COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.9.2024
COM(2024) 406 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Primul raport referitor la punerea în aplicare a planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale și la activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective și referitor la delegarea competențelor conferite Comisiei prin aceste planuri multianuale și prin Regulamentul privind accesul la apele de adâncime
{SWD(2024) 218 final}
Cuprins
1 Rezumat
2 Introducere
3 Evoluții în domeniile relevante
3.1 Posibilitățile de pescuit stabilite începând din 2019 și 2020
3.1.1 Limitări
3.2 Stocuri gestionate în comun cu statele de coastă din Atlanticul de Nord-Est, în special cu Regatul Unit și Norvegia, în cadrul pescuitului mixt
3.3 Realitatea pescuitului mixt în Marea Nordului și în apele occidentale
3.3.1 Kattegat
3.3.2 Exemple din Marea Celtică
3.4 Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-330/22
4 Abordarea ecosistemică
5 Obligația de debarcare
6 Cooperarea regională
7 Dezvoltarea socioeconomică
7.1 Marea Nordului
7.2 Apele de nord-vest (NWW)
7.3 Apele de sud-vest (SWW)
8 Delegarea competențelor conferite Comisiei prin planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale și prin Regulamentul privind accesul la apele de adâncime
9 Glosar
1Rezumat
Punerea în aplicare a planurilor multianuale (multiannual plan - MAP) pentru Marea Nordului și apele occidentale, a Regulamentelor (UE) 2018/973 și 2019/472 ale Parlamentului European și ale Consiliului 1 a contribuit la o scădere a presiunii exercitate de pescuit.
Planurile multianuale reprezintă un instrument util pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) 2 , în special pentru stabilirea posibilităților de pescuit. Acestea stabilesc norme pentru o gestionare a pescuitului adaptată la nivel regional. Pentru stocurile de pește cu o evaluare bazată pe date bogate [sau pe captura maximă durabilă (MSY)], planul multianual permite utilizarea limitelor superioare atunci când se stabilesc capturile totale admisibile (TAC), oferind flexibilitate pentru stocurile mai sănătoase. Pentru stocurile care au atât de puțini pești în mare încât se află sub nivelurile minime periculoase, planurile multianuale creează o plasă de siguranță.
Comisia consideră că anumite decizii luate de Consiliu pentru stocurile pentru care Consiliul a trebuit să reducă TAC și să ia măsuri de remediere suplimentare au fost posibile datorită cadrului instituit de planurile multianuale care combină o plasă de siguranță și flexibilitatea. În lipsa unui plan multianual, este posibil ca Consiliul să fi întâmpinat dificultăți în a stabili măsuri de remediere pentru refacerea stocurilor deficitare, iar TAC-urile ar fi fost, cel mai probabil, stabilite la un nivel mai ridicat. Planurile multianuale au asigurat că, în prezent, toate activitățile de pescuit sunt gestionate fie în conformitate cu MSY sau sunt puse în aplicare măsuri de remediere pentru a le aduce înapoi la nivelul MSY. Numai stocurile mai sănătoase pot sta la baza rentabilității pe termen lung a industriei pescuitului și a sectoarelor auxiliare. Planurile multianuale au asigurat, de asemenea, o flexibilitate pentru stocurile mai sănătoase, permițând utilizarea intervalului FMSY superior în anumite condiții.
Comisia concluzionează că planurile multianuale oferă un instrument stabil pe termen lung pentru punerea în aplicare a PCP în Marea Nordului și în apele occidentale, deoarece acestea oferă mai puțină incertitudine în ceea ce privește stabilirea TAC, asigură adoptarea unor măsuri de remediere pentru stocurile aflate sub presiune (inclusiv în cazul unei încetări a activităților de pescuit), fac procesul de stabilire a TAC mai transparent pentru părțile interesate și statele membre ale UE și permit industriei pescuitului să își planifice mai bine activitățile de pescuit.
2Introducere
Parlamentul European și Consiliul au adoptat planurile multianuale pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru stocurile demersale și de adâncime din apele occidentale în 2018 3 și, respectiv, în 2019 4 . Prezentul raport oferă o primă imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în ceea ce privește stocurile și activitățile de pescuit care exploatează aceste stocuri. Prezentul raport acoperă, de asemenea, obligația de raportare privind delegarea competențelor conferite Comisiei prin articolul 16 din planul multianual pentru Marea Nordului, articolul 18 din planul multianual pentru apele occidentale și articolul 17 din „Regulamentul privind accesul la apele de adâncime” 5 .
Obiectivul general al planurilor multianuale este de a contribui la atingerea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și ale Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul de bază privind PCP”) 6 și, în special, de a îmbunătăți baza economică a pescarilor pentru a stimula veniturile și întreprinderile acestora. Planurile multianuale contribuie la asigurarea faptului că pescuitul poate continua, iar stocurile de pește rămân peste nivelurile care permit obținerea capturii maxime durabile (MSY). Planurile multianuale contribuie, de asemenea, la eliminarea capturilor aruncate înapoi în mare prin reducerea capturilor nedorite și permite o abordare ecosistemică a gestionării pescuitului. Planurile multianuale acoperă sabia neagră, grenadierul-de-piatră, bibanul-de-mare, codul, cardina, peștele pescar, eglefinul, merlanul, merluciul, mihalțul-de-mare albastru, langustina, pagelul argintiu, cambula, polacul, limba-de-mare, codul saithe și crevetele nordic. Pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, planurile multianuale stabilesc rata-țintă a mortalității prin pescuit cu intervalul FMSY 7 superior și inferior, în concordanță cu atingerea MSY. Planurile multianuale împuternicesc, de asemenea, Comisia să adopte acte delegate pentru stocurile capturate accidental, excepțiile de la obligația de debarcare și măsurile tehnice.
Planurile multianuale au fost aplicate pentru prima dată pentru sezonul de pescuit care a început la 1 ianuarie 2019 pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru sezonul care a început la 1 ianuarie 2020 pentru stocurile demersale și stocurile de specii de adâncime din apele occidentale.
Din posibilitățile de pescuit pentru 2020, 62 din cele 78 de capturi totale admisibile (TAC) au fost stabilite în conformitate cu FMSY 8 . Prin urmare, peste 99 % din debarcările din Marea Baltică, Marea Nordului și Oceanul Atlantic gestionate exclusiv de UE au provenit din activități de pescuit gestionate în mod sustenabil 9 . Numărul TAC-urilor gestionate în cadrul ambelor planuri multianuale și stabilite în conformitate cu MSY și cu avizele de precauție a continuat să crească de la 2019 la 2024.
