European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2025/78

15.1.2025

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2025/78 AL COMISIEI

din 15 ianuarie 2025

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de pardoseli din lemn multistrat originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 16 mai 2024, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de pardoseli din lemn multistrat originare din Republica Populară Chineză („țara în cauză”, „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului („regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 4 aprilie 2024 de European Parquet Federation („reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de pardoseli din lemn multistrat în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

1.2.   Înregistrarea

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2733 al Comisiei din 24 octombrie 2024 („regulamentul privind înregistrarea”) (3).

1.3.   Părțile interesate

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din țara în cauză, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.4.   Eșantionarea

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.4.1.   Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de producție și de vânzări în contextul analizei reprezentativității anterioare deschiderii investigației. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion au reprezentat peste 20 % din producția totală estimată a Uniunii și peste 20 % din vânzările totale estimate de produs similar ale Uniunii. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații și, prin urmare, eșantionul a fost confirmat.

1.4.2.   Constituirea eșantionului de importatori

(8)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Doi importatori neafiliați (Lamett Europe N.V. și Svartes s.r.o) au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Comisia a invitat cele două societăți indicate mai sus să completeze chestionarul destinat importatorilor. În cele din urmă, numai Lamett Europe N.V. a furnizat un răspuns la chestionar, astfel cum se explică în considerentul 17.

1.4.3.   Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(11)

Șaptezeci și opt de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a constituit un eșantion de cinci producători din două grupuri pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. În urma consultării s-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului respectiv de la un grup de producători-exportatori. Grupul a susținut că eșantionul propus nu este suficient de reprezentativ, în sensul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece reprezintă doar o proporție redusă din volumul exportat de toți producătorii-exportatori cooperanți. Comisia a evaluat afirmația și a decis să extindă numărul de societăți selectate pentru eșantion adăugând al treilea cel mai mare grup de producători-exportatori, cu cinci producători. Eșantionul revizuit a reprezentat 40 % din volum și 27 % din cantitatea totală estimată a exporturilor raportate de toți producătorii-exportatori cooperanți care au exportat produsul în cauză în Uniunea Europeană în cursul perioadei de investigație. Nu s-au primit alte observații cu privire la eșantionul propus.

(12)

În plus, în cursul investigației, pe baza surselor aflate la dispoziția publicului, Comisia a verificat informațiile furnizate de exportatorii cooperanți pentru a confirma faptul că societățile dețin statutul de producător al produsului în cauză. Dacă a fost necesar, Comisia a solicitat documente suplimentare, cum ar fi licența comercială și actul constitutiv al societății. Una dintre părți nu a reușit să demonstreze legătura cu investigația, prin urmare a fost considerată necooperantă.

1.4.4.   Examinarea individuală

(13)

Nouăsprezece producători-exportatori din RPC au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Totuși, niciunul dintre aceștia nu a furnizat răspunsul la chestionar în termenul stabilit de Comisie. În consecință, Comisia concluzionează cu titlu provizoriu că nu se va acorda nicio examinare individuală în cazul de față.

1.5.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(14)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(15)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință.

(16)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. În consecință, Comisia a informat GC că intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și să utilizeze datele disponibile în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-au primit alte observații din partea GC.

(17)

Chestionarele pentru producătorii din Uniune, importatorii neafiliați, utilizatorii și producătorii-exportatori au fost publicate online (4) în ziua deschiderii examinării. Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat (Lamett Europe N.V.) și de la trei grupuri de producători-exportatori (Grupul Jinfa, Grupul Forest și Grupul Fusong).

(18)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o stabilire provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune

—

Barlinek Inwestycje Sp. z o.o., Barlinek, Polonia și societățile sale afiliate (Barlinek S.A., Barlinek Deutschland GmbH, Barlinek România S.A.),

—

UAB Bauwerk Group Lietuva, Vilnius, Lituania și societățile sale afiliate (Bauwerk Parkett Deutschland GmbH, Boen Parkett Deutschland GmbH),

—

Weitzer Produktions GmbH, Weiz, Austria și societatea sa afiliată Weitzer Parkett Vertriebs GmbH;

 

Importator

—

Lamett Europe N.V, Deerlijk, Belgia;

Producători-exportatori și societăți afiliate din RPC

(a)

Grupul Jinfa:

—

Hunchun Xingjia Wooden Flooring Inc., Changchun, provincia Jilin, RPC,

—

Hunchun Xingye Wood, Hunchun, provincia Jilin, RPC,

—

Changchun Delin Wooden Floors Inc., Changchun, provincia Jilin, RPC,

—

Centrul de comerț internațional Changchun Xingjia, Changchun, provincia Jilin, RPC;

(b)

Grupul Forest:

—

Jilin Newco Wood Industries Co., Ltd., Changchun, provincia Jilin, RPC,

—

Jilin Forest Industry Jinqiao Flooring Group Co., Ltd., Changchun, provincia Jilin, RPC,

—

Jilin Forest Industry New Jinqiao Songlin Flooring Co., Ltd. Songjianghe, provincia Jilin, RPC (5);

(c)

Grupul Fusong:

—

Fusong Jinlong Wooden Group Co., Ltd, Songjianghe, provincia Jilin, RPC,

—

Fusong Jinqiu Wooden Product Co., Ltd, Songjianghe, provincia Jilin, RPC,

—

Fusong Qianqiu Wooden Product Co., Ltd, Songjianghe, provincia Jilin, RPC,

—

Fusong Diwang Wooden Product Co., Ltd, Songjianghe, provincia Jilin, RPC,

—

Dalian Qianqiu Wooden Product Co., Ltd, Dalian, provincia Liaoning, RPC.

1.6.   Perioada de investigație și perioada examinată

(19)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 („perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.7.   Observații privind deschiderea procedurii

(20)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea procedurii de la:

—

Lamett Europe N.V., Svartes sro, Labeco BV (Lalegno), Whiteriver (WRG) Ltd., BGP Group srl, Woodco Soc Coop, Avalin Group FZE, Soboplac, Gamma Trading Srl și de la importatorul A. Aceste societăți sunt denumite în mod colectiv, în scopul prezentei investigații, Alliance of Union MWF Importers (Alianța importatorilor de pardoseli din lemn multistrat, „AUMI”);

—

China National Forest Products Industry Association (Asociația națională a industriei produselor forestiere din China, „CNFPIA”);

—

European Parquet Federation (Federația europeană a parchetului, „FEP”).

(21)

AUMI și CNFPIA au susținut că plângerea s-a bazat pe cantitățile importate, exprimate în metri pătrați, preluate de la Eurostat, care au fost ajustate de reclamant. AUMI și CNFPIA au susținut, de asemenea, că reclamantul nici nu a explicat necesitatea ajustării, nici nu a dezvăluit metoda de ajustare. AUMI și CNFPIA au observat că utilizarea cantităților de import ajustate propuse de reclamant a condus la o creștere cu peste 20 % a cantităților importate din China în cursul perioadei în cauză. AUMI și CNFPIA au adăugat că utilizarea cantităților importate, astfel cum au fost raportate de Eurostat, adică fără nicio ajustare, ar duce la o scădere cu 3 % a cantităților importate din China în cursul perioadei în cauză. În plus, AUMI și CNFPIA au indicat că ajustarea cantităților importate a afectat alți indicatori economici, cum ar fi prețurile, consumul și cotele de piață ale importurilor din China.

(22)

În această privință, FEP a indicat că, deși intervalul densității pe suprafață al pardoselilor din lemn multistrat era cuprins între 7 și 9,5 kilograme („kg”) pe metru pătrat („m2”), mai multe rubrici ale Eurostat s-au situat în afara acestui interval. FEP a explicat că operatorii economici trebuie să raporteze autorităților vamale masa netă (tone sau kilograme), dar nu neapărat și unitatea suplimentară (m2). Prin urmare, FEP a ajustat rubricile din afara intervalului împărțind masa netă declarată a acestora la densitatea medie a intervalului menționat anterior. De asemenea, FEP a actualizat partea corespunzătoare din versiunea neconfidențială a plângerii pentru a ilustra metoda de ajustare.

(23)

Comisia a analizat, de asemenea, această chestiune în cursul investigației și a abordat-o în secțiunea 4.4.

(24)

AUMI a susținut că plângerea nu a inclus cifre pentru cinci dintre cei 15 indicatori de prejudiciu, în special pentru randamentul investițiilor, factorii care afectează prețurile din Uniune, efectele negative reale și potențiale asupra fluxului de lichidități, a salariilor și a creșterii.

(25)

Comisia a observat că nu era obligatoriu să se includă indicatorii menționați mai sus în etapa plângerii. Comisia a examinat acești indicatori în cursul investigației, în secțiunea 4. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(26)

AUMI și CNFPIA au susținut că plângerea nu a inclus informații fiabile în sprijinul afirmației potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. În ceea ce privește macroindicatorii, AUMI și CNFPIA au susținut că volumele de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, vânzările și ocuparea forței de muncă în Uniune au fost stabile din 2020 până în 2022 și au scăzut doar în perioada de investigație ca urmare a scăderii cererii în Uniune. În plus, AUMI și CNFPIA au indicat că producătorii din Uniune și-au majorat cota de piață și prețurile în cursul perioadei de investigație, potrivit plângerii, ceea ce arată că producătorii din Uniune s-au bucurat de o sănătate economică solidă. În ceea ce privește microindicatorii, AUMI și CNFPIA au afirmat că datele reclamanților privind producția, vânzările și ocuparea forței de muncă s-au înrăutățit doar în cursul perioadei de investigație. În plus, AUMI și CNFPIA au susținut că producătorii din Uniune și-au majorat investițiile cu 56 % în perioada vizată de plângere, ceea ce a reprezentat o dovadă a solidității lor financiare. AUMI și CNFPIA au indicat că, în cursul perioadei de investigație, producătorii-exportatori chinezi par să se fi adaptat mai bine la scăderea cererii din Uniune: deși importurile din China au scăzut, nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au crescut. În ceea ce privește performanța financiară, AUMI și CNFPIA au observat că producătorii din Uniune par să își fi îmbunătățit atât vânzările, cât și profitabilitatea în perioada 2020-2022, în pofida creșterii importurilor din China în cursul perioadei respective. În final, AUMI a susținut, de asemenea, că importurile din China au crescut cu 21 % în perioada vizată de plângere, deși cel puțin un producător din Uniune a subcotat prețul importatorilor neafiliați, înregistrând totuși profit.

(27)

Ca observație preliminară, Comisia a reamintit că o constatare prima facie a existenței unui prejudiciu important necesită o examinare, printre altele, a factorilor relevanți descriși la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază. În fapt, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici pertinenți (însă nu neapărat toți) care influențează situația acestei industrii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. În plus, articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede că lista nu este exhaustivă și că unul sau mai mulți dintre acești factori nu constituie neapărat o bază decisivă de orientare. Prin urmare, nu toți factorii trebuie să indice o deteriorare pentru a se constata prima facie existența unui prejudiciu important. De asemenea, existența altor factori care pot avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu implică în mod necesar faptul că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra acestei industrii nu este important.

(28)

Analiza prejudiciului specific din plângere efectuată de Comisie a arătat că există suficiente elemente de probă care indică o pătrundere sporită pe piața Uniunii (atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi) a importurilor din China la prețuri care provoacă o subcotare a prețurilor de vânzare și o subcotare a prețurilor indicative ale industriei Uniunii. Acest lucru pare să fi avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii, demonstrat, de exemplu, de scăderea producției, a vânzărilor și a cotei de piață, de o deteriorare a rezultatelor financiare sau de nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii. În ceea ce privește afirmațiile privind macroindicatorii specifici, microindicatorii și subcotarea prețurilor, în secțiunea 4, Comisia a furnizat evaluarea detaliată a prejudiciului important din cursul perioadei examinate. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL INVESTIGAȚIEI, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul investigației

(29)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de pardoselile din lemn multistrat încadrate în prezent la codul NC 4418 75 00 („produsul care face obiectul investigației”). Panourile din bambus sau cel puțin cu stratul superior (stratul de uzură) din bambus și panourile pentru podele mozaicate sunt excluse.

(30)

Pardoselile din lemn multistrat reprezintă un produs fabricat pe bază de lemn format din mai multe straturi de furnir din lemn care sunt lipite sau îmbinate între ele. Pardoselile din lemn multistrat sunt utilizate în principal pentru pardoseli interioare.

2.2.   Produsul în cauză

(31)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”).

2.3.   Produsul similar

(32)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză atunci când este exportat către Uniune;

—

produsul care face obiectul investigației fabricat și vândut pe piața internă din RPC și

—

produsul care face obiectul investigației fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(33)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(34)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(35)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea pardoselilor din lemn multistrat. Șaptezeci și trei de producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(36)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(37)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Turcia ca țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(38)

La 23 august 2024, prin intermediul unei note („nota”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea de pardoseli din lemn multistrat. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea unei țări reprezentative adecvate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și a disponibilității informațiilor financiare relevante, Comisia a identificat trei posibile țări reprezentative, și anume Turcia, Indonezia și Malaysia. Pe baza informațiilor de care dispunea la momentul respectiv, Comisia a considerat că Turcia ar putea fi o țară reprezentativă adecvată. Comisia a primit două comunicări cu observații cu privire la notă transmise în comun de două grupuri de producători-exportatori, și anume grupul JINFA și grupul Fusong Jinlong. European Parquet Federation (reclamantul) a prezentat, de asemenea, observații. Aceste observații sunt abordate în detaliu în secțiunea 3.2.

(39)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Turcia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale.

3.2.   Valoarea normală

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(41)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(42)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

3.2.1.   Existența unor distorsiuni semnificative

(43)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

—

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—

distorsionarea costurilor salariale;

—

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat ”.

(44)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie existe toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe factuale pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(45)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(47)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China ( „raportul” ) (6), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (cum ar fi sectorul produselor pe bază de lemn). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia.

(48)

Reclamantul a susținut că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază și că, în consecință, nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a se stabili valoarea normală.

(49)

În sprijinul acestei poziții, reclamantul a făcut referire la elementele de probă cuprinse în raport, precum și la constatările din investigațiile anterioare ale Comisiei și ale autorităților din SUA.

(50)

În special, reclamantul a evidențiat constatările anterioare ale Comisiei cu privire la faptul că sistemul economic chinez se bazează pe doctrina economiei de piață socialiste, pe rolul de lider al Partidului Comunist din China („PCC” sau „partidul”) și pe politica economică intervenționistă a statului.

(51)

În plus, subliniind că industria pardoselilor din lemn multistrat face parte din sectorul forestier și al produselor din lemn din China, reclamantul a reamintit următoarele elemente care indică existența unor distorsiuni semnificative.

(52)

În primul rând, sectorul pardoselilor din lemn multistrat este deservit într-o măsură semnificativă de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat:

—

Astfel cum s-a stabilit în cauza privind placajul de okumé (7), PCC a jucat un rol important în operațiunile și procesele decizionale ale societăților chineze, inclusiv ale celor private.

—

Acest lucru este evident și la nivelul Asociației naționale a industriei produselor forestiere din China („ CNFPIA ”). În conformitate cu articolul 4 din actul constitutiv al CNFPIA, organizația „ acceptă orientarea profesională, supravegherea și conducerea […] Administrației de stat a pădurilor și pajiștilor și a Ministerului Afacerilor Civile ”  (8).

—

În plus, unul dintre cele mai mari grupuri din industria forestieră din China este întreprinderea deținută de stat („ IDS ”) Jilin Forest Industry Group Co., Ltd. („ grupul Jilin ”). Grupul Jilin este un producător chinez important de produse pentru pardoseli din lemn și deține un stoc forestier permanent de 172 000 000 de metri cubi (grupul controlează singur opt parcuri forestiere naționale din China) (9).

(53)

În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de pardoseli din lemn multistrat permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile:

—

Conform dreptului societăților comerciale din RPC, fiecare întreprindere este obligată să înființeze o organizație a PCC dacă are cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (10), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. Aceste norme se aplică și sectorului pardoselilor din lemn multistrat din China. De exemplu, Zhejiang Yuhua Wood Industry, una dintre principalele întreprinderi producătoare de produse din lemn și pardoseli din China (11), a fost înființată de un membru al Conferinței consultative politice a poporului chinez de la nivel județean.

—

Caracterul omniprezent al prezenței statului în lanțul valoric al pardoselilor din lemn multistrat este o dovadă suplimentară a capacității GC de a interveni în industria respectivă în ceea ce privește prețurile și costurile, nu în ultimul rând având în vedere prezența și intervenția sa pe piețele financiare chineze și în furnizarea de materii prime (12).

(54)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă:

—

Normele privind achizițiile publice sunt utilizate în mod regulat pentru atingerea altor obiective de politică decât eficiența economică (13). În mod similar, autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (14). Produsele pentru pardoseli din lemn ocupă un loc important în cel de al 14-lea plan cincinal al RPC privind dezvoltarea industriei pădurilor și a pajiștilor (2021-2025) („ cel de al 14-lea plan cincinal privind pădurile ”). În plus, astfel cum a remarcat Comisia în cazul privind placajul de okumé și pe baza versiunii originale în limba chineză a documentului, cel de al 14-lea plan cincinal privind pădurile stabilește obiective de producție specifice pentru aceste piețe: „ [p]ână în 2025, [...] producția de pardoseli va fi stabilizată la aproximativ 800 de milioane de metri pătrați, iar valoarea producției de mobilier din lemn va depăși 800 de miliarde RMB ”  (15).

—

Industria pădurilor și a ierbii din China face, de asemenea, obiectul Avizului orientativ din 2019 al Administrației pădurilor și pajiștilor (16) privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei pădurilor și a pajiștilor („ avizul orientativ în domeniul forestier ”), care a stabilit parametrii pentru dezvoltarea planificată a sectorului: „ [p]ână în 2025, [...] capacitatea de sprijin a resurselor forestiere și de iarbă va fi îmbunătățită în mod semnificativ, [...] iar volumul comercial al importurilor și exporturilor de produse forestiere trebuie să ajungă la 240 de miliarde USD ”  (17).

