|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2025/107 |
10.1.2025 |
Avizul Comitetului Economic și Social European
De la instalații de tratare a deșeurilor la instalații de recuperare a resurselor
(aviz din proprie inițiativă)
(C/2025/107)
Raportor:
Anastasis YIAPANISCoraportor:
Michal PINTÉR|
Consilieri |
Mihai IVAȘCU (pentru raportorul Gr. III) Alexandra ŠARINOVÁ (pentru coraportorul Cat. 1) |
|
Decizia Adunării Plenare |
18.1.2024 |
|
Temei juridic |
Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură |
|
Secțiunea competentă |
Comisia consultativă pentru mutații industriale |
|
Data adoptării în secțiune |
24.9.2024 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
23.10.2024 |
|
Sesiunea plenară nr. |
591 |
|
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri) |
243/1/4 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
Generarea de deșeuri, determinată de creșterea populației, urbanizare, industrializare și dezvoltarea economică, necesită practici sustenabile de gestionare a deșeurilor pentru a se atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și punerea accentului pe reducerea la minimum a generării de deșeuri prin prevenire și prin creșterea potențialului de reutilizare. Întreprinderile, guvernele și cetățenii caută soluții sustenabile de gestionare a deșeurilor, ceea ce înseamnă că trebuie să se treacă de la gândirea liniară a procesului „de la produs la deșeu” la abordări de tipul „de la deșeuri la resurse”. |
|
1.2. |
CESE consideră că este imperativ să se acorde prioritate discuțiilor la nivelul UE privind gestionarea deșeurilor și să se pună în aplicare o strategie revizuită pentru a implementa proiecte de pionierat, care să vizeze îmbunătățirea reciclării și recuperării resurselor, reducând în același timp răspândirea gropilor de gunoi. Industria trebuie sprijinită în implementarea de soluții tehnologice fiabile și inovatoare prin alocarea de resurse financiare specifice pentru cercetare și dezvoltare (CD), proiecte-pilot și extinderea tehnologiilor de ultimă generație pentru instalațiile de recuperare a resurselor. |
|
1.3. |
Gestionarea eficientă a deșeurilor la nivel transfrontalier și reglementarea acestora ca materie primă esențială prin standarde adecvate în conformitate cu REACH și cu criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu vor promova inovarea și vor stimula piețele de materiale secundare. CESE solicită să se asigure supravegherea la nivelul UE pentru a combate infracțiunile și pentru a raționaliza lanțul de producție prin intermediul viitoarelor investiții. |
|
1.4. |
Comitetul solicită insistent adoptarea de politici suplimentare la nivelul UE și la nivel național pentru a îmbunătăți sistemele de colectare a deșeurilor, pentru a investi în tehnologii avansate de sortare, pentru a aplica în mod eficient reglementările existente și pentru a stabili amenzi armonizate în statele membre cu scopul de a combate activitățile ilegale cu deșeuri. Introducerea unei taxe de poluare în paralel cu abordarea costurilor reciclării poate consolida justificarea economică a reciclării. |
|
1.5. |
CESE sprijină armonizarea pe scară largă a standardelor pentru materialele recuperate, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru materialele virgine și materialele secundare în întreaga Uniune și pentru a preveni reglementarea fragmentată a acestora la nivel național. |
|
1.6. |
O serie de tehnologii disponibile, cum ar fi instalațiile de transformare a deșeurilor în apă sau în hidrogen, utilizarea cenușii de vatră și a cenușii zburătoare din incineratoare, tehnologiile de transformare a deșeurilor în combustibil și epurarea apelor uzate, au potențialul de a transforma paradigmele actuale de gestionare a deșeurilor într-o abordare orientată către resurse și de a promova simbioza industrială. Este nevoie de sprijin pentru tehnologiile inovatoare de recuperare și piețele funcționale pentru materiale recuperate, precum și de un mediu de reglementare care să încurajeze tranziția de la eliminarea materialelor nesustenabile la generarea de materiale secundare de înaltă calitate. |