3Evoluții în domeniile relevante
Acest prim raport prezintă evoluțiile în ceea ce privește punerea în aplicare a domeniilor relevante ale planurilor multianuale și se bazează pe:
(1) o consultare specifică 10 ;
(2) cel mai recent aviz al Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) privind stocurile relevante din Marea Nordului și din apele occidentale 11 ;
(3) cele mai recente evaluări științifice efectuate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) cu privire la măsurile identificate de statele membre pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare 12 ;
(4) primul și al doilea raport 13 privind punerea în aplicare a Regulamentului privind măsurile tehnice 14 ; și
(5) informațiile deținute de Comisie.
Raportul are ca scop să tragă concluzii la 5 ani și la 4 ani de la punerea în aplicare a planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
Acesta se axează pe evoluțiile înregistrate începând cu 2019 și, respectiv, 2020 în cinci domenii principale, și anume: (i) posibilitățile de pescuit începând din 2019 și 2020; (ii) evoluțiile în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor multianuale în consultările UE-Regatul Unit (UK), UE-Norvegia (NO) și UE-NO-UK; (iii) considerente legate de pescuitul mixt în Marea Nordului și în apele occidentale; și (iv) evoluțiile/considerațiile socio-economice.
Informații privind obligația de debarcare și reducerea la minimum a capturilor nedorite, abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului și cooperarea regională în cadrul politicii de regionalizare pot fi găsite în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SWD (2024) 218 final).
3.1Posibilitățile de pescuit stabilite începând din 2019 și 2020
Această secțiune descrie evoluția unei serii de stocuri de pește și de activități de pescuit. Graficele din figurile 1 și 2 prezintă evoluțiile stocurilor de pește a căror gestionare este partajată cu Regatul Unit, care, înainte de retragerea Regatului Unit din UE la 31 ianuarie 2020, fuseseră gestionate exclusiv de UE. Graficele acoperă, de asemenea, anumite stocuri a căror gestionare este partajată cu Norvegia. Avizul primit din partea ICES a variat de-a lungul anilor. Pentru unele stocuri care au primit anterior „avize de precauție”, Comisia a primit un „aviz MSY”, în timp ce pentru alte stocuri care beneficiaseră anterior de un aviz MSY, ICES a furnizat un aviz de precauție. Pentru stocurile gestionate de UE pe cont propriu în 2020, toate cele trei posibilități de pescuit au fost stabilite la MSY în Skagerrak/Kattegat/Marea Nordului, situație care s-a repetat și în 2024.
În 2020, toate cele cinci posibilități de pescuit au fost stabilite la MSY în apele occidentale, în timp ce, în 2024, zece dintre cele unsprezece posibilități de pescuit au fost stabilite la MSY. Această creștere a fost posibilă datorită eforturilor semnificative depuse de pescari și statele membre în gestionarea stocurilor de pește.
Graficul de mai jos (figura 1) prezintă creșterea stocurilor cu avize MSY, în special în perioada 2020-2024, de la începutul aplicării planurilor multianuale.
Figura 1: numărul de stocuri vizate din cadrul planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale care primesc aviz MSY și aviz de precauție, de la începerea aplicării regulamentului de bază (Sursa: date extrase din avizul ICES).
Graficul de mai jos (figura 2) arată modul în care – de la punerea în aplicare a regulamentului de bază și a ambelor planuri multianuale – ICES a emis o cantitate tot mai mare de avize MSY pentru stocurile vizate de planurile multianuale în apele de sud-vest, în apele de nord-vest și în Marea Nordului. Acesta este unul dintre efectele pozitive ale punerii în aplicare a planurilor multianuale, deoarece îmbunătățirea avizelor științifice, în special pentru stocurile vizate în cadrul planurilor multianuale, dar și pentru stocurile capturate accidental, a devenit un obiectiv comun. O astfel de îmbunătățire a fost posibilă și datorită angajamentului pescarilor de a furniza date mai bune pentru a ajuta procesul științific.
Este posibilă detectarea de fluctuații ale numărului total de stocuri care au primit avize MSY (de exemplu, în apele de sud-vest), fapt care s-ar putea datora unui proces de referință care revizuiește sau actualizează baza avizului. Cu toate acestea, per ansamblu, putem concluziona, pe baza graficului de mai jos, că numărul avizelor MSY a crescut de-a lungul timpului.
Figura 2: procentul stocurilor-țintă din planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale [inclusiv apele de sud-vest (SWW), apele de nord-vest (NWW) și Marea Nordului (NS)] care primesc avize MSY în timp (Sursa: date extrase din avizul ICES).
În cadrul exercițiilor de stabilire a TAC-urilor, desfășurate de la intrarea în vigoare a planurilor multianuale în 2019 și 2020, multe TAC-uri au fost stabilite în conformitate cu MSY. În plus, în ceea ce privește avizele de precauție, Comisia a propus niveluri TAC care, de-a lungul anilor și în special începând din 2019, s-au apropiat treptat de nivelurile recomandate de ICES.
De la intrarea în vigoare a regulamentului de bază în 2014, numărul posibilităților de pescuit stabilite de Consiliu a crescut. Acest lucru este în conformitate cu avizele științifice pentru stocurile-țintă din cadrul planurilor multianuale (a se vedea figura 3). Acest număr a continuat să crească de la începerea aplicării planurilor multianuale pentru 2019 și 2020. Înainte de 2019 și 2020, Comisia a propus și/sau Consiliul a decis să stabilească TAC-uri care depășesc nivelurile propuse în avizele științifice pentru o serie de stocuri vizate care fac obiectul unor avize de precauție. Cu toate acestea, începând din 2020, numărul unor astfel de cazuri a scăzut și acestea apar doar pentru a lua în considerare factorii relevanți specifici fiecărui stoc. Graficul de mai jos (figura 3) prezintă această evoluție pentru toate stocurile vizate din cadrul planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
Figura 3: numărul de TAC-uri stabilite în conformitate cu avizul științific (bara albastră) în comparație cu TAC-urile stabilite peste limitele din avizul științific (bara portocalie) de la intrarea în vigoare a regulamentului de bază. Sunt luate în considerare numai stocurile vizate din cadrul planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
Graficul de mai jos (figura 4) arată modul în care TAC-urile stabilite în conformitate cu avizele științifice s-au schimbat în timp de când a început să se aplice regulamentul de bază în trei bazine maritime, și anume: (i) Marea Nordului; (ii) apele de nord-vest; și (iii) apele de sud-vest. Sunt luate în considerare numai stocurile vizate din cadrul planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
Figura 4: TAC-urile stabilite în conformitate cu avizele științifice de la începerea aplicării regulamentului de bază în: (i) Marea Nordului (NS); (ii) apele de nord-vest (WW); și (iii) apele de sud-vest (SWW). Sunt luate în considerare numai stocurile vizate din cadrul planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
Graficul de mai jos (figura 5) arată că, pentru multe stocuri de pește, presiunea exercitată de pescuit a scăzut de când planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale au început să se aplice în 2019 și 2020. Prin urmare, în prezent, mai puține stocuri se află sub „Blim”
15
, iar indicatorii de biomasă sunt disponibili pentru mai multe stocuri. Acest lucru se datorează din nou angajamentului pescarilor și al statelor membre de a îmbunătăți în permanență furnizarea de date care contribuie la procesul științific.