(55)

În al patrulea rând, la fel ca și alte sectoare din economia chineză, sectorul pardoselilor din lemn multistrat face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea:

—

În cazul privind materialele din fibre de sticlă, Comisia a stabilit existența unor distorsiuni care rezultă din aplicarea discriminatorie a legislației relevante, în special în ceea ce privește insolvența și alocarea drepturilor de utilizare a terenurilor (18).

—

În cazul privind placajul de okumé, Comisia a observat că deficiențele sistemului de drepturi de proprietate din RPC sunt deosebit de evidente atât în contextul dreptului de proprietate, cât și al drepturilor de folosință asupra terenurilor din țară (19).

—

În plus, întrucât în China gestionarea pădurilor se află sub jurisdicția NFGA, autoritatea forestieră chineză supraveghează aprobarea tuturor activităților de prelucrare a lemnului din țară (20).

(56)

În al cincilea rând, și cheltuielile salariale sunt distorsionate în sectorul pardoselilor din lemn multistrat:

—

Comisia a constatat anterior că un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. În China este activă o singură organizație sindicală, dar ea nu este independentă de stat (21).

—

În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor. Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc salarii mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (22).

(57)

În al șaselea rând, producătorii din sectorul pardoselilor din lemn multistrat au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în alt fel, nu acționează în mod independent față de stat.

—

Băncile chineze și alte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni și piețele de capital privat, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (23). Băncile rămân legate de stat nu doar prin situația proprietății, ci și prin relații personale. În special, directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC (24).

—

Instituțiile financiare din China funcționează în conformitate cu norme care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt mod (25). Această situație duce la o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce înseamnă că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață (26).

(58)

În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul pardoselilor din lemn multistrat sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(59)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar.

(60)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

3.2.1.1.   Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din China

(61)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (27).

(62)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are mandatul de a asigura „consolidarea și creșterea” acesteia (28). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(63)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu concludent: aceasta face referire la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (29).

(64)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(65)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(66)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, nouă, care prevede că: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (30). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(67)

Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele de pe piața liberă.

(68)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (31). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul mediului de reglementare.

(69)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(70)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitățile de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(71)

În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite.

(72)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (32).

(73)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (33).

(74)

Același fenomen este prezent și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (34).

(75)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (35).

(76)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (36).

(77)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (37).

3.2.1.2.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(78)

În China, întreprinderile care se află în proprietatea statului sau care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(79)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de întreprinderi private, cum ar fi Nature Home (38), Power Dekor (39) sau Der (40), dar și, într-o anumită măsură, de întreprinderi deținute de stat precum grupul Jilin (41).

(80)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (42), PCC revendicându-și rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC din cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în privința politicilor din partea guvernului, având în vedere cât de departe structurile de stat și de partid au evoluat împreună în China.

(81)

În plus, sectorul pardoselilor din lemn multistrat face obiectul mai multor politici guvernamentale, întrucât sectorul prelucrării lemnului a fost inclus ca industrie încurajată atât în Catalogul de îndrumare pentru ajustarea structurală a industriei din 2019 (43), cât și în versiunea sa actualizată din 2024 (44). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind pădurile stabilește următoarele obiective: „Încurajarea dezvoltării, aplicării și promovării de noi adezivi ecologici și creșterea treptată a proporției de produse de prelucrare a lemnului cu conținut scăzut de formaldehidă și fără formaldehidă. Consolidarea și îmbunătățirea industriilor avantajoase tradiționale, cum ar fi cea a pardoselilor din lemn [...]. Până în 2025, [...] producția de pardoseli se va stabiliza la aproximativ 800 de milioane de metri pătrați (45)”.

(82)

Controlul și supravegherea în privința politicilor din partea guvernului pot fi observate și la nivelul asociațiilor industriale relevante (46). De exemplu, CNFPIA declară la articolul 3 din actul său constitutiv că organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (47).

(83)

Nature Home, Der, precum și Jilin Forest Industry Jinqiao Flooring Group, o filială a grupului Jilin deținut de stat, sunt membre ale CNFPIA (48).

(84)

În mod similar, China Timber and Wood Products Distribution Association (Asociația de distribuție a lemnului și a produselor din lemn din China, „CTWPDA”) prevede, de asemenea, la articolul 3 din actul său constitutiv, că organizația „acceptă îndrumarea în afaceri, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (49) și se prezintă drept o „asociație supusă administrării Ministerului Afacerilor Civile și supravegherii și îndrumării Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat [...]” (50) .

(85)

Power Dekor este membră a CTWPDA, iar președintele consiliului său de administrație îndeplinește și funcția de vicepreședinte al consiliului de administrație al asociației (51).

(86)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

3.2.1.3.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(87)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private în egală măsură reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(88)

Conform dreptului societăților comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (52)), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(89)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul întreprinderilor ca o chestiune de principiu politic (53), inclusiv exercitând presiuni asupra întreprinderilor private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (54).

(90)

Deja în 2018, s-a raportat că există celule de partid în 73 % din cele aproximativ 2,57 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (55). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv pentru producătorii produsului în cauză și furnizorii de factori de producție aferenți.

(91)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră („orientările”) (56), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(92)

Secțiunea II.4 din orientări prevede că: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede că: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private, să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul întreprinderilor și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (57).

(93)

Prezenta investigație a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul pardoselilor din lemn multistrat. Ca exemplu, un membru al consiliului de administrație al Der îndeplinește și funcția de secretar de partid al acționarului majoritar al întreprinderii (58). În plus, președintele consiliului de administrație al Jilin Forestry Jinqiao Flooring Group îndeplinește și funcția de secretar al comitetului de partid al grupului (59).

(94)

În plus, Power Dekor „aderă la orientările Xi Jinping Thought on Socialism with Chinese Characteristics for a New Era (Viziunea lui Xi Jinping privind socialismul cu caracteristici chineze pentru o nouă eră) și studiază temeinic, face cunoscut și pune în aplicare spiritul celui de al 20-lea Congres Național al PCC, oferind garanții politice, ideologice și organizatorice solide pentru ca grupul să își finalizeze obiectivele și sarcinile de afaceri și să realizeze o dezvoltare de înaltă calitate” (60).

(95)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (61). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul pardoselilor din lemn multistrat și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.2.1.4.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(96)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(97)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (62).

(98)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului pardoselilor din lemn multistrat.

(99)

De exemplu, avizul orientativ în domeniul forestier conține și următoarea dispoziție: „Până în 2025, sistemul și mecanismul de utilizare rațională a resurselor forestiere și de iarbă vor fi practic formate, capacitatea de sprijin a resurselor forestiere și de iarbă va fi îmbunătățită în mod semnificativ, producția de produse forestiere și de iarbă de înaltă calitate va crește semnificativ, iar comerțul cu produse forestiere va fi extins în continuare, încercând să crească valoarea producției forestiere naționale cu 50 % pe baza actuală. [...] Până în 2035, [...] amploarea industriei pădurilor și a ierbii va fi extinsă în continuare, [...] structura industriei va fi optimizată în continuare, calitatea produselor și nivelul serviciilor vor fi îmbunătățite în mod cuprinzător, supravegherea utilizării resurselor va fi mai eficientă, astfel încât să se consolideze în permanență capacitatea sectorului de a îndeplini strategiile naționale”.

(100)

În plus, la nivel provincial, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei autonome Guangxi privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 (63) urmărește „să completeze, să consolideze și să extindă lanțurile industriale avantajoase”, inclusiv prin „promovarea transformării și modernizării industriilor tradiționale, cum ar fi [...] prelucrarea lemnului”. De asemenea, în ceea ce privește industria de prelucrare forestieră: „concentrare pe dezvoltarea fabricării hârtiei [și] a panourilor pe bază de lemn [...]” și „concentrarea pe construirea unui întreg lanț industrial al cartonului fabricat, al mobilierului și al decorațiunilor interioare”.

(101)

Tot la nivel local, districtul Shuyang (provincia Jiangsu) a adoptat, în ianuarie 2024, un aviz privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei de prelucrare a lemnului și de fabricare a mobilierului (64), cu scopul ca „[p]ână la sfârșitul anului 2026 să existe 1-2 întreprinderi cotate la bursă, 1-2 grupuri de întreprinderi cu o valoare a producției de peste 5 miliarde RMB și să se îmbunătățească în permanență calitatea totală a industriei [...] [și] să se îmbunătățească lanțul industrial, să se majoreze ponderea produselor finite, cum ar fi pardoselile, mobilierul și materialele decorative de calitate superioară”.

(102)

În plus, tot în provincia Jiangsu, investigația a confirmat existența unor politici preferențiale ale autorităților publice și ale băncilor deținute de stat față de producătorii individuali de pardoseli din lemn multistrat, la fel ca în cazul Der, care a semnat în 2020 „un acord de cooperare strategică cu Biroul municipal de industrie și tehnologia informației din Suzhou, cu Banca Industrială și Comercială a Chinei (Sucursala Suzhou) și cu Banca Chinei (Sucursala Suzhou)” (65). Acest acord a fost semnat sub supravegherea membrilor PCC ai Comitetului de partid al municipalității Suzhou și urmărește „să sprijine dezvoltarea întreprinderii private și să promoveze împreună transformarea și modernizarea întreprinderii”.

(103)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, prin urmare, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(104)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

3.2.1.5.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(105)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(106)

Este de notorietate faptul că numărul de falimente rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (66).

(107)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor din China (67). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (68). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care și punerea în aplicare a planurilor economice (69).

(108)

La fel ca în alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul forestier și al prelucrării lemnului, prin urmare și în sectorul pardoselilor din lemn multistrat. Investigația de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(109)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

3.2.1.6.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(110)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții fundamentale ale OIM, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (70).

(111)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (71). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(112)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (72).

(113)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul pardoselilor din lemn multistrat nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

3.2.1.7.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(114)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor distorsiuni diverse.

(115)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (73), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (74) și aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(116)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (75). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale menționează necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(117)

De exemplu, GC a clarificat faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (76). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (77) .

(118)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (78). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (79). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(119)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(120)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (80). Mass-media oficială din China a relatat recent că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (81). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(121)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(122)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(123)

În cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

3.2.1.8.   Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(124)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului.

(125)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot lua ca împrumut fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus – în special în considerentele 78-123. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de pardoseli din lemn multistrat fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(126)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului.

(127)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(128)

GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

3.2.1.9.   Argumentele părților interesate

(129)

La 2 septembrie 2024, grupul Jinfa și grupul Fusong Jinlong au prezentat în comun un set de observații ca răspuns la nota privind factorii de producție.

(130)

În primul rând, părțile au considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este aplicabil din cauza incompatibilității sale cu acordurile OMC și cu hotărârile Organului de soluționare a litigiilor al OMC („OSL”).

(131)

În această privință, părțile au susținut că:

(a)

întrucât unele dispoziții ale Protocolului de aderare a Chinei la OMC relevante pentru calcularea dumpingului au expirat la 11 decembrie 2016, UE trebuie să își respecte obligațiile corespunzătoare care îi revin în temeiul dreptului OMC;

(b)

în conformitate cu constatările organului de apel în cazul DS473, în scopul calculării costurilor pentru a obține valoarea normală a produsului în cauză atunci când prețul intern din țara exportatoare nu poate fi utilizat, autoritățile responsabile cu investigația nu sunt autorizate să evalueze costurile raportate în registrele ținute de exportator/producător în temeiul unei valori de referință care nu are legătură cu costurile de producție din țara de origine.

(132)

În al doilea rând, părțile au susținut că presupusele distorsiuni nu sunt bine demonstrate și că, chiar dacă ar fi existat, ele nu au afectat produsul în cauză.

(133)

În special, părțile au argumentat că:

(a)

afirmațiile din plângere au un caracter general și se referă mai degrabă la structura economiei Chinei decât la sectorul produsului în cauză. Acestea se bazează în mare măsură pe raport și pe investigațiile anterioare ale Comisiei. Valoarea probatorie și relevanța presupușilor factori transversali existenți în economia Chinei care sunt considerați a crea distorsiuni conform raportului sunt discutabile. În special, raportul nu dezvăluie nicio legătură cu industria chineză a pardoselilor din lemn multistrat. În ceea ce privește investigația anterioară a Comisiei, invocarea de către reclamanți a constatărilor din cazul privind placajul de okumé este discutabilă, deoarece elementele de probă din cazul respectiv sunt diferite de cele relevante pentru prezenta investigație, precum și deoarece nu se poate presupune că constatările privind intervențiile statului în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază din cazul privind placajul de okumé afectează în aceeași măsură și piața pardoselilor din lemn multistrat;

(b)

reclamanții nu au furnizat elemente de probă adecvate care să indice că piața pardoselilor din lemn multistrat este deservită „într-o măsură semnificativă” de întreprinderi care se află sub controlul statului sau că ar exista o prezență a statului în cadrul firmelor „care să permită statului să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile”. Reclamanții nu au precizat nici numărul total de producători chinezi de pardoseli din lemn multistrat și cota de piață a întreprinderilor despre care se presupune că sunt controlate de GC. În acest sens, părțile au subliniat că întreprinderea de stat Jilin Group, menționată de reclamanți, reprezintă doar aproximativ 10 % din totalul exporturilor către UE ale produsului care face obiectul investigației în perioada de investigație. Părțile au susținut, de asemenea, că reclamanții nu au prezentat niciun element de probă care să demonstreze prezența PCC în ceea ce privește părțile.

(134)

În ceea ce privește argumentele părților privind compatibilitatea cu dreptul OMC, Comisia a reamintit că, în cadrul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului de aderare a Chinei la OMC care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât cu privire la standardul economiei de piață, cât și cu privire la utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China.

(135)

În ceea ce privește menționarea de către părți a cazului DS473, Comisia a reamintit că raportul organului de apel în cazul DS473 nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci o dispoziție specifică de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Totuși, dreptul OMC, astfel cum a fost interpretat de organul de apel în cazul DS473, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. În consecință, argumentul părților nu a putut fi acceptat.

(136)

În ceea ce privește argumentele părților referitoare la caracterul suficient al elementelor de probă în scopul demonstrării existenței unor distorsiuni semnificative, Comisia a reamintit de la început că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamanți cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide investigația pe această bază. Comisia a subliniat în acest context că, astfel cum a confirmat Tribunalul în cauza Viraj Profiles, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind caracterul suficient al elementelor de probă în vederea deschiderii unei investigații sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (82). Prin urmare, plângerea a respectat standardele stabilite la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(137)

Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea respectivelor distorsiuni. În acest scop, Comisia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, a colectat datele necesare pentru a stabili existența și impactul distorsiunilor semnificative și utilizarea în consecință a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Datele colectate de Comisie și concluziile rezultate cu privire la prezența societăților deținute de stat în sectorul produsului în cauză sau la legăturile cu PCC sunt prezentate în secțiunile 3.2.1.2 și 3.2.1.3 din prezentul regulament. În consecință, argumentele părților cu privire la elementele de probă cuprinse în plângere nu au putut fi acceptate.

3.2.2.   Țara reprezentativă

Observații generale

(138)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

—

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. În acest scop, Comisia a avut în vedere țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (83);

—

fabricarea produsului care face obiectul investigației în țara respectivă;

—

disponibilitatea unor date publice relevante în țara reprezentativă.

—

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(139)

Astfel cum se explică în considerentul 38, la 23 august 2024, Comisia a emis o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale și la factorii de producție (denumită în continuare „nota”). Nota respectivă descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate posibilitatea de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

Un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC

(140)

În nota privind factorii de producție, Comisia a identificat Turcia, Malaysia și Indonezia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că în ele se fabrica produsul care face obiectul investigației.

(141)

Nu s-au primit observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică al țărilor identificate. Observații cu privire la condițiile economice din Turcia au fost prezentate de grupul JINFA și de grupul Fusong. Acestea au fost abordate în considerentul 151 de mai jos.

Disponibilitatea datelor relevante ușor accesibile în țara reprezentativă

(142)

În notă, Comisia a indicat că, pentru țările identificate ca țări în care este fabricat produsul care face obiectul investigației, și anume Turcia, Malaysia și Indonezia, disponibilitatea datelor trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele ușor accesibile care ar permite Comisiei să stabilească valori de referință nedistorsionate pentru factorii de producție, precum și în ceea ce privește datele financiare ușor accesibile de la producătorii produsului care face obiectul investigației, care ar permite Comisiei să stabilească o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) și pentru profituri.

(143)

În ceea ce privește datele ușor accesibile care i-ar permite să stabilească valori de referință nedistorsionate ale factorilor de producție, Comisia a analizat în notă datele raportate de GTA cu privire la importurile principalilor factori de producție în posibile țări reprezentative din China și din alte țări cu potențiale distorsiuni, inclusiv din Rusia.

(144)

Comisia a observat că, în ceea ce privește codurile SA care corespund anumitor factori de producție (furnir din diferite tipuri de lemn, placaj pentru plăci aglomerate și cherestea de plop), exista o proporție ridicată a importurilor din China în Indonezia și în Malaysia. În plus, în ceea ce privește codul SA 4408 90 , care corespunde furnirelor (inclusiv furnirul de stejar), exista o proporție ridicată a importurilor din Rusia în Turcia. Comisia a considerat că, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei în 2022, în urma agresiunii militare împotriva Ucrainei, cu privire la produsele din lemn și a proporției ridicate a importurilor din Rusia în Turcia, era probabil ca prețurile importurilor din Rusia în Turcia să fie distorsionate.

(145)

În ceea ce privește disponibilitatea datelor financiare de la producătorii produsului care face obiectul investigației, rezultatele analizei preliminare a Comisiei cuprinse în notă, bazate pe datele din baza de date „Orbis” (84), au fost următoarele:

—

În ceea ce privește Malaysia, Comisia a fost în măsură să identifice un singur producător al produsului care face obiectul investigației cu informații financiare ușor accesibile pentru 2022, care indicau o profitabilitate pozitivă. Totuși, aceste informații financiare nu erau suficient de detaliate pentru a permite calcularea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale (costurile VAG) ale acestuia.

