(1)

În urma unei investigații de salvgardare în temeiul articolului 22 din Regulamentul SGP, la 17 ianuarie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/67 al Comisiei (2) de impunere a unor măsuri de salvgardare cu privire la importurile de orez Indica originar din Cambodgia și Myanmar/Birmania încadrat la codurile NC 1006 30 27, 1006 30 48, 1006 30 67 și 1006 30 98, prin care Comisia a reintrodus taxele prevăzute de Tariful vamal comun la importurile de orez Indica pentru o perioadă de un an, urmată de o reducere progresivă a nivelului taxei aplicabile pentru o perioadă de doi ani (denumit în continuare „regulamentul în litigiu”).

(2)

Regatul Cambodgia și Cambodia Rice Federation au contestat regulamentul în litigiu în fața Tribunalului Uniunii Europene (denumit în continuare „Tribunalul”).

(3)

Prin hotărârea sa din 9 noiembrie 2022 în cauza T-246/19 Regatul Cambodgia și Cambodia Rice Federation/Comisia (denumită în continuare „hotărârea”), Tribunalul a anulat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/67 de impunere a unor măsuri de salvgardare cu privire la importurile de orez Indica originare din Cambodgia și Myanmar/Birmania.

(4)

Tribunalul a considerat că Comisia a săvârșit o eroare de drept și o eroare vădită de apreciere prin limitarea în mod arbitrar a domeniului de aplicare al investigației sale privind prejudiciul cauzat industriei Uniunii numai la morarii de orez Indica albit sau semialbit prelucrat din orez nedecorticat cultivat sau recoltat în Uniunea Europeană. Definiția eronată a producătorilor din Uniune a afectat de o eroare și analiza existenței unor dificultăți grave, întrucât Comisia a exclus o parte a producătorilor din Uniune din evaluarea prejudiciului.

(5)

Tribunalul a constatat, de asemenea, că Comisia nu a furnizat elemente de probă corespunzător cerințelor legale în ceea ce privește ajustările aduse în contextul analizei subcotării prețurilor.

(6)

În fine, Tribunalul a constatat că Comisia a încălcat dreptul la apărare al solicitanților și obligația de a comunica faptele și considerentele esențiale sau detaliile care stau la baza acestora. În special, Comisia a omis să divulge informații privind datele care au stat la baza indicatorilor de consum și de prejudiciu și privind analiza subcotării prețurilor și ajustările efectuate în urma observațiilor părților interesate cu privire la documentul de informare generală.

(7)

Articolul 266 din TFUE prevede că instituțiile trebuie să ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor pronunțate de instanțele Uniunii. În cazul anulării unui act adoptat de instituții în contextul unei proceduri administrative, cum ar fi investigațiile de salvgardare generale în temeiul Regulamentului SGP, executarea hotărârii respectivei instanțe a Uniunii constă în înlocuirea actului anulat cu un act nou, în care este eliminată ilegalitatea identificată de instanță (3).

(8)

În conformitate cu jurisprudența, procedura de înlocuire a actului anulat poate fi reluată chiar de la punctul în care a intervenit ilegalitatea (4). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, precum, în speță, deschiderea procedurii de salvgardare. Într-o situație în care, de exemplu, un regulament de impunere a unor măsuri de salvgardare generale în temeiul Regulamentului SGP, prin care Comisia Europeană a reintrodus taxele prevăzute de Tariful vamal comun la importuri pentru o perioadă de trei ani, este anulat, aceasta înseamnă că, în urma anulării, procedura de salvgardare este încă deschisă, deoarece actul de încheiere a procedurii de salvgardare a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (5), cu excepția cazului în care ilegalitatea s-a produs în etapa de deschidere.

(9)

În cazul de față, Tribunalul a anulat regulamentul în litigiu din motivele menționate în considerentele 4-6.

(10)

În urma hotărârii, la 19 ianuarie 2023, prin intermediul unui aviz (denumit în continuare „avizul de redeschidere”) (6), Comisia a decis să redeschidă investigația și să o reia din punctul în care s-a produs neregula.

(11)

Astfel cum s-a explicat în avizul de redeschidere, scopul redeschiderii investigației inițiale a fost de a aborda pe deplin erorile identificate de Tribunal și de a evalua dacă aplicarea normelor, astfel cum au fost clarificate de Tribunal, justifică reimpunerea măsurilor, ceea ce ar conduce la reintroducerea taxelor prevăzute de Tariful vamal comun la importurile de orez Indica originar din Cambodgia încadrat la codurile NC 1006 30 27, 1006 30 48, 1006 30 67 și 1006 30 98, urmată de o reducere progresivă a nivelului taxei aplicabile, pentru perioada inițială de trei ani, și anume între 18 ianuarie 2019 și 18 ianuarie 2022.

(12)

În același timp cu publicarea avizului de redeschidere, în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/132 al Comisiei (7), Comisia a instruit autoritățile vamale naționale să aștepte rezultatul reexaminării înainte de a decide cu privire la orice cerere de rambursare privind taxele anulate de Tribunal și să suspende orice cereri de rambursare a taxelor anulate până la publicarea rezultatului reexaminării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(13)

Comisia a informat părțile interesate cu privire la redeschidere procedurii.

(14)

Comisia a primit observații de la o singură parte interesată (8).

(15)

COCERAL a salutat redeschiderea investigației privind importurile de orez Indica originar din Cambodgia. În același timp, a reiterat argumentele prezentate în contextul investigației inițiale care a condus la regulamentul în litigiu și, de asemenea, a afirmat că regulamentul în litigiu nu oferă o imagine de ansamblu completă a pieței comerțului cu orez.

(16)

Comisia a observat că unele dintre afirmațiile Coceral se refereau la analiza depășită efectuată în regulamentul în litigiu și nu mai erau relevante sau fuseseră deja abordate de Comisie în regulamentul în litigiu. Constatările din regulamentul în litigiu care nu au fost contestate sau au fost contestate, dar în cazul cărora contestarea a fost respinsă de Tribunal, sau nu au fost examinate de Tribunal și care nu sunt afectate de erorile constatate în hotărâre rămân pe deplin valabile (9).

(17)

La 20 decembrie 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerațiile esențiale de mai sus pe baza cărora intenționa să propună reimpunerea unor măsuri de salvgardare pentru orezul Indica originar din Cambodgia și Myanmar/Birmania pentru perioada cuprinsă între 18 ianuarie 2019 și 18 ianuarie 2022.

(18)

Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. S-au primit observații cu privire la comunicarea constatărilor finale din partea Cambodia Rice Federation („CRF”).

(19)

Ulterior, la 11 ianuarie 2024, CRF a primit o clarificare suplimentară cu privire la modul în care a fost calculat volumul total al vânzărilor în Uniune. CRF nu a formulat alte observații cu privire la clarificare.

(20)

Observațiile transmise de CRF au fost analizate și, luate în considerare, dacă și când a fost cazul, în prezentul regulament.

