European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2023/2605

23.11.2023

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/2605 AL COMISIEI

din 22 noiembrie 2023

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/926 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India, în urma unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”), în special articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India (3) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea acestei taxe antidumping va fi denumită în continuare „investigația antidumping inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/387 al Comisiei (4), Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile aceluiași produs, originare din India. Investigația care a condus la instituirea acestei taxe compensatorii va fi denumită în continuare „investigația antisubvenție inițială”.

(3)

Prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2022/926 (5) și (UE) 2022/927 (6) ale Comisiei, Comisia a menținut, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, taxa antidumping definitivă și taxa compensatorie definitivă pentru încă cinci ani.

(4)

În regulamentul inițial, marja de dumping stabilită pentru Electrosteel Castings Ltd (denumit în continuare „ECL” sau „solicitantul” sau „societatea”) a fost stabilită la 4,1 %. În investigația antisubvenție inițială separată privind același produs din aceeași țară în cauză, taxa compensatorie stabilită pentru ECL a fost de 9 %, din care 6,04 % s-a bazat pe subvenții condiționate de rezultatele obținute la export.

(5)

În conformitate cu regulamentul antidumping de bază și cu Regulamentul (UE) 2016/1037 al Comisiei (7) („regulamentul antisubvenție de bază”), Comisia a ținut seama de faptul că trei dintre sistemele de subvenții care au făcut obiectul investigației au fost subvenții la export care au redus efectiv prețurile de export și au crescut astfel marja de dumping în consecință.

(6)

Astfel, Comisia a redus marja de dumping cu valoarea subvenției constatate în legătură cu sistemele de condiționare față de rezultatele obținute la export în cadrul investigației antisubvenție inițiale. Pe baza acestei metode, taxa antidumping definitivă pentru solicitant a fost redusă la 0 %.

1.2.   Cererea de reexaminare intermediară parțială

(7)

La 22 septembrie 2022, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale (denumit în continuare „avizul de deschidere”) a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază (8).

(8)

Reexaminarea, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea dumpingului practicat de producătorul-exportator ECL, a fost deschisă în urma unei cereri din partea solicitantului. Reexaminarea a fost solicitată pe baza unei fuziuni care a avut loc între solicitant și societatea sa afiliată Srikalahasthi Pipes Ltd („SPL”), decisă de consiliul de administrație în octombrie 2020.

(9)

Fuziunea dintre ECL și SPL a condus la situația în care este probabil ca măsura antidumping existentă să nu mai fie necesară sau să nu mai fie suficientă pentru a contracara dumpingul care cauzează un prejudiciu în sensul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază. Acest lucru a fost rezultatul faptului că marja de dumping calculată în cadrul investigației antidumping inițiale nu a inclus vânzările interne ale SPL. În plus, documentația juridică a fuziunii prevedea „sinergii” care ar putea avea un efect asupra structurii costurilor și, în consecință, asupra marjei de dumping a solicitantului.

(10)

Comisia a considerat că cererea conținea suficiente elemente de probă pentru a demonstra că circumstanțele pe baza cărora au fost impuse măsurile existente s-au schimbat și că aceste schimbări au fost de durată.

1.3.   Perioada investigației de reexaminare

(11)

Investigația cu privire la nivelul de dumping a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2021 și 31 martie 2022 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”).

1.4.   Părțile interesate, chestionarul și vizita de verificare

(12)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare, ceilalți producători-exportatori cunoscuți și industria Uniunii cu privire la reexaminarea intermediară parțială. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Un producător din Uniune, Saint-Gobain PAM Canalisations („SG PAM”), a prezentat observații cu privire la deschiderea investigației (a se vedea secțiunea 1.8).

(13)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru investigație, Comisia a trimis un chestionar solicitantului, care a răspuns în termenul stabilit. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul dumpingului. În temeiul articolului 16 din regulamentul antidumping de bază, Comisia a efectuat o vizită de verificare la sediul solicitantului. De asemenea, Comisia a organizat videoconferințe cu societățile afiliate pentru a verifica informațiile transmise de acestea.

1.5.   Utilizarea „datelor disponibile”

(14)

Prin scrisoarea din 10 iulie 2023 („scrisoarea adresată în temeiul articolului 18”), Comisia a informat solicitantul cu privire la îndoielile sale referitoare la fiabilitatea datelor societății. În scrisoare, Comisia a furnizat detalii cu privire la motivele pentru care consideră că ECL ar fi putut furniza o informație falsă sau care induce în eroare. Comisia a informat, de asemenea, solicitantul că poate aplica articolul 18 din regulamentul antidumping de bază și cu privire la consecințele acestuia.

(15)

Prin scrisorile din 24 iulie 2023, Guvernul Indiei („GI”), ECL și SG PAM au prezentat observații cu privire la scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 și cu privire la informarea părților.

(16)

Comisia a primit, de asemenea, observații din partea distribuitorilor europeni de pe piața Uniunii a țevilor din fontă ductilă produse de ECL – societățile Valdro, Fusion Pipeline Products Limited („Fusion Pipelines Products”), CO.ME.CAR SRL, Deschacht, Idrovit SRL, Vodoskok d.d. și WAPPtech Ltd.

(17)

La 26 iulie 2023, la cererea ECL, a avut loc o audiere.

1.6.   Informarea părților

(18)

La 24 august 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și motivele principale pe baza cărora intenționa să propună modificarea nivelului taxei aplicabile ECL. Părților interesate li s-a oferit ocazia de a formula observații până la 6 septembrie 2023 și de a solicita o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(19)

Comisia a primit observații în această privință de la GI, SG PAM, ECL și de la societățile europene Deschacht, IBECO AB, VAPPtech Environrnental Ltd („VAPPtech”) și Vodoskok.

(20)

La 4 septembrie 2023, la cererea GI, a avut loc o audiere între GI și serviciile Comisiei. La 6 septembrie 2023, la cererea ECL, a avut loc o altă audiere între ECL și serviciile Comisiei. Comisia a analizat observațiile formulate de toate părțile interesate.

(21)

La 3 octombrie 2023, Comisia a comunicat din nou constatările sale cu privire la utilizarea datelor disponibile (secțiunea 3.6 de mai jos) și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la acest aspect până la 6 octombrie 2023. S-au primit observații din partea GI, ECL și SG PAM. Comisia a analizat observațiile formulate de toate părțile interesate.

(22)

La 16 octombrie, Comisia a comunicat din nou constatările sale cu privire la valoarea normală și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la acest aspect până la 17 octombrie 2023. Au fost primite observații din partea GI și a ECL. Comisia a analizat observațiile formulate de toate părțile interesate.