|
1.7. |
CESE solicită majorarea stimulentelor financiare și a sprijinului pentru dezvoltarea și adoptarea de tehnologii inovatoare [cum ar fi internetul obiectelor (IoT), roboții dotați cu IA, conductele pneumatice, tehnologia blockchain, reciclarea chimică, tehnicile avansate de separare a materialelor, dronele și obținerea de imagini prin satelit], cu respectarea principiului ierarhiei deșeurilor. Finanțarea pe care Banca Europeană de Investiții (BEI) o consacră gestionării deșeurilor ar trebui extinsă și raționalizată, pentru a se acorda prioritate investițiilor care sprijină recuperarea integrată a resurselor din deșeuri. |
|
1.8. |
În conformitate cu prioritățile Pactului albastru european, CESE sprijină ferm maximizarea recuperării nutrienților din apele uzate, nămolurile de epurare și alte surse, prin tratamente conforme cu cele mai bune practici, prin reciclare și prin metode de recuperare a resurselor care vizează captarea de minerale valoroase. |
|
1.9. |
CESE recunoaște necesitatea unor programe specifice de perfecționare și recalificare pentru lucrătorii din industria deșeurilor. Transformarea verde și cea digitală modifică natura și domeniul de activitate al locurilor de muncă din industria deșeurilor, ceea ce necesită investiții suplimentare în capitalul uman, indiferent de nivelul de calificare și de funcție. CESE pledează pentru implicarea continuă a partenerilor sociali în conceperea și punerea în aplicare a unor astfel de programe, pentru a facilita o înțelegere comună a provocărilor și soluțiilor sectoriale pentru lucrători. |
|
1.10. |
Sprijinirea implicării active a autorităților locale și regionale în tranziția de la gestionarea deșeurilor la recuperarea integrată a resurselor este crucială pentru promovarea economiei circulare. Guvernanța la nivelul autorităților locale trebuie consolidată, pentru a dezvolta competențele, capabilitățile și capacitatea necesare pentru noi investiții și cadre de reglementare care încurajează inovarea în domeniul gestionării deșeurilor și resurselor. |
|
1.11. |
CESE consideră că trebuie promovate și finanțate campanii de informare pentru a furniza cetățenilor Uniunii informații despre prevenirea generării de deșeuri, responsabilitatea producătorilor și protecția mediului. Educarea publicului cu privire la gestionarea deșeurilor, la reciclare și la economia circulară va suscita schimbări comportamentale esențiale. |
2. Observații generale
|
2.1. |
Rapoartele Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (1) arată că la nivel mondial se generează 2,1 miliarde de tone de deșeuri municipale solide anual, prognozându-se că această cantitate va crește la 3,8 miliarde de tone până în 2050. Generarea de deșeuri este un rezultat inevitabil al creșterii populației, urbanizării, industrializării și dezvoltării economice. Comisia Europeană subliniază că „jumătate din emisiile totale de gaze cu efect de seră și peste 90 % din declinul biodiversității și din stresul hidric sunt cauzate de extracția și prelucrarea resurselor” (2). |
|
2.2. |
Integrarea practicilor sustenabile de gestionare a deșeurilor este esențială pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și pentru promovarea unui viitor mai sustenabil. Cea mai eficientă cale implică reducerea la minimum a generării de deșeuri la sursă, începând cu prevenirea, și punerea unui accent sporit pe reutilizare. Într-un sistem cu adevărat circular, deșeurile reprezintă doar un amestec de resurse care nu au fost încă sortate sau tratate în mod corespunzător (dar pot fi). Cu toate acestea, odată epuizate toate rezervele de materiale prime virgine, deșeurile vor deveni singura lor sursă. |
|
2.3. |
