(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1942/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem, iar nivelurile taxei instituite aveau valori cuprinse între 6,5 % și 23,5 % pentru patru producători și, respectiv, de 66,7 % pentru toți ceilalți producători. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile respective au fost menținute prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011 al Consiliului (3) (denumit în continuare „reexaminarea precedentă”).

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva RPC în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (5) (denumită în continuare „cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor” sau „cererea”).

(3)

Cererea a fost depusă la data de 22 octombrie 2015 de către Federația europeană a fabricanților de panouri („EPF”) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de placaj de okumé din Uniune. Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(4)

Stabilind, după consultarea comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 29 ianuarie 2016, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

(5)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(7)

Părților interesate li s-a acordat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(9)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(10)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(11)

Întrucât doar două societăți din RPC s-au făcut cunoscute, eșantionarea nu a fost necesară.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, luând în considerare inclusiv volumul de vânzări și răspândirea geografică. Eșantionul a fost constituit din cinci producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau aproximativ 74 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(13)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Aproximativ 35 de importatori/utilizatori potențiali cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, dacă este cazul, formularul de eșantionare destinat importatorilor neafiliați anexat la avizul de deschidere.

(15)

Treisprezece importatori au transmis formularul de eșantionare. Toți au indicat că nu au importat placaj de okumé din China. Pe această bază, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(16)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(17)

Comisia a trimis chestionarele destinate producătorilor-exportatori către două societăți din RPC menționate în considerentul 11, către doisprezece producători cunoscuți din țări potențial analoage (Gabon, Maroc, Elveția și Turcia) și către cinci producători din Uniune incluși în eșantion.

(18)

O singură societate din RPC a răspuns parțial la chestionar, în vreme ce răspunsuri complete la chestionare au fost primite de la doi producători din Gabon, de la un producător din Maroc și de la cinci producători din Uniune care au fost incluși în eșantion.

(19)

Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(20)

La data de 13 februarie, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au transmis observații.

(21)

Produsul în cauză este același ca în ancheta originală și se definește după cum urmează: placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, având cel puțin un strat extern din okumé neacoperit cu o peliculă permanentă din alte materiale, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 4412 31 10 (cod TARIC 4412311010). Produsul în cauză are o largă varietate de utilizări finale. Este utilizat în industria de construcții pentru tâmplăria exterioară și dulgherie, pentru pardoseală, obloane, izolarea subsolurilor, balustrade și lambrisare. De asemenea, el este folosit în scopuri mai decorative, printre altele, pentru transportul rutier (de exemplu, autoturisme, autocare, caravane, mașini de camping), transportul maritim (iahturi), industria mobilei și fabricarea de uși.

(22)

Există două tipuri principale de placaj de okumé, placajul compus exclusiv din okumé (placaj „toate straturile din okumé”) și placajul având cel puțin una dintre suprafețe din okumé, celelalte straturi fiind din alt lemn (placaj „suprafață okumé”) (cel din urmă poate fi numit, de asemenea, „combi” sau „dublu”). Ambele tipuri de placaj de okumé au același aspect exterior. În pofida diferențelor în ceea ce privește proprietățile mecanice, ambele posedă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază.

(23)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice, precum și aceleași utilizări de bază:

(24)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(26)

După cum s-a menționat în considerentul 18 de mai sus, o singură societate din RPC a răspuns parțial la chestionar. Această societate a raportat că nici nu a produs, nici nu a vândut placaj de okumé în cursul perioadei examinate.

(27)

Având în vedere lipsa cooperării din partea vreunui alt producător din RPC, Comisia a informat autoritățile chineze că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pot fi utilizate datele disponibile. Comisia nu a primit din partea autorităților chineze niciun comentariu și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor.

(28)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile și anume:

Baza de date statistice a Chinei privind exporturile nu a putut fi utilizată, deoarece structura sa de codificare nu era suficient de precisă pentru a oferi informații utile.

(29)

Datele Eurostat și baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) indicau că nu au fost efectuate importuri de produs în cauză din RPC în cursul PAR; prin urmare, nu a putut fi stabilit dumpingul pe parcursul acestei perioade pe piața Uniunii.

(30)

Calculele privind dumpingul au fost efectuate în contextul existenței unei probabilități de reapariție a dumpingului.

(31)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor, au fost analizate următoarele elemente: (i) nivelurile eventuale de dumping de pe piața Uniunii și din alte țări terțe, (ii) producția și capacitatea de producție din China și (iii) atractivitatea pieței Uniunii.

(32)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, mai precis pe baza surselor menționate în considerentul 28.

