(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul ar trebui să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 20 septembrie 2024, Malta a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu.

(6)

Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Maltei traiectoria de referință (5). Comisia a publicat traiectoria de referință la 20 septembrie 2024 (6). Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolul 6 litera (d) și cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu criteriul de referință privind deficitul, cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului. Traiectoria de referință a Maltei prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024 și presupunând o perioadă de ajustare de patru ani, creșterea cheltuielilor nete nu ar trebui să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 5,9 % în perioada de ajustare (2025-2028).

Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Maltei la 21 iunie 2024

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Malta și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iunie-septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Malta și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special impactul preconizat al revizuirii criteriului de referință asupra PIB-ului), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

În septembrie 2024, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Malta s-a angajat într-un proces de consultare cu partenerii sociali. Potrivit informațiilor furnizate de Malta în planul său, măsurile și inițiativele din plan au fost supuse unei consultări cu Consiliul pentru dezvoltare economică și socială din Malta (MCESD), o platformă care reunește principalii parteneri sociali din Malta.

(9)

La 26 iulie 2024, Consiliul a stabilit existența unui deficit excesiv în Malta din cauza nerespectării criteriului deficitului (7). Prezenta recomandare coincide cu recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE în vederea încetării situației de deficit public excesiv din Malta (8). Adoptarea simultană a acestor recomandări, care este adaptată la tranziția către noul cadru de guvernanță economică și justificată de aceasta, asigură coerența între traiectoriile de ajustare recomandate.

(10)

La 15 octombrie 2024, Malta și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 26 noiembrie 2024 (9).

(11)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Maltei o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european (10).

(12)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(13)

Activitatea economică din Malta a crescut cu 7,5 % în 2023, ca urmare a consumului privat și a exporturilor. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 5,0 % în 2024, pe fondul unei cereri interne și al unei performanțe la export puternice. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 4,3 % în 2025, în condițiile în care consumul și investițiile continuă să sprijine creșterea. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 4,3 %, în condițiile în care economia își menține ritmul de creștere. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că PIB-ul potențial al Maltei va crește într-un ritm solid (4,9 % în medie), ca urmare a contribuției puternice a forței de muncă și, într-o mai mică măsură, a acumulării de capital. Rata șomajului a fost de 3,5 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 3,2 % în 2024, la 3,1 % în 2025 și la 3 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 5,3 % în 2023 la 2,6 % în 2024 și va ajunge la 2,5 % în 2025 și la 2,1 % în 2026.

(14)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Malta a fost de 4,5 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 4 % din PIB în 2024 și se va reduce în continuare, ajungând la 3,5 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 3,1 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Maltei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna octombrie. Datoria publică era de 47,4 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 49,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va crește în continuare, ajungând la 50,4 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 50,2 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(15)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Maltei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.

(16)

Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(17)

Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 5,9 % în perioada 2025-2028. Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare 2025-2028 este, în linii mari, în concordanță cu (11) traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024. Planul se bazează pe ipoteza unei scăderi a creșterii PIB-ului potențial de la 5,1 % în 2024 la 4,8 % în 2025 și în continuare la 4,6 % în 2026, nivel la care ar rămâne apoi stabil până în 2028. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea de la 3,1 % în 2024 și va rămâne stabilă la 2,6 % în fiecare an până în 2028.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Maltei

(18)

Dacă traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente se materializează, datoria publică ar scădea ușor, potrivit planului, de la 49,2 % din PIB în 2024 la 48,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028), conform tabelului de mai jos. După sfârșitul perioadei de ajustare, pe termen mediu (adică până în 2038), se estimează că ponderea datoriei va continua să scadă pe termen mediu conform planului, ajungând la 42,3 % din PIB în 2038. Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Acest lucru este plauzibil pe baza ipotezelor planului, deoarece se preconizează că datoria se va situa sub 60 % din PIB până în 2038 potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 3 Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Maltei

(19)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă treptat de la 4 % din PIB în 2024 la 3,0 % din PIB în 2027 și la 2,6 % din PIB în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(20)

Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurate ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este în linii mari liniar, astfel cum se prevede la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza privind dispozitivul de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 4 Evoluția soldului primar structural în planul Maltei

(21)

Traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan respectă cerințele din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive [în special ajustarea structurală anuală minimă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) 1467/97 al Consiliului].