Figura 5: starea stocurilor vizate din planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale de la începutul aplicării regulamentului de bază. SSB înseamnă „biomasa stocului de reproducere”.
Exemple de evoluții pozitive
Planurile multianuale continuă să contribuie la evoluții pozitive pentru o serie de activități de pescuit, care au început odată cu PCP reformată (2013). Aceste activități de pescuit au înregistrat o creștere a nivelurilor TAC și, în timp, s-ar putea baza pe stocuri mai sănătoase (figura 5). Printre principalele exemple se numără: (i) langustina din Marea Irlandei și Marea Celtică (o creștere de peste 12 % între 2020 și 2024); (ii) merlanul din Marea Nordului (o creștere de 346 % între 2019 și 2024); (iii) eglefinul din Marea Nordului (o creștere de 250 % între 2019 și 2024); (iv) cambula din Marea Nordului (o creștere de aproape 9 % între 2019 și 2024); (v) și eglefinul în Skagerrak (o creștere de 250 % între 2019 și 2024).
Aceste rezultate nu ar fi putut fi obținute fără angajamentul pescarilor și al altor părți interesate de a gestiona în mod responsabil stocurile lor de pește, care reprezintă în cele din urmă sursa lor de venit. Îmbunătățirile s-au datorat și implicării active a consiliilor consultative în procesul de regionalizare.
Capitolele de mai jos privind Marea Nordului, Skagerrak-Kattegat și Marea Iberică oferă o imagine de ansamblu a evoluțiilor din aceste bazine maritime.
Marea Nordului și Skagerrak-Kattegat
Începând cu primul an de aplicare a planului multianual pentru Marea Nordului, posibilitățile de pescuit pentru eglefin în regiunea Skagerrak și Kattegat au crescut cu 250 % între 2019 și 2024.
Marea Iberică și utilizarea flexibilității intervalului superior al MSY
În ceea ce privește pescuitul mixt de bacaliar albastru, pește-pescar și cardină, ICES a recunoscut bacaliarul albastru ca fiind factorul limitativ și a estimat că acesta se află într-o stare bună (inclusiv peste MSY Btrigger 16 ) 17 . Aceasta a însemnat că au fost îndeplinite condițiile legale prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din planul multianual pentru apele occidentale pentru utilizarea intervalului superior MSY. Pentru a le oferi pescarilor mai multă flexibilitate și a le permite să își utilizeze mai bine cotele pentru celelalte specii de Coregonidae, Comisia a propus, pentru 2020, 2022, 2023 și 2024, stabilirea TAC pentru bacaliarul albastru în intervalul superior MSY. Consiliul a fost de acord cu aceste propuneri. Cu toate acestea, pentru 2021, TAC a fost fixată în conformitate cu avizul de precauție. Ulterior, în 2022, TAC a revenit la intervalul superior MSY după stabilirea unei valori de referință 18 .
Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de Coregonidae iberice de pește-pescar, cardină albă și langustină capturate împreună cu merluciul din sud în cadrul unei activități mixte de pescuit de Coregonidae au crescut, de asemenea, în ansamblu începând din 2022.
Ca parte a consultării părților interesate desfășurate în vederea elaborării prezentului raport, Comitetul național francez pentru pescuit maritim și acvacultură (Comité national des pêches maritimes et des élevages marins, CNPMEM) a confirmat că planurile multianuale permit flexibilitate în stabilirea posibilităților de pescuit, în special în ceea ce privește pescuitul mixt, pentru a evita situațiile de blocaj. Cu toate acestea, comitetul și-a exprimat regretul cu privire la faptul că flexibilitatea nu a fost utilizată în cursul exercițiului de stabilire a TAC și a cotelor la nivelul Consiliului. Consiliul consultativ pentru apele de sud-vest (SWWAC) ar favoriza utilizarea pe scară mai largă a intervalelor superioare ale MSY din motive economice. Unii oameni de știință care au răspuns la consultare consideră că efectul este neutru și că FMSY („punctul MSY”) ar trebui să fie obiectivul stabilirii TAC, și nu intervalele MSY.
CNPMEM, Consiliul consultativ pentru apele de nord-vest (NWWAC), Grupul statelor membre din apele de nord-vest, doi membri ai CSTEP și Grupul de coordonare regională pentru colectarea datelor au considerat că punerea în aplicare a planurilor multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale a ajutat la creșterea numărului de TAC-uri gestionate în conformitate cu MSY.
Comisia constată că normele din planurile multianuale au furnizat o anumită flexibilitate în ceea ce privește gestionarea stocurilor pentru care au fost furnizate intervale. Un bun exemplu este reprezentat de bacaliarul albastru din Golful Biscaya și din Marea Iberică prezentat mai sus. Reacționând la punctul de vedere al CNPMEM, care ar dori o mai mare flexibilitate în negocierile din cadrul Consiliului, Comisia a subliniat că utilizează deja pe deplin flexibilitatea oferită de planurile multianuale pentru toate cazurile din bazinul maritim al Atlanticului în propunerile sale privind posibilitățile de pescuit. Cu alte cuvinte, toate TAC-urile sunt propuse fie la punctul MSY, fie, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile legale, Comisia propune TAC la nivelul superior MSY.