1.7.   Retragerea cererii de reexaminare

(23)

Prin scrisoarea din 28 august 2023, ECL a informat Comisia că dorește să primească cererea sa de reexaminare intermediară parțială. ECL a reiterat argumentele, prezentate în observațiile sale cu privire la documentul de informare generală, potrivit cărora ancheta ar trebui încheiată.

(24)

ECL a făcut trimitere la constatările Comisiei din documentul său de informare cu privire la utilizarea „datelor disponibile”. Acesta a considerat că a furnizat elemente de probă semnificative pentru a convinge Comisia cu privire la exactitatea datelor sale și, în special, cu privire la greutatea metalică a fiecărei țevi în cursul PAR și că nu furnizează mai multe elemente de probă, deoarece țevile fuseseră deja vândute. ECL a susținut, de asemenea, că metoda de înregistrare a datelor (privind greutatea metalului) a fost aplicată în evidențele sale contabile și în sistemul SAP al societății (9). Comisia s-a angajat să ia măsuri adecvate în viitor pentru a verifica și a înregistra în mod corespunzător greutatea metalului din fiecare țeavă produsă. Prin urmare, ECL a considerat că reexaminarea este nejustificată și ar trebui încheiată.

(25)

Referindu-se la concluziile detaliate în secțiunea 3.2 de mai jos cu privire la motivele pentru care a considerat că datele au fost raportate eronat, Comisia a luat act de faptul că ECL s-a angajat să înregistreze greutatea țevilor în viitor. Cu toate acestea, Comisia a considerat că acest angajament nu poate justifica încheierea reexaminării în curs, deoarece nu are nicio legătură cu constatările actuale care se referă la o perioadă din trecut.

(26)

ECL a susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia ar institui taxa reziduală de 12,9 %, astfel cum se menționează în documentul de informare generală, care s-ar adăuga taxei compensatorii de 9 % deja aplicabilă societății, ECL nu ar mai reuși să vândă produsul în cauză pe piața Uniunii și ar trebui să își închidă filialele/birourile din Franța, Spania, Italia și Germania. Prin urmare, cele aproximativ 60 de persoane angajate direct de ECL și-ar pierde locurile de muncă.

(27)

ECL a făcut referire, de asemenea, la observațiile prezentate de diferiți distribuitori independenți din Italia, Franța, Belgia, Irlanda și Croația, susținând că a existat o problemă gravă de concurență pe piața Uniunii. Aceasta a susținut că, dacă ECL nu ar putea aproviziona aceste societăți, ele ar trebui – în majoritatea cazurilor – să își închidă activitatea, ceea ce ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă, directe și indirecte, în statele membre din întreaga Uniune. ECL a considerat că pierderea economică din diferitele state membre ar fi, prin urmare, și mai semnificativă. În plus, în opinia sa, ieșirea ECL de pe piața Uniunii nu ar face decât să consolideze poziția cvasimonopolistă deținută de SG PAM pe această piață, în detrimentul interesului mai larg al Uniunii.

1.7.1.   Observațiile formulate de distribuitori

(28)

Societățile CO.ME.CAR S.r.l., Deschacht, Vodoskok d.d. și WAPPtech au solicitat Comisiei să pună capăt reexaminării. Societățile au subliniat importanța prezenței ECL pe piața Uniunii și au făcut referire la poziția cvasimonopolistă deținută de SG PAM și la ceea ce au descris ca fiind comportamentul anticoncurențial al acesteia.

(29)

Toate aceste societăți au menționat, de asemenea, că, dacă ECL ar ieși de pe piața Uniunii, acest lucru ar avea un impact economic semnificativ asupra operațiunilor lor și asupra pieței Uniunii de țevi din fontă ductilă. Deschacht, de exemplu, a menționat că astfel s-ar reduce drastic oferta de țevi din fontă ductilă în Belgia, ceea ce ar fi în detrimentul industriei țevilor din fontă ductilă. WAPPtech a menționat că o parte semnificativă din cifra sa de afaceri anuală a provenit din vânzările de țevi din fontă ductilă efectuate de ECL în Europa, ceea ce a asigurat stabilitatea economică a societății. Vodoskok a menționat, de asemenea, că, în opinia sa, instituirea măsurilor propuse ar avea implicații economice semnificative, afectând lanțul de aprovizionare și cauzând pierderi de locuri de muncă.

1.7.2.   Observațiile formulate de SG PAM

(30)

SG PAM a susținut că se opune încheierii investigației pe baza retragerii cererii de reexaminare formulate de ECL. În opinia sa, încetarea ar fi contrară interesului Uniunii, în special având în vedere creșterea importurilor de la ECL la prețuri scăzute pe piața Uniunii. SG PAM a făcut trimitere la concluziile Comisiei privind prejudiciul adus industriei Uniunii în cazul inițial și în ultima investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(31)

SG PAM a reamintit, de asemenea, că reexaminarea a fost deschisă la cererea ECL și s-a limitat la reevaluarea marjei de dumping a acesteia și, prin urmare, nu a permis Comisiei să reevalueze interesul Uniunii.

(32)

În plus, SG PAM a susținut că nu există niciun element care să sugereze că ECL ar fi nevoită să părăsească piața Uniunii în cazul în care nivelul taxelor sale ar crește. SG PAM a reamintit că măsurile antidumping nu au avut ca scop împiedicarea importurilor, ci asigurarea faptului că importurile se realizează la un preț echitabil. SG PAM a considerat că acuzațiile privind comportamentul său anticoncurențial nu erau susținute și că acestea urmăreau doar să îi afecteze reputația. În plus, în opinia sa, existau surse alternative de aprovizionare, cum ar fi vânzările altor producători europeni, Duktus-VonRoll și TRM, precum și importurile din Turcia, EAU, China și Iran, precum și ale societății indiene Jindal.

(33)

SG PAM a susținut, de asemenea, că piața țevilor din fontă ductilă are un caracter „multimaterial”, deoarece țevile din fontă ductilă ar putea fi înlocuite cu alte tipuri de țevi care reprezintă o alternativă adecvată. SG PAM a făcut referire la concluziile autorităților naționale și ale Comisiei în cadrul diferitelor analize referitoare la concurența de pe această piață. SG PAM a subliniat, de asemenea, că, în unele state membre, cota de piață a ECL era importantă și că, potrivit propriilor afirmații, ECL deținea o cotă de piață de 30 % în Franța și de 50 % în Spania. Prin urmare, ECL avea, în opinia sa, o putere semnificativă pe piață.

(34)

SG PAM a făcut referire la observațiile diferiților distribuitori. Aceasta a considerat că ponderea activităților comerciale ale distribuitorilor în domeniul conductelor din fontă ductilă pentru transportul pe apă a fost scăzută, în medie între 3-10 % și nu depășea 20 %. Prin urmare, în opinia sa, chiar dacă acești distribuitori nu ar putea să se aprovizioneze de la ECL, impactul acesteia nu ar fi dezastruos pentru ei. De asemenea, SG PAM a constatat că nu există niciun indiciu că situația sa este reprezentativă pentru piața țevilor din fontă ductilă.