(33)

În cadrul anchetei inițiale, tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) a fost acordat către patru producători-exportatori. Conform articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru restul producătorilor-exportatori va fi stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, a trebuit să fie selectată o țară terță cu economie de piață („țara analoagă”).

(34)

În ancheta inițială și în reexaminările precedente, Turcia a fost selectată ca țară analoagă. În avizul de deschidere al prezentei reexaminări, Comisia a propus să se utilizeze Turcia ca țară analoagă.

(35)

Comisia a căutat informații privind producătorii de placaj de okumé din alte potențiale țări analoage și a contactat producători cunoscuți de placaj de okumé din Gabon, Maroc și Elveția și i-a invitat să furnizeze informațiile necesare.

(36)

Doi producători din Gabon și un producător din Maroc s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate. Niciunul dintre producătorii turci nu a cooperat.

(37)

Gabon nu a fost considerat ca fiind o țară analoagă adecvată, dat fiind că producătorii de placaj de okumé locali aveau un avantaj clar prin faptul că beneficiau de materie primă cu mult mai ieftină (7), produsul fabricat în Gabon pentru vânzarea pe piața internă părea a fi de o calitate inferioară, iar piața internă era mică, fără importuri de placaj de okumé și cu o taxă de import de 30 %.

(38)

Marocul a fost considerat drept țară analoagă adecvată deoarece, în pofida taxelor sale la import ridicate, Marocul a efectuat importuri substanțiale de produs similar care se afla în concurență cu produsul fabricat intern.

(39)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind această alegere. Nu s-au primit observații.

(40)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 33 de mai sus, în cadrul anchetei inițiale, s-a acordat TEP către patru producători-exportatori. Având în vedere lipsa cooperării, valoarea normală pentru producătorii-exportatori în cauză s-a bazat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe datele disponibile, și anume pe estimarea făcută în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(41)

Un producător din Maroc a cooperat și a prezentat un răspuns la chestionar. În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate la sediul respectivului producător, după cum se arată mai jos.

(42)

Valoarea normală s-a stabilit pentru ambele tipuri principale de produse descrise în considerentul 22 de mai sus.

(43)

S-a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a efectuat prin stabilirea pentru produsul similar vândut pe piața marocană a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(44)

Volumul vânzărilor profitabile pentru produsul similar reprezenta mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor produsului similar, prin urmare valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile.

(45)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 28 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor chinezi, prețul de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Mai precis, prețul de export pentru ambele tipuri principale de produs descrise în considerentul 22 s-a bazat pe mai mult de zece oferte comerciale către piața Uniunii și către alte țări terțe (și anume Bosnia și Herțegovina, Elveția, Turcia, statele din Golf și Norvegia) transmise prin e-mail sau disponibile ca oferte comerciale publice pe diferite site-uri internet din China în cursul PAR, astfel cum figurează în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prețurile conținute în ofertele comerciale au fost cuprinse între 313 EUR/m3 și 540 EUR/m3 (CIF). Trebuie remarcat faptul că aceste niveluri ale prețurilor s-au încadrat în același interval ca și nivelul prețurilor placajului de okumé care a făcut obiectul importurilor din China raportate către Eurostat și în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) după PAR (al treilea trimestru al anului 2016). Deși cantitățile respective au fost marginale, acest nivel al prețurilor confirmă reprezentativitatea ofertelor comerciale ca indicator al prețurilor eventualelor exporturi de placaj de okumé din China.

(46)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite pe o bază franco fabrică pe tipuri de produse astfel cum se descrie în considerentul 22. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de cheltuielile de transport (intern și maritim) bazate pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(47)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, pe tipuri de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(48)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul cost, asigurare și navlu („CIF”) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 45 % atât pe piața UE, cât și pe piețele altor țări terțe.

(49)

Marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul cost, asigurare și navlu („CIF”) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 100 % atât pe piața UE, cât și pe piețele altor țări terțe.

(50)

În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi și a oricăror informații disponibile public, producția din RPC a fost stabilită pe baza estimărilor furnizate de solicitant în cererea sa de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor actuale, bazate pe cunoștințele acestuia privind piața.

(51)

Solicitantul a estimat producția de placaj de okumé din China pe baza numărului de trunchiuri de okumé importate în China în 2014 care au fost utilizate pentru producția de placaj. Pe această bază, producția de placaj de okumé a fost estimată a fi între cel puțin 290 000 m3 și cel mult 2,9 milioane m3, în funcție de tipul de produs fabricat, conform descrierii din considerentul 22, și anume placaj „toate straturile din okumé” sau, respectiv, placaj „suprafață okumé”. Aceasta corespunde unei valori de minimum 1,5 până la maximum 15 ori mai mari decât consumul total al Uniunii.