—

În ceea ce privește Indonezia, Comisia nu a fost în măsură să identifice niciun producător al produsului care face obiectul investigației cu informații financiare ușor accesibile și recente.

—

În ceea ce privește Turcia, Comisia a fost în măsură să identifice opt societăți care păreau să producă produsul care face obiectul investigației și care dispuneau de informații financiare ușor accesibile pentru 2023 sau cel puțin pentru 2022, dintre care o societate nu era profitabilă.

(146)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat în notă că, pe baza informațiilor de care dispunea la momentul respectiv, Turcia ar putea fi o țară reprezentativă adecvată. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al posibilelor țări reprezentative, la producătorii identificați din potențialele țări reprezentative și la factorii de producție.

(147)

Comisia a primit observații cu privire la notă din partea European Parquet Federation (reclamantul) la 2 septembrie 2024. De asemenea, Comisia a primit observații comune din partea a două grupuri de producători-exportatori, și anume grupul JINFA și grupul Fusong Jinlong, în două comunicări (prima la 2 septembrie 2024 și a doua la 19 noiembrie 2024).

(148)

European Parquet Federation („EPF”) a afirmat în observațiile sale că Turcia ar putea și, de fapt, ar trebui să fie selectată ca țara reprezentativă cea mai adecvată, din următoarele motive: (a) volumele semnificative de materii prime esențiale importate în Malaysia și Indonezia din China; (b) specializarea Malaysiei și a Indoneziei în pardoseli din lemn multistrat fabricate din lemn tropical, care nu sunt reprezentative pentru produsul importat în Uniune din China; (c) lipsa sau caracterul incomplet al informațiilor financiare adecvate disponibile pentru producătorii din Malaysia și Indonezia și (d) presupusul nivel mai scăzut de protecție socială și a mediului din Malaysia și Indonezia în comparație cu Turcia.

(149)

În ceea ce privește volumele de materii prime importate din China în Malaysia și Indonezia și lipsa sau caracterul incomplet al informațiilor financiare adecvate pentru aceste țări, Comisia a observat că declarațiile EPF sunt în concordanță cu constatările sale preliminare specificate în notă. În ceea ce privește presupusa concentrare a Malaysiei și a Indoneziei pe pardoseli din lemn multistrat fabricate din lemn tropical, Comisia a observat că, deși plauzibilă, această afirmație nu a fost fundamentată și, prin urmare, a fost respinsă provizoriu. În ceea ce privește relevanța nivelului de protecție socială și a mediului în potențialele țări reprezentative, acest aspect este abordat în considerentul 166 de mai jos.

(150)

European Parquet Federation a susținut, de asemenea, că patru societăți enumerate de Comisie ca potențiali producători ai produsului care face obiectul investigației din Turcia nu fabrică, de fapt, produsul care face obiectul investigației, ci alte produse din sectorul lemnului. În această privință, Comisia a efectuat cercetări documentare suplimentare cu privire la activitățile acestora și a confirmat că societățile respective sunt active în sectorul mai larg al lemnului, însă nu a găsit elemente de probă care să ateste că sunt producători ai produsului care face obiectul investigației. Comisia a luat în considerare această informație la întocmirea listei societăților ale căror date financiare au fost utilizate pentru a stabili valori de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și profit, astfel cum se detaliază în considerentele 163 și 164 de mai jos.

(151)

În prima lor comunicare cu observații cu privire la notă, grupul JINFA și grupul Fusong au declarat că nu sunt în măsură să propună o țară reprezentativă adecvată. Totuși, acestea au afirmat că Turcia nu este o țară reprezentativă adecvată, printre altele din cauza situației sale economice instabile și excepționale, inclusiv a inflației ridicate, care ar afecta toate costurile de producție și alți indicatori economici, făcându-i nefiabili și neadecvați ca sursă pentru stabilirea valorii normale. În sprijinul afirmațiilor lor, cele două părți au citat cel mai recent raport de țară al Comisiei pentru Turcia (85). Observațiile privind situația economică a Turciei și caracterul adecvat al acesteia ca țară reprezentativă au fost reiterate în cea de a doua comunicare a celor două părți cu privire la notă.

(152)

În acest sens, Comisia a reamintit criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază pentru alegerea unei țări reprezentative și a observat că, în conformitate cu primul criteriu, nivelul de dezvoltare al tuturor celor trei țări, inclusiv în special Turcia, este același cu cel al Chinei, astfel cum reiese din baza de date a Băncii Mondiale. Niciuna dintre informațiile din raportul Comisiei citat de JINFA și Fusong Jinlong nu poate pune sub semnul întrebării caracterul adecvat al Turciei pe baza primului criteriu. În ceea ce privește afirmația referitoare la inflație, Comisia a observat că prețurile nedistorsionate pe care le stabilește pentru costurile de producție sunt exprimate în moneda țării în cauză, iar diferențele de inflație dintre țara reprezentativă și țara în cauză se reflectă deja într-o măsură semnificativă în cursul de schimb respectiv. Prin urmare, valorile de referință calculate sunt în mare măsură neafectate de inflația din țara reprezentativă. În consecință, argumentul respectiv a fost respins.

(153)

În prima lor comunicare cu observații cu privire la notă, grupul JINFA și grupul Fusong au susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia concluzionează că existența unor importuri semnificative ale unuia sau mai multor factori de producție principali dintr-o țară în care prețul este distorsionat nu este problematică într-o asemenea măsură încât să excludă imediat posibilitatea ca țara respectivă să fie o țară reprezentativă adecvată, acest raționament ar trebui să se aplice nu doar Turciei, ci și Malaysiei și Indoneziei. Prin urmare, aceste două țări nu trebuie considerate inadecvate pentru simplul motiv că pentru unii dintre factorii de producție principali a existat un procent semnificativ de importuri din China.

(154)

În acest sens, Comisia a clarificat faptul că, având în vedere că Malaysia și Indonezia se aflau pe lista posibilelor țări reprezentative menționate în notă, este evident că nu au fost excluse a priori. Comisia a reamintit că alegerea țării reprezentative se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Printre aceste criterii se numără și disponibilitatea datelor financiare relevante, despre care s-a considerat că lipsesc atât pentru Malaysia, cât și pentru Indonezia. În consecință, afirmația respectivă a fost respinsă.

(155)

În prima lor comunicare cu observații cu privire la notă, grupul JINFA și grupul Fusong au susținut că numai societățile cu date financiare disponibile pentru 2023 ar trebui luate în considerare pentru valorile de referință pentru costurile VAG și profit. Comisia a luat în considerare acest argument la întocmirea listei finale a societăților ale căror date financiare au fost utilizate pentru a stabili valori de referință nedistorsionate pentru costurile VAG și profit, astfel cum se detaliază în considerentul 163 de mai jos.

(156)

În cea de a doua comunicare cu privire la notă, grupul JINFA și grupul Fusong au afirmat că, spre deosebire de Turcia, Malaysia ar fi o țară reprezentativă adecvată.

(157)

În sprijinul acestei afirmații, cele două părți au furnizat o serie de argumente referitoare la anumiți factori de producție. Acestea sunt detaliate și abordate în considerentele 175-179 de mai jos cu privire la sursele utilizate pentru a stabili costurile nedistorsionate, precum și cu privire la costurile și valorile de referință nedistorsionate.

(158)

În plus, aceste părți au identificat doi producători malaysieni de pardoseli pentru care sunt disponibile situațiile financiare auditate pentru 2023 cu un grad suficient de detaliere. Societățile respective sunt Unilin (Malaysia) Sdn. Bhd. și Kim Teck Lee Timber Flooring Sdn. Bhd. Având în vedere cele de mai sus, Fusong și JINFA au susținut că, în comparație cu Turcia, Malaysia este mai bine plasată și pentru a oferi date financiare de calitate referitoare la perioada de investigație. Părțile au furnizat, de asemenea, surse pentru costul forței de muncă și prețurile la energie din Malaysia.

(159)

Comisia a confirmat disponibilitatea datelor financiare pentru PI pentru cele două societăți malaysiene identificate de Fusong și JINFA.

(160)

În urma unor cercetări suplimentare, Comisia a observat că prima dintre cele două societăți, și anume Unilin (Malaysia) Sdn. Bhd. este producător al produsului care face obiectul investigației. Totuși, această societate, care face parte dintr-un grup multinațional, a raportat un nivel foarte scăzut pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costurile VAG), și anume 2,8 %, exprimat ca procent din costul produselor vândute. Este probabil ca un astfel de nivel să reflecte caracteristici specifice ale societății care nu sunt reprezentative pentru sector. De exemplu, având în vedere faptul că societatea face parte dintr-un grup multinațional, iar operațiunile sale sunt concentrate asupra producției, este probabil ca anumite funcții VAG, cum ar fi vânzările, tehnologia informației și gestionarea resurselor umane, să fie într-o anumită măsură centralizate, iar costurile acestora să nu se reflecte în costurile VAG raportate de societate. Acest nivel al costurilor VAG pare semnificativ mai mic în comparație cu media costurilor VAG dintr-o țară cu un sector mult mai dezvoltat al pardoselilor din lemn multistrat, cum ar fi Turcia (a se vedea considerentul 163 de mai jos). Acest nivel al costurilor VAG este, de asemenea, semnificativ mai mic în comparație cu media costurilor VAG raportată de industria Uniunii, care este de aproximativ 9 %, și chiar în comparație cu media costurilor VAG raportată de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care este de aproximativ 11 %. Având în vedere cele de mai sus, costurile VAG ale producătorului malaysian menționat anterior nu pot fi considerate adecvate pentru a fi utilizate pentru stabilirea unei valori de referință rezonabile și nedistorsionate.

(161)

În ceea ce privește a doua societate, și anume Kim Teck Lee Timber Flooring Sdn. Bhd., Comisia a observat că este activă numai pe un segment de nișă al pieței pardoselilor, și anume pardoselile sportive de înaltă calitate. Pardoselile sportive reprezintă o parte foarte mică din piața globală a pardoselilor, care este axată pe deservirea clienților casnici și comerciali. Acest lucru se datorează și faptului că produsele utilizate în acest segment specific trebuie să respecte standarde tehnice stricte, după cum reiese din certificările relevante obținute și prezentate de societate. Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că acestea nu sunt reprezentative pentru pardoselile din lemn multistrat sau pentru sectorul mai larg al pardoselilor.

(162)

În plus, Comisia a observat că, în comparație cu Turcia, sectorul pardoselilor din lemn multistrat din Malaysia este în mod semnificativ subdezvoltat. Acest lucru este demonstrat de numărul foarte mic de producători de pardoseli din lemn multistrat din Malaysia (limitat la unul sau doi), în comparație cu existența mai multor zeci de producători de pardoseli din lemn multistrat în Turcia (86). Acest lucru este demonstrat, de asemenea, de nivelul exporturilor de pardoseli din lemn multistrat din Malaysia, care în cursul PI a reprezentat aproximativ o treime din exporturile respective din Turcia (87). Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că sectorul pardoselilor din lemn multistrat din Turcia reflectă mai bine dimensiunea sectorului pardoselilor din lemn multistrat din RPC în ceea ce privește cantitatea produsă și vândută și numărul de producători activi pe piață.

(163)

Ținând seama de observațiile cu privire la notă ale părților interesate și de disponibilitatea limitată a informațiilor financiare referitoare la producătorii produsului care face obiectul investigației, Comisia a luat în considerare producătorii dintr-un sector mai larg, definit de activitățile încadrate la codurile NACE 1621 (fabricarea plăcilor de furnir și a plăcilor din lemn), 1622 (fabricarea podelelor asamblate din parchet) și 1629 (fabricarea altor produse din lemn, din plută, din împletituri) ca fiind o sursă adecvată pentru datele financiare relevante. Comisia a identificat următoarele societăți din Turcia ale căror date financiare pentru 2023 indică o profitabilitate pozitivă:

—

AGT Agac Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi;

—

Orma Orman Mahsulleri Integre Sanayi Ve Ticaret A.S.;

—

Pelit Arslan Kontraplak Fabrikasi Anonim Sirketi;

—

Dendro Parke Sanayi Anonim Sirketi.

(164)

În cazul Pelit Arslan Kontraplak Fabrikasi Anonim Sirketi, Comisia a considerat că nivelul profitului său este prea ridicat pentru a fi reprezentativ. În cazul Dendro Parke Sanayi Anonim Sirketi, Comisia a observat că, în rapoartele sale, nu a făcut distincție între diferitele tipuri de costuri cu o granularitate suficientă pentru a permite calcularea procentului său de costuri VAG. În cazul celorlalte două societăți, Comisia a concluzionat că nivelurile costurilor VAG și ale profitului raportate de acestea sunt adecvate pentru stabilirea unei valori de referință rezonabile și nedistorsionate pentru costurile VAG și profit.

(165)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că Turcia este o țară reprezentativă adecvată.

Nivelul de protecție socială și a mediului

(166)

După ce s-a stabilit că, pe baza tuturor elementelor de mai sus, Turcia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

Concluzie

(167)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(168)

În notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul investigației și a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat pentru majoritatea factorilor de producție, în special pentru materiile prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza statisticile naționale pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei.

Costurile și valorile de referință nedistorsionate

Factorii de producție

(169)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, Comisia a consolidat și a armonizat descrierile factorilor de producție enumerați în notă și a corectat sau modificat, după caz, codurile SA respective. Codurile SA adăugate includ 4407 12 (cherestea de molid), 4407 93 (cherestea de arțar), 4407 95 (cherestea de frasin) și 4808 10 (carton ondulat).

(170)

În ceea ce privește sursele pentru stabilirea valorii normale, principala modificare comparativ cu nota se referă la furnirele din diferite varietăți de lemn. În notă, sursa luată în considerare pentru acești factori de producție a fost reprezentată de datele GTA privind importurile încadrate la codurile SA 4408 90 și 4408 10 . Comisia a luat act de faptul că aceste coduri SA nu sunt specifice varietăților de lemn, ci vizează mai degrabă categorii largi de lemn. În special, codul SA 4408 90 include toate varietățile de lemn altele decât speciile de conifere și cele tropicale, cum ar fi stejarul, plopul, arțarul și frasinul. În mod similar, codul SA 4408 10 include toate varietățile de lemn de conifere. Investigația a confirmat faptul că prețurile acestui factor de producție sunt influențate în mod semnificativ de varietățile de lemn. Prin urmare, în absența oricăror informații privind varietățile de lemn ale importurilor de furnir în țările reprezentative potențiale, Comisia a considerat că, în special pentru anumite furnire care constituie principalii factori de producție, cum ar fi furnirul de stejar și cel de plop, datele GTA privind importurile efectuate în cadrul acestor coduri SA nu reprezintă o sursă adecvată de informații pentru stabilirea unui cost corespunzător.

(171)

Prin urmare, Comisia a stabilit o valoare de referință pentru furnir pe baza valorii de referință respective pentru cherestea, în cazul în care informațiile respective sunt disponibile și sunt specifice fiecărei varietăți de lemn. În special, pentru furnirele de stejar, de pin, de frasin, de arțar și de plop, valorile de referință au fost stabilite pe baza valorilor de referință respective pentru cherestea (codurile SA 4407 91 , 4407 11 , 4407 95 , 4407 93 și 4409 97).

(172)

Calculul este specific pentru fiecare grup de producători-exportatori și s-a bazat pe informațiile furnizate de grupul respectiv în timpul vizitelor de verificare cu privire la randamentul materiei prime și la factorii suplimentari pentru prelucrarea unui metru cub de cherestea în furnir. În cazul unui grup de producători-exportatori care, din cauza procesului său de producție, nu dispunea de aceste informații, calculul s-a bazat pe valorile medii ale randamentului și ale factorilor de prelucrare suplimentari furnizate de celelalte două grupuri. Din motive de confidențialitate, detaliile calculului au fost furnizate producătorilor-exportatori în cadrul comunicării specifice.

(173)

În ceea ce privește cheresteaua de plop (clasificată la codul SA 4407 97 ), care este și un factor de producție principal, Comisia a observat că cantitățile importate în Turcia sunt foarte scăzute și, prin urmare, prețul de import corespunzător ar putea să nu fie reprezentativ. Având în vedere cele de mai sus, pentru stabilirea unei valori de referință pentru cheresteaua de plop, Comisia a utilizat informații referitoare la importurile în Malaysia. Selecția a luat în considerare faptul că Malaysia are o oarecare producție a produsului care face obiectul investigației, produsele clasificate la acest cod SA sunt importate în cantități semnificativ mai mari în Malaysia și nu există importuri din China și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 sau astfel de importuri sunt foarte scăzute. Acest lucru contrastează cu situația Indoneziei, unde importurile din China au fost semnificative.

(174)

În cazul furnirelor fabricate din lemn de hicori și de nuc (pentru care nu există un cod SA specific pentru cheresteaua respectivă) și în cazul furnirelor pentru care varietatea de lemn nu este specificată, valoarea de referință a fost stabilită pe baza importurilor în Turcia în cadrul codului 4408 90 95 , care corespunde furnirelor din alte tipuri de lemn decât cel tropical și cel de conifere cu o grosime mai mare de 1 mm. Comisia a observat că furnirele din alte varietăți de lemn decât cel de stejar, de plop și de pin reprezintă un procent foarte mic din cantitatea totală de furnir și din costul total de producție.

(175)

În cea de a doua comunicare cu privire la notă, Fusong și JINFA au formulat mai multe observații cu privire la valorile de referință potențiale pentru principalii factori de producție. Mai precis, acestea au susținut următoarele:

—

În primul rând, pentru unul dintre cei mai importanți factori de producție, și anume furnirul încadrat la codul SA 4408 90 , importurile din Rusia, ale căror prețuri au fost considerate de Comisie în notă ca fiind probabil distorsionate, constituie un procent foarte ridicat din totalul importurilor în Turcia. În plus, după excluderea importurilor din Rusia și China, restul importurilor în Malaysia sunt de aproape patru ori mai mari decât importurile în Turcia în ceea ce privește cantitatea.