(35)

În plus, SG PAM a susținut după comunicarea constatărilor că, în opinia sa, niciun angajament pentru viitor al ECL nu a avut un impact asupra constatărilor prezentei anchete și că încheierea investigației ar contraveni principiului bunei administrări, deoarece a durat mai mult de un an și a inclus verificări la fața locului și la distanță. De asemenea, SG PAM a considerat că investigația nu poate fi încheiată având în vedere constatările Comisiei privind furnizarea de către ECL a unor informații false și care au indus în eroare.

1.7.3.   Evaluarea cererii de retragere de către Comisie

(36)

De la bun început, Comisia a observat că formularea de la articolul 9 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază, referitor la retragerea plângerii, utilizează verbul „poate” și, prin urmare, Comisia nu are obligația de a încheia procedura, ci are doar posibilitatea de a face acest lucru, cu excepția cazului în care încheierea nu este în interesul Uniunii. Cu alte cuvinte, Comisia este obligată să examineze dacă încheierea nu este în interesul Uniunii doar în cazul în care ia în considerare o astfel de încheiere. În cazul de față, Comisia nu consideră că există motive pentru a încheia investigația.

(37)

Într-adevăr, Comisia a reamintit că reexaminarea a fost deschisă pe baza faptului că ECL a fuzionat cu societatea sa afiliată. Această concentrare, astfel cum se detaliază în secțiunea 3.1 de mai jos, a constituit o modificare a circumstanțelor cu caracter durabil care, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază, a necesitat o recalculare a marjei de dumping stabilite în investigația inițială.

(38)

În plus, Comisia a considerat că, având în vedere necesitatea de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale și de a restabili concurența efectivă, trebuie stabilită o marjă de dumping adecvată, în special în această situație în care au fost furnizate informații care au indus în eroare.

(39)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că încheierea reexaminării, prin urmare fără a se ține seama de constatările prezentei investigații, nu este adecvată în acest caz și a decis să continue investigația.

1.8.   Observații privind deschiderea investigației

(40)

După deschiderea investigației, producătorul din Uniune SG PAM a susținut că, în ultimii zece ani, a fost afectat în mod negativ de practicile neloiale ale ECL și de nivelul crescut de dumping.

(41)

SG PAM a declarat, de asemenea, că cererea nu conținea nicio informație care să susțină presupusa reducere a dumpingului sau legătura dintre fuziune și variația nivelului dumpingului. SG PAM a declarat că relația dintre ECL și SPL a fost deja luată în considerare în investigația inițială și că pentru determinarea marjei de dumping a ECL au fost utilizate cifrele ambelor societăți. De asemenea, SG PAM a considerat că reexaminarea ar conduce, cel mai probabil, la creșterea marjei de dumping.

(42)

Ca răspuns la aceste afirmații, ECL a susținut că argumentele SG PAM nu au fost susținute de fapte. În opinia sa, cota de piață a SG PAM a crescut de la data investigației inițiale, în timp ce volumul total al vânzărilor ECL pe piața Uniunii a scăzut. De asemenea, ECL a susținut că, în același timp, prețurile sale de vânzare au crescut depășind nivelul măsurilor instituite asupra exporturilor sale către Uniune. În opinia sa, rezultatele financiare, noile investiții și nivelul crescut al vânzărilor au dovedit o performanță excelentă a SG PAM.

(43)

În plus, ECL a subliniat că o reexaminare intermediară anterioară care a vizat ECL, la cererea SG PAM, a fost închisă după ce aceasta și-a retras cererea. Potrivit ECL, acest lucru însemna că SG PAM era de părere că dumpingul practicat de ECL s-a redus. În opinia ECL, SG PAM a beneficiat de măsuri antidumping și compensatorii excesiv de ridicate împotriva producătorilor-exportatori indieni ai produsului care face obiectul reexaminării. ECL a susținut, de asemenea, că decizia de deschidere a actualei reexaminări intermediare nu s-a bazat pe propria sa evaluare, ci pe evaluarea Comisiei potrivit căreia fuziunea a afectat structura costurilor societății.

(44)

În contextul acestor afirmații, Comisia a observat că scopul reexaminării a fost de a stabili noul nivel de dumping practicat de ECL, având în vedere schimbarea împrejurărilor. De asemenea, Comisia a clarificat faptul că datele societății afiliate SPL nu au fost utilizate în calculele inițiale privind dumpingul. În plus, faptul că datele SPL nu au fost utilizate în investigația antidumping inițială nu a fost singurul factor care a fost luat în considerare la deschiderea reexaminării. În opinia Comisiei, a fost luat în considerare și faptul că fuziunea a contribuit la crearea de sinergii care au redus anumite costuri, acestea având un efect asupra funcționării și asupra costurilor societății. Prin urmare, reexaminarea a fost justificată, iar afirmația a fost respinsă.

(45)

SG PAM a susținut, de asemenea, că cererea nu îndeplinește standardele pentru prelucrarea informațiilor neconfidențiale și că solicitantul nu a transmis rezumate neconfidențiale, suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a conținutului informațiilor transmise cu titlu confidențial, pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 19 din regulamentul antidumping de bază.

(46)

Comisia a observat că întreaga cerere era neconfidențială. În plus, Comisia a remarcat că SG PAM nu a specificat în mod concret ce informații din dosarul deschis lipseau în opinia sa. Prin urmare, a respins afirmația.

(47)

SG PAM a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să prelungească perioada de investigație pentru a ține seama de presupusa schimbare a circumstanțelor. Fuziunea ECL cu societatea sa afiliată SPL a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022. Cu toate acestea, perioada investigației de reexaminare aleasă de Comisie urma să fie cuprinsă între 1 aprilie 2021 și 31 martie 2022, pentru a se alinia la exercițiul tradițional de raportare financiară din India. Potrivit SG PAM, acest lucru însemna că trei trimestre din perioada investigației de reexaminare (aprilie 2021-decembrie 2021) acopereau o perioadă anterioară presupusei schimbări a circumstanțelor, iar datele din cele trei trimestre anterioare nu ar fi, în orice caz, reprezentative pentru vreo schimbare rezultată în urma fuziunii.