(52)

În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi de placaj de okumé sau a altor informații disponibile cu privire la industria chineză producătoare de placaj de okumé, a fost examinată situația industriei chineze a placajului, în ansamblu, (indiferent de tipul de lemn utilizat), astfel cum s-a procedat în reexaminarea precedentă. În conformitate cu anchetele anterioare, s-a confirmat că placajul este produs de aceleași societăți, cu același echipament, indiferent de tipurile de lemn utilizate. Ancheta de reexaminare precedentă a stabilit, de asemenea, că placajul de okumé este mai profitabil decât alte tipuri de placaj. Prin urmare, în absența măsurilor, este probabil că producătorii chinezi își vor reorienta producția de alte tipuri de placaj către producția de placaj de okumé, care este mai lucrativă.

(53)

Pe această bază, capacitatea de producție semnificativă potențial disponibilă în China este indicată prin volumele producției tuturor tipurilor de placaj, care, conform statisticilor FAO, a fost în valoare de 113 milioane m3 în cursul PAR. Prin urmare, doar o reorientare minoră de la alte tipuri de lemn către okumé este necesară pentru a crește substanțial volumul producției de placaj de okumé, care ar putea fi utilizat pentru exporturi.

(54)

Principalul element utilizat pentru a stabili atractivitatea pieței din Uniune în cazul abrogării măsurilor a fost nivelul prețului de export practicat de China față de alte țări terțe în raport cu nivelul prețului de export practicat de China față de Uniune. Ofertele comerciale menționate în considerentul 45 de mai sus pentru piața din Uniune și pentru alte țări terțe au arătat că, în cursul perioadei de anchetă, piața Uniunii a fost, într-adevăr, atractivă, întrucât prețurile de export de placaj de okumé practicate de China pe piața Uniunii au fost mai mari decât prețurile de export chineze către toate celelalte piețe terțe pentru care erau disponibile ofertele comerciale, cu excepția Norvegiei. Mai precis, ofertele de preț de export către piața Uniunii au fost cu aproximativ 30 % mai mari decât cele către Bosnia și Herțegovina și cu aproximativ 40 % mai mari decât cele către Turcia și către statele din Golf. Deoarece nu există statistici disponibile privind volumul exporturilor chineze de placaj de okumé către aceste țări, reprezentativitatea în ceea ce privește volumul, nu a putut fi stabilită. Cu toate acestea, prețul potențial mai ridicat al exporturilor către Uniune ar face ca Uniunea să devină o piață atractivă deoarece exporturile către Uniune ar genera profituri mai mari.

(55)

În plus, taxe antidumping la importurile de placaj din China (8) sunt aplicate în Republica Coreea, Maroc și Turcia, în timp ce Statele Unite ale Americii au emis, în ianuarie 2017, o hotărâre preliminară cu privire la măsurile compensatorii împotriva placajului din China. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi au un acces redus la aceste piețe și vor avea posibilități limitate de a-și exporta producția sau de a-și redirecționa exporturile către aceste piețe. Acest lucru face ca piața Uniunii să fie și mai atractivă pentru importurile de placaj din China.

(56)

Prin urmare, este probabil ca exporturile din China să se reia în volume importante pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor, având în vedere capacitatea de producție considerabilă din China care ar putea crește cu ușurință. Trebuie reamintit faptul că, înainte de instituirea măsurilor inițiale, în 2004, volumul vânzărilor Chinei pe piața Uniunii se ridica la 83 606 m3, reprezentând 44 % din consumul Uniunii în cursul PAR actuale.

(57)

În concluzie, capacitatea de producție considerabilă disponibilă în China, posibilitatea ca producătorii chinezi să-și crească cu ușurință volumele de producție disponibile pentru exporturi, posibilele prețuri ridicate de dumping practicate în alte țări terțe, precum și pe piața Uniunii, precum și atractivitatea pieței Uniunii, indică faptul că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la reîntoarcerea exporturilor producătorilor-exportatori chinezi pe piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(58)

În cadrul Uniunii, se cunoaște faptul că produsul similar este fabricat de treisprezece producători din Franța, Grecia, Ungaria, Italia și Spania. Producția totală a Uniunii este estimată la 162 000 m3. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)

După cum s-a menționat în considerentul 12, a fost selectat un eșantion de cinci producători din Uniune, a căror producție reprezintă 74 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR.

(60)

Consumul de placaj de okumé din Uniune a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale producătorilor reclamanți din Uniune și ale altor producători din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune pe baza datelor Eurostat.