(21)

Tribunalul a constatat (10) că orezul Indica albit sau semialbit obținut din orez nedecorticat, importat în Uniune sau produs în Uniune, prezintă caracteristici fizice, tehnice și chimice identice. Cele două produse sunt utilizate în aceleași scopuri, prelucrate de aceiași operatori, distribuite prin canale similare și concurează între ele. În plus, în general, consumatorii nu fac distincție între produsele din Uniune și cele importate, ceea ce subliniază echivalența dintre orezul produs în Uniune și cel importat. Interschimbabilitatea acestor tipuri de orez, recunoscută de morari, evidențiază caracterul lor identic, indiferent de origine. În consecință, potrivit Tribunalului, indiferent de originea materiei prime din care a fost prelucrat, orezul Indica albit sau semialbit produs în Uniunea Europeană trebuie calificat drept produs similar sau direct concurent cu orezul Indica albit sau semialbit originar din Cambodgia.

(22)

Prin urmare, având în vedere această constatare, Comisia a stabilit că orezul Indica albit sau semialbit produs în Uniune este similar sau direct concurent cu produsul în cauză, indiferent de originea materiei prime din care a fost prelucrat.

(23)

În conformitate cu hotărârea, Comisia a confirmat că atât orezul Indica albit sau semialbit produs în Uniune, cât și cel importat au, într-adevăr, aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază. Aceste produse au aceleași utilizări și sunt vândute prin canale de vânzare similare sau identice aceluiași tip de clienți. Clienții respectivi sunt fie comercianți cu amănuntul, fie prelucrători din Uniune. Produsul în cauză și produsul similar și direct concurent sunt denumite împreună produsul care face obiectul examinării.

(24)

Tribunalul a considerat că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere prin limitarea în mod arbitrar a domeniului de aplicare al investigației sale privind prejudiciul cauzat industriei Uniunii numai la morarii de orez Indica albit sau semialbit prelucrat din orez nedecorticat cultivat sau recoltat în Uniunea Europeană (11).

(25)

În reevaluarea sa și având în vedere constatările Tribunalului, Comisia a considerat, prin urmare, că industria Uniunii este alcătuită din toți morarii de orez Indica din Uniune, indiferent de originea materiei prime din care a fost prelucrat acesta.

(26)

Pe scurt, în sensul prezentei investigații, Comisia a definit industria Uniunii ca fiind morarii din Uniune care macină sau prelucrează orez Indica nedecorticat sau decorticat.

(27)

Având în vedere definiția modificată a industriei Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 25, și pentru a obține informațiile suplimentare considerate necesare pentru a efectua o reevaluare aprofundată a situației economice și/sau financiare a industriei Uniunii, Comisia a inițiat un nou exercițiu de eșantionare pentru producătorii din Uniune (denumiți în continuare „morarii de orez”).

(28)

Comisia a invitat, în mod direct sau indirect (prin intermediul asociației morarilor), toți morarii de orez cunoscuți din Uniune să participe la exercițiul de eșantionare, inclusiv cei care au fost excluși din eșantionul din regulamentul în litigiu deoarece prelucrau doar orez nedecorticat sau decorticat importat din afara UE.

(29)

Niciun alt producător din Uniune nu a răspuns la exercițiul de eșantionare în termenul stabilit. Prin urmare, Comisia a confirmat eșantionul inițial care cuprindea următoarele societăți: Herba Riceamills, S.L. Ebro Foods; Riso Scotti SPA; Riso Viazzo și Riso Ticino. Nicio parte nu a formulat observații cu privire la nota de confirmare a eșantionului (12). În 2017, cei patru producători din Uniune care au cooperat pe deplin la investigație au produs aproximativ 165 000 de tone de orez Indica albit și semialbit, ceea ce reprezintă 17,5 % din producția totală estimată de orez Indica a Uniunii (aproximativ 944 000 de tone). În consecință, Comisia a considerat acest eșantion ca fiind reprezentativ.

(30)

Pentru a colecta datele lipsă cu privire la materia primă (orez nedecorticat sau decorticat) originară din afara UE, Comisia a emis un chestionar revizuit pentru morarii de orez incluși în eșantion. Unii morari de orez au răspuns prin transmiterea chestionarului actualizat, în timp ce alții au confirmat informațiile furnizate anterior în cursul investigației inițiale.

(31)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că Comisia nu a pus în aplicare în mod adecvat hotărârea Tribunalului în ceea ce privește stabilirea unui eșantion reprezentativ de producători din Uniune, în special că nu a depus suficiente eforturi pentru a contacta producătorii din Uniune. Prin urmare, potrivit CRF, întreaga evaluare a Comisiei cu privire la situația economică și/sau financiară a industriei Uniunii, în măsura în care se referă la date microeconomice și la constatările referitoare la producătorii din Uniune incluși în eșantion, a rămas viciată.

(32)

Comisia a respins aceste afirmații. În conformitate cu hotărârea Tribunalului, industria Uniunii a fost alcătuită din toți morarii de orez Indica din Uniune, indiferent de originea materiei prime din care a fost prelucrat acesta. În avizul său de redeschidere, Comisia a precizat în mod clar că investigația inițială a fost reluată din punctul în care s-a produs neregula și a invitat toate părțile interesate să se prezinte, să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative privind aspectele legate de redeschiderea investigației.

(33)

În urma redeschiderii investigației, Comisia a invitat, la 15 februarie 2023, morarii incluși în eșantion din cadrul investigației inițiale să își revizuiască răspunsurile la chestionar și să transmită datele relevante privind fabricarea produsului în cauză, indiferent dacă orezul Indica utilizat a fost importat sau cultivat în UE (t23.000906). Comisia a observat că o consecință directă a redeschiderii investigației a fost faptul că chestionarul transmis anterior trebuia actualizat, luând în considerare „orezul Indica produs pe bază de orez, indiferent dacă orezul utilizat a fost importat sau cultivat în UE”.

(34)

În plus, Comisia a încercat să contacteze toți morarii cunoscuți și necunoscuți care produc orez Indica. În special, Comisia a contactat direct morarii cunoscuți situați în Regatul Unit și Germania (care prelucrează în principal orezul nedecorticat/decorticat importat), asociațiile naționale ale morarilor din Italia, Spania și Portugalia și Federația morarilor europeni de orez, solicitând asociațiilor să își informeze membrii cu privire la noul exercițiu de eșantionare și să îi încurajeze să participe. Trebuie reamintit, astfel cum s-a menționat în scrisoarea de însoțire din 17 februarie 2023 (t23.000887) trimisă părților potențial interesate, că scopul Comisiei a fost de a corecta eroarea constatată de Tribunal (limitarea domeniului de aplicare al investigației numai la morarii de orez Indica albit sau semialbit prelucrat din orez nedecorticat cultivat sau recoltat în UE) și, prin urmare, de a extinde eșantionul producătorilor din Uniune, și nu doar de a înlocui societățile incluse în eșantion care fuseseră deja selectate în investigația inițială.

(35)

Având în vedere toate acțiunile Comisiei descrise mai sus, Comisia a respins afirmația CRF potrivit căreia nu a depus suficiente eforturi pentru a contacta morarii din Uniune.

(36)

CRF a susținut, de asemenea, că societățile nu mai dispun de evidențe fiabile, în special în ceea ce privește datele specifice solicitate de Comisie, pentru a putea răspunde cu acuratețe la chestionar și că aceasta înseamnă și că datele actualizate existente ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion pot fi cu greu considerate fiabile.