3.1.1Limitări
Pescuitul în Golful Biscaya
Gestionarea sustenabilă de către pescari, oameni de știință și statele membre a stocurilor din Golful Biscaya asigură posibilități de pescuit stabile, care în schimb asigură o bază economică bună pentru comunitățile costiere din această regiune. Cu toate acestea, în ultimii 3 ani, s-a înregistrat o scădere drastică a posibilităților de pescuit în acest bazin maritim pentru anumite stocuri. Prima scădere a avut loc în 2022, când TAC pentru limba-de-mare din Golful Biscaya a trebuit să fie redusă cu 36 % pentru a reduce presiunea exercitată de pescuit și a menține stocul în conformitate cu MSY. Consiliul a fost de acord cu propunerea Comisiei privind această reducere. TAC a fost apoi majorată cu 20 % în 2023.
În 2023, ICES a fost în măsură să furnizeze un aviz MSY pentru polac în Golful Biscaya și în apele iberice. Avizul a prevăzut reducerea celor trei TAC-uri cu 53 %, care au trebuit să fie puse în aplicare integral (deși acest lucru reprezenta doar o scădere de 4 % în comparație cu avizul ICES anterior). Polacul este un stoc capturat accidental în cadrul planului multianual pentru apele occidentale, pentru care articolul 5 alineatul (3) privind „speciile de blocaj” prevede că se ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile la MSY în același timp, în special în cazurile în care acest lucru conduce la o închidere prematură a activităților de pescuit mixt. A devenit clar că fie TAC pentru acest stoc trebuia să fie stabilită în conformitate cu valoarea MSY evaluată recent, fie trebuia să se efectueze o evaluare a blocajelor de către CSTEP pentru 2024, pe baza datelor relevante prezentate de statele membre care au afirmat că o scădere drastică a polacului ar cauza o astfel de situație de blocaj pentru flotele lor. S-a luat decizia de a se reduce TAC cu 35% în 2024 %, întrucât CSTEP a confirmat riscul unei situații de blocaj pentru alte activități de pescuit mai sănătoase, în care polacul fie este o captură accidentală, fie este capturat împreună cu alte stocuri mai sănătoase în cadrul pescuitului mixt.
Pentru alte activități de pescuit din Golful Biscaya, Comisia a trebuit, de asemenea, să propună o reduceri semnificative pentru anul de pescuit 2024, în conformitate cu avizul ICES, și anume o reducere de 41% pentru merlan, o reducere de 14 % pentru langustină, o reducere de 7 % pentru limba-de-mare și o reducere de 22 % pentru bibanul-de-mare sudic pentru a menține aceste activități de pescuit la un nivel sustenabil și în conformitate cu MSY. Consiliul a fost de acord cu propunerea Comisiei în toate cazurile.
Pescuitul de limbă-de-mare și langustină a fost gestionat în mod sustenabil în conformitate cu MSY în anii precedenți, în timp ce pescuitul de polac și merlan – specii nou evaluate la MSY – a înregistrat reduceri majore ale TAC-urilor lor. Pescarii s-au întrebat dacă alți factori din afara activităților de pescuit au avut un impact negativ asupra acestor stocuri și au susținut că planurile multianuale se concentrează prea mult pe o livrare pe termen scurt, în loc să aplice scăderi treptate. În această privință, Comisia observă că ICES a subliniat, în cea mai recentă prezentare generală a ecosistemelor, creșterea proporțională a mortalității naturale a stocurilor de pește din ecoregiune, din cauza altor factori decât pescuitul – a cărui presiune a fost redusă în mod constant începând cu anii 1990 – și acești alți factori sunt, în principal, prădătorii și schimbările climatice 19 . Este normal să existe variații ale dimensiunii stocurilor și ale parametrilor biologici ai acestora, ceea ce conduce apoi la anumite scăderi sau creșteri ale cotelor relevante.
Comisia recunoaște eforturile continue atât ale sectorului pescuitului, cât și ale părților interesate de a reduce presiunea asupra stocurilor de pește și de a respecta avizele științifice. Planurile multianuale prevăd ca TAC-urile să fie stabilite în conformitate cu MSY în fiecare an și nu permit o abordare etapizată, care ar permite scăderi treptate ale stocurilor care fuseseră gestionate anterior în mod sustenabil la nivelul MSY.
3.2Stocuri gestionate în comun cu statele de coastă din Atlanticul de Nord-Est, în special cu Regatul Unit și Norvegia, în cadrul pescuitului mixt
Deși planurile multianuale continuă să ofere o bază utilă pentru stabilirea pozițiilor UE în cadrul consultărilor anuale cu țările din afara UE în ceea ce privește stocurile gestionate în comun, în special în situațiile în care ICES emite avize de zero capturi, nivelul real al TAC-urilor face obiectul consultărilor. Raportul vizează, totodată, aplicarea planurilor multianuale înainte de retragerea Regatului Unit din UE.
În ceea ce privește merluciul, stocul nordic (Marea Nordului în sens larg, mările Celtice și nordul Golfului Biscaya), evoluția stocului arată că acesta s-a redresat de la începutul anilor 2000 și, de asemenea, și-a extins distribuția, devenind mai proeminent în Marea Nordului decât înainte. Stocului de merluciu i s-a atribuit o valoare de referință în 2022.
TAC, negociată cu Regatul Unit, este stabilită pe baza intervalelor planului multianual pentru apele occidentale. TAC este stabilită la punctul MSY. Cu toate acestea, UE a utilizat dispozițiile din planul multianual pentru a limita reducerile la 20 % în intervalul superior MSY în cazurile în care recomandările au vizat o reducere și mai mare în 2022. Merluciul nordic face parte, de asemenea, din negocierile cu Norvegia.
Comitetul consultativ pentru apele de nord-vest regretă că nu au fost utilizate intervalele MSY pentru stabilirea posibilităților de pescuit pentru apele de nord-vest. Comisia consideră că au fost utilizate intervale, atunci când condițiile legale pentru utilizarea lor au fost îndeplinite.
În temeiul Acordului comercial și de cooperare 20 , UE și Regatul Unit pot lua în considerare elaborarea împreună a unor strategii multianuale de conservare și gestionare, care ar constitui baza pentru stabilirea atât a TAC-urilor, cât și a altor măsuri de gestionare. Astfel de strategii fac obiectul discuțiilor în curs în cadrul Comitetului specializat privind pescuitul.