(61)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(62)

Între 2012 și 2013, consumul Uniunii a scăzut. Între 2012 și 2014, curba descendentă a tendinței s-a stabilizat treptat și s-a orientat către creștere în cursul PAR, reflectând o ușoară îmbunătățire în unele activități industriale. Prin urmare, consumul din Uniune a crescut ușor, cu 4 %, pe parcursul perioadei examinate.

(63)

Totuși, această creștere trebuie privită din perspectiva evoluțiilor apărute în urma reexaminării precedente. Între perioada de anchetă a reexaminării precedente (1 octombrie 2008-30 septembrie 2009) și perioada de anchetă a reexaminării actuale, consumul din Uniune, în ansamblu, a scăzut cu 35 % (de la 291 421 m3 în cursul PAR din reexaminarea precedentă până la 188 727 m3 în cursul PAR din reexaminarea actuală), în pofida tendinței ușor crescătoare înregistrate pe parcursul perioadei examinate actuale. Tendința generală de scădere care, în realitate, începuse deja înainte de reexaminarea precedentă, s-a explicat prin faptul că placajul de okumé a fost înlocuit într-o anumită măsură de alte specii de lemn tropical. În același timp, criza economică și reducerea, în consecință, a anumitor activități industriale, inclusiv în sectoarele construcții, nautism și vehicule comerciale ușoare/pentru turism, au contribuit la tendința descrescătoare a cererii de placaj de okumé în Uniune.

(64)

În cursul perioadei examinate în ancheta inițială, cota de piață a importurilor din China a crescut rapid de la, practic, zero până la 18,7 % (9). Ulterior, aceasta a scăzut până la 4,3 % (12 620 m3) (10) în cursul perioadei de anchetă a reexaminării precedente. În cursul perioadei examinate în prezenta reexaminare, importurile din China au încetat, practic, cu excepția anului 2012, când volumele importurilor din China s-au ridicat la aproximativ 1 000 m3.

(65)

Singurul an în care s-au efectuat cantități semnificative de importuri din China a fost 2012. În cursul anului respectiv, prețul mediu al importurilor din China a fost de 549 EUR/m3, acest preț fiind semnificativ mai mic decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul aceluiași an (756 EUR/m3).

(66)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe au fost efectuate aproape exclusiv din Gabon și Maroc, în timp ce cota importurilor din orice alte țări terțe a fost neglijabilă. Importurile din Gabon și Maroc în Uniune au scăzut în mod continuu, de la 55 899 m3 în 2012 până la aproximativ 47 203 m3 în cursul PAR, adică cu 16 %. Întrucât consumul Uniunii a crescut cu numai 4 % (a se vedea considerentul 62 și tabelul 1), cotele de piață corespunzătoare ale Gabonului și Marocului au scăzut într-o proporție și mai mare, și anume, de la 30,8 % în 2012 până la 25,0 % în cursul PAR, adică cu 5,7 puncte procentuale.

(67)

În perioada examinată în prezenta anchetă, prețurile de import din Gabon și Maroc au fost, în medie, cu 16 % până la 17 % mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 8). În comparație cu prețurile de import din China înregistrate în 2012 (singurul an din cursul perioadei examinate în care China a exportat cantități semnificative către Uniune), prețurile de import din aceste țări au fost, în medie, cu 16 % mai mari decât prețurile de import din China.

(68)

Mai precis, Gabon este cea mai mare țară terță exportatoare către Uniune. Volumul importurilor din Gabon a crescut de la 40 467 m3 în 2012 până la 42 711 m3 în cursul PAR, și anume cu 6 %. Această creștere a condus la o ușoară creștere a cotei sale de piață de la 22,3 % în 2012 la 22,6 % în cursul PAR, și anume o creștere cu 0,3 puncte procentuale. Prețurile medii de import din Gabon au fost cu 17 % până la 18 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune (a se vedea tabelul 8), dar erau mai mari decât prețurile medii de import din China înregistrate în 2012, care este singurul an cu volume semnificative de importuri din această țară pe piața Uniunii. Ele au fost, de asemenea, mai mari decât prețurile potențiale de import din China, stabilite pe baza ofertelor comerciale în cursul PAR menționate în considerentul 45 de mai sus. Prețurile respective au crescut ușor, de la 628,64 EUR/m3 în 2012 până la 645,32 EUR/m3 în cursul PAR, ceea ce corespunde unei creșteri de 3 %.