(22)

Cerința privind componenta preventivă, prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263 referitor la dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, care urmărește să asigure o marjă comună în raport cu valoarea de referință de 3 % din PIB, se aplică Maltei din 2028, deoarece reducerea deficitului sub 3 % din PIB este planificată începând din 2027. Prin urmare, în 2028, ajustarea anuală a soldului primar structural nu ar trebui să fie mai mică de 0,4 % din PIB dacă deficitul structural rămâne peste 1,5 % din PIB în 2027, pentru a atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară care rezultă din angajamentele de politică și ipotezele macroeconomice ale planului este de 0,4 % în 2028. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.

(23)

Conform planului, se estimează că datoria publică va rămâne sub 60 % din PIB pe parcursul întregii perioade de ajustare. Prin urmare, dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei nu se aplică potrivit planului.

(24)

Planul se bazează pe un set de ipoteze macroeconomice și bugetare care sunt în concordanță cu ipotezele Comisiei transmise statelor membre la 21 iunie 2024. Acesta ia în considerare informațiile suplimentare disponibile în comparație cu traiectoria de referință și include indicatori macroeconomici și bugetari actualizați în consecință. Impactul acestei actualizări nu afectează în mod semnificativ creșterea medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan în comparație cu traiectoria de referință.

(25)

Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete se vor concretiza în principal prin limitarea cheltuielilor. Setul orientativ de măsuri de politică include o reducere treptată a dependenței de subvențiile pentru energie facilitată de reforme structurale și de investiții strategice în sectorul energetic menite să promoveze sursele regenerabile de energie și să sporească eficiența energetică. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. În același timp, există riscuri pentru punerea în aplicare a strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din incertitudinea încă ridicată cu privire la specificarea exactă a măsurilor. În plus, proiectul de plan bugetar pentru 2025 precizează măsurile de politică prin care se va realiza angajamentul pentru 2025 privind cheltuielile nete (12).

(26)

Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în CSR, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 143 de reforme și investiții care abordează prioritățile comune ale UE, dintre care 32 sunt sprijinite financiar prin MRR și 23 prin fondurile politicii de coeziune.

(27)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele prezentate în Planul național privind energia și clima (PNEC) al Maltei pentru perioada 2021-2030, planul cuprinde măsuri privind raționalizarea proceselor de autorizare pentru centralele producătoare de energie din surse regenerabile [incluse în planul de redresare și reziliență (PNRR)] și continuarea programelor care încurajează adoptarea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile de către gospodării și întreprinderi. Aceste măsuri urmăresc, printre altele, să dea curs CSR privind reducerea dependenței de combustibilii fosili și promovarea surselor regenerabile de energie, emise de Consiliu în perioada 2020-2024. Planul include, de asemenea, măsuri de promovare a modernizării clădirilor private și publice nerezidențiale (incluse în PNRR) și de adoptare a auditurilor energetice efectuate de IMM-uri, care, împreună cu alte măsuri, se preconizează că vor contribui la îndeplinirea CSR din perioada 2019-2023 privind eficiența energetică. Planul conține, de asemenea, investiții mari în instalații de valorificare energetică și de prelucrare a deșeurilor organice, precum și reforme incluse în PNRR legate de deșeurile din construcții și demolări, care, printre altele, se preconizează că vor contribui la îndeplinirea CSR din 2020 privind gestionarea deșeurilor. Măsurile incluse în plan privind optimizarea instalațiilor de alimentare cu apă potabilă urmăresc, printre altele, să contribuie la CSR din 2019 privind gestionarea și eficiența utilizării resurselor. Măsurile cuprinse în plan de consolidare a mijloacelor și a infrastructurii de transport durabil pentru mai multe moduri de transport, precum și alte măsuri, inclusiv cele din PNRR, urmăresc să dea curs CSR privind reducerea congestionării traficului și a emisiilor generate de transportul rutier, emise de Consiliu în perioada 2019-2024. Planul include, de asemenea, măsuri de consolidare a rezilienței, a capacității și a securității infrastructurii digitale a guvernului (incluse în PNRR), de îmbunătățire a accesului la tehnologiile digitale (parțial prin măsuri din PNRR) și alte măsuri, cum ar fi consolidarea portalului online al Registrului Comerțului din Malta, care se preconizează că vor contribui, printre altele, la îndeplinirea CSR din 2020 privind accelerarea tranziției digitale.

