COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 726 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Suediei
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 26.11.2024
COM(2024) 726 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Suediei
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Suediei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,
având în vedere recomandarea Comisiei,
întrucât:
CONSIDERAȚII GENERALE
(1)La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală 1 , împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive 2 și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre 3 , reprezintă elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul vizează asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii prin realizarea de reforme și investiții. El promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune accentul pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă a normelor.
(2)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete 4 care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii unui stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.
(3)După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
(4)La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.
CONSIDERAȚII REFERITOARE LA PLANUL BUGETAR-STRUCTURAL NAȚIONAL PE TERMEN MEDIU AL SUEDIEI
(5)La 11 octombrie 2024, Suedia a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Suedia.
Procesul anterior prezentării planului
(6)Înainte de prezentarea planului său, Suedia a solicitat informații tehnice 5 , pe care Comisia le-a furnizat la 21 iunie 2024 și le-a publicat la 11 octombrie 2024 6 . Informațiile tehnice indică nivelul soldului primar structural în 2028 care este necesar pentru a asigura menținerea deficitului public sub 3 % din PIB pe termen mediu și menținerea datoriei publice sub 60 % din PIB pe termen mediu, în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare de patru ani. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. Informațiile tehnice au fost pregătite și transmise statelor membre luând în calcul două scenarii: un scenariu care include coerența cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului 7 , în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și un scenariu fără acest dispozitiv. Informațiile tehnice pentru Suedia stabilesc că, pentru a respecta regulile fiscale aplicabile pe parcursul unei perioade de ajustare de patru ani și pe baza ipotezelor Comisiei, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin ‑1,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028; scenariul fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului), conform tabelului 1 de mai jos. Cu titlu informativ, luând în calcul și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin -0,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Cu toate acestea, dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului nu este o cerință pentru Suedia, care este eligibilă pentru informații tehnice.
Tabelul 1: Informațiile tehnice transmise de Comisie Suediei
|
Ultimul an al perioadei de ajustare |
2028 |
|
Valoarea minimă a soldului primar structural (% din PIB), scenariu fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului |
-1,8 |
|
Numai cu titlu informativ: Valoarea minimă a soldului primar structural (% din PIB), scenariu cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului |
-0,8 |
Sursa: calculele Comisiei.
(7)În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Suedia și Comisia au purtat un dialog tehnic în august 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Suedia ca plafon pe care Suedia se angajează să nu îl depășească și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special pe poziția inițială din 2024 și pe creșterea PIB-ului potențial pe termen mediu), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
(8)Planul prezentat de Suedia nu include informații cu privire la desfășurarea unui proces de consultare cu părțile interesate de la nivel național înainte de prezentarea planului.
(9)Planul a fost prezentat parlamentului național la 1 octombrie 2024. Ulterior, acesta a fost adoptat de guvern la 10 octombrie 2024.
Alte procese conexe
(10)La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Suedia se confruntă cu vulnerabilități legate de piața sa imobiliară și de nivelul ridicat al datoriei private, care rămân relevante, iar măsurile de politică pentru combaterea acestora au fost limitate 8 .
(11)La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Suediei o serie de recomandări specifice țării în contextul semestrului european 9 .
REZUMATUL PLANULUI ȘI EVALUAREA ACESTUIA DE CĂTRE COMISIE
(12)În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:
Context: situația și perspectivele macroeconomice și bugetare
(13)Activitatea economică din Suedia a scăzut cu 0,3 % în 2023, ca urmare a scăderii semnificative a consumului privat și a formării de capital fix. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 0,3 % în 2024, pe fondul unei redresări a cererii interne susținute de reducerea inflației și de scăderea ratelor dobânzii. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,8 % în 2025, în condițiile în care se estimează că redresarea cererii interne se va accelera. Se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,6 % în 2026, în condițiile în care se estimează că creșterea economică se va generaliza. În perioada analizată în previziuni, se preconizează că creșterea PIB-ului potențial va rămâne, în linii mari, stabilă, cu o ușoară tendință ascendentă. Rata șomajului a fost de 7,7 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, va fi de 8,5 % în 2024, 8,4 % în 2025 și 7,8 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va scădea de la 6,1 % în 2023 la 2,3 % în 2024 și va ajunge la 1,4 % în 2025 și la 1,3 % în 2026.
(14)În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Suedia a fost de 0,6 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că deficitul va ajunge la 1,9 % din PIB în 2024, urmând să se reducă la 1,4 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 0,3 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Suediei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna septembrie. Datoria publică era de 31,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 32,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024, stabilizându-se apoi, în linii mari, la 32,7 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și scăzând la 31,7 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.
Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze macroeconomice din plan
(15)Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Suediei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.