—

În al doilea rând, pentru alți factori de producție importanți, și anume cheresteaua de plop sau de molid pentru stratul central, care se încadrează la codurile SA 4407 97 sau, respectiv, 4407 13 , există doar importuri neglijabile în Turcia în cursul perioadei de investigație.

—

În al treilea rând, în codurile sale de 8 cifre de la codul SA 4408 90 , nomenclatura malaysiană pentru clasificarea vamală face distincție între furnirul decorativ (codul 4408 90 10 ), care este relevant pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, și alte furnire (codul 4408 90 90 ), care nu sunt relevante. În schimb, nomenclatura turcă nu face o astfel de distincție. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia decide să se bazeze pe statisticile privind importurile în Turcia pentru a stabili prețurile de referință ale furnirului decorativ care poate fi clasificat la codul SA 4408 90 , ar trebui utilizate numai cel importat cu codul de subnivel 4408 90 95 (furnir cu o grosime mai mare de 1 mm).

—

În al patrulea rând, prețurile importurilor în Malaysia de furnir încadrat la codul de 8 cifre menționat mai sus, 4408 90 10 , care este relevant pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației, sunt mai mari din China decât din restul lumii. Acest lucru demonstrează că importurile din China nu pot avea un efect de distorsionare a prețurilor locale malaysiene pentru factorul de producție respectiv.

(176)

În ceea ce privește primul, al treilea și al patrulea punct, astfel cum s-a explicat în considerentele 170-172 de mai sus, pentru furnirele fabricate din stejar, pin, frasin, arțar și plop, valorile de referință au fost stabilite pe baza valorilor de referință respective pentru cherestea. Prin urmare, importurile din Rusia și din RPC încadrate la codul SA 4408 90 nu erau relevante pentru aceste valori de referință, iar codurile SA pentru cheresteaua respectivă nu au importuri semnificative din Rusia și RPC. În plus, distincția făcută în nomenclatura malaysiană la codul SA 4408 90 (furnir decorativ și alte furnire) nu este totuși specifică lemnului, prin urmare nu poate fi utilizată pentru a stabili o valoare de referință fiabilă pentru furnirele care sunt factori de producție principali sau pentru a formula concluzii cu privire la distorsiuni.

(177)

Astfel cum s-a explicat mai sus, pentru furnirele fabricate din lemn de hicori și de nuc, pentru care nu există un cod SA specific pentru cheresteaua respectivă, precum și pentru furnirele fabricate din alte tipuri (nespecificate) de lemn, valorile de referință au fost stabilite pe baza importurilor încadrate la codul NC 4408 90 95 . Motivul constă în faptul că, astfel cum au sugerat și Fusong și JINFA, acest cod NC corespunde mai bine factorilor de producție utilizați, în special în ceea ce privește grosimea furnirului. În orice caz și astfel cum s-a explicat mai sus, furnirele fabricate din lemn de hicori, de nuc sau din alte tipuri de lemn nu sunt factori de producție principali, ci reprezintă o proporție foarte mică din costurile totale ale materiilor prime. Prin urmare, valorile de referință pentru acești factori de producție nu pot avea un impact semnificativ asupra calculării valorii normale.

(178)

În ceea ce privește al doilea punct, Comisia a observat că, dintre cele două materii prime, numai cheresteaua de plop este un factor de producție principal. Astfel cum se explică în considerentul 173, pentru acest factor de producție, Comisia a decis să utilizeze datele privind importurile din Malaysia, care prezintă cantități semnificativ mai mari în comparație cu Turcia.

(179)

În ansamblu, Comisia a considerat că observațiile formulate de JINFA și Fusong nu pun în discuție (a) sursele și metodologia alese pentru stabilirea prețurilor nedistorsionate ale materiilor prime și (b) selectarea Turciei ca țară reprezentativă adecvată, în consecință au fost respinse.

(180)

Având în vedere cele de mai sus, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a determina valoarea normală, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației

Factor de producție

Codul mărfii

Sursă

Unitate de măsură

Valoare nedistorsionată

(CNY)

Materii prime

Vopsea (mediu neapos)

320810

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

44,24

Vopsea (mediu apos)

320990

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

26,04

Ulei

340520

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

36,22

Clei

350691

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

30,76

Folie de plastic

392010

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

23,73

Bandă de plastic

392390

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

37,35

Bușteni de stejar

44039100

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

5 849,20

Bușteni de arțar

44039900

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

6 472,37

Cherestea de pin

440711

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

1 664,52

Cherestea de molid

440712

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

1 730,54

Cherestea de molid (SPF)

440713

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

2 875,22

Cherestea de stejar

440791

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

7 426,92

Cherestea de arțar

440793

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

8 178,60

Cherestea de frasin

440795

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

6 838,62

Cherestea de plop

440797

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) – Malaysia

M3

2 530,52

Furnir de pin

440810

Calcul pe baza valorii de referință respective pentru cherestea

M3

per producător-exportator (confidențial)

Furnir de frasin

440890

Calcul pe baza valorii de referință respective pentru cherestea

M3

per producător-exportator (confidențial)

Cherestea de hicori

44089095

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas)

M3

2 455,18

Furnir de arțar

440890

Calcul pe baza valorii de referință respective pentru cherestea

M3

per producător-exportator (confidențial)

Furnir de stejar

440890

Calcul pe baza valorii de referință respective pentru cherestea

M2

per producător-exportator (confidențial)

Alte tipuri de lemn pentru stratul superior

44089095

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas)

M3

2 455,18

Furnir de plop

440890

Calcul pe baza valorii de referință respective pentru cherestea

M3

per producător-exportator (confidențial)

Furnir de nuc

44089095

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

2 455,18

MDF

441113

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

7 423,60

Placaj de furnir

441233

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

5 184,72

Placaj pentru plăci aglomerate

441252

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

M3

5 460,72

Carton ondulat

480810

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

5,78

Carton

481910

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

16,78

Praf de lemn

440141

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

2,35

Forța de muncă

 

nu se aplică

Statistici naționale

ore

36,10

Energie

Cărbune

270119

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

0,72

Cărbune brut

270112

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

1,00

Așchii de lemn

440149

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

0,18

Combustibil sub formă de peleți din biomasă

440131

Atlasul comerțului mondial (GTA – Global Trade Atlas) - Turcia

kg

1,39

Energie electrică

nu se aplică

Statistici naționale

kWh

0,89

Gaze

nu se aplică

Statistici naționale

M3

4,11

Abur

nu se aplică

Calcul bazat pe costul gazelor

kg

0,40

Apă

nu se aplică

Statistici naționale

M3

4,96

(181)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente factorilor de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a exprimat cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime utilizate și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține cheltuielile indirecte de fabricație nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, s-ar putea folosi, în mod rezonabil, raportul dintre costul materiilor prime și cheltuielile indirecte de fabricație raportate de producătorul-exportator drept indicație pentru estimarea cheltuielilor indirecte de fabricație atunci când sunt livrate la fabrica societății.

3.2.2.1.   Materii prime

(182)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (88). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentele 126 și 127 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate de Comisie ca fiind reprezentative.

(183)

În plus, în notă, Comisia a observat că un procent semnificativ din importurile în Turcia încadrate la codul SA 4408 90 (furnir) au fost importate din Rusia și, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, este probabil ca prețurile acestor importuri să fie distorsionate. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că, în cazul în care Turcia este selectată ca țară reprezentativă, importurile din Rusia nu ar trebui să fie luate în considerare pentru determinarea valorii de referință pentru codul SA 4408 90 .

(184)

În prima lor comunicare cu privire la notă, Fusong și JINFA au susținut că importurile din Rusia nu ar trebui să fie excluse din calculul valorii nedistorsionate, deoarece prețurile sale au crescut în 2022 și 2023, prin urmare nu este posibil ca acestea să fi fost afectate de sancțiuni.

(185)

Având în vedere metodologia adoptată pentru stabilirea valorii de referință pentru principalii factori de producție pentru furnir, Comisia a considerat că procentul importurilor din Rusia încadrate la codul SA 4408 90 nu mai este relevant. Având în vedere faptul că nu au existat importuri din Rusia pentru celelalte materii prime sau astfel de importuri au fost foarte scăzute și fără a adopta o poziție cu privire la probabilitatea ca aceste importuri să fie distorsionate, Comisia a decis să includă importurile din Rusia în calculele sale.

(186)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a adăugat taxele de import relevante la valoarea CIF înregistrată în statisticile privind importurile din țara reprezentativă, disponibile în GTA.

(187)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigații ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu orientativ, raportul dintre costul materiilor prime ale producătorului-exportator și costurile de transport raportate pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

3.2.2.2.   Forța de muncă

(188)

Institutul de Statistică al Turciei (89) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 pentru costul mediu al forței de muncă aferent activității economice C.16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și împletituri, conform clasificării NACE Rev.2. Valoarea medie lunară din 2022 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele costului forței de muncă publicat de Institutul de Statistică al Turciei (90) pentru adaptarea la 2023 (PI), și anume 36,10 CNY/oră.

3.2.2.3.   Energie electrică

(189)

Comisia a utilizat statisticile privind prețul energiei electrice publicate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei (EMRA) (91) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele prețurilor energiei electrice industriale în Kuruș/kWh pentru sectorul industrial pentru anul 2023, care acopereau perioada de investigație, și anume 0,89 CNY/kWh.

3.2.2.4.   Gaze naturale

(190)

Comisia a utilizat prețul gazelor pentru utilizatorii industriali din Turcia, publicate de Institutul de Statistică al Turciei în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor din tranșa de consum corespunzătoare în kuruş/m3 ajustate în mod corespunzător pentru a ține seama de inflație, utilizând indicele prețurilor la producător publicat de Institutul de Statistică al Turciei (92), adaptat la perioada de investigație, și anume 4,11 CNY/m3. Prețul este ajustat cu TVA de 18 %, deoarece prețul cotat include TVA.

3.2.2.5.   Abur

(191)

Comisia a calculat prețul aburului din Turcia pentru perioada de investigație utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (93) bazată costului gazelor necesare pentru producerea acestuia și adăugând marje rezonabile pentru alte costuri de exploatare, costurile VAG și profit. Prețul mediu rezultat pentru 2023 este de 0,4 CNY/kg.

3.2.2.6.   Apă

(192)

Comisia a utilizat costul mediu al apei din Turcia, publicat de Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia (94) pentru 2023, și anume 4,96 CNY/m3. Acest preț include indemnizația de canalizare și taxa de curățenie, dar exclude TVA.

3.2.2.7.   Costurile indirecte de fabricație, costurile VAG, profiturile și deprecierea

(193)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(194)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(195)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profit și depreciere, Comisia a utilizat datele financiare pentru 2023 ale următoarelor societăți, astfel cum au fost extrase din Orbis:

—

AGT Agac Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi;

—

Orma Orman Mahsulleri Integre Sanayi Ve Ticaret A.S.

3.2.3.   Calculul

(196)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(197)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum furnizate de solicitant au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.2.1.

(198)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație și deprecierea, astfel cum se explică în considerentul 194, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(199)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul celor trei societăți menționate în considerentul 195. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 19,5 %. Profitul, exprimat ca procent din costurile mărfurilor vândute și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 28 %.

(200)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2.4.   Prețul de export

(201)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate din RPC care îndeplineau însă funcții minime.

(202)

Având în vedere acest lucru, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.2.5.   Comparație

(203)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

3.2.5.1.   Ajustări ale valorii normale

(204)

Astfel cum se explică în considerentul 196, valoarea normală a fost stabilită la nivel comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare. Rezultă că nu a fost necesară o aducere înapoi la nivelul franco fabrică.

(205)

În ceea ce privește luarea în considerare a diferențelor, Comisia a constatat că codului SA la care produsul care face obiectul investigației este clasificat pentru exporturi în PCR i se aplică o taxă pe valoarea adăugată nerambursabilă de 13 %, în timp ce valoarea normală a fost construită fără TVA. Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, s-a efectuat o ajustare ascendentă a valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori cărora li se aplică această TVA.

(206)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua alte ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

3.2.5.2.   Ajustări ale prețului de export

(207)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial net franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de asigurare, de manipulare și încărcare, precum și de ambalare.

(208)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, taxele și comisioanele bancare. Acestea, precum și costurile menționate în considerentul anterior au fost deduse din prețul de export, pe baza datelor raportate de exportator, la nivel de tranzacție.

3.2.6.   Marjele de dumping

(209)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(210)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Grupul

Marjă de dumping provizorie

Grupul Forest

55,5  %

Grupul Fusong

60,4  %

Grupul JINFA

42,7  %

(211)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(212)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 50,7 %.

(213)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(214)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 80 % din volumul total al importurilor din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată.

(215)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Societatea

Marjă de dumping provizorie

Grupul Forest

55,5  %

Grupul Fusong

60,4  %

Grupul JINFA

42,7  %

Alte societăți cooperante

50,7  %

Toate celelalte importuri originare din RPC

60,4  %

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(216)

În cursul perioadei de investigație, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 (95) de producători din Uniune. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(217)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 48 000 de metri pătrați. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsului verificat la chestionarul macro transmis de FEP. Astfel cum se indică în considerentul 7, trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 20 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2.   Stabilirea pieței relevante a Uniunii

(218)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(219)

Pardoselile din lemn multistrat pot fi utilizate în producția de produse finite pentru industria construcțiilor, cum ar fi scările și plintele. Comisia a constatat că o proporție foarte mică din producția producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive (mai puțin de 1 % în medie în cursul perioadei examinate). În acest sens, pardoselile din lemn multistrat au fost pur și simplu transferate (fără factură) în cadrul aceleiași unități de producție sau societăți pentru prelucrare ulterioară în aval.

(220)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(221)

Totuși, având în vedere cantitatea foarte mică de pardoseli din lemn multistrat utilizată în mod captiv, Comisia nu a considerat că ar fi util să se separe indicatorii de prejudiciu între consumul captiv și consumul liber mai mult decât se arată în datele prezentate în tabelul 2.

4.3.   Consumul la nivelul Uniunii

(222)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza răspunsului verificat la chestionarul macro pentru vânzările industriei Uniunii în Uniune și pe baza datelor Eurostat pentru importuri.

(223)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (metri pătrați)

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Consumul total la nivelul Uniunii

70 383 041

75 151 588

77 580 866

50 509 888

Indice

100

107

110

72

Piața captivă

791 459

753 192

563 601

772 780

Indice

100

95

71

98

Piața liberă

69 591 582

74 398 396

77 017 265

49 737 108

Indice

100

107

111

71

Sursă:

răspunsul verificat la chestionarul macro și datele Eurostat

(224)

Consumul total la nivelul Uniunii a crescut de la aproximativ 70,4 milioane de metri pătrați în 2020 la aproximativ 77,6 milioane de metri pătrați în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 10 %. Însă în 2023 consumul total la nivelul Uniunii a scăzut la aproximativ 50,5 milioane de metri pătrați, ceea ce a reprezentat o scădere de 28 % față de 2020.

(225)

Consumul liber la nivelul Uniunii a evoluat într-un mod foarte similar cu consumul total la nivelul Uniunii. Acesta a crescut de la aproximativ 69,6 milioane de metri pătrați în 2020 la aproximativ 77,0 milioane de metri pătrați în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 11 %. Însă în 2023 consumul liber la nivelul Uniunii a scăzut la aproximativ 49,7 milioane de metri pătrați, ceea ce a reprezentat o scădere de 29 % față de 2020.

(226)

Utilizarea captivă a fost foarte redusă în comparație cu consumul total. Evoluția sa a fost mai stabilă și a scăzut cu doar 2 % în cursul perioadei examinate.

4.4.   Importurile din țara în cauză

4.4.1.   Cantitatea și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză

(227)

Comisia a stabilit cantitatea importurilor pe baza datelor Eurostat. Eurostat a înregistrat cantitatea importurilor în principal ca masă (kg) și, de asemenea, în metri pătrați ca unitate suplimentară. Totuși, astfel cum s-a menționat în plângere, era clar că unitățile suplimentare înregistrate nu erau fiabile, deoarece densitatea pe suprafață rezultată pentru unele dintre datele înregistrate privind importurile nu era o densitate pe suprafață adecvată pentru pardoselile din lemn multistrat. În plângere, reclamantul a ajustat unitățile suplimentare dacă acestea nu se situau în intervalul 7-9,5 pentru densitatea pe suprafață, cu scopul de a corecta cifrele raportate în metri pătrați. Acest interval a fost identificat de reclamant din surse aflate la dispoziția publicului. Totuși, în cursul investigației, Comisia a avut acces la o gamă mai largă de date decât cele disponibile în etapa plângerii. Prin urmare, ajustările au fost efectuate dacă densitatea pe suprafață nu se situa în intervalul 4,59-14,94, pe baza datelor disponibile pentru societățile cooperante în cadrul prezentei investigații. În cazul în care a fost necesară o ajustare, s-a utilizat densitatea medie ponderată pe suprafață obținută de la părțile cooperante (7,73) și s-a obținut o cantitate revizuită a importurilor în metri pătrați. Această metodologie a fost aplicată importurilor din toate țările pentru cei patru ani ai perioadei examinate. Cota de piață a importurilor din țara în cauză a fost stabilită pe baza importurilor Uniunii din toate țările, astfel cum au fost înregistrate de Eurostat, dar cu ajustări ale unităților suplimentare conform celor menționate mai sus, plus vânzările verificate pe piața Uniunii prezentate de FEP pentru producătorii din Uniune.

(228)

Tabelul 3 prezintă cantitatea ajustată a importurilor în metri pătrați și, de asemenea, furnizează date privind masa în kg. Datele în kilograme demonstrează că metodologia de ajustare a avut un impact pozitiv de corectare asupra datelor privind importurile, mai degrabă decât un efect de distorsionare.