(48)

În ceea ce privește afirmația privind caracterul inadecvat al perioadei investigației de reexaminare, Comisia a clarificat faptul că s-a stabilit că, din punct de vedere operațional, administrativ și contabil, fuziunea a intrat în vigoare retroactiv (10) de la 1 octombrie 2020. Prin urmare, Comisia a putut evalua efectul fuziunii pe parcursul întregii perioade a investigației de reexaminare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(49)

Potrivit SG PAM, Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să verifice diferențele în ceea ce privește caracteristicile dintre țevile și tuburile vândute în India și cele vândute în Uniune. În opinia sa, aceste diferențe erau legate în principal de clasele de presiune și de grosime, de greutate, de lungime și de stratul de acoperire. În plus, SG PAM a subliniat că ECL a vândut țevi mai grele și că aceleași țevi pot avea o utilizare diferită în India față de cea din Uniune. SG PAM a dat un exemplu de țeavă din clasa „K9” (11) care, potrivit acesteia, este utilizată în mod obișnuit în India pentru apă, în timp ce în Uniune, în același scop erau utilizate țevile din clasa „K7”. În opinia SG PAM, aceste diferențe pot justifica ajustări pentru a permite o comparație echitabilă între produsele vândute pe piața internă a Indiei și pe piața Uniunii. ECL nu a fost de acord și a furnizat detalii cu privire la caracteristicile tehnice ale produselor sale și la presupusele diferențe.

(50)

Practica Comisiei este de a calcula o marjă de dumping prin compararea valorii normale a unui tip de produs cu prețul de export al unui tip de produs similar. Diferențele evidențiate de SG PAM au fost, prin urmare, luate în considerare, deoarece diferitele clase de presiune au fost considerate tipuri de produse diferite. Comisia a considerat că preocupările SG PAM au fost pe deplin abordate.

(51)

SG PAM a susținut, de asemenea, că noua organizare a grupului corporativ al ECL a creat oportunități semnificative de compensare încrucișată, vânzări pe piața internă la alte valori decât cele de piață, servicii neraportate și/sau alte elemente care pot afecta în mod semnificativ evaluarea costurilor și compararea vânzărilor interne și în UE ale societății. Prin urmare, potrivit SG PAM, Comisia ar trebui să acorde atenție atunci când evaluează tranzacțiile dintre entitățile afiliate. În acest scop, SG PAM a furnizat o descriere succintă a structurii corporative a grupului ECL, precum și a factorilor care, în opinia sa, ar trebui să fie luați în considerare de Comisie la calcularea dumpingului. SG PAM a făcut referire la furnizarea de cocs produs de una dintre fabricile ECL din Haldia și la importurile de cărbune din Australia, activități în care este posibil să fi fost implicate unele părți afiliate ale ECL. În opinia SG PAM, același lucru a fost valabil în ceea ce privește piața Uniunii, pe care ECL vinde prin intermediul mai multor părți afiliate. SG PAM a făcut referire la reducerile menționate în rapoartele anuale a două dintre părțile afiliate, Electrosteel Trading S.A. și Electrosteel Europe S.A., la bonusurile de sfârșit de an, la vânzările la „valori zero” și la alte practici de piață. SG PAM a subliniat, de asemenea, tranzacțiile potențiale care sunt menționate în conturile anuale ale entităților ECL, derulate între ECL și Electrosteel Algeria SPA, Electrosteel Castings Bay FZE (EAU), Electrosteel Bahrain Holding WLL (Bahrain) și Electrosteel Doha for Trading LLC (Qatar), pe care Comisia ar trebui să le analizeze pentru a verifica o posibilă implicare a acestor entități în vânzările produsului în cauză pe piața Uniunii.

(52)

Comisia a luat în considerare aceste elemente în evaluarea sa, a reexaminat structura grupului corporativ și organizarea părților afiliate în măsura în care relația era relevantă pentru a determina o nouă marjă de dumping pentru ECL. În acest scop, Comisia a considerat că produsul care face obiectul reexaminării a fost vândut pe piața Uniunii prin intermediul unor părți afiliate.

(53)

SG PAM a susținut că, întrucât piața minereului de fier a fost denaturată în India și aceste denaturări au fost stabilite în regulamentul inițial de instituire a unei taxe compensatorii asupra producătorilor-exportatori din India, Comisia ar trebui să ajusteze costurile atunci când construiește valoarea normală în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază.

(54)

Industria Uniunii a făcut aceeași afirmație în cadrul investigației inițiale. La momentul respectiv, Comisia a considerat că denaturarea a fost investigată și abordată în cadrul investigației antisubvenție separate și că nu era necesar să se abordeze suplimentar această denaturare, deoarece acest lucru ar însemna o dublă contabilizare a efectelor subvenției. Comisia și-a menținut acest punct de vedere.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(55)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de tuburile și țevile din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) („țevi ductile”), cu excepția tuburilor și țevilor din fontă ductilă necăptușite pe interior și pe exterior („țevi necăptușite”) („produsul care face obiectul reexaminării”).

2.2.   Produsul în cauză

(56)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din India, clasificat în prezent la codurile NC ex 7303 00 10 și ex 7303 00 90 (coduri TARIC 7303001010, 7303009010). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a se aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

2.3.   Produsul similar

(57)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare intermediară în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

—

produsul în cauză atunci când este exportat în Uniune;

—

produsul care face obiectul investigației, fabricat și vândut pe piața internă din India; și

—

produsul care face obiectul reexaminării, fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(58)

Acestea sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază.

3.   CONSTATĂRI

(59)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază, Comisia a analizat dacă circumstanțele pe baza cărora a fost stabilită marja de dumping actuală s-au schimbat și dacă schimbarea a fost de durată.

3.1.   Schimbarea semnificativă și de durată a circumstanțelor

(60)

Investigația a confirmat faptul că, în urma aprobării schemei de fuziune a SPL cu ECL de către autoritățile competente din India la 31 decembrie 2021, SPL a fuzionat oficial cu ECL. ECL a preluat SPL și, prin urmare, cele două societăți au funcționat ca o singură entitate începând cu 1 ianuarie 2022. La data menționată, SPL a încetat să existe. Acțiunile ECL și SPL au fost fuzionate și atribuite la 20 ianuarie 2022, iar procesul de alocare a fost finalizat în aprilie 2022. Cu toate acestea, fuziunea a avut loc retroactiv începând cu 1 octombrie 2020, astfel cum se explică în considerentul 48.

(61)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază, baza pe care au fost instituite măsurile existente s-a schimbat, iar aceste modificări au justificat reexaminarea marjei de dumping pentru solicitant.

(62)

După informarea părților, ECL a susținut că Comisia nu a efectuat o evaluare a sinergiilor rezultate în urma concentrării și că, prin urmare, investigația ar trebui încheiată.