(16)Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263, cu excepția informațiilor privind consultarea părților interesate de la nivel național înainte de transmiterea informațiilor prevăzute la articolul 13 litera (g) punctul (vi) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(17)Planul precizează că traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2 definește o limită superioară pentru creșterea cheltuielilor nete de 4,4 % în perioada 2025-2028, pe care autoritățile se angajează să nu o depășească. Informațiile tehnice (care presupun o traiectorie de ajustare liniară) corespund unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,5 % pe parcursul perioadei de ajustare (2025-2028). Limita superioară pentru traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de -1,8 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Acesta este egal cu nivelul minim al soldului primar structural de -1,8 % din PIB în 2028 indicat de Comisie în informațiile tehnice din 21 iunie 2024 10 . Planul se bazează pe ipoteza că creșterea PIB-ului potențial va rămâne destul de stabilă în perioada vizată de plan, la aproximativ 1,7 %. De asemenea, în plan se estimează o scădere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 2,8 % în 2024 la 1,4 % în 2025, pentru a crește apoi treptat la 1,8 % până în 2028.
Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Suediei
|
|
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2028 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
6,4 |
4,0 |
4,4 |
4,4 |
4,6 |
4,4 |
|
Creșterea cheltuielilor nete
|
6,4 |
10,7 |
15,5 |
20,6 |
26,1 |
nu se aplică |
|
Creșterea PIB-ului potențial (%) |
1,4 |
1,6 |
1,8 |
1,7 |
1,8 |
1,7 |
|
Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) |
2,8 |
1,4 |
1,6 |
1,7 |
1,8 |
1,6 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Suediei și calculele Comisiei
Implicațiile pentru datoria publică ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(18)Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește treptat, potrivit planului, de la puțin sub 33 % din PIB în 2024 la 36,2 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare, în 2028, conform tabelului 3 de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2038), se preconizează că ponderea datoriei va continua să crească, conform planului, ajungând la 51,3 % din PIB până în 2038.
Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Suediei
|
|
2023 |
2024 |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
2038 |
|
Datoria publică (% din PIB) |
31,5 |
32,7 |
33,3 |
34,0 |
34,9 |
36,2 |
51,3 |
|
Soldul bugetar (% din PIB) |
-0,6 |
-1,7 |
-1,5 |
-1,6 |
-1,9 |
-2,2 |
-2,9 |
Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Suediei
Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Implicațiile pentru soldul bugetului public ale angajamentelor din plan privind cheltuielile nete
(19)Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să crească progresiv pe parcursul perioadei de ajustare de la 1,5 % din PIB în 2025 la 2,2 % din PIB în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare, în 2028. În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.
Ipotezele macroeconomice ale planului
(20)Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Suediei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru șase variabile, și anume poziția inițială din 2024, creșterea PIB-ului potențial, deflatorul PIB, rata nominală implicită a dobânzii, ajustările datorie-deficit și veniturile din proprietate. În continuare este inclusă o analiză a acestor diferențe între ipoteze. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.
·Planul se bazează pe ipoteza unui sold primar structural mai mic pentru 2024, și anume un excedent de 0,2 % din PIB, în timp ce Comisia preconiza un excedent de 0,7 % din PIB în primăvara anului 2024. Această poziție bugetară inițială revizuită și condițiile macroeconomice actualizate aferente pentru 2024 prevăzute în plan (care sunt în concordanță cu ipotezele utilizate pentru legea bugetului pentru 2025 a Suediei) reflectă informații mai recente disponibile începând din primăvară și sunt ușor mai favorabile decât previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024. În ansamblu, această ipoteză este considerată justificată în mod corespunzător. Privită izolat, aceasta reduce plafonul creșterii medii a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în comparație cu ipotezele Comisiei.
·În plan, creșterea potențială pe parcursul perioadei vizate de plan este mai mare în medie cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu ipoteza Comisiei. Acest lucru reflectă date mai recente privind rezultatul bugetar față de cele din primăvara anului 2024, utilizând metodologia stabilită de comun acord la nivelul UE. În consecință, această ipoteză a unei creșteri potențiale ușor diferite este considerată a fi justificată în mod corespunzător. Privită izolat, ea ridică plafonul creșterii medii a cheltuielilor nete pe parcursul perioadei de ajustare în comparație cu ipotezele Comisiei.
Celelalte diferențe dintre ipoteze nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului care este mai mică decât creșterea medie a cheltuielilor nete care rezultă din informațiile tehnice. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.
Strategia bugetară din plan
(21)Planul nu include o strategie bugetară orientativă pentru punerea în aplicare a traiectoriei cheltuielilor nete din plan, întrucât traiectoria respectivă este stabilită numai ca un plafon tehnic pe care Suedia se angajează să nu îl depășească. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.
Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii
(22)Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, inclusiv în cele referitoare la PDM, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include un set de reforme și investiții, fără să cuantifice care sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență.