3.3Realitatea pescuitului mixt în Marea Nordului și în apele occidentale
Apele UE din Marea Nordului și din regiunea apelor occidentale se caracterizează prin pescuitul mixt, activitățile de pescuit vizând stocuri de pește valoroase din punct de vedere comercial și mai sănătoase, cum ar fi langustina din Kattegat, eglefinul din Marea Celtică, eglefinul din vestul Scoției și merluciul din zonele nordice. Totuși, aceste activități de pescuit au capturi accidentale inevitabile din alte stocuri de pește, care uneori pot fi supuse unei presiuni mult mai mari decât stocurile vizate mai sănătoase. Printre exemple se numără capturile accidentale inevitabile de cod și merlan din Marea Celtică, aflate în dificultate, capturate în cadrul pescuitului de stocuri sănătoase de eglefin din bazinul maritim respectiv, de pagel argintiu aflat în dificultate drept captură accidentală a pescuitului de stocuri sănătoase de merluciu din zonele nordice, capturat cu nave de pescuit cu paragate în Marea Celtică, precum și de cod aflat în dificultate drept captură accidentală inevitabilă a pescuitului de langustină în Kattegat.
Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează realitatea pescuitului mixt în apele europene. Într-un astfel de mediu de pescuit mixt, articolele 4 și 5 din planurile multianuale pentru Marea Nordului și pentru apele occidentale se aplică „speciilor de blocaj” și prevăd necesitatea de a lua în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile la nivelul MSY. Cu toate acestea, măsuri trebuie luate pentru a reduce, pe cât posibil, capturile accidentale inevitabile. Prin includerea unor măsuri specifice de reducere a acestor capturi accidentale, planurile multianuale au contribuit la atingerea acestui obiectiv (a se vedea exemplele de mai jos).
Grupul statelor membre din apele de nord-vest recunoaște că planul multianual pentru Marea Nordului a fost benefic pentru evitarea situațiilor de blocaj prin gestionarea pescuitului mixt.
Câteva exemple concrete privind modul în care au fost gestionate activitățile de pescuit mixt sunt prezentate mai jos pentru diferite bazine maritime.
3.3.1Kattegat
Exemple de măsuri incluse în planul multianual pentru Marea Nordului de protejare a anumitor stocuri din Kattegat includ propunerea de a stabili TAC pentru langustină în Skagerrak și Kattegat în intervalul inferior MSY în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din planul multianual pentru Marea Nordului, pentru a menține la minimum capturile accidentale inevitabile de cod din Kattegat în cadrul pescuitului de langustină. Consiliul a fost de acord cu propunerile Comisiei numai în 2020, 2022 și 2024. Cu toate acestea, a stabilit TAC în intervalul inferior MSY și în toți ceilalți ani.
Măsuri de remediere pentru codul din Kattegat sunt, de asemenea, în vigoare din 2020. Ele cuprind introducerea unor unelte mai selective pentru traulele de fund permițând pescuitul langustinei numai cu panou Seltra sau cu sită suedeză, la care se adaugă o cotă limitată de capturi accidentale de cod de maximum 1,5 %. În plus, pentru a încuraja navele să utilizeze monitorizarea electronică la distanță pentru a monitoriza în mod eficace respectarea obligației de debarcare, navele UE care participă la un proiect al unui stat membru pentru pescuitul documentat pe deplin pot utiliza în schimb unelte în conformitate cu Regulamentul privind măsurile tehnice.
Avantajul acestor măsuri este că pescuitul vizat de langustină a putut continua dacă au fost puse în aplicare măsuri pentru codul capturat accidental. În acest sens, ICES nu poate estima proporția mortalității care este legată de pescuit (și prin urmare nenaturală), sau migrația către Marea Nordului după utilizarea Kattegat ca zonă de reproducere). Avizul ICES și serviciul tehnic subliniază, de asemenea, necesitatea de a utiliza unelte mai selective.
3.3.2Exemple din Marea Celtică
Printre măsurile incluse în planul multianual pentru apele occidentale de protejare a stocurilor capturate accidental în Marea Celtică se numără faptul că TAC pentru eglefin a fost propusă în intervalul inferior MSY în temeiul articolului 4 alineatul (3) din planul multianual pentru apele occidentale, pentru a menține la minimum capturile accidentale inevitabile de cod și merlan în cadrul pescuitului de eglefin, ambele fiind stocuri vizate în cadrul planului multianual pentru apele occidentale. Consiliul a fost de acord cu propunerea Comisiei pentru 2020, care a fost ultimul an înainte de retragerea Regatului Unit din UE. Pentru 2021, Consiliul a stabilit TAC-uri provizorii, iar apoi a existat un acord ulterior cu Regatul Unit privind TAC-urile în a doua jumătate a anului 2021. Începând din 2021, aceste stocuri au fost negociate în cadrul consultărilor dintre UE și Regatul Unit.
În temeiul Regulamentului privind posibilitățile de pescuit în baza articolului 8 din planul multianual pentru apele occidentale, Comisia a propus, pentru anul 2020, măsuri de remediere suplimentare pentru codul și merlanul din Marea Celtică, ambele fiind stocuri vizate din cadrul planului multianual pentru apele occidentale. Acestea includ măsuri tehnice legate în mod intrinsec și o cotă de capturi accidentale de cod în Marea Celtică la un nivel care ar oferi protecție stocurilor capturate accidental, permițând în același timp continuarea pescuitului vizat de eglefin. În ceea ce privește TAC, Comisia a propus o scădere de 88 % în conformitate cu punctul MSY și cu norma de aviz a ICES. Întrucât acest lucru ar fi permis o TAC redusă - de 189 de tone pentru cod -, care ar fi blocat alte activități de pescuit de Coregonidae în Marea Celtică, Consiliul a decis să nu respecte propunerea Comisiei privind TAC și, în schimb, să stabilească TAC la 805 tone pentru a evita o situație de blocaj timpuriu a altor activități de pescuit de Coregonidae în Marea Celtică. Această TAC a permis totuși o creștere substanțială a biomasei. De asemenea, Consiliul a introdus metode de pescuit mai selective pentru pescuitul de Coregonidae în Marea Celtică legate în mod intrinsec de Regulamentul privind posibilitățile de pescuit pentru 2020. În lipsa acestor măsuri legate în mod intrinsec, TAC ar fi trebuit să fie mai mică. Măsurile din regulamentul respectiv au fost ulterior înlocuite cu un act delegat 21 bazat pe o recomandare comună a Grupului statelor membre din apele de nord-vest (NWW MSG), adoptată în 2020, care conține alte metode de pescuit mai selective.
