L_2010217RO.01000401.xml

REGULAMENTUL (UE) NR. 742/2010 AL COMISIEI

din 17 august 2010

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenție publică

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 43 literele (a) și (d), coroborat cu articolul 4,

întrucât:

(1)

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească cerealele pentru a fi eligibile pentru intervenția publică și metodele care trebuie utilizate pentru efectuarea verificărilor în vederea stabilirii acestei eligibilități, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei (2), sunt enumerate în părțile I-VIII și XII din anexa I la regulamentul menționat. Unele dintre aceste metode au făcut obiectul unor modificări elaborate de Comitetul European de Standardizare (CEN). Cu scopul de a ține seama în special de evoluția unora dintre aceste metode și de a favoriza normele europene, metodele respective trebuie adaptate. Pentru a asigura o aplicare identică și constantă a acestor metode în decursul aceleiași perioade de intervenție, este necesar să se prevadă ca metodele menționate să corespundă celor aflate în vigoare în prima zi a anului de comercializare.

(2)

Metoda de referință pentru stabilirea elementelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, este descrisă în partea V din anexa respectivă. Punctul 1 din partea V, referitor la grâul comun, la grâul dur și la orz, a făcut obiectul unei actualizări în cadrul standardului european EN 15587:2008. Este necesar ca standardul să fie specificat la punctul respectiv.

(3)

Partea III din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 definește elementele care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare, precum și elementele care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de cereale pentru definirea impurităților. Din motive de precizie și de conformitate cu standardul european EN 15587:2008, este necesar să se adapteze anumite definiții și să se mute anumite subrubrici de la o categorie la alta. În urma acestor modificări ale subrubricilor, este necesar de asemenea să se modifice în consecință anexa I partea II referitoare la cerințele de calitate minime.

(4)

Metoda internațională ISO 712:1998, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 ca una dintre metodele pentru stabilirea conținutului de umiditate, a făcut obiectul unei actualizări, pentru alte cereale decât porumbul, în cadrul standardului european și internațional EN ISO 712:2009. Este necesar ca standardul respectiv să fie specificat. Pentru porumb, trebuie să se țină seama de actualizarea din cadrul standardului european și internațional EN ISO 6540:2010. De asemenea, trebuie să se elimine și partea VI din anexa I, a cărei existență nu se mai justifică, și să se adapteze, în consecință, punctul 3 din partea XII din anexa I.

(5)

Metoda de referință pentru stabilirea conținutului de proteine al grâului comun, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, este cea recunoscută de Asociația Internațională pentru Științe și Tehnologii Cerealiere (ICC), ale cărei standarde sunt stabilite la rubrica nr. 105/2. În urma lucrărilor CEN, această metodă trebuie înlocuită cu standardul european și internațional EN ISO 20483:2006 și trebuie extinsă la bobul de grâu dur. Este necesar de asemenea să se prevadă, ca metodă alternativă, standardul CEN ISO/TS 16634-2:2009.

(6)

Indicele Zeleny al grâului comun stabilit în conformitate cu metoda internațională ISO 5529:1992, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, a făcut obiectul unei actualizări în cadrul standardului european și internațional EN ISO 5529:2009. Este necesar ca standardul respectiv să fie specificat.

(7)

Indicele de cădere Hagberg stabilit în conformitate cu metoda internațională ISO 3093:2004, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, a făcut obiectul unei actualizări în cadrul standardului european și internațional EN ISO 3093:2009. Este necesar ca standardul respectiv să fie specificat.

(8)

Metoda de referință pentru stabilirea ratei de pierdere a aspectului sticlos al grâului dur, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, este descrisă în partea VIII din anexa respectivă. În urma lucrărilor CEN, această metodă trebuie înlocuită cu metoda europeană EN 15585:2008. Este necesar ca standardul respectiv să fie specificat, iar partea VIII din anexa I să fie eliminată.

(9)

Metoda de referință internațională ISO 7971/2:1995 pentru stabilirea greutății specifice, în prezent menționată în partea IV din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009, a făcut obiectul unei actualizări în cadrul standardului european și internațional EN ISO 7971/3:2009. Este necesar ca standardul respectiv să fie specificat.