(37)

Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată. Niciunul dintre producătorii din Uniune nu a invocat dificultăți întâmpinate în furnizarea de date suplimentare din cauza intervalului de timp dintre momentul cererii și perioada examinată în chestionar. În plus, astfel cum reiese din dosarul neconfidențial, morarii incluși în eșantion au putut să transmită din nou un chestionar revizuit, după caz, care să includă date privind volumele produse din orez decorticat și nedecorticat importat.

(38)

CRF a susținut că industria Uniunii a fost necooperantă, întrucât doar 17,5 % din aceasta a cooperat, și că Comisia ar fi trebuit să tragă concluzia corespunzătoare și să încheie investigația.

(39)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia a afirmat că, în contextul unei industrii fragmentate, a considerat că un eșantion reprezentând 17,5 % din producția totală a Uniunii de produs în cauză era suficient de reprezentativ pentru a trage concluzii în ceea ce privește indicatorii microfinanciari ai industriei Uniunii. În plus, nu există nicio dispoziție în Regulamentul SGP sau în Regulamentul delegat (UE) nr. 1083/2013 al Comisiei (13) privind normele procedurale care să stabilească un anumit nivel de reprezentativitate a eșantionului. De asemenea, trei din cei patru morari incluși în eșantion au prelucrat orez nedecorticat/decorticat originar din afara UE. Volumul producției de orez originar din afara UE a crescut în timp, înregistrând un vârf de 40 % din eșantionul total. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(40)

CRF a susținut că ordinea în care Comisia a contactat părțile interesate atunci când a efectuat exercițiul de eșantionare a făcut ca acesta să fie influențat în favoarea societăților care au fost deja incluse în eșantionul investigației inițiale, ceea ce a invalidat noul exercițiu de eșantionare.

(41)

Comisia a respins aceste susțineri. În primul rând, avizul de redeschidere a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații Comisiei. În al doilea rând, ordinea trimiterii de scrisori nu a avut nicio relevanță în ceea ce privește decizia privind eșantionarea producătorilor din Uniune. Acest lucru este subliniat de faptul că scrisorile trimise au fost scrisori standard prin care părțile erau invitate să coopereze și să transmită date. În al treilea rând, decizia privind eșantionul de producători din Uniune a avut loc la 8 martie 2023, cu mult timp după ce potențialii producători din Uniune și asociațiile acestora au fost contactați și li s-a solicitat să coopereze. În acest sens, decizia privind eșantionarea a fost luată după ce toate părțile potențial interesate au fost informate cu privire la redeschidere și au avut posibilitatea de a-și exprima intenția de a coopera la investigație.

(42)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a respins afirmațiile CRF privind eșantionul de morari de orez Indica din Uniune.

(43)

În temeiul articolului 23 din Regulamentul SGP, prezența unor dificultăți grave trebuie stabilită atunci când producătorii din Uniune se confruntă cu o deteriorare a condițiilor lor economice și/sau financiare. La examinarea existenței unei astfel de deteriorări, Comisia trebuie să țină seama, printre altele, de factorii menționați la articolul 23 din Regulamentul SGP, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. În consecință, Comisia a examinat factorii relevanți pentru a stabili dacă morarii de orez au întâmpinat dificultăți grave.

(44)

Comisia a determinat consumul la nivelul Uniunii pe baza datelor obținute de la statele membre și a statisticilor privind importurile disponibile prin intermediul Eurostat. Recunoscând gradul ridicat de fragmentare al industriei Uniunii și absența unor date agregate la nivelul UE privind consumul de orez albit, Comisia a optat pentru „metodologia bilanțului” (14). Această metodologie este utilizată de mai mulți ani de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru a estima consumul la nivelul Uniunii nu numai pentru orez, ci și pentru toate cerealele și semințele oleaginoase.

(45)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia, consumul la nivelul Uniunii de produs care face obiectul examinării, exprimat în echivalent de orez albit („echiv. albit”), estimat pentru perioada de investigație pentru Uniunea Europeană (UE-28) (15) a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul (tone)

(46)

Consumul de la nivelul Uniunii de produs care face obiectul examinării a fluctuat într-o oarecare măsură în cursul perioadei de investigație. Consumul a atins un nivel maxim în AC2015, când a fost cu 8 % mai mare decât la începutul perioadei. Consumul a scăzut cu 4 % între AC2015 și AC2016. În pofida acestei fluctuații, consumul a crescut în ansamblu cu 4 % în cursul perioadei de investigație.

(47)

Comisia a investigat dacă produsul în cauză este importat în cantități și/sau la prețuri care cauzează sau amenință să cauzeze dificultăți grave producătorilor din Uniune de produse similare sau direct concurente. În acest sens, Comisia a analizat importurile de produs în cauză în cursul perioadei de investigație (16). Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor.

Tabelul 2

Volumul importurilor și producția Uniunii (tone)

(48)

Volumul importurilor din Cambodgia a crescut în cursul perioadei de investigație de la aproximativ 164 000 de tone la aproximativ 254 000 de tone. Acestea au crescut semnificativ până în AC2015 și apoi au scăzut ușor, ceea ce a coincis cu o scădere a consumului în AC2016. În pofida scăderii, importurile din Cambodgia au rămas cu 55 % mai mari decât în AC2012.

(49)

În ceea ce privește importurile din Myanmar/Birmania, acestea au crescut, de asemenea, în mod semnificativ în cursul perioadei de investigație, de la aproximativ 2 000 de tone la aproximativ 63 000 de tone. Totuși, acestea au rămas la un nivel inferior în comparație cu cele din Cambodgia. Ele au înregistrat o creștere semnificativă în AC2013 și AC2014, urmată de o ușoară scădere în AC2015, doar pentru a crește din nou în AC2016, înregistrând o creștere remarcabilă de 30 de ori în comparație cu începutul perioadei.

(50)

Importurile din Cambodgia și-au crescut cota din producția estimată a Uniunii de la 15 % în AC2012 la 27 % în AC2016, câștigând astfel 12 puncte procentuale. Importurile din Myanmar/Birmania și-au crescut cota din producția estimată a Uniunii de la aproape zero în AC2012 la 7 % în AC2016. Ambele țări au înregistrat tendințe de creștere, în timp ce producția estimată a Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă de 15 %. Cota de piață a importurilor din Cambodgia și Myanmar/Birmania a crescut de la 15 % în AC2012 la 34 % în AC2016, în timp ce producția estimată a Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă.

(51)

Importurile produsului în cauză, în comparație cu importurile totale în Uniune ale produsului care face obiectul examinării, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul și ponderea importurilor (tone)

(52)

Ponderea importurilor produsului în cauză din Cambodgia a crescut cu 5 % în cursul perioadei de investigație, de la 38 % la 40 %, înregistrând un vârf de 47 % în AC2015.

(53)

Ponderea importurilor produsului în cauză din Myanmar/Birmania a crescut de 20 de ori în cursul perioadei de investigație, de la 0,5 % la 10 % în AC2016.

