European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2024/1989

12.3.2024

Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(C/2024/1989)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Bingöl Balı”

Nr. UE: PDO-TR-02886 – 5.1.2023

DOP (x) IGP ( )

1.   Denumirea (Denumirile)

„Bingöl Balı”

2.   Statul membru sau țara terță

Turcia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, produse lactate cu excepția untului etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Produsul „Bingöl Balı” este mierea polifloră obținută din aria geografică delimitată în secțiunea 4. Culoarea sa poate varia de la chihlimbariu-deschis la chihlimbariu-închis. Se comercializează sub formă de fagure și de miere extrasă. În procesul de producție, se utilizează rasele de albine Apis mellifera anatoliaca, A. mellifera caucasica, A. mellifera meda și hibrizii acestora.

Caracteristicile polenului din mierea „Bingöl Balı” sunt următoarele.

i)

Polenul ar trebui să includă cel puțin unul dintre taxonii conecși Astragalus sp. (tragacant), Centaurea sp. (țintaură), Hypericum sp. (sunătoare), Trifolium sp. (trifoi) și Xeranthemum sp. (plevaiță);

ii)

De asemenea, polenul ar trebui să respecte spectrul de polen indicat în tabelul 2 (nu este necesar să fie prezenți împreună toți taxonii din care se obține polenul enumerați).

Tabelul 1

Caracteristicile fizico-chimice ale mierii „Bingöl Balı”

Caracteristică

Valoare

Umiditate (% max.)

18  %

Zaharoză (g/100 g; max.)

3  g/100  g

Fructoză + glucoză (g/100 g; min.)

65  g/100  g

Fructoză/glucoză

1,00 -1,30

Maltoză (% max.)

4  %

Substanță insolubilă în apă (g/100 g; max.)

0,1  g/100  g

Aciditate liberă (meq/kg; max.)

40  meq/kg

Conductivitate electrică (mS/cm; max.)

0,8  mS/cm

Număr de diastaze (min.)

15

HMF (mg/kg; max.)

20  mg/kg

δ 13 C miere

cel mult -23

δ 13 C proteine - δ 13 C miere

cel puțin –1,0

C 4 zaharuri (max.)

7  %

Prolină (mg/kg; min.)

450

Tabelul 2

Caracteristicile melisopalinologice ale mierii „Bingöl Balı”

 

Taxon

Familie

Conținut de polen (primar: ≥ 45 %, secundar: 16-44 %, minor: 3-15 %, urme: < 3)

1.

Acanthus sp.

Acanthaceae

Minor, urme

2.

Sambucus sp.

Adoxaceae

Minor, urme

3.

Allium sp.

Amaryllidaceae

Minor, urme

4.

Rhus sp.

Anacardiaceae

Minor, urme

5.

Apiaceae

Apiaceae

Urme

6.

Chaerophyllum sp.

Apiaceae

Urme

7.

Eryngium campestre

Apiaceae

Secundar, minor, urme

8.

Pimpinella sp.

Apiaceae

Primar, urme

9.

Achillea sp.

Asteraceae

Minor, urme

10.

Anthemis sp.

Asteraceae

Urme

11.

Artemisia sp.

Asteraceae

Secundar, urme

12.

Carduus sp.

Asteraceae

Urme

13.

Cichorium sp.

Asteraceae

Secundar, minor, urme

14.

Cirsium spp.

Asteraceae

Minor, urme

15.

Cirsium yildizianum

Asteraceae

Secundar, urme

16.

Crepis sp.

Asteraceae

Secundar, minor, urme

17.

Echinops sp.

Asteraceae

Minor, urme

18.

Gundelia sp.

Asteraceae

Urme

19.

Helichrysum sp.

Asteraceae

Primar, secundar, minor, urme

20.

Leontodon sp.

Asteraceae

Urme

21.

Onopordum sp.

Asteraceae

Urme

22.

Ptilostemon sp.

Asteraceae

Urme

23.

Senecio sp.

Asteraceae

Urme

24.

Taraxacum sp.

Asteraceae

Minor, urme

25.

Xanthium sp.

Asteraceae

Urme

26.

Alkanna sp.

Boraginaceae

Urme

27.

Anchusa sp.

Boraginaceae

Urme

28.

Cerinthe minor

Boraginaceae

Urme

29.

Echium sp.

Boraginaceae

Minor, urme

30.

Myosotis sp.

Boraginaceae

Minor, urme

31.

Onosma sp.

Boraginaceae

Urme

32.

Campanula sp.

Campanulaceae

Minor, urme

33.

Campanula sp.

Campanulaceae

Minor, urme

34.

Cephalaria sp.

Caprifoliaceae

Minor, urme

35.

Dipsacus sp.

Caprifoliaceae

Urme

36.

Scabiosa spp.