(10)	Prezentul regulament trebuie să se aplice începând de la data la care dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 devin aplicabile pentru cereale.

(11)

Cu toate acestea, pentru a permite statelor membre să aplice modificările sau actualizările introduse prin prezentul regulament, în special în ceea ce privește impuritățile și trimiterile la standardul EN 15587, trebuie să se prevadă un termen rezonabil pentru aplicarea anumitor dispoziții. Modificările respective nu trebuie să se aplice, prin urmare, decât începând cu anul de comercializare 2011/2012.

(12)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 se modifică după cum urmează:

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—	pentru cereale: în anexa I părțile III, IV, V, VII și XII”;

(b)

Se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Pentru a stabili calitatea cerealelor oferite spre intervenție sau supuse acesteia, metodele care trebuie utilizate sunt cele descrise în anexa I, stabilite, dacă este cazul, în cadrul standardelor europene sau/și internaționale, în ultima versiune a acestora în vigoare în prima zi a fiecărui an de comercializare.”

2.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2010.

Cu toate acestea, articolul 1 punctul 2, în ceea ce privește punctul B din partea II, partea III, litera (a) din partea IV, precum și partea V din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 se aplică de la 1 iulie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 august 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 349, 29.12.2009, p. 1.

ANEXĂ

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 se modifică după cum urmează:

Părțile II-V se înlocuiesc cu următorul text:

„PARTEA II

Criterii de calitate minime menționate în partea I

Grâu dur

Grâu comun

Orz

Porumb

Sorg

A.	Conținut maxim de apă

14,5 %

13,5 %

B.	Procentaj maxim de elemente care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare:

12 %

1.	Boabe sparte

6 %

5 %

2.	Impuritățile boabelor

8,5 %

7 %

12 %

5 %

2.1.	Impurități altele decât boabele pătate

5 %

7 %

12 %

5 %

(a)	boabe șiștave

N.A.

(b)	alte cereale

3 %

5 %

(c)	boabe atacate de dăunători

(d)	boabe care prezintă o colorație anormală a germenului

N.A.

(e)	boabe supraîncălzite în timpul uscării

0,50 %

3 %

0,50 %

2.2.	Boabe pătate

3,5 %

N.A.

3.	Boabe încolțite

4 %

6 %

4.	Impurități diverse:

4,5 % (*1)

3 %

din care:

(a)	semințe străine:

—

nocive

0,10 %

—

altele

(b)	boabe deteriorate:

—	boabe deteriorate în urma generării spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării

0,05 %

—	boabe afectate de fuzarioză

1,5 %

—

altele

(c)	elemente străine

(d)	pleavă (în cazul porumbului: fragmente de cocean)

(e)	cornul secarei

0,05 %

N.A.

(f)	boabe putrede

N.A.

(g)	impurități de origine animală

C.	Procentul maxim de boabe care și-au pierdut parțial sau în totalitate aspectul sticlos

27 %

N.A.

D.	Conținutul maxim de tanin (*2)

N.A.

1 %

E.	Greutate specifică minimă (kg/hl)

N.A.

F.	Conținutul minim de proteine (*2)

11,5 %

10,5 %

N.A.

G.	Indicele de cădere Hagberg (secunde)

220

N.A.

H.	Indicele Zeleny minim (ml)

N.A.

«X»:	analiza necesară fără limită specifică, dar al cărei conținut trebuie luat în considerare în ceea ce privește limitele maxime stabilite la punctele 2 și 4 din tabel.

«N.A.»:

nu se aplică, nenecesitând nicio analiză.

Se consideră elemente care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare elementele definite în partea III din prezenta anexă.

Boabele cerealelor de bază și ale altor cereale care sunt deteriorate sau putrezite sunt clasificate ca «impurități diverse», chiar atunci când prezintă imperfecțiuni care țin de alte categorii.