(69)

În ceea ce privește Marocul, volumul importurilor din această țară a scăzut considerabil în cursul perioadei examinate (de la 15 431 m3 în 2012 până la 4 492 m3 în cursul PAR). Prin urmare, cota de piață a scăzut de la 8,5 % în 2012 până la 2,4 % în cursul PAR. Prețurile de import din Maroc au fost mai ridicate decât prețurile de import din China în 2012 și mai ridicate decât prețurile de import potențiale bazate pe ofertele comerciale în cursul PAR menționate în considerentul 45 de mai sus.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei Uniunii.

(71)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru determinarea prejudiciului.

(72)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici privind întreaga industrie din Uniune pe baza informațiilor furnizate de către solicitant în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și a răspunsurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la societățile incluse în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(73)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(74)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(75)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(76)

Producția a crescut ușor pe parcursul perioadei examinate, de la 143 729 m3 în 2012 până la 147 767 m3 pe parcursul PAR, mai precis cu 3 %. Această creștere a reflectat ușoara îmbunătățire înregistrată pe piața de desfacere a okumé din Uniune, astfel cum se menționează în considerentul 62. În pofida acestei ușoare creșteri, volumul producției industriei din Uniune a rămas inferior volumelor constatate în perioada de anchetă din ancheta inițială și pe parcursul PAR din reexaminarea precedentă, mai precis sub 267 591 m3. Acest fapt s-a datorat scăderii consumului pe piața de desfacere și faptului că producția se realizează în principal în funcție de comenzi.

(77)

Capacitatea de producție a crescut ușor, în paralel cu volumul producției, de la aproximativ 179 561 m3 în 2012 până la 184 738 m3 în cursul PAR, mai precis cu 3 %. Nivelul acestei capacități este, totuși, considerabil mai mic decât în cadrul reexaminării precedente, și anume cu 68 % mai mic decât nivelul de 577 205 m3 înregistrat în cursul PAR din reexaminarea precedentă. Acest fapt s-a datorat închiderii unui număr de producători de placaj de okumé din Uniune, printre care cel mai mare producător din Uniune, Plysorol și, de asemenea, scăderii producției producătorilor din Uniune a căror activitate continuă.

(78)

Întrucât adaptarea capacității de producție astfel încât să corespundă nivelurilor mai scăzute de consum a avut loc în principal înaintea perioadei examinate, rata de utilizare a capacității a rămas stabilă și s-a menținut la un nivel superior față de nivelurile stabilite în cursul PAR din cadrul reexaminării precedente (41 %) (11).

(79)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul de vânzări și cota de piață

(80)

Volumul vânzărilor a crescut în cursul perioadei examinate, de la 124 033 m3 în 2012 până la aproximativ 141 446 m3 în cursul PAR, și anume cu 14 %, depășind, prin urmare, creșterea cu 4 % a consumului descrisă în considerentul 62. Prin urmare, creșterea volumului vânzărilor, ținând cont, de asemenea, de scăderea, în paralel, a importurilor din alte țări terțe descrisă în considerentul 66, a condus la o creștere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 68,2 % în 2012 până la 74,9 % pe parcursul PAR. Totuși, această cotă de piață se situează încă sub nivelul de 80,2 % al cotei de piață a industriei din Uniune înregistrate în cursul PAR a reexaminării precedente.

(81)

În timp ce consumul din Uniune a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut într-o proporție mai mare, și anume cu 14 %, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață cu 6,7 puncte procentuale.

(82)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(83)

Ocuparea forței muncă a industriei din Uniune, în ansamblu, a scăzut cu 13 % din 2012 până în 2014, iar apoi a crescut ușor (cu 4 %) între 2014 și PAR. În ansamblu, în perioada examinată, aceasta a scăzut cu 9 %. Ca urmare a încetării activității și a restructurării unor societăți, nivelul ocupării forței de muncă în perioada examinată a fost de numai aproximativ jumătate din nivelul stabilit pentru PAR din reexaminarea precedentă (983 de persoane).

(84)

Astfel cum se explică în considerentul 76, volumul producției a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Prin urmare, productivitatea, măsurată în producție anuală (metri cubi) per persoană angajată, a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Aceasta reflectă faptul că producția a crescut ușor, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă a scăzut. Aceasta este o indicație a eficienței sporite și a rezultatelor obținute din restructurarea producătorilor din Uniune.

(85)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 29, nu au fost efectuate importuri de produs în cauză din RPC în cursul PAR. Prin urmare, nu a putut fi stabilită existența unui dumping în această perioadă pe piața Uniunii, iar amploarea marjei de dumping nu a putut fi evaluată. Prin urmare, nu a existat, de asemenea, nicio presiune asupra prețurilor de pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Pe această bază, măsurile antidumping în vigoare au fost, în general, eficace.