(54)

Cota de piață a importurilor din Cambodgia și Myanmar/Birmania, exprimată ca procent din consumul total de la nivelul Uniunii (a se vedea considerentul 45), a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Cota de piață

(55)

Cota de piață a Cambodgiei a crescut de la 10,9 % la 16,2 %, în timp ce cota de piață a Myanmar/Birmania a crescut de la 0,1 % la 4 %. Cota de piață combinată aproape s-a dublat în cursul perioadei de investigație, crescând de la 11 % la 20,2 %, și a rămas constant ridicată spre sfârșitul perioadei de investigație.

(56)

Evoluția prețului mediu (CIF la frontiera UE) al produsului importat din Cambodgia și Myanmar/Birmania prezintă următoarele tendințe:

Tabelul 5

Prețurile de import (EUR/tonă)

(57)

Prețul de import al produsului în cauză originar din Cambodgia a scăzut cu 6 % în cursul perioadei de investigație, în timp ce cel originar din Myanmar/Birmania a scăzut cu 3 % în aceeași perioadă. Prețurile importurilor din Myanmar/Birmania au rămas în mod constant mai mici decât ale celor din Cambodgia. Prețul de import mediu ponderat combinat a scăzut cu 11 % în cursul perioadei de investigație.

(58)

Pe parcursul întregii perioade de investigație, prețul de import al produsului în cauză a fost mai mic decât prețul de vânzare din Uniune al produsului similar și direct concurent. Diferența dintre prețul de import din Cambodgia și prețul de vânzare al industriei Uniunii a crescut de la 17 % în AC2012 la 30 % în AC2016, iar diferența dintre prețul de import din Myanmar/Birmania și prețul de vânzare al industriei Uniunii a crescut de la 41 % în AC2012 la 49 % în AC2016. Întrucât, în general, consumatorii nu fac distincția între diferitele origini ale orezului Indica, diferența de preț dintre prețurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania și prețurile morarilor de orez din Uniune (a se vedea considerentul 98) sunt destul de semnificative pentru ca importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania să exercite presiuni asupra prețurilor din Uniune.

(59)

În concluzie, importurile din Cambodgia au crescut substanțial în termeni absoluți (55 %, a se vedea considerentul 47), precum și în ceea ce privește cota de piață, și anume +5,3 puncte procentuale (de la 10,9 % la 16,2 % – a se vedea considerentul 54) în cursul perioadei de investigație. Chiar dacă volumul importurilor (a se vedea considerentul 51) a scăzut în AC2016 comparativ cu AC2015 (de la 298 717 tone la 253 867 de tone), acesta a rămas semnificativ mai mare decât volumul importurilor de la începutul perioadei de investigație (163 786 de tone). În plus, prețul de import al produsului în cauză a scăzut semnificativ, de la 588,4 la 552,2 EUR/tonă (a se vedea tabelul 5 din considerentul 56) în cursul perioadei de investigație. Acest preț de import a fost mai mic față de prețul de vânzare al industriei Uniunii, dar și față de costul său de producție pe parcursul întregii perioade examinate (a se vedea considerentul 78). Prin urmare, în cursul perioadei de investigație, importurile de orez Indica originar din Cambodgia au exercitat presiuni asupra performanței economice a morarilor de orez din Uniune în ceea ce privește prețurile și volumele ridicate.

(60)

Importurile din Myanmar/Birmania au crescut exponențial în termeni absoluți (3 027 %, a se vedea considerentul 47), precum și în ceea ce privește cota de piață, și anume +3,9 puncte procentuale (de la 0,1 % la 4,0 % – a se vedea considerentul 54) în cursul perioadei de investigație. Chiar dacă volumul importurilor (considerentul 51) a scăzut ușor în AC2015 comparativ cu AC2014 (de la 52 689 de tone la 35 958 de tone), acesta a crescut din nou în AC2016 la 62 808 tone, adică de 30 de ori mai mult decât volumul importurilor de la începutul perioadei de investigație (2 075 de tone). În plus, prețul de import al produsului în cauză a scăzut de la 428,8 la 413,9 EUR/tonă (a se vedea tabelul 5 din considerentul 56) în cursul perioadei de investigație. De asemenea, prețul de import din Myanmar/Birmania a fost semnificativ mai mic față de prețul de vânzare al industriei Uniunii, dar și față de costul său de producție pe parcursul întregii perioade examinate (a se vedea considerentul 78), chiar mai mic decât prețul importurilor din Cambodgia. În pofida volumului mai mic al importurilor de orez Indica originar din Myanmar/Birmania, având în vedere creșterea abruptă, și acestea au exercitat presiuni asupra performanței economice a morarilor de orez din Uniune în cursul perioadei de investigație.

(61)

Analiza este aceeași atunci când efectele importurilor din Myanmar/Birmania și Cambodgia sunt analizate împreună. În cursul perioadei de investigație, importurile de orez Indica originar din Cambodgia și Myanmar/Birmania au exercitat presiuni asupra performanței economice a morarilor de orez din Uniune atât în ceea ce privește volumele, cât și în ceea ce privește prețurile.

(62)

Anumiți factori, inclusiv cota de piață, producția, importurile și prețurile de import, au fost obținuți din date macrostatistice, în timp ce alții (cum ar fi producția morarilor incluși în eșantion, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, prețurile de vânzare, costul de producție, profitabilitatea, ocuparea forței de muncă și stocurile) s-au bazat pe răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(63)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei de investigație după cum urmează:

Tabelul 6

Consumul la nivelul Uniunii și cota de piață

(64)

În pofida creșterii consumului la nivelul Uniunii cu 4 % între AC2012 și AC2016, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut semnificativ, de la 71,4 % la 59,6 % (–17 %). Prin urmare, industria Uniunii nu a reușit să profite pe deplin de creșterea consumului de la nivelul Uniunii până în AC2015, iar cota sa de piață a scăzut și mai mult în AC2016.

(65)

Producția estimată a Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Producția (în tone echivalent albit)

(66)

În cursul perioadei de investigație, producția estimată a Uniunii a scăzut considerabil, cu 15 % în termeni relativi și cu 167 501 tone în termeni absoluți, de la 1 111 772 la 944 271 de tone.

(67)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că datele privind producția nu au luat în considerare stocurile de orez nedecorticat și decorticat și nici alte utilizări pentru orezul nedecorticat sau decorticat și, prin urmare, CRF a pus sub semnul întrebării fiabilitatea datelor de producție.

(68)

Într-adevăr, Comisia nu a luat în considerare stocurile atunci când a estimat producția Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 7. Însă scopul acestui exercițiu nu a fost de a stabili cantitatea exactă a producției, ci mai degrabă de a arăta tendința. Tendința negativă vizibilă în tabelul 7 este confirmată și de evoluția cantității producției raportate de producătorul din Uniune inclus în eșantion, astfel cum se arată în tabelul 8. În estimarea sa, Comisia a presupus că toate cantitățile recoltate într-un anumit an de comercializare au fost măcinate în același an; în acest calcul teoretic stocul inițial și cel final de materie primă au fost eliminate reciproc din ecuație. Comisia consideră că metodologia aplicată pentru estimarea producției totale a Uniunii este adecvată și că o mică adăugare sau scădere a cantităților stocurilor de materie primă neprelucrate în cursul anului de comercializare nu ar fi modificat tendința producției din perioada respectivă.