(63)

Comisia nu a fost de acord cu această ipoteză, deoarece, după cum s-a menționat în secțiunea 1.7 și după cum s-a comunicat părților interesate, a concluzionat că respectiva concentrare a avut ca rezultat sinergii care au redus anumite costuri, acestea având un efect asupra funcționării și asupra costurilor societății. Concluzia privind necesitatea reexaminării intermediare parțiale a fost reiterată și în considerentul 113 din documentul de informare generală din 24 august 2023.

(64)

După informarea părților, GI a reiterat argumentele prezentate de ECL și a susținut că reexaminarea intermediară nu era necesară. Deși GI a fost de acord cu faptul că efectuarea unei reexaminări intermediare parțiale în cazul concentrărilor este o practică constantă a Comisiei, GI a considerat că situația ECL era diferită, deoarece atât ECL, cât și SPL au făcut obiectul investigației inițiale și deoarece decizia de a nu utiliza datele SPL în investigația antidumping inițială a fost opțiunea Comisiei. Prin urmare, în opinia sa, nu era necesară o nouă investigare a acestora. În plus, în opinia sa, Comisia a solicitat în mod oficial ECL să prezinte cererea de reexaminare intermediară.

(65)

Pentru a stabili costurile entității rezultate în urma concentrării, Comisia era obligată să utilizeze, în cazul în care datele ECL nu erau respinse, costurile consolidate ale entităților rezultate în urma concentrării, precum și costurile generale, administrative și de vânzare consolidate.

(66)

De asemenea, Comisia a considerat că nu este relevant dacă ECL ar fi depus cererea din proprie inițiativă sau dacă a fost sfătuită de Comisie, întrucât Comisia a stabilit, în temeiul articolului 11 alineatul (3), că concentrarea a reprezentat „împrejurări care s-au schimbat și că aceste schimbări sunt de durată”, ceea ce impunea stabilirea unei noi marje de dumping (a se vedea secțiunea 3.1). Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(67)

GI a susținut, de asemenea, că a fost depusă o cerere de reexaminare intermediară atât în ceea ce privește măsurile compensatorii, cât și măsurile antidumping și că era inechitabil ca Comisia să fi efectuat doar reexaminarea antidumping, deoarece anumite sisteme de subvenții nu mai erau în vigoare.

(68)

Comisia a reamintit că ECL a depus doar o cerere de reexaminare a măsurilor antidumping. Prin urmare, afirmația a fost nejustificată.

3.2.   Cooperarea și utilizarea „datelor disponibile”

(69)

În cadrul investigației inițiale, marja de dumping a ECL (și a altor producători-exportatori cooperanți) a fost stabilită pe baza greutății nete a metalului în produsul în cauză. Aceasta înseamnă că a fost stabilită în funcție de greutatea țevii fără căptușeală de ciment, și nu de greutatea sa totală. În consecință, ECL și-a întemeiat răspunsul la răspunsul la chestionarul antidumping numai pe greutatea netă a metalului.

3.2.1.   Importanța greutății nete raportate a metalului pentru marja de dumping

(70)

Produsul care face obiectul reexaminării este o țeavă din oțel cu un strat interior de ciment pentru a preveni coroziunea țevii. În plus, țeava din oțel are în exterior un strat de protecție foarte subțire de câțiva milimetri, denumit în mod obișnuit „strat de acoperire”. Greutatea unei țevi cu căptușeală de ciment este definită ca greutatea căptușelii de ciment („CCM”).

(71)

Produsele vândute pe piața internă a Indiei au un strat de acoperire (12) diferit față de cele exportate către Uniune. Acest lucru duce la imposibilitatea realizării unei corespondențe între tipurile de produse în scopul calculării marjei de dumping. În pofida faptului că stratul de acoperire nu are un efect semnificativ asupra costului de producție sau asupra prețului, din cauza imposibilității de a realiza o corespondență, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza costurilor de producție. Pentru a construi valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, greutatea totală a țevii în cauză vândute în Uniune a trebuit să fie înmulțită cu costul mediu de fabricație pe kilogram pentru tipul de produs respectiv.

(72)

Greutatea totală a unei țevi include greutatea metalului, a cimentului și a stratului de acoperire. Pentru majoritatea tipurilor exportate către Uniune și în conformitate cu standardele nominale (teoretice) (13), greutatea medie a metalului din țeavă reprezintă aproximativ 85 %, iar greutatea cimentului reprezintă, în medie, 15 % din greutatea totală a țevii (14). Greutatea stratului de acoperire este cuprinsă între 0,3 și 1 % din greutatea totală a țevii. Metalul reprezintă cea mai mare parte din cost și, prin urmare, costul său determină prețul de vânzare al țevii finite.

(73)

Doar partea metalică a țevii este utilizată pentru a fi înmulțită cu costul mediu de fabricație. Prin urmare, greutatea metalului și proporția acestuia în greutatea unei țevi au un impact direct asupra calculării valorii normale și, prin urmare, afectează în mod direct marja de dumping. Raportarea unei greutăți mai mici a metalului duce automat la o valoare normală construită mai mică și, prin urmare, la o marjă de dumping mai mică (15). În mod similar, raportarea unei greutăți mai mici a metalului pentru vânzările către Uniune conduce la creșterea prețului mediu de export (16). Prin urmare, acuratețea greutății raportate a metalului joacă un rol esențial în stabilirea marjei de dumping. Cu alte cuvinte, corectitudinea greutății raportate a metalului este necesară pentru a calcula o marjă de dumping exactă. În plus, aceasta afectează atât acuratețea valorii normale stabilite, cât și a prețului de export stabilit.

3.2.2.   Greutatea metalului raportată de ECL în cadrul prezentei investigații

(74)

Conform informațiilor furnizate de ECL în timpul verificării la fața locului, țevile produse de societate nu au fost cântărite individual în mod sistematic. În schimb, un container întreg sau un camion complet încărcat cu țevi a fost cântărit pe un cântar pod-basculă înainte de a părăsi sediul ECL. Acest container/camion conținea un număr de țevi de diferite diametre, cu CCM și strat de acoperire și este posibil să fi inclus și alte produse, cum ar fi garnituri, lubrifianți, fitinguri sau altele, precum și bucăți de lemn sau alte materiale de ambalare. ECL a susținut că greutatea netă a metalului din țevile care au fost produse a fost înregistrată în sistemul contabil pe baza cântăririi unui eșantion de țevi din fiecare tip de produs din fiecare comandă. Potrivit ECL, greutatea metalului din țevile eșantionate a fost apoi înregistrată în sistemul SAP al societății și a fost ajustată în permanență în funcție de rezultatele testelor efectuate pe fiecare eșantion. ECL a susținut că aceste date, care au fost raportate în răspunsul său la chestionar și apoi utilizate în scopul calculării nivelului de dumping, reflectă astfel greutatea reală a metalului conținut în țevi.