Caprifoliaceae

Urme

37.

Valeriana sp.

Caprifoliaceae

Urme

38.

Dianthus sp.

Caryophyllaceae

Minor

39.

Saponaria sp.

Caryophyllaceae

Urme

40.

Silene sp.

Caryophyllaceae

Urme

41.

Caryophyllaceae/ Amaranthaceae

Caryophyllaceae/ Amaranthaceae

Secundar, minor, urme

42.

Chenopodium sp.

Chenopodiaceae

Minor, urme

43.

Convolvulus sp.

Convolvulaceae

Secundar, urme

44.

Cornus sp.

Cornaceae

Urme

45.

Sedum sp.

Crassulaceae

Minor

46.

Eleagnus sp.

Eleagnaceae

Urme

47.

Euphorbia sp.

Euphorbiaceae

Urme

48.

Coronilla sp.

Fabaceae

Minor, urme

49.

Genista sp.

Fabaceae

Urme

50.

Hedysarum sp.

Fabaceae

Minor, urme

51.

Lathyrus sp.

Fabaceae

Urme

52.

Lotus sp.

Fabaceae

Primar, secundar, minor, urme

53.

Medicago sp.

Fabaceae

Minor

54.

Melilotus sp.

Fabaceae

Secundar, minor, urme

55.

Onobrychis sp.

Fabaceae

Urme

56.

Robinia pseudoacacia

Fabaceae

Urme

57.

Securigera sp.

Fabaceae

Minor

58.

Vicia spp.

Fabaceae

Urme

59.

Geranium sp.

Geraniaceae

Urme

60.

Lamiaceae

Lamiaceae

Minor, urme

61.

Lamium macrodon

Lamiaceae

Secundar, minor

62.

Lamium sp.

Lamiaceae

Primar, secundar, minor, urme

63.

Marrubium sp.

Lamiaceae

Urme

64.

Mentha sp.

Lamiaceae

Urme

65.

Nepeta sp.

Lamiaceae

Urme

66.

Origanum sp.

Lamiaceae

Minor, urme

67.

Phlomis sp.

Lamiaceae

Minor, urme

68.

Salvia sp.

Lamiaceae

Urme

69.

Teucrium sp.

Lamiaceae

Minor, urme

70.

Thymus spp.

Lamiaceae

Urme

71.

Lythrum salicaria

Lythraceae

Minor, urme

72.

Alcea sp.

Malvaceae

Urme

73.

Malva sp.

Malvaceae

Urme

74.

Tilia sp.

Malvaceae

Urme

75.

Morus sp.

Moraceae

Urme

76.

Epilobium sp.

Onagraceae

Urme

77.

Corydalis sp.

Papaveraceae

Urme

78.

Papaver sp.

Papaveraceae

Urme

79.

Linaria sp.

Plantaginaceae

Minor, urme

80.

Plantago lanceolata

Plantaginaceae

Primar, secundar, minor, urme

81.

Acantholimon sp.

Plumbaginaceae

Urme

82.

Polygala sp.

Polygalaceae

Urme

83.

Polygonum sp.

Polygonaceae

Urme

84.

Rheum sp.

Polygonaceae

Urme

85.

Rumex sp.

Polygonaceae

Urme

86.

Portulaca sp.

Portulacaceae

Urme

87.

Lysimachia sp.

Primulaceae

Urme

88.

Ranunculus sp.

Ranunculaceae

Urme

89.

Paliurus spina christi

Rhamnaceae

Urme

90.

Cerasus sp.

Rosaceae

Urme

91.

Filipendula sp.

Rosaceae

Minor, urme

92.

Fragaria sp.

Rosaceae

Urme

93.

Potentilla sp.

Rosaceae

Secundar, minor, urme

94.

Prunus sp.

Rosaceae

Urme

95.

Pyrus sp.

Rosaceae

Urme

96.

Rosa canina

Rosaceae

Minor, urme

97.

Rosaceae

Rosaceae

Secundar, minor, urme

98.

Rubus sp.

Rosaceae

Urme

99.

Sanguisorba minor

Rosaceae

Minor, urme

100.

Galium sp.

Rubiaceae

Minor, urme

101.

Citrus sp.

Rutaceae

Minor, urme

102.

Salix sp.

Salicaceae

Minor, urme

103.

Verbascum spp.

Scrophulariaceae

Primar, secundar, minor, urme

104.

Eremurus sp.

Xanthorrhoeaceae

Urme

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele de producție, de prelucrare și de pregătire trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

Mierea este comercializată în borcane de sticlă de maximum 1 kg.

Fagurii cu miere sunt comercializați în ambalaje dreptunghiulare, pătrate sau lăcuite de 3-5 kg, adecvate pentru a veni în contact cu produsele alimentare.