(69)

În ceea ce privește posibila deducere a orezului nedecorticat destinat altor utilizări din producția estimată, Comisia nu avea cunoștință de alte utilizări potențiale pentru orezul nedecorticat sau decorticat în afara semințelor, pe care le-a dedus în calculul său. În plus, CRF nu și-a justificat afirmația cu privire la alte utilizări posibile și la modul în care datele utilizate de Comisie ar fi afectate. În consecință, această afirmație este respinsă.

(70)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune incluși în eșantion pentru produsul în cauză a înregistrat, de asemenea, o tendință descrescătoare. Aceasta a scăzut cu 10 % în cursul perioadei de investigație.

Tabelul 8

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(71)

Gradul de utilizare a capacității de producție pentru produsul în cauză a scăzut de la 60,3 % la 54,3 %.

(72)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile (tone)

(73)

Stocurile finale, deși fluctuante, au crescut cu 62 % în cursul perioadei de investigație, de la 12 378 de tone la 20 002 tone. Industria Uniunii nu a reușit să reducă volumul stocurilor finale, în pofida cererii în creștere (a se vedea considerentul 45), din cauza prețurilor scăzute concurente ale importurilor din Cambodgia și Myanmar/Birmania. Stocurile finale exprimate ca procent din producție au crescut, de asemenea, cu 80 % în perioada de investigație.

(74)

Volumul vânzărilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Volumul vânzărilor (tone)

(75)

Volumul vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați ale producătorilor din Uniune a scăzut cu 13 %. Vânzările totale în Uniune ale întregii industrii urmează o tendință ușor diferită, dar se încheie cu același rezultat (și anume o scădere de 13 %).

(76)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că Comisia nu a explicat modul în care a calculat volumul total al vânzărilor producătorilor din Uniune și nu a dezvăluit datele-sursă.

(77)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia a confirmat CRF, printr-un e-mail transmis la 11 ianuarie 2024, că toate datele subiacente pe care le-a utilizat pentru a determina indicatorii macroeconomici au fost deja puse la dispoziția tuturor părților interesate la 30 octombrie 2023 în dosarul deschis (t23.005068) și, în urma unor observații, într-o a doua versiune la 20 decembrie 2023 (t23.006965). Pe baza datelor incluse în cele două dosare menționate anterior, Comisia a calculat vânzările Uniunii prin deducerea volumului importurilor din țări terțe din consumul total de la nivelul Uniunii.

(78)

Prețul de vânzare unitar mediu ponderat practicat de morarii de orez incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune, costul de producție și profitabilitatea acestora au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Prețurile de vânzare, costul de producție și profitabilitatea

(79)

Costul de producție al morarilor de orez incluși în eșantion a crescut semnificativ în cursul perioadei de investigație, cu 6 % în AC2015 și cu 13 % în AC2016.

(80)

Prețurile unitare ale morarilor de orez incluși în eșantion au crescut cu 11 % în cursul perioadei de investigație. În același timp, costul de producție a crescut cu 13 % în decursul aceleiași perioade. Industria Uniunii nu a reușit să își majoreze prețurile în conformitate cu creșterea costului său de producție și, prin urmare, până la sfârșitul perioadei de investigație a început să înregistreze pierderi.

(81)

Profitabilitatea industriei Uniunii a fluctuat în cursul perioadei de investigație – a pornit de la pragul de rentabilitate în AC2012, apoi a crescut și a atins un vârf de 5,6 % în AC2014 și a înregistrat o tendință descrescătoare, ajungând la – 1,2 %, în AC2016 (a se vedea considerentul 78). Această tendință poate fi explicată prin faptul că industria Uniunii nu a reușit să își majoreze prețurile pentru a acoperi suficient creșterea costurilor, astfel cum se arată în tabelul de mai sus.

(82)

Ocuparea forței de muncă a evoluat în cursul perioadei de investigație după cum urmează:

Tabelul 12

Ocuparea forței de muncă

(83)

Numărul total de angajați a scăzut cu 30 % în cursul perioadei de investigație.

(84)

Comisia nu dispune de niciun element de probă cu privire la existența unor cazuri de faliment în cursul perioadei de investigație în ceea ce privește producătorii din Uniune.

(85)

În perioada de investigație, situația industriei Uniunii s-a deteriorat atât din punct de vedere economic, cât și financiar.

(86)

Industria Uniunii nu a putut beneficia de creșterea globală de 4 % a consumului și a pierdut 17 % din cota sa de piață. În același timp, cota de piață a Cambodgiei a crescut cu 5,3 % și cea a Myanmar/Birmania cu 3,9 %. În termeni absoluți, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 71,4 % în AC2012 la 59,6 % în AC2016. Producția, volumul vânzărilor, gradul de utilizare a capacității de producție și ocuparea forței de muncă au scăzut. Stocurile au crescut, de asemenea, în fața presiunii exercitate de importurile de orez Indica din Cambodgia și Myanmar/Birmania la prețuri chiar mai mici decât costul de producție al morarilor de orez din Uniune.

(87)

Producția din Uniune a scăzut cu 15 %. Prin urmare, dificultățile economice s-au materializat în principal prin pierderea volumului vânzărilor și presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania. Costul de producție al industriei Uniunii a crescut într-un ritm mai rapid decât cel al creșterii prețului său de vânzare. În AC2016, morarii de orez din Uniune au suferit pierderi din cauza volumelor semnificative de importuri la prețuri scăzute din Cambodgia și Myanmar/Birmania. Morarii de orez din Uniune au fost nevoiți să vândă sub costul de producție pentru a concura pe piață.

(88)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit o deteriorare a situației sale economice și financiare în sensul articolului 23 din Regulamentul SGP.

(89)

În urma comunicării constatărilor, CRF a prezentat observații prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la fiabilitatea anumitor factori, în special în ceea ce privește cota de piață, vânzările totale în Uniune, prețurile de vânzare și profitabilitatea, deoarece noile date colectate în scopul investigației redeschise au fost diferite sau au arătat o tendință diferită de cea a factorilor economici din regulamentul în cauză.

(90)

Comisia a considerat aceste comparații ca fiind irelevante și, prin urmare, a respins aceste observații deoarece, astfel cum se explică în considerentul 8, regulamentul în cauză a fost anulat de Tribunal. În plus, întrucât definiția produsului în cauză și, prin urmare, a industriei Uniunii a fost diferită în cadrul celor două investigații, datele utilizate pentru stabilirea diferiților factori economici sunt, de asemenea, diferite și, prin urmare, au devenit incomparabile. În orice caz, testul juridic relevant al investigației redeschise nu a fost acela de a stabili situația economică a morarilor de orez Indica din Uniune, în comparație cu morarii din Uniune menționați în regulamentul inițial, ci de a stabili dacă producătorii din Uniune, astfel cum sunt definiți în considerentul 26, au suferit sau nu dificultăți economice.

(91)

După ce a stabilit că morarii de orez din Uniune au suferit o deteriorare a situației lor economice și financiare în sensul articolului 23 din Regulamentul SGP, Comisia a examinat dacă a existat o legătură de cauzalitate între importurile produsului în cauză, pe de o parte, și dificultățile grave cu care s-au confruntat morarii de orez din Uniune, pe de altă parte. Comisia a analizat, de asemenea, dacă dificultățile grave nu pot fi atribuite și altor factori decât importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania.