Un alt exemplu în Marea Celtică este pagelul argintiu, care este o captură accidentală inevitabilă în cadrul pescuitului de merluciu din zonele nordice, capturat cu paragate. ICES a recomandat zero capturi pentru acest stoc, deoarece a considerat această specie epuizată 22 . Totuși, acest lucru ar fi însemnat o situație de blocaj pentru pescuitul de merluciu din zonele nordice. Prin urmare, pentru 2023 și 2024, a fost stabilită o TAC scăzută exclusiv pentru capturile accidentale, pentru a menține deschis pescuitul de merluciu din zonele nordice în acest bazin maritim și pentru a proteja cât mai mult posibil pagelul argintiu capturat accidental. În plus, NWW MSG a convenit asupra unei recomandări comune de punere în aplicare a dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru pagelul argintiu capturat în cadrul pescuitului comercial și recreativ și în zonele închise pentru a proteja mai bine reproducătorii și puietul de pagel argintiu. Pe baza acestei recomandări comune, Comisia a adoptat o măsură tehnică sub forma unui act delegat pentru 2023, care a fost prelungită și pentru 2024 23 .
O organizație industrială (CNPMEM) a criticat planul multianual ca fiind prea rigid în ceea ce privește lista stocurilor vizate, afirmând că nu există criterii clare cu privire la ceea ce reprezintă un stoc vizat.
Este important de remarcat faptul că, în cadrul discuțiilor privind planurile multianuale, Comisia a propus colegiuitorilor să delege Comisiei competențe de modificare a listelor de stocuri vizate. Cu toate acestea, colegiuitorii nu au fost de acord cu propunerea Comisiei și au decis să își păstreze competența de a modifica lista stocurilor vizate.
3.4Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-330/22
În hotărârea sa din 11 ianuarie 2024 24 , Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea”) a confirmat validitatea regulamentului privind posibilitățile de pescuit pentru 2020 25 , în măsura în care acesta a stabilit patru TAC-uri exclusiv pentru capturile accidentale inevitabile care depășesc nivelurile din avizul de zero capturi al ICES. Curtea a statuat că Consiliul dispunea de o marjă de apreciere pentru a stabili TAC-urile respective pentru stocurile capturate accidental peste nivelurile recomandate din punct de vedere științific pentru a concilia obiectivul continuării pescuitului mixt cu cel al atingerii unei stări biologice bune pentru stocurile în cauză. În același timp, Curtea a statuat că, pentru stocurile enumerate ca fiind „vizate” în planurile multianuale, obligația de a atinge și de a menține MSY după 2020 „se aplică în mod strict și fără excepție”.
4Abordarea ecosistemică
Articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede că PCP trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului pentru a reduce impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Articolul 3 alineatul (3) din planul multianual prevede că planul multianual trebuie să fie compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de a atinge o stare ecologică bună până în 2020, astfel cum este prevăzut în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (denumită în continuare „MSFD”) 26 . Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” prevede 11 descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune. Planul multianual își propune să asigure îndeplinirea condițiilor prevăzute de descriptorul 3 (ca fiind unul dintre cele mai relevante pentru gestionarea pescuitului) și să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți proporțional cu rolul relativ jucat de activitățile de pescuit.
Descriptorul 3 este legat direct de stabilirea posibilităților de pescuit. Acesta prevede că „populațiile tuturor peștilor și crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securității biologice, prezentând o distribuire a populației în funcție de vârstă și mărime, care indică starea bună a rezervelor”. Activitățile de pescuit au, de asemenea, un impact asupra descriptorilor privind: (1) diversitatea biologică; (4), rețeaua trofică; (6) aspectul integral al fundului mării; și (10) deșeurile marine. Contribuția pescuitului la ceilalți descriptori este, în cel mai bun caz, indirectă și/sau nesemnificativă 27 .
ICES indică faptul că mortalitatea prin pescuit a scăzut constant din anii 1990 și se situează în prezent în medie sub FMSY 28 .
Activitatea de pescuit are potențialul de a captura specii protejate, cum ar fi păsările marine și mamiferele marine 29 . Reforma PCP din 2013 a oferit noi modalități pentru ca părțile interesate și statele membre dintr-o anumită regiune să colaboreze pentru a conveni asupra unor măsuri specifice pentru bazinele lor maritime.
5Obligația de debarcare
Un obiectiv principal al PCP reformate (2013) este punerea în aplicare a obligației de debarcare și eliminarea treptată a capturilor aruncate înapoi în mare prin evitarea și reducerea capturilor neintenționate. Obligația de debarcare se aplică speciilor gestionate printr-o TAC, care este în vigoare din ianuarie 2019.
În ceea ce privește obligația de debarcare, părțile interesate care au răspuns la consultare au raportat că, deși există dovezi privind o reducere a capturilor aruncate înapoi în mare, obligația de debarcare nu și-a îndeplinit obiectivul, iar principala provocare rămâne ca obligația de debarcare să poată fi aplicată în temeiul cadrului juridic, încurajând în același timp o schimbare a modelelor de pescuit în vederea unei selectivități sporite. Cu toate acestea, sectorul pescuitului a depus eforturi considerabile de la introducerea obligației de debarcare pentru a înțelege și, ulterior, pentru a pune în aplicare această politică, pentru a colabora activ cu institutele de cercetare pentru a elabora modalități de evitare și reducere a capturilor nedorite și pentru a îmbunătăți cunoștințele generale cu privire la aceste specii (inclusiv capacitatea de supraviețuire).
Ca notă pozitivă, părțile interesate confirmă faptul că obligația de debarcare a stimulat cercetarea științifică pentru a dezvolta unelte și modele de pescuit mai selective. Totuși, în cazul pescuitul mixt de specii demersale, acestea consideră că va exista o limită în ceea ce privește gradul de selectivitate.
Comisia este în continuare de părere că problema persistentă a aruncării capturilor înapoi în mare este o problemă de control și de asigurare a aplicării legislației care trebuie abordată în cadrul sistemului UE de control al pescuitului. Planurile multianuale nu au fost concepute pentru a rezolva această problemă.