Deșeurile pot fi definite, în sens larg, drept rezultatul neintenționat al consumului și producției; cu toate acestea, deșeurile sunt la fel de variate precum sunt sursele lor și pot fi clasificate în diverse moduri (după material, tip de produs, sursă, nivel de pericol etc.). Tema principală a prezentului aviz CESE sunt deșeurile municipale solide, cu alte cuvinte deșeurile generate de gospodării, unitățile de comerț cu amănuntul și întreprinderile mici, serviciile publice și alte entități similare. Se exclud așadar alte categorii de deșeuri decât cele municipale, cum ar fi cele din construcții și industrie, deșeurile agricole sau deșeurile medicale. |
|
2.4. |
Asigurarea accesului la materii prime și evitarea în același timp a dependenței excesive de țările terțe a devenit o provocare semnificativă de mediu și geopolitică pentru UE. Recuperarea energiei și a materialelor din deșeuri contribuie la reducerea nevoii de a extrage combustibili fosili și materii prime și reduce la minimum emisiile de gaze cu efect de seră aferente acestor activități de extracție, sprijinind în același timp securitatea energetică și a materiilor prime. |
|
2.5. |
Gestionarea deșeurilor în UE se bazează pe o „ierarhie a deșeurilor” cu cinci niveluri, care a fost instituită și declarată obligatorie din punct de vedere juridic prin Directiva-cadru privind deșeurile (3) și care impune întreprinderilor din UE să aplice cele mai bune tehnici de gestionare a deșeurilor (4). Depozitarea deșeurilor este soluția de „ultimă instanță” (operațiune de eliminare), urmată de procesele de valorificare energetică (incinerare). Depozitarea în masă a deșeurilor riscă să distrugă materiale și nutrienți valoroși care ar putea fi recuperați, dar multe state membre ale UE depind în mare măsură de acest procedeu. Într-o perioadă în care întreprinderile, guvernele și cetățenii caută soluții sustenabile pentru gestionarea deșeurilor, trebuie să se facă tranziția de la paradigma liniară „de la produs la deșeu” către gândirea „de la deșeuri la resurse”. |
3. Tratarea deșeurilor drept resursă
|
3.1. |
Deși apreciază eforturile actualei legislații a UE privind deșeurile, CESE subliniază necesitatea de a acorda prioritate discuțiilor la nivelul UE privind legislația și gestionarea deșeurilor. Aceste discuții ar trebui să vizeze strategii actualizate, tehnologii inovatoare și tehnici de gestionare, promovarea principiilor circularității și eliminarea barierelor de reglementare din calea dezvoltării unui sistem circular. Astfel de discuții ar trebui să se alinieze la obiectivele UE din Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, din Directiva-cadru privind deșeurile, din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane și din Regulamentul privind transferurile de deșeuri. Se recomandă stabilirea unor obiective de recuperare pentru materiale precum fosforul, azotul, metalele etc. și aplicarea logicii deșeurilor ca resursă în toate actele legislative noi și revizuite ale UE, pentru a evita impunerea unor sancțiuni de reglementare sau economice inutile pentru utilizarea materiilor prime recuperate din deșeuri. În cadrul Actului privind materiile prime critice, se încurajează un accent mult mai puternic și mai amplu pe reciclare. |
|
3.2. |
Trebuie implementate tehnologii eficiente de gestionare a deșeurilor pentru a îmbunătăți gradul de reciclare și de recuperare, reducând în același timp răspândirea gropilor de gunoi. UE trebuie să acorde sprijin industriei pentru a implementa soluții tehnologice de ultimă oră, urmărind lansarea și implementarea la scară largă. Sprijinul financiar adecvat și specific pentru cercetare și dezvoltare, pentru proiecte-pilot și pentru extinderea tehnologiilor inovatoare pentru instalațiile de recuperare a resurselor va reduce costurile aferente. Fluxul de finanțare din partea BEI dedicat gestionării deșeurilor ar trebui să fie majorat și raționalizat, pentru a se concentra pe investițiile care contribuie la tranziția către economia circulară și la recuperarea integrată a resurselor din deșeuri. Distribuirea sprijinului financiar ar trebui să țină cont de aspectele teritoriale. |