PARTEA III

1. DEFINIȚIA ELEMENTELOR CARE NU SUNT CEREALE DE BAZĂ DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE

1.1. Boabe sparte

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor sparte» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului, «boabe sparte» înseamnă bucățile de boabe sau boabele care trec printr-o sită cu ochiuri cu diametrul de 4,5 mm.

În cazul sorgului, «boabe sparte» înseamnă bucățile de boabe sau boabele care trec printr-o sită cu ochiuri cu diametrul de 1,8 mm.

1.2. Impuritățile boabelor

(a) Boabe șiștave

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor șiștave» este menționată în standardul EN 15587. Totuși, pentru orzul din Estonia, Letonia, Finlanda și Suedia, «boabe șiștave» înseamnă boabele cu o greutate specifică egală cu sau mai mare decât 64 de kilograme pe hectolitru oferite spre intervenție sau supuse acesteia în statele membre respective, boabe care, după eliminarea tuturor celorlalte elemente menționate în prezenta anexă, trec prin site cu orificii de 2,0 milimetri.

«Boabele șiștave» nu se aplică porumbului, nici sorgului.

(b) Alte cereale

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «altor cereale» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, «alte cereale» înseamnă toate boabele de cereale cultivate care nu aparțin speciilor de boabe din care s-a prelevat proba.

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor atacate de dăunători» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, boabele atacate de dăunători sunt toate boabele care prezintă o deteriorare vizibilă provocată de atacul unei insecte, al unei rozătoare, al unui acarian sau al altor dăunători ai boabelor.

(d) Boabe care prezintă o colorație anormală a germenului

În ceea ce privește grâul dur și grâul comun, definiția este menționată în standardul EN 15587.

«Boabele care prezintă o colorație anormală a germenului» nu se aplică orzului, porumbului, nici sorgului.

(e) Boabe supraîncălzite în timpul uscării

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor supraîncălzite în timpul uscării» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, boabele supraîncălzite în timpul uscării sunt cele care prezintă semne exterioare de pârjolire, dar care nu sunt boabe deteriorate.

(f) Boabe pătate

În ceea ce privește grâul dur, definiția este menționată în standardul EN 15587.

«Boabele pătate» nu se aplică grâului comun, orzului, porumbului, nici sorgului.

1.3. Boabe încolțite

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor încolțite» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, boabele încolțite sunt cele în care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuși, trebuie să se țină seama de aspectul general al probei atunci când se evaluează conținutul de boabe încolțite al acesteia. Boabele încolțite sunt doar cele la care germenul a suferit modificări vizibile clar care fac să fie ușor de diferențiat boabele încolțite de boabele normale.

1.4. Impurități diverse

(a) Semințe străine

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «semințelor străine» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, «semințele străine» sunt semințele altor plante, cultivate sau nu, în afara cerealelor. Acestea includ semințe care nu merită să fie recuperate, semințe care pot fi folosite pentru animale, dar care nu sunt cereale sau semințe nocive.

«Semințele nocive» sunt semințele toxice pentru om și animale, semințele care împiedică sau complică operațiunile de curățare și măcinare a cerealelor și semințele care afectează calitatea produselor rezultate din prelucrarea cerealelor.

(b) Boabe deteriorate

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor deteriorate» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, «boabele deteriorate» sunt cele care au devenit inutilizabile pentru alimentația animalelor din cauza putrefacției, a mucegăirii (inclusiv a fuzariozei), a bacteriilor sau din cauza altor factori.

Boabele deteriorate includ și boabe deteriorate în urma generării spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării. Aceste boabe sunt boabe complet dezvoltate al căror tegument prezintă o culoare de la maro-cenușiu până la negru, în timp ce, în secțiune transversală, boabele prezintă o colorație de la cenușiu-gălbui până la negru-maroniu.

În standardul EN 15587, în cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «boabelor afectate de fuzarioză» este inclusă în cea a boabelor deteriorate.

În cazul grâului dur, al grâului comun și al orzului, definiția «elementelor străine» este menționată în standardul EN 15587.

