

Preluarea acquis-ului privind piața unică se află în centrul oricărei aderări la UE. CESE consideră că acest aspect ridică problema modului în care se poate dezvolta în continuare accesul treptat la piața unică înainte de aderare, atât în ceea ce privește stabilirea domeniilor-țintă, cât și a condițiilor unui astfel de acces.

4.1.4.

Pentru a operaționaliza eficient această abordare, țările din Balcanii de Vest ar trebui să convină asupra extinderii automate a normelor UE într-un anumit domeniu din cadrul pieței regionale comune, de îndată ce o anumită țară realizează și confirmă alinierea la UE. Această acțiune strategică ar elimina necesitatea unei proceduri intermediare suplimentare pentru aceleași norme în regiune și, prin urmare, nu numai că ar constitui o abordare proactivă care reduce redundanțele, ci ar garanta și implementarea cu mai mult succes atât a pieței regionale comune, cât și a proceselor din cadrul pieței unice a UE.

4.1.5.

CESE consideră că instituțiile UE vor trebui să decidă dacă acordarea treptată a accesului la integrarea consolidată pe piața internă ar crea drepturi și obligații direct aplicabile în ordinea juridică a Uniunii și a țărilor candidate.

4.1.6.

CESE nu este sigur ce garanții vor fi necesare (în ceea ce privește interpretarea, aplicarea și asigurarea respectării uniforme a acquis-ului UE) și ce posibilități va avea Uniunea de a reacționa în cazul în care o țară candidată nu își respectă obligațiile. Este o zonă gri care ar trebui analizată cu mare atenție. Aceasta privește securitatea juridică și încrederea întreprinderilor.

4.1.7.

Acordurile de asociere sunt completate de inițiative suplimentare.

—

Planul de acțiune prioritar din cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) cu Ucraina, care urmărește să ofere acestei țări acces la domenii ale pieței unice înainte de aderare prin includerea acesteia în spațiul UE privind roamingul la prețurile de pe piața națională, prin pregătirea accesului la zona unică de plăți în euro, în conformitate cu procedurile și cerințele relevante, precum și prin permiterea liberei circulații a anumitor bunuri industriale. Un plan similar există și pentru Moldova, iar un altul este în curs de punere în aplicare în ceea ce privește Georgia.

—

Planul de creștere pentru Balcanii de Vest stimulează regiunea să se pregătească pentru aderarea la UE și să accelereze reformele socioeconomice și fundamentale necesare, în special prin oferirea unora dintre beneficiile accesului la piața unică. Această inițiativă este instituită în paralel cu cea privind piața regională comună a Balcanilor de Vest, care, pe baza normelor și a standardelor UE, urmărește să asigure integrarea economică a regiunii.

—	Aceste procese de integrare treptată sunt sprijinite financiar și de Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, de Mecanismul pentru Ucraina și de Pachetul de sprijin al UE pentru Moldova care au fost propuse.

—

Unul dintre obiectivele Noului plan de creștere și ale noului mecanism de creștere este de a accelera integrarea economică regională ca punct de plecare pentru o mai bună integrare a economiilor din Balcanii de Vest în lanțurile valorice europene și pentru îmbunătățirea competitivității. Prin urmare, acest lucru va ajuta țările din Balcanii de Vest să se integreze fără probleme pe piața unică a UE.

—

Intensificarea cooperării economice și a comerțului intraregionale pe baza standardelor UE va debloca potențialul economic neexploatat al regiunii, va spori competitivitatea întreprinderilor prin promovarea lanțurilor de producție transfrontaliere și va valorifica avantajele comparative regionale, va crea noi locuri de muncă, va fi benefică pentru consumatori și va atrage investitori care vor beneficia de o piață mai mare.

4.1.8.

CESE își exprimă satisfacția că accesul timpuriu și treptat la piața unică le va permite și operatorilor economici, partenerilor sociali și societății civile din țările candidate să se integreze în continuare în lanțurile valorice europene. Totuși, pentru a deveni mai eficiente, ar trebui stabilite parteneriate strategice în ecosistemele industriale de interes reciproc.

4.2. Necesitatea de a regândi actualele instrumente de asistență externă și tehnică

4.2.1.

CESE consideră că condiționalitatea ex-ante implică o nouă abordare a extinderii, pentru care este necesar un nou instrument a cărei concepție să fie diferită de cea a instrumentelor de asistență externă și tehnică disponibile în prezent. Această metodologie nu este fezabilă în cadrul actualului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III).

4.2.2.

Noul instrument de asistență externă și tehnică ar trebui să consolideze actuala asistență financiară în cadrul IPA III prin programele de cooperare Interreg din cadrul politicii de coeziune a UE, și ar trebui să implice Balcanii de Vest. CESE subliniază importanța alinierii treptate a sprijinului acordat țărilor candidate la instrumentele financiare ale statelor membre, pentru o tranziție fără probleme către aderare.

4.2.3.

Noul Mecanism de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest are scopul de a sprijini punerea în aplicare a noului plan de creștere și a celor patru piloni ai săi, prin creșterea semnificativă a asistenței financiare. CESE salută faptul că plățile vor face obiectul unor condiții stricte în ceea ce privește reformele esențiale, astfel cum se prevede în agenda de reforme.

4.2.4.

Mecanismul propus ar acoperi perioada cuprinsă între 2024 și 2027. Acesta ar urma să ofere sprijin financiar sub formă de împrumuturi (până la 4 miliarde EUR), sub formă de sprijin nerambursabil (până la 2 miliarde EUR) și prin plăți directe către bugetele naționale sau sub formă de finanțare a investițiilor de capital prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest.

4.2.5.

Impactul financiar al mecanismului, combinat cu fondurile încă disponibile în cadrul IPA III pentru restul CFM 2021-2027, urmărește să ofere Balcanilor de Vest aceeași intensitate a ajutorului pe cap de locuitor cu cea oferită, în medie, de politica de coeziune în UE.

4.2.6.

Această consolidare bugetară fără precedent ar trebui să răspundă solicitărilor din partea regiunii pentru o convergență socioeconomică mai puternică și să consolideze mesajul potrivit căruia beneficiile unei integrări mai strânse cu UE pot fi resimțite înainte de aderare.

Bruxelles, 4 decembrie 2024.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) Pregătirea terenului pentru aderarea la UE a Balcanilor de Vest.

(2) Noul plan de creștere și Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.

(3) Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a statuat că declarația de independență a Kosovo, proclamată unilateral la 17 februarie 2008, „nu a încălcat dreptul internațional”.