(28)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde măsuri de introducere a unor mecanisme de stimulare pentru prelungirea vieții profesionale dincolo de vârsta de pensionare și pentru diversificarea veniturilor la pensie. Aceste măsuri, printre altele din cadrul planului, urmăresc să dea curs CSR din 2019 privind sustenabilitatea sistemului de pensii. Planul include, de asemenea, măsuri de asigurare a materialelor medicale esențiale, de consolidare a asistenței medicale primare și de asigurare a unei forțe de muncă durabile, inclusiv prin reforma PNRR pentru îmbunătățirea bunăstării lucrătorilor străini, care, printre altele, urmăresc să dea curs CSR din 2019 și 2020 privind consolidarea sustenabilității și a rezilienței sistemului de sănătate. Măsurile cuprinse în plan privind consolidarea activităților de învățare pe tot parcursul vieții, de perfecționare și recalificare și îmbunătățirea calității și a accesului la educație, precum și alte măsuri, inclusiv cele din PNRR, urmăresc să dea curs CSR privind educația și formarea favorabile incluziunii emise de Consiliu în 2019, CSR din 2023 privind îmbunătățirea aptitudinilor și a competențelor ca răspuns la tranziția verde, precum și CSR din 2024 privind calitatea și relevanța pe piață a educației și formării pentru a aborda rezultatele școlare scăzute. În plus, planul include măsuri de sprijinire a capitalului de risc și de modernizare a cadrului național de cercetare și inovare, care, printre altele, urmăresc să dea curs CSR din 2020 privind promovarea investițiilor private și CSR din 2019 și 2020 privind cercetarea și inovarea. Măsurile de consolidare a parchetelor (incluse în PNRR) și de continuare a eforturilor de detectare și urmărire penală a cazurilor de corupție (incluse în PNRR) vor urmări, printre altele, să dea curs CSR privind consolidarea independenței și eficienței sistemului de justiție emise de Consiliu în 2019 și 2020 și CSR privind consolidarea cadrului de guvernanță emise de Consiliu în 2019. În plus, planul include măsuri privind combaterea spălării banilor și impozitarea, cum ar fi eforturile de a continua punerea în aplicare a Strategiei unității de analiză a informațiilor financiare (FIAU) pentru perioada 2023-2026 și de a introduce noi acte legislative privind plățile către interior și către exterior (incluse în PNRR), care vor urmări să dea curs CSR privind progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor emise de Consiliu în 2019 și 2020 și CSR privind reducerea practicilor de planificare fiscală agresivă emise de Consiliu în perioada 2019-2024.

(29)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include măsuri de simplificare a proceselor de autorizare pentru centralele producătoare de energie din surse regenerabile și de sprijinire a investițiilor în surse regenerabile de energie, precum și de consolidare a rețelei de energie electrică și a capacității de stocare (incluse, de asemenea, în PNRR).

(30)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include investiții în modernizarea infrastructurii militare, consolidarea securității cibernetice și alinierea la Strategia privind industria europeană de apărare.

(31)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Maltei în diferite domenii, printre care digitalizarea și modernizarea administrației publice, promovarea unei mobilității urbane multimodale durabile, stimularea rezilienței în sectorul sănătății prin asigurarea unei forțe de muncă puternice și durabile și consolidarea rezilienței pieței forței de muncă, promovarea egalității de gen și consolidarea competențelor.

(32)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Maltei cu privire la prioritățile comune ale UE și urmărește să contribuie la acestea. Pentru o tranziție verde echitabilă, Malta identifică nevoi de investiții legate de sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, adaptarea la schimbările climatice, economia circulară, prevenirea poluării și protecția biodiversității. Pentru o tranziție digitală echitabilă, planul identifică nevoi de investiții legate de competențele digitale, transformarea digitală a întreprinderilor și o infrastructură digitală sigură și durabilă. În ceea ce privește reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, sunt identificate nevoi de investiții pentru politicile active în domeniul pieței forței de muncă și serviciile sociale, educația timpurie, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea profesională (EFP), infrastructura de sănătate și turismul durabil. În ceea ce privește securitatea energetică, sunt identificate nevoi de investiții legate de infrastructura pentru energia din surse regenerabile, în special pentru energia solară și eoliană, eficiența energetică și dezvoltarea de rețele inteligente și de soluții de stocare a energiei. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, Malta identifică nevoi de investiții pentru capabilitățile sale de apărare în vederea asigurării securității naționale și europene.

(33)

În ansamblu, Comisia consideră că planul Maltei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(34)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Maltei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(35)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(36)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. În special, Consiliul salută, de asemenea, faptul că părțile interesate relevante au fost implicate la nivel național înainte de prezentarea planului. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(37)

Consiliul se așteaptă ca Malta să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(38)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(39)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(40)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Maltei privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european.

(41)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Maltei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan,

1.