|
3.3. |
Pentru a îmbunătăți procedurile de gestionare a deșeurilor, trebuie dezvoltați indicatori de performanță și standardizați care să acopere o gamă largă de dimensiuni și să meargă dincolo de aspectele pur economice sau de mediu, integrând și factorii sociali. |
|
3.4. |
Comitetul a solicitat ca „UE [...] să sprijine industria sa de tratare și prelucrare a deșeurilor prin pregătirea materiilor prime secundare pentru a fi reciclate în procesele de producție și să modifice legislația existentă privind deșeurile, astfel încât să acorde prioritate reciclării și circularității materiilor prime critice și strategice cu potențialul tehnic și economic de reciclare cel mai mare” (5). În abordarea costului reciclării, introducerea unei taxe de poluare poate contribui la fundamentarea unui argument comercial în favoarea reciclării. |
4. Trecerea de la gestionarea convențională a deșeurilor la gestionarea cuprinzătoare integrată a resurselor
|
4.1. |
CESE solicită îmbunătățirea funcționării și creșterea eficacității depozitelor de deșeuri prin implementarea de noi infrastructuri, tratamente și instrumente tehnologice. Europa are nevoie de tehnici de separare mai eficiente și de promovarea valorificării energetice și a instalațiilor integrate de recuperare a resurselor mai degrabă decât a depozitelor de deșeuri, deoarece aceste soluții permit prelucrarea deșeurilor solide pentru a obține energie electrică și alte materiale. |
|
4.2. |
Încurajarea colaborărilor cu centrele de cercetare în paralel cu dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație poate susține inovarea în domeniul valorificării energetice, sporind astfel eficiența resurselor prin reducerea deșeurilor depozitate și conservarea materiilor prime. CESE precizează că planificarea valorificării energetice ar trebui să respecte principiul ierarhiei deșeurilor, ținând seama de aspectele legate de ciclul de viață, și solicită o politică și sprijin financiar (de exemplu prin recunoașterea valorificării energetice în Regulamentul delegat privind taxonomia UE) pentru a defini o argumentație economică și ecologică în favoarea tehnologiilor de valorificare energetică care includ procese de recuperare a materialelor, cum ar fi prelucrarea cenușii de vatră și extracția metalelor, pentru a contribui la recuperarea materiilor prime secundare și a nutrienților și pentru a reduce deșeurile periculoase și depozitarea deșeurilor. |
|
4.3. |
Viitoarea legislație privind deșeurile, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, ar trebui să recunoască contribuția sistemică a instalațiilor de recuperare a resurselor, să ofere sprijin pentru recuperarea resurselor din deșeuri și să clasifice instalațiile precum stațiile de recuperare a resurselor sau stațiile de epurare a apelor uzate drept centre de resurse care furnizează nu numai căldură, energie electrică sau apă, ci și carbon captat, nutrienți, metale recuperate și materiale organice ca alternativă la materialele virgine. Deșeurile ar trebui să fie considerate o materie primă esențială și ar trebui reglementate ca atare, inclusiv prin definirea de standarde REACH și criterii adecvate de stabilire a încetării statutului de deșeu și prin gestionarea eficientă a transferurilor transfrontaliere de deșeuri. Încetarea statutului de deșeu în cazul materialelor noi și inovatoare va promova inovarea și va stimula piețele de materiale secundare. Controlul la nivelul UE este important, deoarece infracțiunile în domeniul gestionării deșeurilor apar adesea în situațiile în care supravegherea este slabă. |
|
4.4. |