Tabelul 3

Volumul importurilor (metri pătrați și kg) și cota de piață

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Volumul importurilor din țara în cauză (metri pătrați)

11 704 508

14 701 223

19 573 928

11 202 585

Indice

100

126

167

96

Cota de piață

16,8 %

19,8 %

25,4 %

22,5 %

Indice

100

117

151

134

Volumul importurilor din țara în cauză (kg)

92 811 900

113 925 300

154 565 300

88 459 100

Indice

100

123

167

95

Sursă:

Eurostat

(229)

Importurile din țara în cauză au crescut de la aproximativ 11,7 milioane de metri pătrați în 2020 la aproximativ 19,6 milioane de metri pătrați în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 67 %. Însă în 2023 aceste importuri au scăzut la aproximativ 11,2 milioane de metri pătrați, ceea ce a reprezentat o scădere de 4 % față de 2020.

(230)

Importurile în funcție de greutate, în kg, au urmat o tendință foarte similară cu cea a importurilor în metri pătrați.

(231)

În ceea ce privește cota de piață, importurile (în metri pătrați) din țara în cauză au crescut de la 16,8 % în 2020 la 25,4 % în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 51 %. Însă în 2023 cota de piață a acestor importuri a scăzut la 22,5 %, ceea ce a reprezentat totuși o creștere de 34 % față de 2020.

4.4.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(232)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsurilor verificate ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion cu privire la valoarea facturilor (în CNY convertită în EUR pe metru pătrat) și utilizând datele Eurostat privind greutatea (EUR/kg). Astfel cum s-a menționat mai sus, prețurile importurilor utilizând datele suplimentare în metri pătrați furnizate de Eurostat nu erau fiabile.

(233)

Subcotarea prețurilor de vânzare aferente importurilor a fost stabilită pe baza prețurilor CIF verificate ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion și pe baza prețurilor franco fabrică ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(234)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/metru pătrat și EUR/kg)

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

China – prețurile facturate ale exportatorilor incluși în eșantion (EUR/metru pătrat)

19,1

19,8

23,2

21,1

Indice

100

104

121

111

China – date Eurostat (EUR/kg)

2,59

2,80

3,35

2,93

Indice

100

108

130

113

Sursă:

producătorii-exportatori incluși în eșantion și Eurostat

(235)

Prețurile de export ale Chinei, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, transformate în EUR pe metru pătrat, au crescut cu 21 % în perioada 2020-2022. Însă aceste prețuri au scăzut cu 10 % în 2023. În 2023, prețurile au fost cu 11 % mai mari decât cele din 2020.

(236)

Prețurile importurilor din China, bazate pe datele Eurostat, în EUR/kg au crescut cu 30 % în perioada 2020-2022. Prețurile au crescut cu 20 % în 2022 comparativ cu 2021. Însă aceste prețuri au scăzut cu 13 % în 2023. În 2023, prețurile au fost cu 13 % mai mari decât cele din 2020.

(237)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs pentru importurile producătorilor chinezi incluși în eșantion către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare în funcție de costurile ulterioare importului (taxa vamală la aceste importuri a fost de 0 %).

(238)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod corespunzător atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 31,0 % și 35,9 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a constatat că peste 95 % din importurile corelate au înregistrat o subcotare. În plus, aproximativ 93 % din exporturile producătorilor-exportatori incluși în eșantion au corespuns tipurilor exacte vândute de industria Uniunii.

(239)

Producătorul-exportator chinez JINFA a propus modificări ale structurii numărului de control al produsului (NCP). JINFA a propus o creștere a granularității pentru grosimea stratului superior și pentru clasificare. De asemenea, JINFA a propus adăugarea unui alt parametru privind grosimea totală. F. W. Barth and Co. GmbH („Barth”), Thede & Witte Holzimport GmbH & Co. KG („Thede &Witte”), Puderbach Holzhandel GmbH & Co. KG (Puderbach), MEFO Floor GmbH & Co. KG (MEFO Floor) și Floors 4Ever UAB („Floors 4Ever”) au făcut, de asemenea, scurte observații cu privire la aspecte legate de clasificare.

(240)

Comisia a modificat structura NCP crescând granularitatea stratului superior, deoarece intervalele anterioare nu erau omogene. Ceilalți parametri au rămas neschimbați, deoarece sugestiile suplimentare privind structura NCP făcute de părți nu au fost considerate necesare și doar complică NCP. În special, Comisia a observat că clasificarea produselor neprincipale era subiectivă și că fiecare societate avea propriul mod de a defini diferitele tipuri de produse neprincipale.

(241)

AUMI a susținut că pentru calculul subcotării ar trebui să se țină seama de diferențele în ceea ce privește nivelul de comercializare.

(242)

Comisia a observat că producătorii-exportatori chinezi au vândut către importatori sau angrosiști. Și industria Uniunii a vândut acestor tipuri de clienți, dar, în plus, a vândut și altor tipuri de clienți din aval, cum ar fi comercianții cu amănuntul, magazinele de bricolaj („DIY”), arhitecților și altor operatori din sectorul construcțiilor și al renovărilor. Prin urmare, Comisia a efectuat un al doilea calcul al subcotării reducând prețurile industriei Uniunii pentru vânzările către astfel de clienți din aval. Această reducere a luat în considerare faptul că agenții pentru vânzările de pardoseli din lemn multistrat din anumite țări ale Uniunii percep, de regulă, un comision de 5 % pentru a-și acoperi costurile și marja de profit. Prin urmare, în acest calcul, dacă vânzările industriei Uniunii au fost efectuate către alți clienți decât comercianții și angrosiștii, s-a efectuat o reducere cu 5 % a nivelului de comercializare. Utilizând această metodologie, marjele medii ponderate de subcotare au variat între 28,8 % și 34,0 %.

(243)

AUMI a susținut că prețurile practicate de un producător din Uniune au fost semnificativ mai mici decât cele utilizate în mod obișnuit de membrii AUMI, ceea ce îi împiedică pe aceștia să concureze. AUMI a susținut că au existat diferențe de preț de până la 40 % între membrii AUMI care se aprovizionează din China și societățile din Uniune care nu utilizează China pentru a se aproviziona.

(244)

Comisia a evaluat elementele de probă prezentate de AUMI care se refereau la o ofertă de preț pentru un număr redus de tipuri de produse din afara perioadei de investigație. Astfel de elemente de probă au fost considerate anecdotice și nu au infirmat calculul cuprinzător efectuat de Comisie, care a acoperit toate vânzările efectuate în cursul perioadei de investigație către Uniune de producătorii din Uniune și producătorii-exportatori incluși în eșantion. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

4.5.1.   Observații generale

(245)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(246)

Astfel cum se menționează în considerentul 7, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(247)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar furnizat de FEP. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(248)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(249)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

4.5.2.   Indicatorii macroeconomici

4.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(250)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Volumul producției (metri pătrați)

69 227 000

72 919 000

70 038 000

47 882 100

Indice

100

105

101

69

Capacitatea de producție (metri pătrați)

91 784 564

85 746 300

84 910 179

83 670 023

Indice

100

93

93

91

Gradul de utilizare a capacității de producție

75  %

85  %

82  %

57  %

Indice

100

113

109

76

Sursă:

răspunsul verificat la chestionarul macro

(251)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul de producție realizat de industria Uniunii a scăzut cu 31 %. O analiză detaliată arată că această scădere a producției a avut loc în principal în 2023.

(252)

Capacitatea de producție a Uniunii a fost calculată pe baza unei producții maxime realizabile pe termen lung, luând în considerare întreținerea. În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a Uniunii a scăzut cu 9 %.

(253)

În cursul perioadei examinate, în pofida unei reduceri cu 9 % a capacității de producție, gradul de utilizare a capacității de producție la nivelul Uniunii a scăzut cu 24 %.

4.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(254)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (metri pătrați)

51 113 909

52 082 542

50 419 026

33 366 160

Indice

100

102

99

65

Cota de piață

73,4  %

70,0  %

65,5  %

67,1  %

Indice

100

95

89

91

Sursă:

răspunsul verificat la chestionarul macro

(255)

Volumul total al vânzărilor în Uniune a fost relativ stabil în perioada 2020-2022. Însă în 2023 vânzările Uniunii au scăzut la aproximativ 33,4 milioane de metri pătrați de la 50,4 milioane de metri pătrați în 2022, ceea ce a reprezentat o scădere de 35 % față de 2020.

(256)

Toate aceste vânzări au fost efectuate pe piața liberă, deoarece nu au existat vânzări captive în cursul perioadei examinate. Datele captive din tabelul 2 se referă la o utilizare captivă pentru care nu a avut loc nicio vânzare efectivă.

(257)

În ceea ce privește cota de piață, cantitățile vânzărilor Uniunii au scăzut de la 73,4 % în 2020 la 65,5 % în 2022, ceea ce a reprezentat o scădere de 11 %. Însă în 2023 cota de piață a acestor vânzări a crescut la 67,1 %, ceea ce a reprezentat o scădere de 9 % față de 2020.

(258)

Scăderea semnificativă a cantităților vânzărilor în Uniune ale industriei Uniunii în cursul perioadei examinate s-a datorat pătrunderii pe piață a importurilor din China la prețuri care au subcotat industria Uniunii, astfel cum se arată în considerentele 237-242 de mai sus. În plus, scăderea semnificativă a vânzărilor în 2023 s-a datorat, printre altele, unei scăderi a cererii în industria construcțiilor.

(259)

Evoluția cotei de piață a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate s-a datorat, de asemenea, acestor factori. Pierderea din cota de piață a ajuns la 11 % până în 2022, dar s-a redresat ușor în PI, în cursul problemelor majore din sectorul construcțiilor de la momentul respectiv.

4.5.2.3.   Creșterea

(260)

Având în vedere că industria Uniunii a pierdut 9 % din cota de piață în cursul perioadei examinate, iar vânzările sale pe piața liberă au scăzut cu 35 %, este clar că nu s-a înregistrat o creștere economică, ci mai degrabă a fost o perioadă de scădere, atât în termeni absoluți, cât și în raport cu consumul de pe piața liberă.

4.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(261)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Nivelul de ocupare a forței de muncă și productivitatea

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Numărul de angajați (ENI)

12 204

12 774

13 294

10 509

Indice

100

105

109

86

Productivitatea (m2/angajat)

5 672

5 708

5 269

4 556

Indice

100

101

93

80

Sursă:

răspunsul verificat la chestionarul macro

(262)

Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii, exprimată în echivalent normă întreagă (ENI), a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(263)

Productivitatea în tone per angajat a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate.

4.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(264)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(265)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

4.5.3.   Indicatorii microeconomici

4.5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(266)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Prețul de vânzare unitar mediu pe piața liberă (EUR/metru pătrat)

21,5

21,9

26,5

26,7

Indice

100

102

123

124

Costul de producție unitar (EUR/metru pătrat)

17,8

18,1

23,2

25,2

Indice

100

102

131

142

Sursă:

producătorii din Uniune incluși în eșantion

(267)

Prețurile unitare de vânzare pe piața Uniunii către părți neafiliate au crescut de la 21,5 EUR/metru pătrat la 26,7 EUR/metru pătrat în cursul perioadei examinate, ceea ce a reprezentat o creștere de 24 %. Principala creștere a avut loc în 2022, când prețurile unitare de vânzare au crescut cu 21 %.

(268)

Această tendință pozitivă evidentă ar trebui privită în contextul creșterilor importante ale costurilor materiilor prime. În cursul perioadei de investigație, aceste costuri au reprezentat peste 50 % din costul de producție unitar total. Acest cost de producție unitar a crescut cu 42 % în cursul perioadei examinate, adică într-un ritm mult mai mare decât creșterea prețurilor medii de vânzare pe piața liberă a Uniunii.

(269)

Prețurile de vânzare unitare și costurile unitare au crescut cu 2 % în 2021 comparativ cu 2020. Însă în 2022 prețurile de vânzare au crescut cu 21 % din cauza creșterii costurilor materiilor prime. În plus, întrucât creșterile costurilor unitare au fost mult mai mari (29 %), era clar că prețurile erau blocate. Așa cum s-a arătat în tabelul 4 de mai sus, prețurile importurilor din China au crescut cu doar 20 % în 2022.

(270)

În 2023, costurile unitare au crescut la 25,2 EUR/metru pătrat, în principal din cauza unei scăderi drastice a cantităților vânzărilor în urma unei scăderi a cererii în industria construcțiilor așa cum reiese din tabelul 6. Totuși, industria Uniunii nu a reușit să se adapteze la noua situație a pieței, iar prețurile sale de piață au crescut cu doar 1 %. În 2023, prețurile din China au scăzut cu 13 %, ceea ce a exercitat o presiune enormă asupra prețurilor industriei Uniunii.

4.5.3.2.   Costul forței de muncă

(271)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat în echivalent normă întreagă (EUR)

22 887

23 948

24 673

27 099

Indice

100

105

108

118

Sursă:

producătorii din Uniune incluși în eșantion

(272)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 18 % în cursul perioadei examinate. Evoluția salariilor a fost negociată cu sindicatele și alte costuri legate de angajați au fost stabilite de administrațiile naționale, iar perioada examinată a fost o perioadă cu inflație ridicată.

4.5.3.3.   Stocurile

(273)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Stocurile finale (metri pătrați)

1 447 775

1 500 393

1 651 352

1 912 066

Indice

100

104

114

132

Stocurile finale, exprimate ca % din producție

9,8  %

8,8  %

9,8  %

16,1  %

Indice

100

90

100

165

Sursă:

producătorii din Uniune incluși în eșantion

(274)

Stocurile finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 32 % în cursul perioadei examinate. Aceste stocuri ca procent din producție au crescut cu 65 % în cursul perioadei examinate. Stocurile sunt foarte importante în industria pardoselilor din lemn multistrat din Uniune, deoarece vânzările sunt efectuate de regulă din stocuri, iar producția la comandă reprezintă mai mult o excepție de la această practică. Prin urmare, stocurile sunt, de regulă, destul de ridicate, după cum o demonstrează procentele de producție prezentate în tabelul 10. Creșterea stocurilor, atât în termeni absoluți, cât și ca procent din producție, a rezult dintr-o scădere semnificativă a vânzărilor în 2023, deoarece industria Uniunii a încercat să își ajusteze nivelurile de producție în mod eficient.

4.5.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(275)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Profitabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

7,2  %

7,9  %

5,0  %

–3,9  %

Indice

100

110

71

-54

Fluxul de lichidități (EUR)

26 039 959

29 131 378

24 085 723

-1 822 011

Indice

100

112

92

-7

Investiții (EUR)

5 266 156

13 256 301

7 849 042

12 046 395

Indice

100

252

149

229

Randamentul investițiilor

27,4  %

38,1  %

30,7  %

–7,2  %

Indice

100

139

112

-26

Sursă:

producătorii din Uniune incluși în eșantion

(276)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion a fost de peste 7 % în 2020 și 2021, dar a scăzut la 5,0 % în 2022. Acest lucru s-a datorat presiunii asupra prețurilor exercitate de cantitatea în creștere a importurilor din China, astfel cum se explică în considerentul 269 de mai sus. În perioada de investigație, profitabilitatea a scăzut din nou, de această dată mai semnificativ, până sub pragul de rentabilitate, ajungând la –3,9 %. În perioada de investigație, industria Uniunii a continuat să sufere din cauza unei presiuni asupra prețurilor din partea importurilor din China, dar a suferit și din cauza faptului că dificultățile din sectorul construcțiilor au însemnat o scădere cu 35 % a cererii de pardoseli din lemn multistrat, astfel cum se arată în tabelul 3.

(277)

Evoluția profitabilității, analizată împreună cu prețurile de vânzare și costurile de producție din tabelul 8 și cu evoluția prețurilor importurilor din China, a prezentat semne ale unei blocări semnificative a prețurilor. Industria Uniunii nu a putut să crească prețurile astfel încât să reflecte suficient creșterile costurilor pentru a vinde la prețuri rezonabil de profitabile. Aceasta a însemnat că profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut sub pragul de rentabilitate în perioada de investigație.

(278)

Fluxul net de lichidități reflectă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în mod similar cu randamentul cifrei de afaceri, scăzând mai întâi în 2022 și devenind apoi negativă în perioada de investigație.

(279)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Tendința randamentului investițiilor a evoluat, de asemenea, într-un mod similar cu randamentul cifrei de afaceri, scăzând mai întâi în 2022, dar înregistrând o prăbușire majoră în perioada de investigație, deoarece a scăzut de la 30,7 % în 2022 la –7,2 % în perioada de investigație.

(280)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion au continuat să investească în perioada examinată, după cum o demonstrează cifrele privind investițiile prezentate mai sus. Investițiile s-au situat între 5 și 13 milioane EUR pe an și au fost realizate în principal pentru a spori eficiența și a întreține instalațiile existente. Societățile din industria Uniunii au explicat că aceste investiții au reprezentat minimul necesar pentru a menține eficiența. Acestea au reprezentat mai puțin de 4 % din cifra de afaceri în fiecare dintre cei patru ani ai perioadei examinate. Industria Uniunii a explicat că investițiile au fost restricționate de o capacitate în scădere de a atrage capital. Astfel cum se menționează în considerentul 338, una dintre societățile din industria Uniunii a furnizat elemente de probă pentru a demonstra că o investiție de 10-15 milioane EUR a fost anulată din cauza situației precare de pe piață în 2022 și 2023. Reducerea nivelului randamentului investițiilor periclitează capacitatea viitoare a industriei Uniunii de a atrage capital și, prin urmare, supraviețuirea acesteia pe termen mediu și lung.

4.5.4.   Concluzie privind prejudiciul

(281)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a avut loc pe o piață cu o cerere în creștere până în 2022. Cu toate acestea, în 2023, consumul a scăzut cu 35 %. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate, de la 73,4 % în 2020 la 67,1 % în perioada de investigație.

(282)

Evoluția utilizării captive a înregistrat o scădere modestă în perioada examinată, de 2 %. Investigația a arătat că utilizarea captivă nu este direct afectată de importurile care fac obiectul unui dumping. Aceasta înseamnă că utilizarea captivă nu a fost un factor-cheie în analiza prejudiciului.