(75)

Pentru a verifica corectitudinea greutății nete a metalului înscrisă în SAP de către ECL, Comisia a solicitat societății să furnizeze informații suplimentare privind „greutatea brută” (totală) a țevilor (inclusiv CCM și stratul de acoperire), precum și date privind producția și vânzările, exprimate în metri.

(76)

Greutatea brută, denumită greutate „Kanta” pentru vânzările pe piața internă, este greutatea țevilor, inclusiv a CCM și a stratului de acoperire. Societatea a ținut evidențe ale greutății brute a unui camion încărcat sau a unui container pe cântarul pod-basculă care includea ambalaje. Prin solicitarea acestor informații suplimentare, Comisia a încercat să verifice dacă greutatea netă a metalului raportată de societate este corectă.

(77)

După compararea informațiilor suplimentare transmise de ECL, Comisia a constatat discrepanțe între greutatea brută a produsului care face obiectul investigației vândut pe piața de export și cea a produsului care face obiectul investigației vândut pe piața internă. Diferența se referea, în special, la greutatea CCM în produsele vândute pe piața internă în comparație cu greutatea sa în produsele vândute pe piața Uniunii.

(78)

Utilizând informațiile furnizate de ECL pe baza lungimii țevilor (metri), în absența (17) greutății CCM pe piața internă, Comisia a efectuat o comparație între greutatea medie „Kanta” pe metru de țeavă vândută pe piața internă și greutatea CCM a țevilor vândute la export. Aceasta a constatat că greutatea brută raportată pe metru de țeavă a fost, în medie, cu peste [5-15 %] % mai mare pentru vânzările la export, în comparație cu vânzările pe piața internă (18). Întrucât datele raportate pe piața internă au inclus ambalajele, deși ambalajul nu a fost inclus în greutatea raportată pentru vânzările către Uniune, Comisia a concluzionat că diferența reală ar fi chiar mai mare.

(79)

Pentru a fi cât mai exactă posibil, Comisia a restrâns comparația la tipuri de produse aproape identice vândute atât pe piața internă a Indiei, cât și pe piața Uniunii. Atunci când a comparat tipuri de produse aproape identice (19) (care diferă doar în ceea ce privește stratul de acoperire exterior), Comisia a observat că greutatea netă raportată a metalului era identică, în timp ce greutatea CCM a fost întotdeauna semnificativ mai mare pentru vânzările la export. Comisia a constatat că greutatea totală (brută) a unei țevi a fost, în medie, cu [5-15 %] mai mare atunci când a fost exportată. Pentru unele tipuri de produse, diferența a fost de [5-15 %]. Aceasta însemna că greutatea pe metru de țeavă a fost, în medie, cu [10-20 %] mai mare la vânzarea la export în comparație cu țeava aproape identică vândută pe piața internă. Comisia a observat, de asemenea, că aceste discrepanțe merg întotdeauna într-o singură direcție – subevaluarea greutății produsului exportat. O astfel de subevaluare, astfel cum se explică în considerentul 72, a avut ca efect reducerea marjei de dumping a ECL.

(80)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat aceste discrepanțe ca fiind dovezi de raportare eronată a informațiilor privind greutatea în ceea ce privește vânzările. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 40, raportarea corectă a informațiilor privind greutatea este esențială pentru a se ajunge la o marjă de dumping exactă. Mai precis, raportarea eronată a informațiilor privind greutatea poate duce la reducerea marjei de dumping reale. În acest context, la 29 iunie 2023, Comisia a solicitat ECL să ofere explicații cu privire la aceste discrepanțe.

(81)

ECL a răspuns că comparația dintre vânzările la export și vânzările pe piața internă a fost influențată de diferențele în ceea ce privește gama de produse vândute de pe cele două piețe și că diferențele constatate pentru țevile cu un diametru de până la 300 mm au fost cauzate de standardele diferite în ceea ce privește grosimea CCM aplicabile pe piața Uniunii și pe piața internă a Indiei. De asemenea, în opinia solicitantului, existau unele diferențe ca urmare a diferitelor tipuri de straturi de acoperire utilizate pe piața internă și pe piața de export, precum și unele diferențe în ceea ce privește ambalajele pentru transport.

(82)

Comisia a considerat că, deși unele diferențe ar putea fi, într-adevăr, influențate de o gamă diferită de produse, amploarea diferențelor constatate la compararea unor tipuri de produse aproape identice (20) nu a putut fi explicată în mod suficient prin motivele invocate de ECL.

(83)

În plus, în cursul vizitei de verificare la fața locului, Comisia a stabilit că, pentru țevile cu același diametru, grosimea CCM pentru piața internă și pentru cea de export era identică. De asemenea, sistemul de codificare a producției proprii al ECL a utilizat coduri de produse identice atât pentru piața internă, cât și pentru piața Uniunii. În plus, au fost utilizate aceleași linii de producție și aceeași metodă de producție. În cazul în care țevile destinate exportului ar fi avut o grosime diferită a cimentului, ar fi existat un cod de produs diferit pentru aceste produse, ceea ce nu a fost cazul.

(84)

În plus, argumentul ECL potrivit căruia există standarde diferite pentru grosimea cimentului pe piața Indiei și pe piața Uniunii a vizat doar țevile cu un diametru de până la 300 mm. Cu toate acestea, Comisia a constatat discrepanțe și pentru țevile cu un diametru mai mare de 300 mm, pentru care cerințele privind grosimea CCM din standardele pentru cele două piețe erau identice. Comisia a calculat că, pe baza greutății nete a metalului, astfel cum a fost raportată de ECL, CCM pentru anumite tipuri de produse ar trebui să fie dublă pentru piața de export în comparație cu piața internă.

(85)

După cum a confirmat ECL în propriile sale observații, tipul (diferit) de strat de acoperire pentru piața de export a avut un impact minim asupra greutății totale a țevii, reprezentând doar aproximativ [0-3 %] din greutatea totală. Prin urmare, o diferență în ceea ce privește stratul de acoperire nu ar putea determina o diferență de greutate de până la aproape [10-20 %]. În ceea ce privește ambalajele pentru transport, Comisia a primit informații la fața locului care au confirmat că greutatea brută raportată pentru vânzările interne include ambalajele și alte produse (lubrifianți și garnituri de etanșare). Cu toate acestea, chiar dacă ambalajele și altele ar fi fost excluse, în timpul verificării la fața locului a fabricii s-a stabilit că ponderea ambalajelor interne și de export în greutatea totală a fost de ordinul a [0-3 %] și, prin urmare, neglijabilă în comparație cu greutatea totală a țevilor.