Statele membre trebuie să depună eforturi pentru a absorbi fondurile UE în cea mai mare măsură posibilă și pentru a orienta investițiile către o economie circulară. CESE solicită politici suplimentare, la nivel național și la nivelul UE, care să se axeze pe îmbunătățirea sistemelor de sortare și colectare a deșeurilor și, în completare, pe investiții în tehnologii avansate de sortare, pentru a maximiza ratele de reciclare. Sortarea la sursă este una dintre cele mai importante operațiuni de la începutul lanțului de gestionare a deșeurilor și reprezintă efortul decisiv de a asigura o reciclare de calitate, implicând totodată participarea directă a consumatorilor. În plus, asigurarea respectării reglementărilor existente privind gestionarea deșeurilor trebuie să fie însoțită de noi măsuri pentru a asigura conformitatea și a reduce la minimum activitățile ilegale cu deșeuri. Este necesar, în acest sens, să se aplice un nivel armonizat de amenzi în toate statele membre. |
|
4.5. |
Dintre tehnologiile disponibile pentru viitoarele instalații integrate de recuperare a resurselor, câteva au potențialul de a înlocui paradigma actuală a gestionării deșeurilor cu o abordare orientată către resurse. Printre ele se numără instalațiile de transformare a deșeurilor în apă și sistemele integrate de transformare a deșeurilor în apă, care utilizează energia din deșeuri pentru a opera instalații de desalinizare a apei de mare. Tehnologia de transformare a deșeurilor în hidrogen utilizează energia electrică generată prin procesele de incinerare pentru a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon din surse regenerabile locale. Atât cenușa de vatră, cât și cenușa zburătoare din incineratoare, reziduuri ale procesului de incinerare, au potențialul de a deveni surse de materii prime secundare. Este esențial să se stimuleze recuperarea metalelor, a mineralelor, a agregatelor, a potasiului, a sodiului și a calciului sub formă de sare la nivelul UE prin introducerea unei legislații adecvate și prin eliminarea barierelor de reglementare care încurajează în prezent rambleiajul. În plus, diverse tehnologii de transformare a deșeurilor în combustibili (biogaz, metan, singaz, e-combustibili etc.) ar putea împiedica cantități semnificative de deșeuri municipale solide să ajungă în gropile de gunoi. În ceea ce privește epurarea apelor uzate, integrarea recuperării fosforului în gestionarea sustenabilă a nămolului necesită la rândul ei un cadru de reglementare adecvat. |
|
4.6. |
Statele membre ale UE gestionează în prezent materialele recuperate menționate mai sus la nivel național, fără să existe reglementări sau legislație europeană în domeniu, ceea ce împiedică reutilizarea circulară și valorificarea completă a acestor materiale. Vor fi necesare mai multe măsuri de politică pentru a promova recuperarea resurselor din aceste substanțe, precum și standarde și politici previzibile și stabile pentru a asigura eficacitatea costurilor acestor tehnologii. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile, este nevoie de sprijin pentru tehnologiile inovatoare de recuperare și de piețe funcționale pentru materialele recuperate. Mediul de reglementare trebuie să încurajeze tranziția de la eliminarea materialelor nesustenabile la generarea de materiale secundare de înaltă calitate. Este nevoie de autorizații și permise bine concepute și flexibile pentru produsele chimice, astfel încât să se mențină calitatea materialelor de intrare menite să fie prelucrate ulterior. |
|
4.7. |
Trebuie eliminate mai multe obstacole de reglementare pentru a pune în aplicare transformarea deșeurilor în resurse și pentru a se ajunge la o economie complet circulară. CESE recomandă revizuirea legislației UE care interzice utilizarea materiilor prime reciclate și a nutrienților recuperați în diferite sectoare, precum agricultura (inclusiv agricultura ecologică), creșterea animalelor, acvacultura etc., în strânsă consultare cu industria. Regulamentul ar trebui să acorde prioritate calității produselor și nu originii, iar condițiile de piață trebuie adaptate pentru a asigura condiții de concurență echitabile între materialele reciclate și cele virgine. |
|
4.8. |