(92)

Tabelul și graficele de mai jos stabilesc în mod clar o coincidență în timp între evoluția importurilor din Cambodgia și situația industriei Uniunii, evidențiată de o pierdere substanțială a cotelor de piață, care a cauzat dificultăți grave morarilor de orez din Uniune.

Tabelul 13a

Cota de piață

Graficul 1a

Evoluția cotei de piață (în procente)

Graficul 2a

Evoluția cotei de piață (în tone)

(93)

Volumul importurilor din Cambodgia a crescut cu peste 90 000 de tone în cursul perioadei de investigație. Această creștere a importurilor din Cambodgia a depășit în mod semnificativ creșterea consumului pe piața Uniunii (care a fost limitat la 62 000 de tone, ceea ce corespunde unei creșteri de +4 %) și a împiedicat industria Uniunii să își crească volumul vânzărilor în conformitate cu creșterea consumului.

(94)

De asemenea, tabelul și graficele de mai jos stabilesc în mod clar o coincidență în timp între evoluția importurilor din Myanmar/Birmania și situația industriei Uniunii, evidențiată din nou de o pierdere substanțială a cotelor de piață, care a cauzat dificultăți grave morarilor de orez din Uniune.

Tabelul 13b

Cota de piață

Graficul 1b

Evoluția cotei de piață (în procente)

Graficul 2b

Evoluția cotei de piață (în tone)

(95)

Volumul importurilor din Myanmar/Birmania a crescut cu aproximativ 60 000 de tone în cursul perioadei de investigație. Această creștere a importurilor din Myanmar/Birmania aproape a egalat creșterea consumului pe piața Uniunii (care a fost limitat în total la 62 000 de tone, ceea ce corespunde unei creșteri de +4 %) și a împiedicat industria Uniunii să își crească volumul în conformitate cu creșterea consumului.

(96)

În ceea ce privește cota de piață, cele 5,3 puncte procentuale câștigate de Cambodgia și cele 3,9 puncte procentuale câștigate de Myanmar/Birmania au coincis cu o pierdere de 11,8 puncte procentuale din cota de piață a industriei Uniunii, de la 71,4 % în AC2012 la 59,6 % în AC2016. Prin urmare, această creștere a cotei de piață a importurilor la prețuri scăzute a fost în detrimentul industriei Uniunii.

(97)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 45 și 92-96, creșterea nivelului consumului spre sfârșitul perioadei de investigație a coincis cu o creștere și mai mare și mai importantă a importurilor produsului în cauză din fiecare dintre țările Cambodgia și Myanmar/Birmania. Această creștere bruscă a importurilor la prețuri scăzute, profitând de consumul în creștere, a saturat piața Uniunii și a redus cota de piață a morarilor de orez din Uniune, care nu au putut concura cu prețuri de import chiar mai mici decât costurile lor de producție.

(98)

Într-adevăr, creșterea importurilor s-a datorat prețurilor scăzute ale acestora. Prețul de import al produsului în cauză a fost în mod constant mai mic decât prețul mediu de vânzare al produsului similar și direct concurent în cursul perioadei de investigație. În plus, prețul mediu de import a fost, de asemenea, semnificativ mai mic decât costul mediu de producție al morarilor de orez din Uniune pe parcursul întregii perioadei de investigație. Tabelul de mai jos prezintă în detaliu diferența de preț dintre prețul de import din Cambodgia și Myanmar/Birmania și prețul de vânzare și costul de producție al industriei Uniunii:

Tabelul 14

Compararea prețurilor și a costurilor

(99)

Diferența de preț dintre prețul de import din Cambodgia și prețul de vânzare al industriei Uniunii a crescut de la 17 % în AC2012 la 30 % în AC2016, iar diferența dintre prețul de import din Myanmar/Birmania și prețul de vânzare al industriei Uniunii a crescut de la 41 % în AC2012 la 49 % în AC2016. Aceste importuri la prețuri scăzute din țările în cauză au determinat o blocare semnificativă a prețurilor. Ca urmare, morarii de orez din Uniune nu și-au putut majora suficient prețul de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție în AC2016, ceea ce a exercitat o presiune mai mare asupra performanței lor financiare și, astfel, au început să înregistreze pierderi până la sfârșitul perioadei de investigație.

(100)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză și dificultățile grave suferite de industria Uniunii.

(101)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că determinarea de către Comisie a dificultăților grave s-a bazat pe o evaluare cumulativă a efectelor asupra volumelor și prețurilor pe care le-au avut importurile de orez din Cambodgia și din Myanmar/Birmania.

(102)

Comisia a considerat că a examinat în mod corespunzător efectele asupra volumelor și prețurilor pe care le-au avut importurile de orez din Cambodgia și din Myanmar/Birmania, separat și cumulat, în cadrul comunicării constatărilor finale. Cu toate acestea, din motive de claritate, Comisia și-a revizuit hotărârea de a separa în mod clar și de a diferenția efectele importurilor din Cambodgia de cele ale importurilor din Myanmar/Birmania. În acest sens, la 29 ianuarie 2024, Comisia a trimis CRF o comunicare de constatări parțiale suplimentare (denumită în continuare „comunicarea constatărilor parțiale suplimentare”), limitată la rezultatul evaluării dificultăților grave cu care se confruntă industria Uniunii (secțiunea 3 din regulament) și a permis formularea de observații.

(103)

În urma comunicării constatărilor finale parțiale suplimentare, CRF a fost de părere că, în primul rând, Comisia nu a efectuat o evaluare separată a efectului volumelor și prețurilor orezului Indica din Cambodgia pe piața Uniunii și, în al doilea rând, că Comisia ar fi trebuit să prezinte în întregime al doilea document de informare generală, nu doar rezultatul reevaluării industriei Uniunii.

(104)

În ceea ce privește afirmația privind evaluarea cumulativă, Comisia a respins afirmația formulată de CRF, în primul rând deoarece Comisia a efectuat o analiză a efectului volumelor și prețurilor importurilor din Cambodgia pe piața Uniunii separată de analiza referitoare la Myanmar/Birmania; în al doilea rând, CRF nu a justificat de ce și în ce mod Comisia nu a reușit să realizeze o analiză individuală adecvată, având în vedere că toți indicatorii individuali au fost prezenți.

(105)

În ceea ce privește a doua parte a afirmației CRF, referitoare la un al doilea document de informare generală în întregime, Comisia a considerat oportun, ca răspuns la observația formulată de CRF cu privire la lipsa unei analize separate a importurilor din Cambodgia și din Myanmar/Birmania, să efectueze o a doua comunicare cuprinzând doar partea afectată de afirmația CRF privind evaluarea cumulativă, din motive de claritate și deoarece sublinia și mai mult analiza individuală pentru Cambodgia și Myanmar/Birmania în ceea ce privește deteriorarea condițiilor economice și/sau financiare ale producătorilor din Uniune.

(106)

Comisia a concluzionat, în special, că importurile din Cambodgia au fost mai substanțiale decât cele din Myanmar/Birmania în ceea ce privește volumele, atingând o cotă de piață mai mare și având prețuri mai mici decât orezul Indica albit al producătorilor din Uniune. În plus, deși importurile din Myanmar/Birmania au fost mai scăzute decât cele din Cambodgia în ceea ce privește volumele, ele au fost realizate la prețuri chiar mai mici decât cele din Cambodgia. Prin urmare, este clar că, evaluate atât combinat, cât și separat, ambele surse de importuri au cauzat dificultăți serioase producătorilor din Uniune.