(86)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că diferențele pentru țevile cu un diametru de până la 300 mm puteau fi explicate doar parțial (21) prin argumentul că diferența a fost determinată de standarde diferite în ceea ce privește grosimea CCM, aplicabile pe piața Uniunii și pe piața Indiei. Pentru țevile mai mari de 300 mm, diferența nu a putut fi justificată de un standard diferit pentru CCM, de un alt tip de strat de acoperire sau de o diferență în ceea ce privește ambalajul pentru transport.

(87)

Pe baza informațiilor din dosar, care contraziceau fiecare element al explicației solicitantului privind diferențele de greutate, a reieșit că singura explicație este că solicitantul a raportat în mod eronat în sistemul său contabil greutatea sau lungimea produsului în cauză, ceea ce a avut ca efect reducerea marjei sale de dumping. Procedând astfel, solicitantul a furnizat o informație falsă sau care induce în eroare în sensul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază, obstrucționând astfel în mod semnificativ investigația.

3.3.   Observațiile Guvernului Indiei privind utilizarea datelor disponibile

(88)

GI a afirmat că investigația a fost deschisă la inițiativa Comisiei și că, în opinia sa, nu este necesară. GI a susținut că, întrucât nu au existat diferențe în ceea ce privește greutatea netă a metalului raportată pe piața internă și pe piața Uniunii, datele ECL ar trebui să fie acceptate. Acesta a remarcat că ECL a utilizat pentru raportarea sa aceeași metodologie ca și în cazul inițial (bazată pe greutatea netă a metalului) și că această (aceeași) metodologie a fost acceptată de Comisie în toate investigațiile anterioare. În opinia GI, întrucât metodologia nu a fost modificată, iar societatea nu și-a schimbat modul de raportare a datelor, datele/informațiile furnizate de ECL nu puteau fi ignorate.

(89)

GI a formulat, de asemenea, observații cu privire la constatările referitoare la discrepanțele identificate de Comisie în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 între greutatea netă a metalului, greutatea CCM și „greutatea Kanta”. În acest context, Comisia a susținut că scopul și baza tuturor celor trei greutăți erau diferite și, prin urmare, ele nu au putut fi utilizate pentru nicio analiză comparativă.

(90)

GI a susținut, în special, că greutatea netă a metalului a fost utilizată de industrie în toate scopurile de înregistrare internă și legală. Până în prezent, CCM nu a fost considerat un criteriu esențial nici de către producătorul produsului în cauză, nici de către Comisie, în niciun scop, inclusiv în ceea ce privește numerele de control al produsului („NCP-uri”) (22). În opinia sa, această abordare a fost, de asemenea, în concordanță cu faptul că nici măcar societatea SG PAM nu a inclus niciodată cimentul ca un criteriu relevant atunci când a prezentat caracteristicile produsului și că și Comisia a acceptat NCP-urile fără a include cimentul ca un criteriu separat în toate investigațiile desfășurate până în prezent. GI a susținut că abaterea de la metodologia stabilită în cadrul unei reexaminări intermediare parțiale nu părea a fi nici de dorit, nici justificată. Prin urmare, propunerea Comisiei de a aplica datele disponibile din cauza diferenței de greutate a cimentului ar fi nu numai dură, ci și nejustificată pentru ECL, care a cooperat pe deplin la toate investigațiile de-a lungul anilor.

(91)

GI a adăugat, de asemenea, că greutatea Kanta includea nu numai greutatea țevii necăptușite (greutatea netă a metalului), ci și pe cea a cimentului, a stratului de acoperire interior și exterior, a materialului de ambalare și a altor articole, cum ar fi inelul distanțier, lubrifianții etc. Întrucât greutatea Kanta includea greutăți ale altor elemente decât cele ale produsului în cauză, aceasta a variat de la un transport la altul și, prin urmare, nu ar trebui să fie utilizată pentru niciun calcul sau analiză.

(92)

Comisia a observat mai întâi că, astfel cum se explică în considerentul 8, investigația a fost deschisă în urma cererii solicitanților. Deși este posibil ca această cerere să se fi bazat pe discuții informale cu Comisia privind efectele fuziunii cu SPL, acest lucru nu schimbă faptul că solicitantul este cel care a decis să ceară reexaminarea.

(93)

În plus, Comisia a luat act de explicațiile pentru diferitele unități de măsură utilizate de industrie. Acesta a confirmat că, în conformitate cu ceea ce a solicitat Comisia în cadrul prezentei investigații și în conformitate cu metoda utilizată în investigațiile anterioare, ECL a raportat date bazate pe greutatea netă a metalului. Cu toate acestea, în scopul verificării acurateței datelor furnizate pe baza greutății nete a metalului și în absența unor informații privind greutatea metalului din fiecare țeavă, Comisia s-a concentrat, în timpul procesului de verificare, asupra stabilirii acurateței informațiilor furnizate de ECL și a comparat informațiile cu unități de măsură diferite, cum ar fi greutatea brută și metri. Comisia a analizat, de asemenea, datele raportate pentru piața internă și pentru piața de export. La verificarea încrucișată a acurateței informațiilor, Comisia a constatat discrepanțe care indică o lipsă de acuratețe a datelor prezentate pe baza greutății nete a metalului. Prin urmare, intenția Comisiei nu a fost de a utiliza o metodologie diferită de cea utilizată în investigația antidumping inițială, ci mai degrabă de a verifica dacă ECL și-a raportat datele în mod corect.

(94)

GI a considerat, de asemenea, că, întrucât produsele vândute pe piața internă nu erau aceleași cu produsele vândute pe piața Uniunii, practica constantă a Comisiei în astfel de cazuri a fost de a construi valoarea normală pe baza costului de producție. Prin urmare, GI a susținut că diferențele dintre greutatea produselor vândute pe piața internă și pe piața Uniunii nu au avut niciun impact asupra prezentei investigații.

(95)

În concluzie, GI a considerat că propunerea de a recurge la „datele disponibile” nu a fost justificată și că Comisia ar trebui să accepte informațiile furnizate de exportatorul cooperant și să ia decizii în consecință.

(96)

Comisia a confirmat că, în conformitate cu metoda inițială, având în vedere că nu au fost vândute produse direct comparabile pe piața Uniunii și pe piața de export, a intenționat să construiască valoarea normală pe baza costurilor de producție. După cum s-a explicat în considerentul 72, raportarea cu acuratețe a greutății metalului joacă un rol crucial în determinarea marjei de dumping. În consecință, Comisia a concluzionat că erau necesare, de asemenea, date exacte privind greutatea în cazul în care valoarea normală urma să fie construită. Prin urmare, în cazul în care se constata că datele nu erau fiabile, acestea nu puteau fi utilizate ca atare pentru a determina valoarea normală.