(283)

Evoluția prețurilor de vânzare a prezentat o tendință aparent pozitivă în cursul perioadei examinate. Investigația a arătat totuși că evoluția pozitivă a prețurilor de vânzare a fost legată de evoluția prețurilor materiilor prime, care au crescut semnificativ în perioada respectivă.

(284)

Majoritatea indicatorilor au arătat o tendință negativă decisivă, cum ar fi profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, care au pornit de la cifre pozitive în 2020 și 2021, s-au redus în 2022 și au devenit negativi în 2023. Stocurile finale de produse finite au crescut, ceea ce a avut un impact negativ și asupra fluxului de lichidități. Aceste tendințe au rezultat din evoluția prețurilor de vânzare și a costurilor de producție. Acești factori, analizați împreună cu evoluția prețurilor importurilor chineze în cantități tot mai mari, demonstrează în mod clar blocarea prețurilor. În 2022, importurile care fac obiectul unui dumping au crescut în cantitate, iar prețurile nu au crescut în concordanță cu costurile materiilor prime. În 2023, prețurile de import au scăzut, iar industria Uniunii nu a reușit să stabilească prețurile la un nivel care să îi permită să își acopere costurile și, deși în 2020 și 2021 a reușit să realizeze profituri rezonabile, în 2022 aceste profituri au scăzut sub marja de profit indicativ (7,3 %), iar în 2023 profitabilitatea a devenit semnificativ negativă.

(285)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a realizat investiții pentru a menține eficiența. Totuși, după 2021, au existat semne ale unei capacități reduse de atragere a capitalului.

(286)

Deși prejudiciul din cadrul prezentei investigații a constat în principal în indicatori de preț și de performanță precum profitabilitatea și capacitatea de a atrage capital, industria Uniunii a înregistrat o scădere și la nivelul indicatorilor de volum. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor și cota de piață pe piața Uniunii, toate acestea au scăzut în cursul perioadei examinate. În plus, au fost observate scăderi și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și productivitatea, care au fost legate de nivelurile mai scăzute ale producției și ale volumului vânzărilor. Importurile din China au câștigat cotă de piață în perioada 2020-2022, dar au pierdut o parte din câștiguri în perioada de investigație. Însă în 2023 prețurile importurilor din China au scăzut semnificativ și au avut un impact puternic asupra indicatorilor financiari ai industriei Uniunii, profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități devenind toate negative.

(287)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(288)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: scăderea consumului, importurile din țări terțe, importurile în Uniune ale societăților afiliate industriei Uniunii, performanța la export a industriei Uniunii și creșterea costurilor, inclusiv investițiile și utilizarea captivă.

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(289)

Astfel cum se arată în tabelul 3, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din China a crescut de la aproximativ 11,7 milioane de metri pătrați în 2020 la aproximativ 19,6 milioane de metri pătrați în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 67 %. În perioada de investigație, cantitățile importurilor au scăzut la 11,2 milioane de metri pătrați. În ceea ce privește cota de piață, importurile din China care fac obiectul unui dumping au crescut de la 16,8 % în 2020 la 25,4 % în 2022, ceea ce a reprezentat o creștere de 51 %. În perioada de investigație, cota de piață a scăzut la 22,5 %. Pe parcursul întregii perioade examinate, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 34 %.

(290)

Aceste aspecte observate au coincis cu o scădere cu 35 % a vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața liberă și cu o scădere a cotei de piață de la 73,4 % la 67,1 %, ceea ce a reprezentat o scădere de 9 %.

(291)

Astfel cum se explică în considerentele 269-270, importurile din China au cauzat blocarea prețurilor pentru industria Uniunii în 2022 și în perioada de investigație. Această blocare a prețurilor a însemnat că, atunci când costurile unitare ale producătorilor din Uniune au crescut cu 29 % în 2022 (în mare parte din cauza creșterii costurilor materiilor prime), producătorii din Uniune nu au putut să își ajusteze prețurile de vânzare într-un mod care să le permită să își mențină nivelurile de profitabilitate. Această situație s-a înrăutățit în perioada de investigație, când costurile au crescut și mai mult. De fapt, în perioada de investigație, prețurile importurilor din China au scăzut cu 13 %. Ca urmare a acestei blocări a prețurilor, industria Uniunii a înregistrat pierderi de 3,9 % în perioada de investigație.

(292)

Rata de pătrundere pe piață atinsă de importurile din Indonezia în cursul perioadei examinate a fost posibilă deoarece produsul care face obiectul investigației este de regulă vândut din stoc, iar prețul joacă un rol major în procesul decizional al clienților. Coincidența temporală între deteriorarea situației economice a industriei Uniunii și prezența semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, care au subcotat prețurile industriei Uniunii și au blocat nivelul prețurilor pe piața Uniunii, confirmă o legătură de cauzalitate între cele două.

(293)

AUMI și CNFPIA au susținut că, în cazul în care a existat un prejudiciu important, acesta nu a fost cauzat de importurile din China, deoarece presupusul prejudiciu important a avut loc atunci când importurile din China s-au situat la cel mai scăzut nivel.

(294)

Comisia a observat că această afirmație ignoră doi factori importanți referitori la prejudiciul suferit de industria Uniunii. În primul rând, prejudiciul suferit a început în 2022, când profiturile au scăzut de la 7,9 % la 5,0 %, ceea ce a reprezentat o scădere de 36 %. În plus, tabelul 11 arată că fluxul de lichidități a scăzut cu 17 % în 2022, iar randamentul investițiilor cu 14 %. Această deteriorare a fost cauzată de incapacitatea industriei Uniunii de a-și majora prețurile de vânzare în conformitate cu creșterile costurilor sale din cauza presiunii asupra prețurilor care a început în anul respectiv. Prejudiciul suferit de industria Uniunii în 2022 nu a fost legat de consum, care a crescut cu 4 % în anul respectiv.

(295)

În al doilea rând, astfel cum se descrie în secțiunea „Concluzii privind prejudiciul”, prejudiciul în acest caz s-a referit în principal la blocarea prețurilor și la impactul acesteia asupra indicatorilor de performanță ai industriei Uniunii. Prin urmare, nu este corect să se afirme că prejudiciul nu putea exista deoarece cantitățile importurilor au scăzut în perioada de investigație. În principal, prețurile scăzute ale acestor importuri, în combinație cu cantitățile lor, care au rămas semnificative pe parcursul perioadei examinate, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Acest lucru reiese în mod evident din analiza costurilor și a prețurilor de pe parcursul întregii perioadei examinate. Într-adevăr, deși prețurile importurilor din China au fost în mod constant mai mici decât cele ale industriei Uniunii, ele au rămas peste costurile acesteia în 2020 și 2021. Însă în 2022 prețurile din China s-au aliniat la costurile industriei Uniunii și au scăzut semnificativ sub acestea în 2023, cauzând un prejudiciu important. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(296)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Importurile din țări terțe

(297)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

Țara

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Ucraina

Cantitate (metri pătrați)

3 912 033

4 268 444

3 815 351

2 790 352

Indice

100

109

98

71

Preț mediu (EUR/metru pătrat)

15,0

17,5

21,0

21,1

Indice

100

117

140

141

Cota de piață

5,6  %

5,7  %

5,0  %

5,6  %

Indice

100

102

88

100

Alte țări terțe

Cantitate (metri pătrați)

2 861 132

3 346 186

3 208 960

2 378 011

Indice

100

117

112

83

Preț mediu (EUR/metru pătrat)

23,8

24,0

29,4

25,9

Indice

100

101

124

109

Cota de piață

4,1  %

4,5  %

4,2  %

4,8  %

Indice

100

109

101

116

Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țării în cauză

Cantitate (metri pătrați)

6 773 165

7 614 631

7 024 311

5 168 363

Indice

100

112

104

76

Preț mediu (EUR/metru pătrat)

6,9

7,0

6,6

7,4

Indice

100

101

96

107

Cota de piață

9,7  %

10,2  %

9,1  %

10,4  %

Indice

100

105

94

107

Sursă:

datele Eurostat – ajustate în funcție de densitatea pe suprafață

(298)

Importurile din Ucraina au fost cele mai mari importuri din țări terțe. Importurile din Ucraina au fost efectuate în principal de grupul Barlinek, care a reprezentat 70-90 % din importurile din Ucraina în perioada examinată.

(299)

Cantitățile importate din Ucraina au fost relativ stabile în perioada 2020-2022 și au scăzut cu 29 % în perioada de investigație. Cota de piață a acestor importuri a fost stabilă în cursul perioadei examinate. De fapt, cota lor de piață a fost la același nivel în perioada de investigație ca în 2020 (5,6 %).

(300)

Prețurile medii de import din Ucraina au crescut cu 41 % în cursul perioadei examinate. Importuri au fost efectuate în principal la prețurile de transfer ale grupului Barlinek și au constat în tipuri de bază de pardoseli din lemn multistrat pentru completarea producției grupului din Uniune. Prețurile de transfer nu au inclus anumite costuri ale grupului care ar urma să fie adăugate înainte de revânzarea în Uniune. Prin urmare, era clar că prețurile importurilor din Ucraina nu au fost prejudiciabile pentru industria Uniunii.

(301)

Cantitățile importurilor din alte țări terțe au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate. Pe parcursul întregii perioade, cota de piață a acestor importuri a rămas sub 5 %.

(302)

Prețurile importurilor din alte țări terțe au fost în mod constant mai mari decât cele din China.

(303)

În consecință, Comisia a concluzionat că importurile din țări terțe nu au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și nu au atenuat legătura de cauzalitate cu importurile din Indonezia.

5.2.2.   Performanța la export a industriei Uniunii

(304)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

 

2020

2021

2022

Perioada de investigație (2023)

Volumul exporturilor (m2)

3 998 853

4 804 276

4 130 540

3 053 095

Indice

100

120

103

76

Preț mediu (EUR/m2)

20,1

21,0

26,3

27,8

Indice

100

105

131

138

Sursă:

producătorii din Uniune incluși în eșantion

(305)

Volumul exporturilor efectuate de industria Uniunii a scăzut cu 24 % în cursul perioadei examinate. Prețurile de vânzare ale acestor exporturi au crescut cu 38 % în aceeași perioadă.

(306)

Având în vedere că volumul exporturilor a reprezentat doar aproximativ 25 % din volumul vânzărilor din Uniune și că tendința înregistrată de volumul vânzărilor și de prețuri a fost similară cu cea observată pentru vânzările realizate de industria Uniunii pe piața liberă a Uniunii, este evident că performanța la export a industriei Uniunii nu este un element esențial în evaluarea globală a situației economice a industriei Uniunii.

(307)

În consecință, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei Uniunii nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și nu a fost în măsură să atenueze legătura de cauzalitate cu importurile din China.

5.2.3.   Evoluția consumului

(308)

Evoluția consumului a fost menționată ca factor de cauzalitate de către AUMI, CNFPIA, Barth, Puderback, MEFO Floor și Thede &Witte în diferitele lor comunicări.

(309)

Astfel cum se arată în tabelul 2, consumul a crescut cu 11 % în perioada 2020-2022, dar a scăzut cu 35 % în perioada de investigație. Această scădere semnificativă a fost cauzată de evoluțiile din industria construcțiilor. Industria Uniunii a răspuns prin reducerea producției și a cantităților de vânzări în perioada de investigație pentru a se adapta la dimensiunea redusă a pieței.

(310)

Scăderea consumului a condus, de asemenea, la creșteri ale costurilor unitare în perioada de investigație, deoarece costurile fixe au fost distribuite pe cantități reduse de producție. Prin urmare, era clar că industria Uniunii a fost afectată în mod semnificativ de scăderea consumului în perioada de investigație.

(311)

În 2022, consumul a crescut cu 4 %, dar industria Uniunii a început să sufere un prejudiciu și, în special, a înregistrat o scădere a profitabilității de 36 %, de la 7,9 % în 2021 la 5,0 %. O astfel de tendință negativă nu a rezultat în mod clar din evoluția consumului.

(312)

În plus, întrucât costurile industriei Uniunii au crescut cu 8 % în perioada de investigație, industria Uniunii nu a reușit să își majoreze prețurile în mod proporțional. Acest lucru a dus la o scădere a profitabilității sub nivelurile pragului de rentabilitate (–3,9 %). Astfel cum se explică în considerentele 269-270, această evoluție a fost cauzată de presiunea asupra prețurilor exercitată de producătorii-exportatori chinezi.

(313)

În consecință, este clar că prejudiciul suferit de industria Uniunii a început în 2022, cauzat de presiunea exercitată de prețurile din China, și a continuat și s-a înrăutățit în perioada de investigație, din cauza scăderii consumului și a unor reduceri suplimentare ale prețurilor importurilor din China. Deși scăderea consumului a afectat volumul vânzărilor și profitabilitatea industriei Uniunii, aceasta ar fi putut să își mențină cota de piață și să își majoreze prețurile pentru a neutraliza impactul creșterii costurilor, dacă nu s-ar fi produs efectul de blocare al prețului importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Cu alte cuvinte, deși scăderea consumului a avut un impact asupra situației economice a industriei Uniunii, acest impact nu a fost neutralizat și, prin urmare, s-a materializat din cauza efectului de blocare al prețurilor din China. În orice caz, potrivit evaluării Comisiei, impactul nu atenuează legătura de cauzalitate dintre prețurile din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

5.2.4.   Creșterile costurilor

(314)

În diferitele lor comunicări, AUMI și CNFPIA au menționat creșterile costurilor materiilor prime și ale altor costuri ca factor de cauzalitate. Celelalte creșteri menționate ale costurilor au vizat costurile energiei, inflația, costurile de mediu și de reglementare și costurile legate de investiții. Cu toate acestea, Comisia va aborda creșterea costurilor în general, datele privind costul unitar fiind deja prezentate în tabelul 8. Motivul constă în faptul că celelalte costuri menționate nu au reprezentat o mare semnificativă din costurile industriei Uniunii și, prin urmare, orice creștere a acestor costuri ar avea un impact neglijabil asupra situației industriei Uniunii.

(315)

Costul unitar de producție al industriei Uniunii a crescut cu 42 % în cursul perioadei de investigație; totuși, industria Uniunii a început să sufere un prejudiciu în 2022, când costurile au crescut cu 29 %. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii costurilor materiilor prime, care au reprezentat peste 50 % din costurile de producție unitare totale.

(316)

Creșterea costurilor trebuie să fie transferată clienților într-o etapă oarecare pentru ca producătorii să rămână viabili. Totuși, în 2022, costurile unitare au crescut cu 29 %, în timp ce prețurile de vânzare au crescut cu doar 21 %. Prețurile importurilor din China au crescut cu doar 20 % în 2022.

(317)

În perioada de investigație, costurile unitare ale industriei Uniunii au crescut cu încă 8 %, dar creșterile prețurilor de vânzare au fost limitate la 1 %. Prețurile din China au scăzut cu 13 % în perioada de investigație. Acest lucru a condus la scăderea profitabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități prezentate în tabelul 11.

(318)

În consecință, este clar că creșterea costurilor unitare ale industriei Uniunii este doar un factor care contribuie la prejudiciul important suferit de industria Uniunii în 2022 și în perioada de investigație. Totuși, astfel cum se explică în considerentul 313, cauza reală a prejudiciului important a fost presiunea asupra prețurilor exercitată de prețurile din China, care nu a permis industriei Uniunii să se adapteze la creșterea costurilor. Prin urmare, impactul creșterii costurilor nu ar trebui considerat o cauză a prejudiciului, ci mai degrabă o evoluție comercială normală, la care industria nu a reușit să reacționeze pe deplin din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de prețurile din China.

5.2.5.   Utilizarea captivă

(319)

Utilizarea captivă a crescut cu aproximativ 2 % în termeni absoluți în cursul perioadei examinate și a reprezentat aproximativ 1 % din consumul total al pieței în fiecare an din perioada examinată, astfel cum se menționează în tabelul 2. Prin urmare, Comisia a considerat că evoluțiile în ceea ce privește utilizarea captivă au fost stabile într-un sector foarte mic din totalul pieței.

(320)

Prin urmare, evoluția utilizării captive nu ar fi putut cauza un prejudiciu important industriei Uniunii sau nu ar fi putut atenua legătura de cauzalitate cu importurile din China.

5.2.6.   Alți factori

(321)

AUMI a susținut ca factor de cauzalitate presupusul „prejudiciu autoprovocat” al industriei Uniunii. În special, AUMI a susținut că industria Uniunii a refuzat să vândă unora dintre membrii coaliției sale și că acest lucru a constituit o practică comercială necorespunzătoare care a afectat negativ situația financiară a industriei Uniunii.

(322)

Comisia a observat că această afirmație este vagă și prost definită. Având în vedere că această afirmație era total nefondată, ea nu a putut fi acceptată ca factor de cauzalitate semnificativ.

(323)

AUMI a susținut, de asemenea, că mai mulți producători din Uniune au importat pardoseli din lemn multistrat din China, ceea ce ar fi putut cauza un prejudiciu. În plus, AUMI a afirmat că mulți producători din Uniune au unități de producție în afara Uniunii care beneficiază de avantaje competitive, cum ar fi salarii mai mici și prețuri mai mici la energie, și că produsele de pardoseli din lemn multistrat ale acestora sunt în concurență cu produsele vândute de industria Uniunii.

(324)

Totuși, investigația a arătat că importurile industriei Uniunii provin în principal din Ucraina. Mai mult, Comisia a subliniat că importurile de la siturile de producție deținute de industria Uniunii în țări terțe precum Ucraina au fost deja acoperite în această analiză a legăturii de cauzalitate din secțiunea 5.2.1. Afirmațiile AUMI privind importurile grupului Kährs (din China în Suedia) erau nefondate, deoarece afirmațiile nu conțineau detalii privind cantitățile și prețurile implicate. Această afirmație nu a explicat nici modul, nici măsura în care un astfel de comerț ar fi cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(325)

În cele din urmă, AUMI a susținut că costurile de transport scăzute, despre care reclamantul a susținut că au condus la o creștere a importurilor din China, au fost de scurtă durată, deoarece costurile de transport au început să crească în septembrie 2023.