(86)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

(87)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a crescut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate. Aceste niveluri ale prețurilor au fost, cu toate acestea, mai mici decât cele observate în ancheta de reexaminare precedentă, când crescuseră de la 786 EUR/m3 în 2006 până la 887 EUR/m3 în cursul PAR, atingând un maximum de 930 EUR/m3 în 2008 (12).

(88)

În cursul perioadei examinate, costul unitar de producție a scăzut ușor, cu 1 %.

(89)

Comisia a stabilit că industria din Uniune s-a adaptat la deteriorarea situației de pe piață prin reducerea capacității și a costului său de producție în raport cu PAR din reexaminarea precedentă. Astfel cum se explică în considerentul 77, acest fapt a condus la încetarea activității unor producători mari din Uniune și la reduceri ale producției înainte de perioada examinată, precum și la îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentul 84.

(90)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile cu forța de muncă

(91)

Între 2012 și PAR, costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost stabile. Ele au înregistrat doar o ușoară creștere, cu 1 %.

(92)

Nivelurile stocurilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 10

Stocuri

(93)

În general, astfel cum s-a constatat și în cursul anchetei inițiale, placajul de okumé se produce la comandă și, prin urmare, nivelurile stocurilor sunt, de regulă, scăzute. Cu toate acestea, nivelurile stocurilor au crescut în cursul perioadei examinate din cadrul reexaminării precedente, ajungând la 6 589 m3 în cursul PAR din reexaminarea precedentă, ca urmare a scăderii volumelor de vânzări. În cursul perioadei examinate în prezenta reexaminare, acestea s-au menținut, totuși, la un nivel relativ ridicat și au scăzut doar în cursul PAR actuale. În orice caz, ele s-au menținut peste nivelul care ar putea în mod rezonabil să fie considerat că reflectă cantitățile de mărfuri vândute, dar încă nelivrate.

(94)

Stocurile finale totale au scăzut cu 25 % pe parcursul perioadei examinate. Stocurile finale ca procent din producție au scăzut de la 9 % în 2012 la 7 % în cursul PAR, și anume cu 2 puncte procentuale.

(95)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a fost foarte scăzută. Ea a fost negativă la începutul perioadei examinate și a devenit doar ușor pozitivă în 2014 și în cursul PAR. În total, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut de la -3,5 % în 2012 până la 0,3 % în cursul PAR. Acest nivel este semnificativ mai mic decât cel constatat în cursul reexaminării precedente, când a variat între 4,3 % și 9,8 %. Astfel cum s-a explicat în considerentele 86-89 de mai sus, îmbunătățirea rentabilității s-a datorat unei ușoare creșteri a prețurilor de vânzare și a volumelor de vânzări și, de asemenea, unei ușoare scăderi a costului de producție, care, la rândul ei, s-a datorat în special îmbunătățirii productivității.

(96)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a crescut între 2012 și 2014 și a scăzut pe parcursul PAR, ajungând la niveluri mai scăzute decât cel înregistrat în 2012. În general, în termeni absoluți, fluxul de numerar s-a situat la un nivel scăzut pe întreg parcursul perioadei examinate și a fost cu mult mai mic decât în cursul perioadei examinate în reexaminarea precedentă, când a variat între 10,5 milioane EUR și 15,9 milioane EUR. Nivelul scăzut al fluxului de numerar este în concordanță cu rentabilitatea scăzută observată pe întreg parcursul perioadei examinate în actuala reexaminare.

(97)

Ca urmare a restrângerii industriei din Uniune, investițiile de la începutul perioadei examinate (2012) au fost la un nivel foarte scăzut și semnificativ sub nivelurile observate în cursul reexaminării precedente, precum și sub nivelul necesar pentru a compensa deprecierea activelor fixe. Acestea au atins niveluri comparabile cu reexaminarea precedentă (între 3,6 milioane EUR și 8,1 milioane EUR) în anii 2013 și 2014, dar s-au redus din nou în cursul PAR a anchetei actuale.

(98)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a activelor fixe. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ în 2012 și în 2013, dar a fost ușor pozitiv în 2014 și în cursul PAR, urmând tendința rentabilității. În total, randamentul investițiilor a crescut de la -8,2 % până la 0,7 % în cursul perioadei examinate.

(99)

În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri, profitul scăzut înregistrat de industria din Uniune și capacitatea sa redusă de a genera lichidități au determinat o creștere foarte mică a fondurilor generate la nivel intern. Prin urmare, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a deteriorat în perioada ulterioară reexaminării precedente. În unele cazuri, acest fapt a avut un impact asupra capacității de a face investiții.