În conformitate cu Pactul albastru european (6), CESE sprijină ferm recuperarea optimă a nutrienților din apele uzate, nămolurile de epurare și alte surse, prin tratamente conforme cu cele mai bune practici, prin reciclare și prin metode de recuperare care vizează captarea azotului, fosforului și potasiului. Recuperarea ar contribui la reducerea importurilor de astfel de materiale în UE, utilizând totodată tehnologii avansate pentru îndepărtarea metalelor grele și a microplasticului și prevenind astfel acumularea în sol și contaminarea. Prioritizarea tehnologiilor de recuperare a fosforului și a altor materiale este esențială pentru facilitarea trecerii la o economie a apei pe deplin circulară și la gestionarea circulară a apelor uzate, inclusiv a nămolului. Ar trebui elaborată o strategie specifică pentru recuperarea durabilă a resurselor din apele uzate, cu acțiuni specifice atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, pentru a încuraja operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate să îndeplinească aceste sarcini suplimentare și pentru a asigura calitatea ridicată a apelor uzate care intră în circulație pentru recuperare. |
Alte soluții inovatoare
|
4.9. |
În Europa, numeroase tehnologii emergente de gestionare a deșeurilor folosesc internetul obiectelor (IoT) pentru a spori eficiența colectării deșeurilor. În coșurile de gunoi pot fi integrați senzori IoT pentru a monitoriza nivelurile de umplere în timp real, optimizând rutele și programele serviciilor de colectare a deșeurilor. Se pot programa roboți dotați cu IA pentru a distinge între diverse materiale rapid și precis, centrele de reciclare integrând deja această tehnologie pentru a îmbunătăți eficiența și acuratețea instalațiilor de reciclare. Se pot instala conducte pneumatice sub recipientele publice de deșeuri pentru a transporta deșeurile direct la centrele de prelucrare, eliminând nevoia de colectare tradițională a gunoiului. Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru a urmări deșeurile pe parcursul ciclului lor de viață, asigurând transparența și asumarea răspunderii în procesele de gestionare a deșeurilor. Reciclarea chimică și tehnicile avansate de separare a materialelor pot îmbunătăți calitatea și eficiența proceselor de reciclare. Dronele și obținerea de imagini prin satelit pot fi utilizate pentru monitorizarea aeriană a deșeurilor, a activităților ilegale de depozitare și a gestionării gropilor de gunoi, îmbunătățind eforturile de supraveghere și de asigurare a respectării legii. |
|
4.10. |
CESE solicită majorarea stimulentelor financiare și a sprijinului pentru aceste tehnologii și practici din domeniul gestionării deșeurilor, cu respectarea principiului ierarhiei deșeurilor. Comitetul a declarat deja că, pentru a realiza acest lucru, „ar trebui adoptate politici pentru construirea de noi instalații de reciclare și pentru modernizarea tehnologică a celor existente, inclusiv prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență” (7). |
5. Capitalul uman și acțiunile de sensibilizare
|
5.1. |
Lucrătorii din industria deșeurilor vor avea nevoie de perfecționare și recalificare pentru a se adapta la noile tehnologii. Trebuie asigurate investiții adecvate în infrastructura de capital uman, cu implicarea deplină a partenerilor sociali. Se preconizează că trecerea la o industrie a deșeurilor mai circulară va crea mai multe locuri de muncă, deoarece procesele avansate de recuperare a resurselor necesită, de regulă, mai multă forță de muncă decât depozitarea în depozitele de deșeuri sau incinerarea. Estimările sugerează că ar putea fi create 50 000 de locuri noi de muncă numai în industria gestionării deșeurilor dacă s-ar implementa pe deplin economia verde (8). În plus, este de așteptat ca nivelul de calificare al lucrătorilor din industria gestionării deșeurilor să crească, cuprinzând o gamă mai largă de competențe digitale, precum și cunoștințe de specialitate în materie de produse, rezultate și ingineria proceselor. |
|
5.2. |