(107)

CRF a susținut că, în comunicarea constatărilor sale finale, Comisia ar fi trebuit să furnizeze o analiză a subcotării prețurilor. Prin urmare, CRF a solicitat Comisiei să prezinte o comunicare de constatări finale suplimentare care să conțină analiza care lipsea a subcotării prețurilor.

(108)

Comisia a reamintit că articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul SGP nu impune o analiză a subcotării prețurilor, ci se referă numai la importurile „în cantități și/sau la prețuri” care generează dificultăți grave producătorilor din Uniune de produse similare și aflate în concurență directă.

(109)

În plus, la punctul 113 din hotărâre, Tribunalul a recunoscut în mod explicit că Regulamentul SGP nu prevede o obligație expresă de efectuare a unei analize a subcotării prețurilor sau a metodei de calcul în ceea ce privește determinarea efectului importurilor. Tribunalul a concluzionat, la punctul 115 din hotărâre, că există mai multe metode de analiză care permit să se examineze întrunirea condițiilor prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul SGP, iar Comisia dispune de o marjă de apreciere atunci când alege metoda potrivit căreia trebuie să se verifice dacă aceste condiții sunt întrunite alegând între diferite metode de calcul.

(110)

În conformitate cu cele de mai sus, în cadrul prezentei investigații redeschise, Comisia a decis să nu efectueze o analiză a subcotării prețurilor, ci să compare evoluția prețurilor produsului în cauză și ale produselor similare și aflate în concurență directă cu costul de producție al producătorilor din Uniune. Comisia a considerat că analiza comparației prețurilor și costurilor realizată în tabelul 14 este o metodă adecvată pentru efectuarea evaluării privind dificultățile grave cu care se confruntă producătorii din Uniune. În consecință, afirmația privind efectuarea unei analize a subcotării prețurilor este respinsă.

(111)

Comisia a analizat, de asemenea, dacă este posibil ca și alți factori să fi contribuit la dificultățile grave suferite de morarii de orez din Uniune. În special, Comisia a examinat impactul importurilor din țările terțe asupra deteriorării situației economice și financiare a morarilor de orez din Uniune.

(112)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 15

Importurile din alte țări terțe

(113)

Importurile din toate țările terțe (care reprezintă 50 % din totalul importurilor produsului în cauză în Uniune), cu excepția țărilor în cauză, au crescut cu 19 % în perioada examinată în termeni absoluți și au câștigat 2,6 % la cota de piață (procente bazate pe date exprimate în echivalent albit).

(114)

Chiar dacă importurile din alte țări terțe pot explica parțial scăderea cotelor de piață ale Uniunii, creșterea cu 2,6 puncte procentuale a cotei de piață a importurilor din aceste alte țări terțe (de la 17,6 % la 20,2 %), chiar și cumulativ, este mai mică decât creșterea cotei de piață a Cambodgiei, de 5,3 puncte procentuale (de la 10,9 % la 16,2 %) și a Myanmar/Birmania, de 3,9 puncte procentuale (de la 0,1 % la 4,0 %) (a se vedea tabelul 4 de mai sus).

Graficul 3

Compararea prețurilor și a costurilor

(115)

În urma unei analize detaliate a importurilor din țările terțe, Comisia a observat că principalele țări exportatoare, precum Thailanda, India și Pakistan (care au reprezentat 41 % din totalul importurilor de orez Indica în Uniune în ultimul an al investigației), au prețuri medii considerabil mai mari pentru produsul în cauză în comparație cu importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania, precum și cu prețurile de vânzare din Uniune. Prin urmare, importurile din aceste țări exportatoare principale nu cauzează dificultăți grave producătorilor din Uniune.

(116)

De asemenea, diferența de preț dintre importurile din toate țările terțe și importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania întărește concluzia potrivit căreia prețurile mai scăzute la volume semnificative ale importurilor au permis Myanmar/Birmaniaului și Cambodgiei să își extindă rapid exporturile în Uniune în cursul perioadei de investigație, producând morarilor de orez din Uniune dificultăți grave din punct de vedere economic și financiar. Comisia observă că Cambodgia, Myanmar/Birmania, Thailanda, India și Pakistan au reprezentat între 89 % și 92 % din totalul importurilor în cursul perioadei de investigație. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 51, volumul total al importurilor din Cambodgia a reprezentat 42 % din ponderea totală a importurilor pe parcursul întregii perioade de investigație. Ponderea Myanmar/Birmania corespunde unui procent de 6,5 %.

(117)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, deși importurile din toate țările terțe ar fi putut contribui într-o mică măsură la deteriorarea economică suferită de industria Uniunii, acest lucru nu atenuează legătura de cauzalitate stabilită cu importurile din Cambodgia sau din Myanmar/Birmania.

(118)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că lipsa totală a analizei impactului orezului Japonica asupra morarilor de orez Indica din Uniune viciază întreaga analiză a cauzalității. În plus, CRF a susținut că morarii de orez utilizează aceleași utilaje pentru a fabrica orezul Indica și orezul Japonica și este un fapt dovedit că morarii pot trece cu ușurință de la un tip de orez la celălalt și că Comisia ar trebui să furnizeze o analiză complementară a pieței orezului Japonica, evaluând volumul producției, gradul de utilizare a capacității de producție, profitul și ocuparea forței de muncă.

(119)

Comisia a observat că CRF nu și-a justificat afirmația potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să își completeze analiza cauzalității cu evaluarea pieței orezului Japonica. Dincolo de o simplă declarație, CRF nu a prezentat niciun element de probă cu privire la relevanța evoluției pieței orezului albit Japonica pentru situația economică a producătorilor de orez albit Indica din Uniune. În plus, chiar presupunând că morarii pot trece cu ușurință de la orezul Indica la orezul Japonica, datele examinate de Comisie au arătat că nu a avut loc nicio adaptare, întrucât industria Uniunii a suferit dificultăți grave din cauza importurilor de orez Indica. Cu alte cuvinte, chiar dacă producția de orez Japonica a crescut în AC2015 și AC2016 după o scădere în perioada cuprinsă între AC2012 și AC2014, această evoluție nu a atenuat legătura de cauzalitate stabilită între importurile de orez Indica și dificultățile grave constatate. În consecință, această afirmație este respinsă ca nefondată.

(120)

CRF a susținut că nu a existat nicio coincidență în timp între evoluția importurilor și deteriorarea situației industriei Uniunii în ceea ce privește profitabilitatea în perioada dintre 2015/2016 și 2016/2017.

(121)

Comisia a observat că CRF a selectat un an din perioada de investigație și l-a prezentat în mod izolat, în afara contextului. Însă evaluarea dificultăților grave examinează tendințele din mai mulți ani consecutivi, astfel cum prevede articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1083/2013. Numai tendințele și corelarea tendințelor pe o perioadă atât de lungă pot oferi o imagine fiabilă a dificultăților grave și a cauzelor acestora. Analiza tendințelor de-a lungul întregii perioade de investigație permite ca autoritatea de investigații să nu fie indusă în eroare de valorile aberante, precum cea invocată de CRF în argumentația sa.