În cazul porumbului și al sorgului, sunt considerate elemente străine toate elementele dintr-o probă care trec printr-o sită cu orificii de 1 mm, cu excepția insectelor vii și moarte.

(d) Pleavă (în cazul porumbului: fragmente de cocean)

(e) Cornul secarei

(f) Boabe putrede

În ceea ce privește grâul dur și grâul comun, definiția este menționată în standardul EN 15587.

«Boabele putrede» nu se aplică orzului, porumbului, nici sorgului.

(g) Impurități de origine animală

1.5. Dăunători vii

1.6. Boabe care și-au pierdut aspectul sticlos (mitadiné)

Boabele de grâu dur care și-au pierdut aspectul sticlos («mitadiné») sunt cele al căror miez nu poate fi considerat în întregime sticlos. Acestea sunt definite de asemenea în standardul EN 15585.

2. ELEMENTE CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE PENTRU FIECARE TIP DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITĂȚILOR

2.1. Grâu dur

Impuritățile boabelor înseamnă boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe care prezintă o colorație anormală a germenului, boabe pătate și boabe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurități diverse înseamnă semințe străine, boabe deteriorate (dintre care boabele afectate de fuzarioză), elemente străine, pleavă, cornul secarei, boabe putrede și impurități de origine animală.

2.2. Grâu comun

Impuritățile boabelor înseamnă boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători, boabe care prezintă o colorație anormală a germenului (numai pentru o proporție de peste 8 %) și boabe supraîncălzite în timpul uscării.

2.3. Orz

Impuritățile boabelor înseamnă boabe șiștave, boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători și boabe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurități diverse înseamnă semințe străine, boabe deteriorate (dintre care boabele afectate de fuzarioză), elemente străine, pleavă și impurități de origine animală.

2.4. Porumb

Impuritățile boabelor înseamnă boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători și boabe supraîncălzite în timpul uscării.

Sunt considerate impurități diverse semințele străine, boabele deteriorate (dintre care boabele afectate de fuzarioză), elementele străine, fragmentele de cocean și impuritățile de origine animală.

2.5. Sorg

Impuritățile boabelor înseamnă boabe ale altor cereale, boabe atacate de dăunători și boabe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurități diverse înseamnă semințe străine, boabe deteriorate (dintre care boabele afectate de fuzarioză), elemente străine, pleavă și impurități de origine animală.

PARTEA IV

Metode utilizate pentru stabilirea calității cerealelor oferite spre intervenție sau supuse acesteia

Pentru a stabili calitatea cerealelor oferite spre intervenție sau supuse acesteia, se utilizează următoarele metode, în conformitate cu articolul 7:

(a)

metoda de referință pentru stabilirea elementelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare constituită din:

—	standardul EN 15587 pentru grâu comun, grâu dur și orz;

—	metoda menționată în partea V din prezenta anexă pentru porumb și sorg;

(b)

metoda de referință pentru stabilirea conținutului de umiditate constituită din:

—	standardul EN ISO 6540 pentru porumb;

—	standardul EN ISO 712 pentru alte cereale decât porumbul; sau

—	o metodă bazată pe tehnologia radiațiilor infraroșii.

În caz de litigiu, sunt acceptate numai rezultatele obținute cu ajutorul standardului EN ISO 6540 pentru porumb sau al standardului EN ISO 712 pentru alte cereale decât porumbul;

(c)	metoda de referință pentru stabilirea conținutului de tanin din sorg este reprezentată de standardul ISO 9648;

(d)	metoda de referință pentru stabilirea nonaderenței și a gradului de prelucrabilitate industrială a aluatului obținut din grâul comun este reprezentată de cea stabilită în partea VII din prezenta anexă;

(e)

metoda de referință pentru stabilirea conținutului de proteine al grâului dur și al grâului comun măcinat este constituită din:

—	standardul EN ISO 20483; sau

—	standardul CEN ISO/TS 16634-2.