Reevaluarea abordării UE cu privire la gestionarea deșeurilor va influența în mod direct nevoia de instruire și formare suplimentară a lucrătorilor. Aceasta include creșterea gradului de conștientizare de către lucrători a principiilor sustenabilității și a tehnologiilor inovatoare, precum și un accent sporit pe principiile sănătății și securității. Un dialog social solid în cadrul sectorului poate facilita o înțelegere comună a acestor cerințe și poate oferi soluții care să fie acceptate de toate părțile interesate importante. Ar trebui sprijinită și facilitată colaborarea constantă cu partenerii sociali și cu alte părți interesate relevante de la nivel intersectorial, național și al UE. |
|
5.3. |
Autoritățile locale și regionale sunt principalii factori care impulsionează inițiativele de gestionare a transformării deșeurilor în resurse, susținând dezvoltarea durabilă și economia circulară. Ele gestionează infrastructura, aplică reglementările, se ocupă de colectarea și eliminarea deșeurilor și sensibilizează publicul. Implicarea lor activă în tranziția de la gestionarea deșeurilor la recuperarea complet integrată a resurselor este crucială pentru promovarea economiei circulare și pentru implementarea de proiecte inovatoare. Sprijinirea guvernanței la nivelul autorităților locale este esențială pentru capacitarea acestora în vederea dezvoltării competențelor, a capabilităților și a capacității de a implementa noi investiții și un cadru de reglementare care încurajează inovarea în domeniul gestionării deșeurilor și resurselor. |
|
5.4. |
CESE consideră că trebuie promovate și finanțate campanii de informare, astfel încât cetățenii Uniunii să fie sensibilizați cu privire la prevenirea și reducerea generării de deșeuri, la responsabilitatea producătorilor și la protecția mediului. Populația UE joacă un rol major în tranziția către circularitate, ceea ce face ca implicarea sa în astfel de campanii să fie vitală. În plus, trebuie să se acorde prioritate protecției datelor pentru a se garanta că sectorul gestionării deșeurilor din UE respectă reglementările, sporește eficiența operațională și menține încrederea publicului și a altor părți interesate. |
|
5.5. |
Comitetul pledează pentru organizarea de programe și campanii de informare care să promoveze reutilizarea, reciclarea și recuperarea materialelor pentru a reduce dependența de depozitarea deșeurilor și de incinerarea lor fără valorificare energetică. Educarea publicului cu privire la importanța gestionării deșeurilor, a reciclării și a economiei circulare va stimula o schimbare de comportament de care avem mare nevoie. |
Bruxelles, 23 octombrie 2024.
Președintele
Comitetului Economic și Social European
Oliver RÖPKE
(1) Global Waste Management Outlook 2024 (unep.org).
(2) Eur-lex – Un nou Plan de acțiune privind economia circulară .
(3) Eur-lex, textul consolidat – Directiva 2008/98/CE.
(4) Baza gestionării deșeurilor în UE este „ierarhia deșeurilor” cu cinci niveluri, instituită prin Directiva-cadru privind deșeurile. Aceasta stabilește o ordine de preferință pentru gestionarea și eliminarea deșeurilor.
(5) Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 [COM(2023) 160 final — 2023/0079 (COD)] și privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziții [COM(2023) 165 final] ( JO C 349, 29.9.2023, p. 142).
(6) Declarația CESE privind un Pact albastru european.
(7) Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Reciclarea durabilă, utilizarea materiilor prime secundare și tranziția justă în industria europeană a metalelor feroase și neferoase” (aviz din proprie inițiativă) ( JO C 140, 21.4.2023, p. 1-7).
(8) Friends of the Earth, 2010, More jobs, less waste: Potential for job creation through higher rates of recycling in the UK and EU [Mai multe locuri de muncă, mai puține deșeuri: potențialul de creare de locuri de muncă prin rate mai mari de reciclare în Regatul Unit și în UE].
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/107/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)