6Cooperarea regională
Cooperarea regională este una dintre componentele centrale ale PCP. Obiectivul său principal este de a ține mai bine seama de diferențele dintre diferitele bazine maritime și de a integra mai mult părțile interesate în gestionarea pescuitului, valorificând cunoștințele și experiența acestora. În cele din urmă, o implicare mai directă a părților interesate în formularea și punerea în aplicare a măsurilor de gestionare va conduce la un sentiment mai puternic de asumare comună a responsabilității și de angajament în ceea ce privește respectarea măsurilor. Prin intermediul cooperării regionale, părțile interesate care au un interes direct în gestionare pot sprijini adoptarea unor măsuri de conservare, cum ar fi planurile multianuale și planurile privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Acest lucru se realizează în principal prin intermediul consiliilor consultative și al grupurilor statelor membre.
Consultarea părților interesate a oferit feedback util cu privire la modul în care funcționează în practică cooperarea regională în cadrul planurilor multianuale. Ea a evidențiat opinia generală că planurile multianuale oferă cadrul juridic necesar pentru punerea în aplicare a cooperării regionale. De exemplu, CC NWW și membrii CSTEP au avut o percepție pozitivă cu privire la cooperarea din ce în ce mai intensă dintre părțile interesate relevante 30 . De-a lungul timpului, recomandările comune au furnizat treptat mai multe dovezi tehnice și cunoștințe practice, precum și măsuri personalizate privind bazinele maritime. Grupurile regionale ale statelor membre ar putea beneficia, de asemenea, de o mai mare implicare a părților interesate și a oamenilor de știință. În acest sens, Pactul privind pescuitul și oceanele anunțat în raportul PCP din 2024 31 invită statele membre să realizeze progrese în ceea ce privește guvernanța PCP, în beneficiul tuturor părților interesate și al societății în general.
7Dezvoltarea socioeconomică
7.1Marea Nordului
Potrivit raportului economic anual al CSTEP din 2023 privind flota de pescuit a UE 32 , nicio flotă a statelor membre nu depinde în totalitate de regiune pentru activitatea sa de pescuit. Pe baza valorii debarcărilor, Marea Nordului și Atlanticul de Est reprezintă o regiune de pescuit esențială pentru Danemarca (86 % din totalul debarcărilor), Țările de Jos (83 %), Germania (61 %), Suedia (70 %) și Belgia (32 %).
7.2Apele de nord-vest (NWW)
Potrivit raportului CSTEP, pe baza valorii debarcărilor, activitățile de pescuit franceze și irlandeze au cel mai ridicat nivel de debarcări în apele de nord-vest. Cu toate acestea, Irlanda are cel mai mare procentaj total din valoarea debarcată la nivel național din regiune, situându-se la 90 %, ceea ce indică dependența sa ridicată de această zonă (97 % din zilele pe mare au loc în aceste ape). Belgia (54 %) și Franța (29 %) au, de asemenea, o dependență ridicată de zonă din perspectiva zilelor pe mare. În timp ce Irlanda și Belgia sunt foarte dependente, cea mai mare parte a activităților de pescuit este realizată de Franța și Irlanda.
7.3Apele de sud-vest (SWW)
Potrivit raportului CSTEP, principalele flote care operează în regiune au fost flotele spaniole, franceze și portugheze. Pe lângă acestea, alte șase flote ale UE operau în regiune în 2021: Belgia, Germania, Danemarca, Irlanda, Lituania și Țările de Jos, dar activitatea lor de pescuit în regiune a fost limitată (cota de efort a acestor state membre în ansamblu a fost de 0,16 %, iar debarcările au fost de 1,12 % ca valoare și 2,23 % ca greutate din totalul regiunii). Pe baza valorii debarcărilor, Spania a avut cea mai mare producție în regiune, urmată de Portugalia și Franța. Spania are cel mai mare procent total din greutatea debarcată la nivel național din regiune (51 %), urmată de Portugalia (32 %) și Franța (15 %). Portugalia este țara care depinde cel mai mult de aceste ape: 98 % din efortul flotei portugheze are loc în SWW, reprezentând, ca producție, 85 % și, respectiv, 82 % din valoarea totală și greutatea debarcărilor.
8Delegarea competențelor conferite Comisiei prin planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale și prin Regulamentul privind accesul la apele de adâncime
Planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale deleagă Comisiei competența de a adopta regulamente delegate pentru stocurile care fac obiectul planurilor multianuale ca urmare a modificărilor survenite în ceea ce privește distribuția geografică a stocurilor [articolul 1 alineatul (1) din planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale], măsurile de remediere (articolul 8 din planurile multianuale), măsurile tehnice (articolul 9 din planurile multianuale), punerea în aplicare a obligației de debarcare (articolul 11 din planul multianual pentru Marea Nordului și articolul 13 din planul multianual pentru apele occidentale) și limitele în ceea ce privește capacitatea totală a flotelor statelor membre în cauză [articolul 14 alineatul (2) din planul multianual pentru apele occidentale].
Până în prezent, Comisia nu a recurs niciodată la aceste competențe, decât pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare. În ceea ce privește măsurile tehnice, competența a fost înlocuită din 2019 de competența mai specifică prevăzută la articolul 15 din Regulamentul privind măsurile tehnice. În ceea ce privește punerea în aplicare a obligației de debarcare, Comisia a adoptat opt regulamente delegate în temeiul planului multianual pentru Marea Nordului și nouă în cadrul planului multianual pentru apele occidentale.
Regulamentul privind accesul la pescuitul de adâncime [articolul 9 alineatul (7)] deleagă Comisiei competența de a modifica lista speciilor indicatoare de ecosisteme marine vulnerabile. Până în prezent însă, Comisia nu a recurs niciodată la această competență.
9Glosar
AC: Consiliu consultativ
PCP: Politica comună în domeniul pescuitului
CNPMEM: Comité National des Pêches Maritimes et des Élevages Marins
FMSY: Mortalitatea prin pescuit în concordanță cu captura maximă durabilă
ICES: Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime
MSG: Grupul statelor membre
MAP: Plan multianual
MSY: Captură maximă durabilă
NWW: Apele de nord-vest
NWWAC: Consiliul consultativ pentru apele de nord-vest
SSB: Biomasa stocului de reproducere
CSTEP: Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit
SWW: Apele de sud-vest
SWWAC: Consiliul consultativ pentru apele de sud-vest
TAC: Capturi totale admisibile
Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare în Marea Nordului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (JO L 179, 16.7.2018, p. 1).
Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului (JO L 83, 25.3.2019, p. 1).
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare în Marea Nordului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (JO L 179, 16.7.2018, p. 1).
Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului (JO L 83, 25.3.2019, p. 1).
Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO L 354, 23.12.2016, p. 1).
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
„Interval FMSY” înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale ICES sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul UE sau la nivel internațional, în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură captura maximă durabilă (MSY) pe termen lung, cu un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. Acesta este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/472 și la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/973.
Valoarea „FMSY” reprezintă valoarea mortalității prin pescuit estimate care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, asigură MSY pe termen lung.
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2021” [SWD(2020) 112 final], p. 2.
Părțile interesate consultate au fost Grupul statelor membre de la Marea Nordului (Grupul Scheveningen), Grupul statelor membre din apele de nord-vest, Grupul statelor membre din apele de sud-vest, Consiliul consultativ pentru Marea Nordului, Consiliul consultativ pentru apele de nord-vest, Consiliul consultativ pentru apele de sud-vest, Consiliul consultativ pentru stocurile pelagice și Consiliul consultativ pentru pescuitul pe distanțe lungi, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime, care a răspuns că nu poate participa la un astfel de studiu, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit, corespondenții naționali și președinții grupurilor de coordonare regională (Cadrul pentru colectarea datelor), grupul de experți al Comisiei pentru pescuit și acvacultură, atașații pentru pescuit, experții Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”, grupul de experți pentru mediul marin.
Disponibil la https://www.ices.dk/advice/Pages/Latest-Advice.aspx.
Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) – Evaluarea evaluării recomandărilor comune privind obligația de debarcare, măsurile tehnice și măsurile de conservare necesare pentru respectarea obligațiilor care decurg din legislația de mediu a Uniunii (CSTEP-24-04). Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2024, https://stecf.jrc.ec.europa.eu/documents/d/stecf/stecf_24-04_review-jrs-on-lo-tm-and-cm .
Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Punerea în aplicare a Regulamentului privind măsurile tehnice [articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/1241] (COM/2021/583 final). Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Punerea în aplicare a Regulamentului privind măsurile tehnice [articolul 31 din Regulamentul (UE) 2019/1241] (COM/2024/349 final).
Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).
„Blim” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere prevăzut în cele mai bune avize științifice disponibile, sub care poate exista o capacitate de reproducere redusă, astfel cum este definită în planurile multianuale pentru Marea Nordului și apele occidentale.
ICES. 2023. Considerente legate de pescuitul mixt în apele iberice. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2023. Avizul ICES 2023, https://doi.org/10.17895/ices.advice.24212058 .
ICES. 2024. Merluciul (Merluccius merluccius) în diviziunile 8.c și 9.a, stoc sudic (Marea Cantabrică și apele atlantice iberice). În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2024. Avizul ICES 2024, https://doi.org/10.17895/ices.advice.25019306 .
MSY Btrigger este nivelul biomasei sub care trebuie luate măsuri de gestionare pentru a permite refacerea unui stoc peste nivelul capabil să asigure MSY pe termen lung.
ICES. 2023. Atelier privind valoarea de referință pentru peștele-pescar și merluciu (WKANGHAKE; rezultate reuniunii din 2022). Rapoartele științifice ale ICES. 5:17. 354 p. https://doi.org/10.17895/ices.pub.20068997.
ICES. 2022. Golful Biscaya și ecoregiunea coastei iberică – privire de ansamblu asupra ecosistemelor. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2022. Avizul ICES 2022, secțiunea 6.1, https://doi.org/10.17895/ices.advice.21731579 .
Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (JO L 149, 30.4.2021, p. 10).
Regulamentul delegat (UE) 2021/2324 al Comisiei din 23 august 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice și demersale din Marea Celtică, Marea Irlandei și vestul Scoției (JO L 465, 29.12.2021, p. 1).
Regulamentul delegat (UE) 2022/2588 al Comisiei din 20 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice pentru anumite activități de pescuit de specii demersale și pelagice din Marea Celtică, Marea Irlandei și vestul Scoției (JO L 338, 30.12.2022, p. 44).
Regulamentul delegat (UE) 2024/492 al Comisiei din 30 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prelungirea măsurilor tehnice pentru anumite activități de pescuit de specii demersale și pelagice din Marea Celtică, Marea Irlandei și vestul Scoției (JO L 2024/492, 13.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/492/OJ ).
ICES. 2022. Pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) în subzonele 6-8 (Mările Celtice, Canalul Mânecii și Golful Biscaya). În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2022. Avizul ICES 2022, https://doi.org/10.17895/ices.advice.19453802 .
Regulamentul delegat (UE) 2023/56 al Comisiei din 19 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice specifice pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) în subzonele ICES 6-8 (JO L 5, 6.1.2023, p. 1).
Regulamentul delegat (UE) 2024/491 al Comisiei din 30 noiembrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile tehnice specifice pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) în subzonele ICES 6-8 (JO L 2024/491, 13.2.2024), ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/491/oj .
Hotărârea din 11 ianuarie 2024, Friends of the Irish Environment (Possibilités de pêche supérieures à zéro), C-330/22, EU:C:2024:19.
Regulamentul (UE) 2020/123 al Consiliului din 27 ianuarie 2020 de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia (JO L 25, 30.1.2020, p. 1).
Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
Ceilalți descriptori sunt: (2) introducerea de specii neindigene; (5) eutrofizarea rezultată din activități umane; (7) condițiile hidrografice; (8) nivelul de concentrare a contaminanților în mare; (9) concentrațiile de contaminanți prezente în pești și în alte resurse vii; (11) introducerea de energie, inclusiv surse sonore submarine.
ICES. 2022. Golful Biscaya și ecoregiunea coastei iberică – privire de ansamblu asupra pescuitului. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2022. Avizul ICES 2022, secțiunea 6.2. https://doi.org/10.17895/ices.advice.21641396 .
ICES. 2022. Golful Biscaya și ecoregiunea coastei iberică – privire de ansamblu asupra ecosistemelor. În Raportul Comitetului consultativ al ICES, 2022. Avizul ICES 2022, secțiunea 6.1, https://doi.org/10.17895/ices.advice.21731579 .
Doi membri ai CSTEP au răspuns la consultarea părților interesate.
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Pescuit sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2025 ( COM/2024/235 final).
Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) – Raportul economic anual pe 2023 privind flota de pescuit a UE (CSTEP 23-07), Prellezo, R., Sabatella, E., Virtanen, J., Tardy Martorell, M. și Guillen, J. editor(i), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2023, https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC135182 .