În caz de litigiu, sunt acceptate numai rezultatele obținute cu ajutorul standardului EN ISO 20483;

(f)	indicele Zeleny al grâului comun măcinat stabilit în conformitate cu standardul EN ISO 5529;

(g)	indicele de cădere Hagberg (testul pentru activitatea amilazei) stabilit în conformitate cu standardul EN ISO 3093;

(h)	metoda de referință pentru stabilirea ratei de pierdere a aspectului sticlos al grâului dur constituită din standardul EN 15585;

(i)	metoda de referință pentru stabilirea greutății specifice constituită din standardul EN ISO 7971/3;

(j)	metodele de prelevare de probe și metodele de analiză de referință pentru stabilirea conținutului de micotoxine menționate în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 și stabilite în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei (*3).

PARTEA V

Metoda de referință pentru stabilirea elementelor care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare în cazul porumbului și al sorgului

Într-o sită cu orificii de 1,0 mm se scutură timp de o jumătate de minut o probă medie de 500 g în cazul porumbului și de 250 g în cazul sorgului. Se verifică prezența dăunătorilor vii și a insectelor moarte în cantitatea cernută prin sită.

Cu o pensetă sau o spatulă se extrag elementele rămase în sita cu orificii de 1,0 mm, pietrele, nisipul, fragmentele de cocean sau de paie și alte elemente străine.

Se adaugă elementele străine astfel extrase la elementele care au trecut prin sita cu orificii de 1,0 mm și se cântăresc împreună.

Cantitatea rămasă în sita cu orificii de 1,0 mm se împarte cu ajutorul unui divizor astfel încât să se obțină o probă de 100-200 g pentru porumb și de 25-50 g pentru sorg. Se cântărește această probă parțială. Se întinde apoi în strat subțire pe o masă. Cu ajutorul unei pensete sau al unei spatule, se extrag celelalte cereale, boabele atacate de dăunători, boabele supraîncălzite în timpul uscării, boabele încolțite, semințele străine, boabele deteriorate, pleava și impuritățile de origine animală. În cazul sorgului, boabele în coajă trebuie separate de pleavă, întrucât aceasta face parte din impuritățile diverse. După aceea, bobul este clasificat în funcție de starea sa.

Proba parțială separată de totalitatea impurităților este cernută timp de 30 de secunde printr-o sită cu ochiuri cu diametrul de 4,5 mm în cazul porumbului și de 1,8 mm în cazul sorgului. Elementele care trec prin sită sunt considerate boabe sparte.

Grupele de elemente care nu sunt cereale de bază de calitate corespunzătoare, stabilite în conformitate cu metoda descrisă la punctul 1, trebuie cântărite cât mai precis cu putință, cu o precizie de aproximativ 0,01 g și distribuite conform procentului din proba medie. Caracteristicile înregistrate în raportul de analiză trebuie să aibă o precizie de aproximativ 0,1 %. Se indică prezența dăunătorilor vii.

Ca regulă generală, sunt necesare două analize pentru fiecare probă. Diferențele dintre cele două analize nu trebuie să depășească 10 % pentru niciunul dintre elementele sus-menționate.

Echipamentul utilizat pentru operațiunile descrise la punctele 1 și 2 constă în:

(a)	divizor de probe, de exemplu divizor conic sau cu canale striate;

(b)	cântar de precizie care poate cântări cu o precizie de aproximativ 0,01 g (deci cu o precizie de afișaj de 0,001 g);

(c)	sită cu orificii de 1,0 mm și sită cu ochiuri cu diametrul de 1,8 mm și 4,5 mm. Sitele pot fi fixate pe o masă vibratoare. Sitele trebuie să fie conforme cu standardul ISO 5223.

(*3) JO L 70, 9.3.2006, p. 12.” "

2.	Părțile VI și VIII se elimină.

În partea XII, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.	Metodele de referință utilizate pentru stabilirea calității cerealelor oferite spre intervenție sau supuse acesteia sunt cele stabilite în părțile III, IV, V și VII din prezenta anexă.”

(*3) JO L 70, 9.3.2006, p. 12.” »

(*1) Dintre care maximum 3 % pentru impurități altele decât boabele afectate de fuzarioză.

(*2) În procente de substanță uscată.