(326)

Comisia nu a considerat că costurile de transport în sine reprezintă o cauză majoră a prejudiciului, ci că acestea reprezintă doar o parte a costurilor de aducere a exporturilor la un nivel CIF. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(327)

Investigația a arătat că prezența importurilor care fac obiectul unui dumping, la prețuri scăzute, din China a avut ca efect blocarea prețurilor pe piața Uniunii în 2022 și în perioada de investigație. Aceasta a însemnat că nivelul prețurilor industriei Uniunii nu a putut fi majorat pentru a acoperi creșterile prețurilor materiilor prime din anii respectivi. În consecință, profitabilitatea vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 36 % în 2022 și a devenit negativă în perioada de investigație. Această profitabilitate s-a situat sub nivelul profiturilor pe care industria ar trebui să le obțină în condiții normale de concurență și este, în mod clar, inadecvată pentru a asigura supraviețuirea industriei pe termen lung. Au fost necesare investiții din partea industriei Uniunii pentru întreținerea instalațiilor existente, dar nivelurile investițiilor au fost afectate de capacitatea redusă de a atrage capital.

(328)

Pe piața liberă a Uniunii au fost prezente cantități semnificative de importuri la prețuri scăzute din China care fac obiectul unui dumping. Deși cota lor de piață a scăzut în perioada de investigație, ele au crescut în comparație cu 2020 sau 2021. Ca urmare, acestea au reprezentat aproximativ două treimi din totalul importurilor pe piața Uniunii din perioada de investigație. Investigația a arătat că această rată de pătrundere pe piață a avut și consecințe negative asupra industriei Uniunii, în special asupra volumului producției și a volumului vânzărilor, care au scăzut cu 31 % și, respectiv, 35 % în cursul perioadei examinate.

(329)

Alți factori examinați au fost importurile din alte surse, performanța la export a industriei Uniunii, evoluția utilizării captive, evoluția consumului și presupusele ineficiențe ale industriei Uniunii.

(330)

Prin urmare, Comisia a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți care au afectat situația industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a constatat că niciunul dintre factori, în mod colectiv sau separat, nu a avut o influență suficientă asupra situației industriei Uniunii pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia importurile din China au cauzat un prejudiciu important.

(331)

Scăderea consumului în perioada de investigație a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii, la fel ca și creșterile costurilor unitare în 2022 și 2023, deși astfel de elemente au reprezentat factori agravanți care au contribuit la prejudiciul suferit de industrie.

(332)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Prejudiciul constă în principal în blocarea prețurilor, scăderea profitabilității, a randamentului investițiilor, a fluxului de lichidități, a capacității de a mobiliza capitaluri și creșterea stocurilor. Cu toate acestea, în ceea ce privește indicatorii de volum, industria Uniunii a suferit o pierdere a cotei de piață și scăderi în ceea ce privește producția, productivitatea, volumul vânzărilor și ocuparea forței de muncă.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

(333)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(334)

În speță, reclamanții au susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În această etapă a investigației, Comisia nu a luat nicio decizie cu privire la distorsiunile legate de materiile prime care vor fi luate în etapa definitivă a investigației.

6.1.   Marja de prejudiciu

(335)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(336)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(337)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Acest profit de bază a fost stabilit pe baza profitabilității industriei Uniunii din 2020, prezentată în tabelul 11, și anume cu un an înainte ca industria să fi fost supusă unui dumping prejudiciabil. Această marjă de profit a fost stabilită la 7,15 %.

(338)

Industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații și a identificat un producător inclus în eșantion care intenționa să investească în fabrica sa de pardoseli din lemn multistrat, dar aceste investiții au fost anulate din cauza condițiilor economice precare predominante în perioada de investigație. Într-adevăr, afirmațiile industriei Uniunii s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C-D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile de CDI efective din cursul perioadei examinate. Valoarea anualizată a investițiilor nerealizate, exprimată ca procent din cifra de afaceri a industriei Uniunii incluse în eșantion, a fost de 0,19 %.

(339)

Procentul de 0,19 % a fost adăugat la profitul de bază de 7,15 % menționat în considerentul 337, ceea ce a condus la un profit indicativ de 7,3 %.

(340)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii adăugând marja de profit indicativă menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei de investigație.

(341)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(342)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din China” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 213-214).

Țara

Societatea

Marja de dumping (%)

Marja de prejudiciu (%)

China

Grupul Forest

55,5

45,9

 

Grupul Fusong

60,4

42,3

 

Grupul JINFA

42,7

49,2

 

Alte societăți cooperante

50,7

46,7

 

Toate celelalte importuri originare din China

60,4

49,2

6.2.   Examinarea marjei adecvate pentru înlăturarea prejudiciului adus industriei Uniunii

(343)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, investigația va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(344)

Comisia va continua să investigheze presupusele distorsiuni pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază în etapa definitivă a investigației. Prin urmare, Comisia a concluzionat că stabilește valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(345)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

6.3.   Concluzie privind nivelul măsurilor

(346)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

Țara

Societatea

Taxa antidumping provizorie

China

Grupul Forest

45,9  %

 

Grupul Fusong

42,3  %

 

Grupul JINFA

42,7  %

 

Alte societăți cooperante

46,7  %

 

Toate celelalte importuri originare din China

49,2  %

7.   INTERESUL UNIUNII

(347)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale angrosiștilor, ale comercianților cu amănuntul, ale utilizatorilor, consumatorilor și furnizorilor din Uniune.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(348)

În Uniune există aproximativ 200 de societăți producătoare de pardoseli din lemn multistrat, care aveau între 10 500 și 13 300 de angajați în perioada examinată. Producătorii sunt răspândiți pe tot cuprinsul Uniunii. Industria Uniunii inclusă în eșantion, reprezentând peste 25 % din producția totală, a cooperat în cadrul investigației.

(349)

Analiza din secțiunile 4 și 5 din prezentul regulament a confirmat faptul că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important și că importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză provenite de la producătorii-exportatori chinezi au reprezentat o cauză majoră a prejudiciului respectiv. Prejudiciul suferit face ca industria Uniunii să se afle într-o situație vulnerabilă. Profitabilitatea sa a scăzut de la peste 7 % în 2020 și 2021 la –3,9 % în 2023. Acest lucru a fost cauzat de presiunea asupra prețurilor impusă de producătorii chinezi în contextul creșterii costurilor și al scăderii cererii.

(350)

Având în vedere constatarea unui prejudiciu important adus industriei Uniunii, instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să își majoreze prețurile de vânzare și să își îmbunătățească profitabilitatea către niveluri sustenabile, să crească investițiile și, astfel, să mențină o poziție competitivă pe piața sa principală. De asemenea, industria Uniunii ar putea să recâștige cota de piață pierdută prin creșterea producției și a cantităților de vânzări de pe piața Uniunii.

(351)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă și alte efecte negative semnificative asupra industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și al producției, blocarea în continuare a prețurilor, care ar duce la o deteriorare financiară suplimentară a situației sale economice în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile, ceea ce ar periclita viitorul său și ocuparea forței de muncă.

(352)

Barth a notificat Comisiei că are un producător de pardoseli din lemn multistrat din Uniune în cadrul grupului din Suedia care fabrică produse din „segmentul de preț superior”. Fără a furniza detalii în sprijinul afirmației sale, Barth a afirmat că această societate a concurat cu succes pe piața Uniunii. Totuși, această societate a fost inclusă în macroindicatorii utilizați pentru stabilirea prejudiciului în cadrul prezentei investigații, dar nu a participat la procesul de eșantionare care a condus la calcularea microindicatorilor. Deși opinia exprimată de Barth este luată în considerare în mod corespunzător, aceasta nu prevalează asupra constatărilor generale privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii pentru industria Uniunii în general.

(353)

Prin urmare, instituirea de măsuri asupra pardoselilor din lemn multistrat din China este în mod clar în interesul industriei Uniunii.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al comercianților

(354)

Comisia a trimis chestionare unui număr de 36 de importatori și comercianți la începutul investigației. Această listă includea marii importatori care acționează și ca angrosiști pe piața Uniunii.

(355)

Un singur importator a cooperat la investigație completând răspunsul la chestionar. Acest răspuns a reprezentat mai puțin de 6 % din importurile din China în perioada de investigație.

(356)

În plus, un grup de 12 importatori și comercianți (AUMI) au prezentat observații care se opun instituirii măsurilor. Dintre aceste 12 societăți, numai Lamett Europe N.V. („Lamett”) a transmis un răspuns la chestionar. AUMI nu a indicat procentul său din importurile Uniunii în perioada de investigație. În cele din urmă, în noiembrie 2024, alți cinci importatori, printre care unele dintre cele mai mari societăți importatoare, s-au înregistrat ca părți interesate și au prezentat observații care se opun instituirii măsurilor.

(357)

AUMI, Barth, Floors 4Ever, Puderbach, MEFO Floor și Thede &Witte au susținut că măsurile ar crește costurile de import ale pardoselilor din lemn multistrat și, prin urmare, ar aduce prejudicii importatorilor.

(358)

Comisia nu a dispus de informații pentru a stabili cu precizie impactul pe care instituirea de măsuri l-ar avea asupra activităților importatorilor/comercianților neafiliați. Pe baza singurului importator cooperant, instituirea măsurilor ar avea un anumit impact asupra sectorului de import, întrucât pardoselile din lemn multistrat erau un produs important pentru Lamett (dar reprezentau mai puțin de 50 % din cifra sa de afaceri). Întrucât alți importatori nu au cooperat la investigație, Comisia nu a putut stabili dacă această situație era tipică pentru sectorul de import în general. De asemenea, site-urile marilor importatori sugerează că aceștia vând multe alte produse, nu doar pardoseli din lemn multistrat. În plus, Barth a susținut că importurile de pardoseli din lemn multistrat din China reprezintă 50 % din activitatea sa.

(359)

Prin urmare, este de așteptat ca instituirea de măsuri asupra importurilor din China să aibă un anumit impact asupra sectorului de import, deoarece se preconizează că importurile din China vor scădea după instituirea măsurilor. Totuși, într-o anumită măsură, importatorii ar putea să se aprovizioneze din țări terțe sau de la industria Uniunii și, probabil în cantități mai mici, din China.

(360)

Barth și Floors 4Ever au susținut că instituirea de măsuri antidumping asupra pardoselilor din lemn multistrat poate duce și la creșterea importurilor de alte produse pentru pardoseli, cum ar fi vinilul.

(361)

Totuși, nu era clar în ce mod și în ce măsură acest lucru i-ar afecta pe importatori, deoarece aceștia importau deja astfel de produse.

(362)

În ceea ce privește prețurile pardoselilor din lemn multistrat, se preconizează că unii importatori vor fi în măsură să transfere creșterile de prețuri (care rezultă din măsuri) asupra clienților lor, deși astfel de transferuri pot genera profituri mai mici. Informațiile privind profitabilitatea sectorului de import au fost limitate la singurul importator cooperant. Cu toate acestea, având în vedere prețurile de import în general scăzute din China, astfel cum demonstrează marjele mari de subcotare calculate în secțiunea 4.4.2, era clar că rata medie de profitabilitate a importatorilor a fost pozitivă și mult mai mare decât cea a industriei Uniunii.

(363)

Barth, Floors 4Ever și Thede &Witte au susținut că importatorii aprovizionează piața Uniunii cu pardoseli din lemn multistrat, pe care industria Uniunii nu are capacitatea de a le furniza ea însăși.

(364)

Cu toate acestea, nu era de așteptat ca importurile din China să înceteze complet, ci mai degrabă prețul importurilor respective ar urma să crească în urma măsurilor instituite prin prezenta investigație. În plus, având în vedere cifrele prezentate în tabelul 3 și numeroasele alte surse de aprovizionare prezentate în tabelul 12, această observație a fost respinsă.

(365)

Prin urmare, pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că impactul măsurilor nu ar fi disproporționat pentru importatori/comercianți.

7.3.   Interesul utilizatorilor, al comercianților cu amănuntul etc.

(366)

Industria utilizatoare de pardoseli din lemn multistrat este formată în principal din comercianți cu amănuntul, cum ar fi magazinele de bricolaj, precum și din arhitecți, antreprenori și alți operatori din sectorul construcțiilor și renovărilor. Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul investigației.

(367)

În mod similar, operatorii din sectorul construcțiilor și al renovărilor nu ar suferi de pe urma lipsei de aprovizionare și ar putea să transfere asupra clienților lor creșterile de prețuri pentru pardoselile din lemn multistrat. Achizițiile de pardoseli din lemn multistrat ar reprezenta o parte foarte mică din cifra de afaceri a societății.

(368)

Este de așteptat ca comercianții cu amănuntul și magazinele de bricolaj să nu fie afectate în mod disproporționat de măsuri, deoarece nu ar suferi de pe urma lipsei de aprovizionare, în condițiile în care există multe alte surse de aprovizionare. De asemenea, ar fi de așteptat ca importurile din China să nu înceteze odată cu instituirea măsurilor, ci mai degrabă să crească prețurile la un nivel mai puțin prejudiciabil.

(369)

În mod similar, operatorii din sectorul construcțiilor și al renovărilor nu ar suferi de pe urma lipsei de aprovizionare și ar putea să transfere asupra clienților lor creșterile de prețuri pentru pardoselile din lemn multistrat. Achizițiile de pardoseli din lemn multistrat ar reprezenta o parte foarte mică din cifra de afaceri a societății.

7.4.   Interesul industriei lemnului din Uniune

(370)

Industria lemnului din Uniune furnizează bușteni de esență tare și de esență moale, de obicei de la întreprinderi forestiere naționale din diferite state membre. Industria lemnului furnizează, de asemenea, cherestea de esență tare și de esență moale producătorilor de pardoseli din lemn multistrat din Uniune care sunt mai puțin integrați. Acest tip de cherestea poate fi furnizat și producătorilor-exportatori chinezi de pardoseli din lemn multistrat.

(371)

Industria lemnului din Uniune nu a cooperat.

(372)

AUMI, Barth și Thede &Witte au susținut că, întrucât producătorii chinezi importă cantități semnificative de lemn din Uniune, măsurile vor dăuna și industriei lemnului din Uniune.

(373)

Cu toate acestea, este de așteptat ca orice scădere a producției de pardoseli din lemn multistrat în China, ca urmare a măsurilor instituite prin prezenta investigație, să fie înlocuită cu producția din Uniune sau din țările terțe. Prin urmare, nu există niciun element de probă care să arate că industria lemnului ar fi afectată în mod disproporționat de măsuri. De fapt, dimpotrivă, este probabil ca măsurile să sprijine industria pardoselilor din lemn multistrat din Uniune și, prin urmare, să sprijine și industria lemnului.

7.5.   Interesul consumatorilor din Uniune

(374)

Barth, Floors 4Ever, Puderbach, MEFO Floor și Thede &Witte au susținut că măsurile ar avea un impact negativ asupra consumatorilor, deoarece taxele vamale ar conduce la prețuri mai mari pentru acest sector.

(375)

Această afirmație nu a fost fundamentată, deoarece nu s-a explicat dacă taxele la import ar fi transferate integral consumatorilor. În plus, pardoselile din lemn multistrat nu constituie o achiziție regulată pentru consumatori și, de fapt, acestea nu ar constitui un element important al majorității bugetelor consumatorilor.

(376)

Prin urmare, pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că impactul măsurilor nu ar fi disproporționat pentru consumatori.

7.6.   Concluzie privind interesul Uniunii

(377)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase care să indice, în această etapă a investigației, că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de pardoseli din lemn multistrat originar din țara în cauză nu este în interesul Uniunii.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(378)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(379)

Ar trebui impuse măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de pardoseli din lemn multistrat originare din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (considerentul 215 de mai sus). Valoarea taxelor vamale a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(380)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping provizorie

Republica Populară Chineză

Grupul Forest

45,9  %

Grupul Fusong

42,3  %

Grupul JINFA

42,7  %

Alte societăți cooperante

46,7  %

Toate celelalte importuri originare din China

49,2  %

(381)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”. Lor trebuie să nu li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(382)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.

(383)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(384)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, să examineze necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, impunerea unei taxe la scară națională.

9.   MONITORIZAREA SPECIALĂ

(385)

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codul TARIC 4418 75 00 . Comisia dispune de elemente de probă la dosar conform cărora, atunci când este exportat, produsul în cauză este declarat uneori în mod eronat sub codul vamal chinez 4412 52 00 . Acest cod se referă la plăcile aglomerate, plăcile laminate și panelurile cu cel puțin un strat exterior din lemn care nu este de conifere, altul decât lemnul tropical. În plus, Comisia a stabilit că, deși produsul în cauză a fost fabricat în China, atunci când a fost exportat către alte destinații decât Uniunea, acesta a fost etichetat ocazional ca fiind originar dintr-o altă țară terță. În consecință, pentru a reduce la minimum riscul de circumvenție, Comisia a considerat adecvat să monitorizeze importurile din China de produse declarate la codul NC 4412 52 00 și importurile produsului în cauză originar sau expediat din alte țări terțe.

10.   ÎNREGISTRAREA

(386)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(387)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(388)

În etapa actuală a procedurii nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

11.   INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE

(389)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(390)

Grupul Fusong a prezentat observații referitoare la formula utilizată la calcularea valorilor de referință pentru furnire. Având în vedere aceste observații, Comisia și-a revizuit calculele dumpingului, în special în ceea ce privește Grupul Forest și Grupul Fusong. Grupul Fusong a prezentat și observații referitoare la aspecte metodologice legate de calculul dumpingului. Aceste observații vor fi abordate, după caz, în etapa finală a investigației. .