(23)În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde inițiative de politică ce urmăresc să abordeze această prioritate comună și recomandările specifice de țară aferente primite în 2019, 2020, 2022, 2023 și 2024. În special, planul prevede măsuri de sprijinire a neutralității climatice până în 2050, inclusiv prin măsuri climatice și subvenții și prime pentru investiții și inovare (toate recomandările specifice de țară legate de tranziția verde); resurse pentru sprijinirea tranziției verzi în nordul Suediei (recomandările specifice de țară primite în 2020 și 2021) și simplificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de investiții verzi (recomandările specifice de țară primite în 2022 și 2023). Investițiile menite să asigure conectivitatea în bandă largă pe întreg teritoriul Suediei, un sistem unificat de guvernanță publică pentru infrastructura digitală și dezvoltarea unei identități digitale oficiale urmăresc să contribuie la tranziția digitală.
(24)În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde inițiative de politică ce urmăresc să abordeze această prioritate comună și recomandările specifice de țară aferente, inclusiv recomandările specifice de țară legate de PDM privind datoria privată și piața locuințelor, primite în 2019, 2020, 2022, 2023 și 20224. Printre aceste inițiative se numără oferirea de stimulente pentru recalificare; oferirea de sprijin specific șomerilor de lungă durată; reforme în domeniul educației pentru a îmbunătăți dezvoltarea carierei cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ; îmbunătățirea rezultatelor educaționale ale grupurilor vulnerabile, fără a menționa însă în mod specific persoanele provenite dintr-un context de migrație; sprijin pentru educația adulților și formarea cadrelor didactice; măsuri menite să ofere municipalităților subvenții și garanții de credit pentru a sprijini construcția de locuințe și transformarea clădirilor nerezidențiale în scopuri locative.
(25)În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include inițiative de politică care urmăresc să abordeze această prioritate comună și recomandările specifice de țară aferente primite în 2020, 2022, 2023 și 2024, în special investiții în producția și transportul de energie.
(26)În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include inițiative privind creșterea semnificativă a resurselor pentru apărarea militară și civilă pentru perioada de până în 2035.
(27)Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, la complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu planul național de redresare și reziliență (PNRR) al Suediei. Măsurile-cheie incluse în PNRR sunt saltul climatic și cel industrial, extinderea benzii largi, precum și măsurile legate de REPowerEU care contribuie la dubla tranziție verde și digitală, care sunt complementare măsurilor finanțate prin politica de coeziune enumerate și care sunt legate de prioritățile comune ale UE. Planul include informații privind obiectivele diferitelor fonduri ale politicii de coeziune și exemple de acțiuni ale acestora în diferite sectoare și regiuni, inclusiv în zonele nordice slab populate.
(28)Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Suediei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, cea a rezilienței sociale și economice și cea a nevoilor de investiții în securitatea energetică în ceea ce privește cercetarea și inovarea trebuie să fie transpuse în cheltuieli suplimentare pe durata planului, crescând treptat de la 1 miliard SEK în 2025 la 6,5 miliarde SEK în 2028 și ulterior. În continuare sunt identificate nevoi de investiții legate de reziliența socială și economică, securitatea energetică și o tranziție verde echitabilă pentru infrastructura de transport și pentru producția și transportul energiei electrice. Nevoile de investiții pentru producția de energie sunt estimate la o valoare cuprinsă între 10 și 140 de miliarde SEK pe o perioadă de cinci ani pentru anii 2020-2040. Planul urmărește să contribuie la satisfacerea nevoilor de investiții publice ale Suediei în ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice prin investiții în rețelele de energie electrică, care se preconizează că se vor ridica la 170 de miliarde SEK în perioada 2020-2031. În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice și cea a unei tranziții verzi echitabile, planul urmărește să contribuie la satisfacerea nevoilor de investiții publice legate de infrastructura de transport cu cheltuieli de 1 171 de miliarde SEK în perioada 2026-2037. Planul detaliază, de asemenea, creșteri substanțiale ale cheltuielilor prevăzute pentru apărare și apărare civilă, de la 126 de miliarde SEK în 2024 la 225 de miliarde SEK în 2035, o mare parte constând în cheltuieli de investiții.
Concluzia evaluării Comisiei
(29)În ansamblu, Comisia consideră că planul Suediei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.
CONCLUZIE GENERALĂ
(30)Pe baza evaluării Comisiei, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Suediei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan.
RECOMANDĂ ca Suedia
1.Să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare.
În plus, Consiliul invită Suedia să asigure realizarea de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări, și care să abordeze prioritățile comune ale Uniunii.
ANEXA I
Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete
(rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
Suedia
|
Anii |
2025 |
2026 |
2027 |
2028 |
|
|
Rate de creștere (%) |
Anuală |
4,0 |
4,4 |
4,4 |
4,6 |
|
Cumulată (*) |
10,7 |
15,5 |
20,6 |
26,1 |
|
(*) Ratele de creștere cumulate se calculează în raport cu anul de bază 2023.
Adoptată la Strasbourg,
Pentru Consiliu,
Președintele