(100)

Analiza a arătat că industria din Uniune era într-o situație vulnerabilă. Ca urmare a scăderii consumului de pe piața Uniunii în perioada ulterioară reexaminării precedente, astfel cum s-a descris în considerentul 62, industria din Uniune a fost obligată să se adapteze la deteriorarea condițiilor pieței, care s-au îmbunătățit abia în cursul PAR. Uniunea a reacționat prin restructurarea și restrângerea semnificativă a industriei în domeniu, ceea ce a dus la încetarea activității unor producători din Uniune, o pierdere semnificativă de locuri de muncă, precum și o scădere semnificativă a capacității de producție și a volumului producției în comparație cu reexaminarea precedentă. Aceste eforturi au început să aibă un impact pozitiv spre sfârșitul perioadei examinate în actuala reexaminare, când productivitatea, vânzările, cota de piață și rentabilitatea industriei din Uniune au crescut din nou. Cu toate acestea, procesul de redresare a industriei din Uniune este lent și încă într-o etapă foarte timpurie, întrucât profitul obținut în cursul PAR a fost foarte scăzut în comparație cu cel obținut în cursul perioadei examinate în reexaminarea precedentă.

(101)

Concluzia reexaminării precedente a indicat că este probabil ca expirarea măsurilor să determine reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune cauzat de importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China (13).

(102)

Ulterior reexaminării precedente, situația de pe piața de desfacere a placajului de okumé a Uniunii s-a deteriorat, înregistrându-se o scădere a consumului, astfel cum se indică în considerentul 63 de mai sus. Prin urmare, tendința de redresare observată în cadrul reexaminării precedente se inversase ulterior, iar industria din Uniune înregistrase o serie de încetări ale activității. Numai în cursul ultimilor doi ani ai perioadei examinate de actuala reexaminare, industria din Uniune a reînceput să înregistreze profit, care era în continuare foarte scăzut, situându-se doar cu puțin deasupra pragului de rentabilitate pe parcursul PAR.

(103)

Actuala reexaminare a arătat că industria din Uniune este într-o situație vulnerabilă. Prin urmare, industria din Uniune va fi deosebit de vulnerabilă în cazul în care importuri din China, la preț scăzut și care fac obiectul unui dumping, ar pătrunde din nou pe piața Uniunii. Prin urmare, este foarte probabil ca prejudiciul material să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. O serie de elemente susțin această evaluare.

(104)

În primul rând, astfel cum se descrie în considerentele 52 și 53 de mai sus, având în vedere capacitățile de producție considerabile ale producătorilor-exportatori chinezi, capacitatea de producție neutilizată semnificativă estimată în China, precum și atractivitatea pieței Uniunii, este probabil că, în lipsa măsurilor, importurile din China vor reîncepe să fie efectuate în cantități substanțiale. Ca o indicație privind posibilitatea ca producătorii-exportatori chinezi să își crească rapid producția și exporturile de placaj de okumé, se reamintește că, în cursul anchetei inițiale, producătorii-exportatori chinezi au reușit să își mărească exporturile către piața Uniunii de la aproximativ 9 500 m3 până la peste 83 500 m3 în mai puțin de trei ani (din 2001 până la jumătatea anului 2003).

(105)

Nu au fost găsite elemente care să indice că lemnul de okumé utilizat în producția de placaj a fost înlocuit în mod stabil de lemnul altor specii de arbori. Ancheta a constatat că producătorii chinezi utilizează încă okumé pentru producerea de placaj, astfel cum s-a demonstrat în considerentul 51 de mai sus, având în vedere volumul de producție de placaj de okumé semnificativ disponibil în China. Datorită taxelor antidumping în vigoare, importurile din China aproape au încetat în cursul perioadei examinate, cu toate acestea, astfel cum a fost confirmat de anchetă, a existat cerere de placaj de okumé pe piața Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(106)

În al doilea rând, în ceea ce privește nivelul prețului probabil la care producătorii-exportatori chinezi ar exporta pe piața Uniunii, deoarece nu au existat importuri din China în timpul PAR, acesta s-a bazat pe ofertele comerciale către piața din Uniune și către alte țări terțe, furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, conform descrierii din considerentul 45. Pe această bază, prețurile ar varia între 313 EUR/m3 și 540 EUR/m3. Reprezentativitatea acestor indicații de prețuri a fost confirmată de nivelul prețurilor raportate în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) după PAR din reexaminarea actuală, astfel cum se menționează în considerentul 45.