Mierea pusă în vânzare trebuie să fie protejată împotriva luminii solare directe și depozitată în locuri curate și uscate, cu o temperatură de maximum 20 °C în interior și lipsite de mirosuri.

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Denumirea „Bingöl Balı” și unul dintre următoarele logouri ale „Bingöl Balı” trebuie să figureze pe ambalajul produsului.

Image 1

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică delimitată acoperă toate satele și orașele care aparțin provinciei Bingöl din Anatolia de Est din Turcia.

5.   Legătura cu aria geografică

Cererea de înregistrare a denumirii de origine „Bingöl Balı” se bazează exclusiv pe calitatea și pe caracteristicile specifice ale produsului, care sunt rezultatul factorilor naturali și umani prezenți în aria geografică.

Specificitatea ariei geografice

Provincia Bingöl este înconjurată de munți. Principalele unități morfologice sunt platourile vulcanice aflate la diferite altitudini în zonele montane din întreaga provincie, văile formate de râuri care străbat zonele montane și se așază în falii și câmpiile și bazinele formate ca urmare a activității tectonice între masele montane. Datorită faptului că altitudinile și formele de relief se schimbă la distanțe mici, topografia, elementele climatice și vegetația sunt caracterizate de diversitate.

Precipitațiile anuale și numărul mare de zile însorite din provincia Bingöl fac ca flora ariei geografice să fie bogată. Stejarii [Quercus petraea subsp. pinnatiloba (K.Koch) Menitsky și Quercus libani Oliv.] reprezintă specia predominantă în zonele forestiere. În zonele de stepă, sunt abundente speciile de tragacant Astragalus muschianus Kotschy & Boiss. ex Boiss. și Astragalus gummifer Labill.

Deoarece altitudinea medie a platourilor este de 1 500-2 000 m, perioada verii este răcoroasă, iar perioada de înflorire este prelungită. Prin urmare, se formează zone naturale pentru construirea cuiburilor, care pot fi utilizate din iunie până în octombrie pentru a găzdui activitățile apicole. De asemenea, se obțin astfel zone locale adăpostite pentru apicultură.

Datorită absenței întreprinderilor din sectorul industriei grele în Bingöl, solul și resursele de apă rămân curate.

Specificitatea produsului

Provincia Bingöl ocupă un loc important pentru activitățile apicole din punctul de vedere al amplasării, al condițiilor naturale și al valorilor de producție. Bingöl se află la est de linia diagonală anatoliană, în regiunea de floră iraniano-turaniană, prezentând o topografie distinctă comparativ cu cea a regiunii în ansamblu și cea de la nivel național, și are un potențial uriaș pentru apicultură, datorită bogatei sale diversități floristice și gamei largi de perioade de înflorire. Din acest motiv, provincia Bingöl are o bogată diversitate vegetală și prezintă o rată ridicată de endemism. Sunt prezente aproximativ 1 700 de specii de plante, dintre care 300 sunt endemice pentru Bingöl. În plus, peste 200 de taxoni vegetali au fost înregistrați ca plante apicole cu analize melisopalinologice. Dintre aceste plante apicole, principalele familii de plante sunt Asteraceae (familia margaretelor), Fabaceae (familia leguminoaselor) și Hypericaceae (familia sunătoarelor). Această diversitate florală se reflectă în mod evident în originea botanică a mierii „Bingöl Balı”.

Din punct de vedere botanic, mierea „Bingöl Balı” se caracterizează prin conținutul său bogat de polen, inclusiv prin prezența a cel puțin unuia dintre taxonii conecși Astragalus sp. (tragacant), Centaurea sp. (țintaură), Hypericum sp. (sunătoare), Trifolium sp. (trifoi) și Xeranthemum sp. (plevaiță) și a unora dintre tipurile de polen indicate în tabelul 2 de la punctul 3.2.

Factorul uman

Activitățile apicole desfășurate de mulți ani în provincia Bingöl reprezintă o sursă importantă de venit pentru aria geografică.

Activitățile apicole se desfășoară în cea mai mare parte sub forma transhumanței apicole. Activitățile apicultorilor încep în prima parte a lunii martie, cu îngrijirea și hrănirea coloniilor de albine în timpul iernii și controlarea mătcii. Această pregătire continuă până la jumătatea lunii mai. Apicultorii pot muta albinele într-o altă locație din aria geografică în luna mai, în funcție de rata fluxului de nectar.

Schimbarea locului în care se află albinele depinde în principal de altitudine. Întrucât vegetația se rărește de la o altitudine de 1 100 m, albinele se mută la cel puțin 1 900 m, la o distanță de 3-4 km de așezări, spre surse naturale de apă și zone cu fluxuri abundente de nectar și de polen.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

—


(1)   JO L 343, 14.12.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/1151/oj


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1989/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)