12.   DISPOZIȚII FINALE

(391)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(392)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de panouri asamblate pentru pardoseli, multistrat, din lemn, încadrate în prezent la codul NC 4418 75 00 și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare se stabilesc după cum urmează:

Țara de origine

Societatea

Taxa antidumping provizorie

Codul adițional TARIC

China

Grupul Forest

—

Jilin Newco Wood Industries Co., Ltd.

—

Jilin Forest Industry New Jinqiao Songlin Flooring Co., Ltd.

45,9  %

89IL

China

Grupul Fusong

—

Dalian Qianqiu Wooden Product Co., Ltd.

—

Fusong Diwang Wooden Product Co., Ltd.

—

Fusong Jinlong Wooden Group Co., Ltd.

—

Fusong Jinqiu Wooden Product Co., Ltd.

—

Fusong Qianqiu Wooden Product Co., Ltd.

42,3  %

89IM

China

Grupul JINFA

—

Hunchun Xingjia Wooden Flooring Inc.

—

Changchun Delin Wooden Floors Inc.

42,7  %

89IN

China

Alte societăți cooperante menționate în anexa I

46,7  %

 

China

Toate celelalte importuri originare din China

49,2  %

8999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul în unitatea utilizată) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, care face obiectul prezentei facturi, a fost fabricat de (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile din prezenta factură sunt complete și corecte”. Până la prezentarea unei astfel de facturi, se aplică taxa stabilită pentru toate celelalte importuri originare din China.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   Următoarele produse sunt excluse din definiția produsului prevăzută la alineatul (1):

—

panourile din bambus sau cel puțin cu stratul superior (stratul de uzură) din bambus și panourile pentru podele mozaicate.

(6)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   Părțile interesate transmit Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)   Părțile interesate care doresc să fie audiate de Comisie formulează o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)   Părțile interesate care doresc să fie audiate de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale sunt invitate să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor poate examina cererile depuse după acest termen și poate decide să le accepte, dacă este cazul.

Articolul 3

(1)   Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2733 al Comisiei din 24 octombrie 2024.

(2)   Datele colectate cu privire la produsele care au intrat în UE pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor eventuale măsuri definitive sau încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică pentru o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 ianuarie 2025.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)   JO C, C/2024/3186, 16.5.2024.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2733 al Comisiei din 24 octombrie 2024 de supunere la înregistrare a importurilor de pardoseli din lemn multistrat originare din Republica Populară Chineză. JO L, 2024/2733, 25.10.2024.

(4)   https://tron.trade.ec.europa.eu/investigations/case-view?caseId=2728.

(5)  În cursul perioadei de investigație, societatea își desfășura activitatea sub denumirea de Jilin Forest Industry Jinqiao Flooring Group Co., Ltd., Sucursala Songjianghe, Songjianghe, provincia Jilin, RPC; după perioada de investigație însă, societatea a fost restructurată, iar activitățile sucursalei au fost transferate societății nou înființate – Jilin Forest Industry New Jinqiao Songlin Flooring Co., Ltd. Songjianghe, provincia Jilin, RPC.

(6)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială, 10 aprilie 2024, SWD(2024) 91 final.

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1159 al Comisiei din 13 iunie 2023 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor JO L 153, 14.6.2024, p. 3., considerentul 83; http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1159/oj).

(8)  Actul constitutiv al Asociației industriei produselor forestiere din China, adoptat la 21 aprilie 2009, a se vedea la adresa: http://www.cnfpia.org/about-law.html (pagină consultată la 25 octombrie 2024).

(9)  A se vedea la adresa: http://www.jlsgjt.com/english/index.htm (pagină consultată la 25 octombrie 2024).

(10)  Raportul, capitolul 2, p. 26.

(11)  A se vedea la adresa: https://www.made-in-china.com/showroom/yuhuatimber/ (pagină consultată la 25 octombrie 2024).

(12)  Comisia a ajuns la o concluzie similară în cazul privind placajul de okumé, a se vedea Regulamentul (UE) 2023/1159, considerentul 59.

(13)  Raportul, capitolul 7, p. 167-168.

(14)  Raportul, capitolul 8, p. 169-170, 200-201.

(15)  A se vedea Regulamentul (UE) 2023/1159, considerentul 61.

(16)   „ NFGA ”.

(17)  A se vedea la adresa: https://www.gov.cn/xinwen/2019-02/19/content_5366730.htm (pagină consultată la 25 octombrie 2024).

(18)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt, considerentele 139-141; http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/492/oj.

(19)  A se vedea Regulamentul (UE) 2023/1159, considerentul 64.

(20)  Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Raport de țară, „China”, 2020, a se vedea la adresa: https://openknowledge.fao.org/server/api/core/bitstreams/8612fc97-9e62-460c-b57e-fdb7f6749772/content (pagină consultată la 18 noiembrie 2024).

(21)  A se vedea Regulamentul (UE) 2020/492, considerentul 143.

(22)  A se vedea Regulamentul (UE) 2020/492, considerentul 143; Raportul, p. 337-341; Regulamentul (UE) 2023/1159, considerentul 67.

(23)  Raportul, capitolul 6, p. 120-135.

(24)  Raportul, capitolul 6, p. 119.

(25)  Raportul, capitolul 5, p. 121-122, 126-128, 133-135.

(26)  A se vedea Regulamentul (UE) 2023/1159, considerentul 74.

(27)  Raportul, capitolul 2, p. 7.

(28)  Raportul, capitolul 2, p. 7-8.

(29)  Raportul, capitolul 2, p. 10 și 18.

(30)  A se vedea la adresa: http://www.npc.gov.cn/zgrdw/englishnpc/Constitution/node_2825.html (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(31)  Raportul, capitolul 2, p. 29-30.

(32)  Raportul, capitolul 4, p. 57 și 92.

(33)  Raportul, capitolul 6, p. 149-150.

(34)  Raportul, capitolul 6, p. 153-171.

(35)  Raportul, capitolul 7, p. 204-205.

(36)  Raportul, capitolul 8, p. 207-208, 242-243.

(37)  Raportul, capitolul 2, p. 19-24, capitolul 4, p. 69, 99-100, capitolul 5, p. 130-131.

(38)  A se vedea la adresa: https://www.nature-cn.cn/about.html (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(39)  A se vedea la adresa: http://www.powerdekor-woodfloor.com/?c=12 (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(40)  A se vedea la adresa: https://www.der.com.cn/index.php/about.html (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(41)  A se vedea la adresa: http://cn.jinqiaoflooringgroup.com/ (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(42)  A se vedea articolul 33 din Constituția PCC, articolul 19 din Legea chineză privind societățile comerciale. A se vedea și raportul, capitolul 3, p. 47-50.

(43)  A se vedea secțiunea I.1.39, p. 4, disponibilă la adresa: https://www.gov.cn/xinwen/2019-11/06/5449193/files/26c9d25f713f4ed5b8dc51ae40ef37af.pdf (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(44)  A se vedea secțiunea I.1.7, p. 11, disponibilă la adresa:

https://www.ndrc.gov.cn/xxgk/zcfb/fzggwl/202312/P020231229700886191069.pdf (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(45)  A se vedea secțiunea III.2, p. 4, disponibilă la adresa: http://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2022-02/13/content_5673332.htm (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(46)  Raportul, capitolul 2, p. 24-27.

(47)  A se vedea la adresa: http://www.cnfpia.org/about-law.html (pagină consultată la 7 noiembrie 2024).

(48)  A se vedea la adresa: http://www.lcjzwl.com/dongtaifabu1/3248.html (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(49)  A se vedea la adresa: https://www.cnwood.org.cn/article/11_1102_0_0.html (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(50)  A se vedea la adresa: https://www.cnwood.org.cn/article/11_1101_0_0.html (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(51)  A se vedea la adresa: https://www.cnwood.org.cn/article/11_1151_0_0.html (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(52)  Raportul, capitolul 3, p. 40.

(53)  A se vedea, de exemplu: Blanchette, J. – Xi's Gamble: The Race to Consolidate Power and Stave off Disaster („Pariul lui Xi: cursa către consolidarea puterii și evitarea dezastrului”); Foreign Affairs, vol. 100, nr. 4, iulie/august 2021, p. 10-19.

(54)  Raportul, capitolul 3, p. 41.

(55)  A se vedea la adresa: https://merics.org/en/comment/who-ccp-chinas-communist-party-infographics (pagină consultată la 18 octombrie 2024).

(56)  Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră, a se vedea la adresa: www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(57)  Financial Times (2020) – Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise (Partidul Comunist Chinez exercită un control sporit asupra întreprinderilor private), a se vedea la adresa: https://on.ft.com/3mYxP4j (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(58)  A se vedea la adresa: http://static.cninfo.com.cn/finalpage/2024-04-20/1219691321.PDF, p. 45 (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(59)  A se vedea la adresa: http://www.menchuang.net/news/131307.html (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(60)  A se vedea Raportul Power Dekor privind dezvoltarea durabilă 2023, p. 23, disponibil la adresa: https://powerdekor.com.cn/93/ (pagină consultată la 8 noiembrie 2024).

(61)  Raportul, capitolul 12.

(62)  Raportul, capitolul 4, p. 56-57, 99-100.

(63)  A se vedea secțiunile XI.1 și XV.3 din plan; disponibile la adresa: https://www.ndrc.gov.cn/fggz/fzzlgh/dffzgh/202106/t20210617_1283435.html (pagină consultată la 11 noiembrie 2024).

(64)  A se vedea la adresa: https://shyang.investchn.com/news/detail/id/512215.html (pagină consultată la 11 noiembrie 2024).

(65)  A se vedea la adresa: https://www.sohu.com/a/423747078_120186115 (pagină consultată la 12 noiembrie 2024).

(66)  Raportul, capitolul 6, p. 171-179.

(67)  Raportul, capitolul 9, p. 260-261.

(68)  Raportul, capitolul 9, p. 257-260.

(69)  Raportul, capitolul 9, p. 252-254.

(70)  Raportul, capitolul 13, p. 360-361, 364-370.

(71)  Raportul, capitolul 13, p. 366.

(72)  Raportul, capitolul 13, p. 370-373.

(73)  Raportul, capitolul 6, p. 137-140.

(74)  Raportul, capitolul 6, p. 146-149.

(75)  Raportul, capitolul 6, p. 149.

(76)  A se vedea Planul de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în sectorul bancar și al asigurărilor (2020-2022), emis de Comisia de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China („ CBIRC ”) la 28 august 2020; disponibil la adresa: http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (pagină consultată la 21 octombrie 2024). Planul furnizează instrucțiuni de „ a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul de deschidere al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței corporative a sectorului financiar ”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor: „ vom face ca integrarea rolului de conducător al partidului în guvernanța întreprinderilor să fie mai sistematică, mai standardizată și mai mult bazată pe proceduri […]. Aspectele principale de ordin operațional și de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administrație sau de către personalul de conducere de nivel superior ”.

(77)  A se vedea Comunicarea privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale emisă de CBIRC la 15 decembrie 2020, disponibilă la adresa: http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(78)  Raportul, capitolul 6, p. 157-158.

(79)  Raportul, capitolul 6, p. 150-152, 156-160, 165-171.

(80)  OCDE (2019), Studii economice ale OCDE: China 2019, OECD Publishing, Paris, p. 29, a se vedea la adresa: https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(81)  A se vedea la adresa: http://www.gov.cn/xinwen/2020-04/20/content_5504241.htm (pagină consultată la 21 octombrie 2024).

(82)  Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T-67/14, EU:T:2017:481, punctul 98.

(83)   World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(84)   https://www.moodys.com/web/en/us/capabilities/company-reference-data/orbis.html.

(85)   https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/turkiye-report-2023_ro.

(86)  În noiembrie 2024, pentru Turcia, baza de date Orbis raportează 136 de societăți active în domeniul fabricării podelelor asamblate din parchet (cod NACE 1622). Chiar dacă s-ar considera că doar o parte dintre aceștia sunt producători ai produsului care face obiectul investigației, numărul lor ar fi totuși mult mai mare decât orice număr plauzibil de producători din Malaysia. În plus, Institutul de Statistică al Turciei raportează că, în 2023, producția de podele asamblate din parchet (cod NACE 1622 – inclusiv podele mozaicate) a ajuns la 114 198 274 m2. Comisia nu a fost în măsură să găsească statistici comparabile privind producția pentru Malaysia.

(87)  Pe baza GTA pentru codul SA 441875.

(88)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.

(89)   http://www.turkstat.gov.tr => Press releases (Comunicate de presă) => selectați Labour Cost Statistics (Statistici privind costul forței de muncă).

(90)   http://www.turkstat.gov.tr => Press releases (Comunicate de presă) => selectați Labour Cost Index (Indicele costului forței de muncă).

(91)  EMRA | Energy Market Regulatory Authority (Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei) (epdk.gov.tr) = > Press releases (Comunicate de presă) = > selectați Electricity market board decisions (Deciziile consiliului pieței energiei electrice).

(92)   http://www.turkstat.gov.tr => Press releases (Comunicate de presă) => selectați Natural Gas Index (Indicele gazelor naturale).

(93)   https://www1.eere.energy.gov/manufacturing/tech_assistance/pdfs/steam15_benchmark.pdf. Metodologia se referă la costul aburului saturat pentru valorile tipice ale presiunii de funcționare și ale temperaturii apei de alimentare. În aplicarea metodologiei s-a utilizat o medie a acestor valori tipice.

(94)   https://www.invest.gov.tr/en/investmentguide/pages/cost-of-doing-business.aspx.

(95)  Plângerea FEP, anexa 4.


ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți din Republica Populară Chineză care nu au fost incluși în eșantion:

Țara

Denumire

Codul adițional TARIC

China

Anhui Jinxiang Wood Technology Co., Ltd.

89IO

Anhui Sunhouse Floor Technology Co., Ltd.

89IP

Anhui Zhichang Bamboo and Wood Products Co., Ltd.

89IQ

ARTIST INTELLIGENT HOUSEHOLD CO.,LTD.

89IR

BENXI FLOORING FACTORY (GENERAL PARTNERSHIP)

89IS

CENTENNIAL MENDI (JINHU) HOME FURNISHING TECHNOLOGY CO., LTD

89IT

DALIAN AMUER WOOD CO., LTD.

89IU

Dalian Deerfu Wooden Product Co., Ltd.

89IV

DALIAN DUNCHENG WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89IW

DALIAN HANCHUAN WOOD PRODUCTS CO., LTD.

89IX

DALIAN HANDIAN WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89IY

DALIAN HUIYUE WOOD CO., LTD.

89IZ

DALIAN JAENMAKEN WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89JA

DALIAN JINDA WOOD PRODUCTS CO., LTD.

89JB

DALIAN KEMIAN WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89JC

DALIAN MUSEN WOOD CO., LTD.

89JD

Dalian New Sanlin Flooring Co., Ltd.

89JE

DALIAN OUXIANG WOOD CO., LTD.

89JF

Dalian Penghong Floor Products Co., Ltd.

89JG

DALIAN RUIJIAN WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89JH

DALIAN SHENGCHUANG WOOD INDUSTRY CO., LTD.

89JI

DALIAN SHENGYU SCIENCE AND TECHNOLOGY DEVELOPMENT CO., LTD.

89JJ

Dalian Shumaike Floor Manufacturing Co., Ltd.

89JK

Dalian Universal Wood Products Co.,Ltd.

89JL

DALIAN XINJIAZHOU WOOD PRODUCTS CO., LTD.

89JM

DALIAN YOU MING WOOD BUSINESS CO., LTD.

89JN

Muling Kemian Wood Industry CO., LTD

89JO

DeHua TB New Decoration Material Co, Ltd.

89JP

Deqing Shengfei Wood Co., Ltd.

89JQ

Dunhua Shengda Wood Industry Co., Ltd.

89JR

FUSHUN FUSEN JINFENG WOODEN PRODUCTS CO.,LTD.

89JS

Fushun Handu Import & Export Co., Ltd.

89JT

Fusong County Huayi Wooden Co., Ltd.

89JU

Fusong Huasong Wooden Co., Ltd.

89JV

HaiLin LinJing Wooden Products Co., Ltd.

89JX

HUNCHUN FOREST WOLF WOODEN INDUSTRY CO., LTD

89JY

HUZHOU AMIRA WOOD CO., LTD.

89JZ

Huzhou Teya Floor Co., Ltd.

89KA

Jesonwood Forest Products (ZJ) Co., Ltd.

89KB

Jiangsu Mingle Flooring Co., Ltd.

89KC

Jiangsu ShengYu Flooring Co., Ltd.

89KD

Jiangsu Wanli Wooden Co., Ltd.

89KE

JIANGSU ZHUOYI HOME FURNISHING TECHNOLOGY CO., LTD.

89KF

Jiashan On-Line Lumber Co., Ltd.

89KG

JILIN CITY XIN JINGKAI WOOD CO., LTD.

89KH

Jilin Jiahe Wood Industry Co.,Ltd

89KI

JILIN XINYUAN WOODEN INDUSTRY CO., LTD

89KJ

KINGMAN WOOD INDUSTRY CO.,LTD

89KK

Muling City Yihe Wood Co., Ltd

89KL

NEW GARDEN SMART HOME TECHNOLOGY CO., LTD

89KM

Ning’an City Shengchang Wood Industry Co.,Ltd

89KN

SHANDONG LONGTENG WOOD CO., LTD

89KO

Shaoxing Haohua Timber Industry Co., Ltd

89KP

Sino-Maple (Jiangsu) Co., Ltd

89KQ

SUIFENHE JINLIN WOOD INDUSTRY CO.,LTD.

89KR

SUZHOU DONGDA WOOD CO.,LTD

89KS

Suzhou Duolun Wood Industry Co.,Ltd.

89KT

TONGXIANG SHENGGONG TIMBER INDUSTRY CO., LTD..

89KU

Xuzhou Changlin Floors Co., Ltd

89KV

Yekalon Mills

89KW

Zhejiang Changfang Wooden Co.,Ltd.

89KX

Zhejiang Guolian Floor Co., Ltd.

89KY

Zhejiang Lingge Wood Co., Ltd.

89KZ

Zhejiang Longsen Lumbering Co., Ltd.

89LA


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/78/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)