(122)

În plus, Comisia a arătat că, analizând tendințele de pe parcursul întregii perioade de investigație, este clar că importurile din Cambodgia au crescut cu peste 50 % față de AC2014 (a se vedea tabelul 2 din regulament), iar cota de piață aferentă a crescut cu aproape 5 puncte procentuale. În același timp, toți indicatorii principali privind situația industriei Uniunii au arătat scăderi semnificative (a se vedea considerentul 66 privind producția, considerentul 71 privind gradul de utilizare a capacității de producție, considerentul 82 privind ocuparea forței de muncă și considerentul 75 privind vânzările). Prin urmare, Comisia a stabilit în mod clar coincidența în timp între creșterea importurilor din Cambodgia și a cotelor de piață aferente și deteriorarea situației industriei Uniunii. În consecință, afirmația este respinsă.

(123)

Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate între dificultățile grave suferite de industria Uniunii și importurile din fiecare țară în mod individual, în consecință cele provenind din Cambodgia și, separat, cele provenind din Myanmar/Birmania. Comisia a analizat și alți factori, în special importurile din alte țări terțe, care ar fi putut contribui la aceste dificultăți. În acest sens, Comisia a constatat că importurile din țările terțe nu au atenuat legătura de cauzalitate, astfel încât există în continuare o relație de cauzalitate reală între importurile din Cambodgia și, de asemenea, din Myanmar/Birmania și dificultățile grave ale morarilor de orez din Uniune. În consecință, Comisia a constatat că un eventual impact al factorului menționat anterior asupra situației morarilor de orez din Uniune nu a atenuat legătura dintre volumul importurilor, în special din Cambodgia, și prețurile importurilor din Cambodgia și Myanmar/Birmania, pe de o parte, și dificultățile grave suferite de morarii de orez din Uniune, pe de altă parte.

(124)

În urma comunicării constatărilor finale, CRF a susținut că Comisia nu a comunicat toate faptele și considerațiile esențiale pe care Tribunalul a obligat-o să le divulge, încălcând astfel dreptul său la apărare.

(125)

Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată. Într-adevăr, Comisia a comunicat toate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a concluzionat că orezul Indica a fost importat din Cambodgia și Myanmar/Birmania în volume și la prețuri care au cauzat dificultăți grave industriei Uniunii și, în consecință, măsurile de salvgardare sunt justificate. În special, Comisia a comunicat printr-o notă la dosar din 30 octombrie 2023 toate datele și metodologia pe care le-a utilizat pentru calcularea consumului și a indicatorilor de prejudiciu. În plus, în urma observațiilor inițiale ale CRF cu privire la notă, Comisia a revizuit-o și a pus-o din nou la dispoziție într-un format revizuit la momentul comunicării constatărilor finale. De asemenea, astfel cum a solicitat CRF, Comisia a prelungit termenul pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale de la 3 ianuarie 2024 până la 8 ianuarie 2024, oferind astfel CRF cinci zile suplimentare pentru observații, în plus față de cele paisprezece zile calendaristice prevăzute de lege. În ceea ce privește calculele subcotării prețurilor, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 107-109, Comisia a decis să nu efectueze un calcul al subcotării și, prin urmare, nu a fost necesară o comunicare în acest sens. În consecință, Comisia consideră că dreptul la apărare al părților a fost respectat, iar afirmația CRF în sens contrar este respinsă.

(126)

CRF a susținut, de asemenea, că a invocat și alte motive în fața Tribunalului – care nu au fost abordate și, prin urmare, nici nu au fost respinse de Tribunal –, prin care a evidențiat alte ilegalități existente în analiza inițială a Comisiei. Potrivit CRF, aceste motive neabordate de Tribunal continuă să vicieze analiza actuală a Comisiei.

(127)

Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată, în special deoarece CRF nu a explicat și nu a justificat modul în care afirmațiile pe care le-a formulat în fața Tribunalului erau relevante pentru investigația în cauză.

(128)

În plus, întrucât unele dintre observațiile primite de la CRF în urma comunicării constatărilor finale au condus la o revizuire a evaluării cumulative efectuate de Comisie; la 28 ianuarie 2024, Comisia a trimis CRF o comunicare de constatări parțiale suplimentare, pe care a pus-o la dispoziția tuturor părților interesate. Numai CRF a prezentat observații suplimentare cu privire la comunicarea constatărilor parțiale suplimentare, care au fost abordate în considerentele 102-105.

(129)

Se concluzionează că orezul Indica din Cambodgia și din Myanmar/Birmania a fost importat în volume și la prețuri care au cauzat dificultăți grave industriei Uniunii și, în consecință, măsurile de salvgardare sunt justificate.

(130)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul SGP, taxele prevăzute de Tariful vamal comun în valoare de 175 EUR/tonă trebuie să fie confirmate și reinstituite pentru perioada cuprinsă între 18 ianuarie 2019 și 18 ianuarie 2020, apoi reduse progresiv în anul 2 (150 EUR/tonă) și în anul 3 (125 EUR/tonă).

(131)

Comisia consideră că analiza și concluziile prezentei investigații abordează pe deplin erorile identificate de Tribunal și este de părere că aplicarea normelor, astfel cum a fost clarificată de Tribunal, justifică reimpunerea măsurilor.

(132)

Comisia confirmă că, astfel cum se prevede în regulamentul în litigiu, măsurile de salvgardare trebuie liberalizate progresiv în această perioadă. Într-adevăr, Regulamentul SGP are ca obiectiv principal sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în eforturile lor de a reduce sărăcia și de a promova buna guvernanță și dezvoltarea durabilă, ajutându-le să genereze în special locuri de muncă, industrializare și venituri suplimentare prin comerțul internațional. Regimul special „Totul în afară de arme” („Everything But Arms” – EBA), prevăzut în Regulamentul SGP, sprijină țările cele mai sărace și mai slab dezvoltate din lume să valorifice oportunitățile comerciale. Aceste țări au în mare parte un profil economic similar. Ele sunt vulnerabile din cauza unei baze de export reduse și nediversificate și, prin urmare, beneficiază de anumite protecții în temeiul Regulamentului SGP, cum ar fi, de exemplu, scutirea de la graduarea produselor și de la aplicarea măsurilor de salvgardare automate.

(133)

Prin urmare, Comisia confirmă că este justificată reducerea progresivă a nivelului taxei în cursul perioadei de trei ani, astfel cum este prezentată mai jos, pentru beneficiarii inițiativei EBA.

(134)

De asemenea, o reducere progresivă ar fi suficientă pentru a contracara deteriorarea situației economice și financiare a morarilor de orez din Uniune.

(135)

În consecință, Comisia consideră că este oportun să reintroducă următoarea taxă tarifară pentru o perioadă de trei ani.

(136)

Întrucât Comisia a confirmat că taxele trebuie să rămână în vigoare în ceea ce privește importurile din Cambodgia și Myanmar/Birmania în perioada 18 ianuarie 2019-18 ianuarie 2022, autoritățile vamale trebuie să respingă orice cerere de rambursare.

(137)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru preferințe generalizate menționat la articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012,