(107)

Pe această bază, prețurile de import din China ar subcota prețurile industriei din Uniune cu peste 100 %, în medie.

(108)

În eventualitatea probabilă în care importurile din China ale produsului în cauză ar reintra în cantități semnificative pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping, care ar fi considerabil mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, industria din Uniune nu ar fi în măsură să își mențină nivelul prețurilor actuale. Această scădere probabilă a prețurilor ar pune, într-adevăr, în pericol redresarea actuală, încă slabă, a industriei din Uniune, iar industria din Uniune ar înregistra pierderi foarte rapid.

(109)

În plus, industria din Uniune ar fi pierde rapid vânzări și cotă de piață pe piața Uniunii și, prin urmare, producția ar scădea. Ca urmare, rata de utilizare a capacității, care a revenit la niveluri acceptabile numai după un proces semnificativ de restructurare, ar scădea din nou. Această evoluție ar conduce, probabil, la alte încetări de activitate a unor producători din Uniune. De fapt, ținând seama de situația încă fragilă a industriei din Uniune, nu este exclus ca însăși existența acestei industrii în Uniune să fie pusă în pericol.

(110)

Pe baza celor arătate, se concluzionează că, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, există o probabilitate a reapariției rapide a prejudiciului material rezultat din reluarea importurilor de produs în cauză din China care fac obiectul unui dumping.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(112)

Menținerea măsurilor de antidumping la importurile produsului în cauză din China ar crește șansele ca industria din Uniune să atingă un nivel rezonabil de rentabilitate, întrucât ar permite industriei din Uniune să își mențină propriile prețuri la niveluri rezonabile, care să-i acopere costurile de producție. Măsurile i-ar împiedica pe producătorii-exportatori chinezi să își sporească în mod substanțial volumul exporturilor la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, să elimine industria din Uniune de pe piață. Într-adevăr, există, în mod clar, probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil în cantități substanțiale, la care industria din Uniune nu ar putea face față, în special având în vedere situația sa vulnerabilă ca urmare a degradării situației de pe piață. Măsurile ar permite industriei din Uniune să își consolideze redresarea economică și să își îmbunătățească indicatorii economici și financiari, în vederea obținerii unei rentabilități stabile și corespunzătoare. Pe de altă parte, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, însăși existența industriei din Uniune ar fi pusă în pericol, conducând la încetarea activității unor societăți și la pierderea de locuri de muncă pe piața Uniunii.

(113)

Prin urmare, se constată că menținerea unor măsuri antidumping împotriva Chinei ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(114)

Aproximativ 36 de importatori/utilizatori potențiali cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, dacă este cazul, formularul de eșantionare destinat importatorilor neafiliați anexat la avizul de deschidere.

(115)

Treisprezece importatori au transmis formularul de eșantionare. Toți au indicat că nu au importat placaj de okumé din China.

(116)

În absența oricărui element de probă care să indice că măsurile antidumping în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii, se concluzionează că importatorii din Uniune nu vor fi afectați în mod semnificativ de continuarea măsurilor.

(117)

În ceea ce privește utilizatorii, cei mai importanți sunt cei din sectorul construcțiilor, din sectoare industriale cum ar fi cel al transporturilor și cel maritim, precum și din alte sectoare de producție, cum ar fi cel de mobilier. Aceste sectoare acoperă aproximativ 80 % din consumul de placaj de okumé, în conformitate cu cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Alți mari utilizatori sunt producătorii industriali de produsele mobile, cum ar fi transportul rutier, feroviar și transportul maritim și transportul pe verticală (ascensoare).

(118)

Niciunul dintre utilizatorii contactați în etapa de deschidere a anchetei nu a prezentat observații. În plus, niciun operator nu s-a făcut cunoscut după publicarea avizului de deschidere.

(119)

Deși nu sunt cunoscute asociații de utilizatori ai placajului de okumé, Comisia a contactat „Organizația Europeană a Consumatorilor” și a invitat-o să-și facă cunoscute punctele de vedere. Nu s-au primit observații.

(120)

În plus, niciun alt utilizator sau asociație nu a prezentat observații.

(121)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor din Uniune.

(122)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile de placaj de okumé originar din China să nu fie în interesul Uniunii.

(123)

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din China, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

(124)

Ratele taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor de produs în cauză fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod expres în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(125)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată de îndată Comisiei și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(126)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare datorate diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxei antidumping. Printre aceste măsuri speciale se numără prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri mai scăzute ale taxelor individuale cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, o astfel de creștere a volumului ar putea fi considerată ca fiind în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă anticircumvenție. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național.

(128)

Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,