3.4.   Observațiile ECL privind utilizarea „datelor disponibile”

(97)

În răspunsul său la scrisoarea adresată în temeiul articolului 18, ECL a considerat că aplicarea datelor disponibile a fost nejustificată și lipsită de o bază factuală, deoarece s-a bazat pe o comparație a greutăților unor produse incomparabile și a ignorat mai multe variabile. De asemenea, aceasta a considerat că calculele efectuate de Comisie în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 nu sunt exacte.

3.4.1.1.   Datele referitoare la greutate s-au bazat pe evidențele ECL și pe conturile financiare auditate

(98)

ECL a susținut că greutatea raportată a metalului a fost corectă și că ECL nu a furnizat date false sau care au indus în eroare, inclusiv în ceea ce privește greutatea metalului. În opinia sa, toate greutățile raportate de ECL în cursul investigației s-au bazat pe sistemul SAP al societății și/sau au fost menționate și pe facturile emise clienților din Uniune și pe documentele de export.

(99)

În ceea ce privește greutatea metalului, ECL a susținut că datele s-au bazat pe sistemul SAP al ECL, iar acuratețea acestora a fost verificată de Comisie în timpul verificării la fața locului. Datele s-au bazat pe producția și consumul de metale și au corespuns raportului anual al ECL și stocurilor de metal înregistrate în SAP, toate acestea fiind verificate de Comisie. În plus, ECL a afirmat că greutatea metalului a fost menționată și în anexele la lista de ambalare pentru export (împreună cu greutățile nete și brute) și că aceste greutăți corespund greutăților raportate de ECL în răspunsul la chestionar.

(100)

ECL a susținut, de asemenea, că datele SAP au fost auditate trimestrial de auditori externi și, după cum a verificat Comisia, au fost reconciliate cu conturile anuale ale societății. Facturile și documentele de export emise în trecut (în perioada investigației de reexaminare) clienților afiliați și neafiliați au stat la baza declarațiilor vamale, a transportului mărfurilor și a altor cerințe de conformitate cu reglementările și au fost generate în mod automat de SAP pe baza datelor reale de la cântarul pod-basculă, introduse în sistemul fabricii de zeci de angajați ai ECL. Astfel, autenticitatea și acuratețea SAP și a facturilor nu ar putea fi puse sub semnul întrebării, în opinia ECL.

(101)

De asemenea, ECL a afirmat că greutățile diferite pe care le-a înregistrat și le-a raportat Comisiei corespundeau datelor de export către țări terțe. Aceasta a susținut că greutatea netă a metalului și greutatea CCM a diferitelor tipuri de produse exportate către țări terțe erau comparabile cu aceleași tipuri de produse exportate către Uniune.

(102)

În plus, ECL a susținut că societatea a fost auditată și inspectată de autoritățile de standardizare internaționale care au controlat acuratețea evidențelor sale. ECL a prezentat în special un raport de inspecție emis de o societate de inspecție independentă, care a fost comandat de clientul ECL dintr-o țară terță. Raportul a menționat greutatea medie a țevilor și a demonstrat, în opinia ECL, că greutatea pe metru a tipurilor de produse vândute pe piața Uniunii era similară sau apropiată de greutatea CCM raportată de ECL și a indicat, de asemenea, că grosimea căptușelii de ciment a variat.

(103)

ECL a reamintit că a controlat și s-a concentrat asupra greutății metalului deoarece metalul era principalul factor de cost și că acesta era monitorizat în permanență în timpul procesului de producție, în timp ce CCM reprezenta doar aproximativ [0-3 %] din costul total. Greutățile Kanta și CCM au fost verificate și relevante în principal în scopul calculării costurilor de transport.

(104)

Prin urmare, ECL a susținut că, în funcție de practica unei societăți, greutatea țevilor poate fi exprimată pe baza greutății nete a metalului sau a greutății CCM, aspect ce a fost confirmat și de SG PAM în observațiile sale. Greutatea nominală a metalului și a CCM în funcție de standardele respective au fost derivate din acestea. Greutatea nominală era greutatea pe care producătorul ar fi dorit să o atingă, dar, conform ECL, nu era un standard invariabil. Prin urmare, în opinia ECL, valorile și cantitățile de ciment mai mari erau permise și existau în mod obișnuit.

(105)

Comisia a luat act de diversele explicații ale solicitantului cu privire la greutățile diferite și de faptul că datele pe care acesta le-a raportat se bazau pe sistemul său SAP, că a fost supus unui audit efectuat de auditori externi pentru aprobarea conturilor sale financiare și a fost supus unei inspecții pentru a verifica dacă produsele sale sunt în conformitate cu diferitele standarde internaționale. De asemenea, Comisia a fost de acord să verifice și să coreleze consumul global de metal net raportat de ECL pentru PIR cu sistemul SAP și cu conturile sale anuale.

(106)

Cu toate acestea, parametrii precum greutatea metalului, a cimentului sau lungimea țevilor individuale pentru diferitele produse și piețe și modul în care aceștia au fost repartizați între produse au reprezentat variabile care au fost introduse în sistem de către societate.

(107)

În primul rând, pe baza informațiilor furnizate de ECL, Comisia a observat că greutatea țevilor individuale nu a fost înregistrată în mod sistematic, contrar afirmațiilor ECL.

(108)

Comisia a observat că greutatea netă a metalului raportată pentru aceleași tipuri de produse era, în general, apropiată de greutatea nominală, ceea ce nu susținea, în opinia Comisiei, argumentul ECL potrivit căruia aceasta era ajustată pe baza greutății reale. S-a constatat, de asemenea, că au fost raportate greutăți nete similare ale metalului pentru comenzi diferite. Utilizarea greutății nete reale a metalului pentru fiecare comandă ar fi trebuit să conducă la o greutate netă a metalului diferită pentru fiecare comandă, ceea ce nu a fost cazul.

(109)

Faptul că, în realitate, greutatea netă a metalului nu era întotdeauna egală cu greutatea nominală a fost evidențiat de rapoartele de inspecție ale unei societăți de inspecție independente pe care ECL le-a prezentat pentru a demonstra existența unor diferențe de grosime a CCM. Același document a arătat în mod clar că, pentru țevile testate, greutatea netă a metalului a depășit greutatea nominală cu peste [0-10 %]. Acest lucru a demonstrat, de asemenea, în opinia Comisiei, că era puțin probabil ca greutatea netă a metalului raportată de ECL să reflecte realitatea.

(110)

În al doilea rând, societatea a introdus în SAP alți parametri, cum ar fi, de exemplu, NCP-urile Comisiei, pentru a întocmi rapoarte în orice moment și chiar în afara perioadei de investigație.

(111)

Prin urmare, Comisia a observat că, deși consumul total de metal corespundea conturilor anuale, anumiți parametri-cheie pentru operațiunile individuale de producție și de vânzare, cum ar fi greutatea pe metru, s-au bazat exclusiv pe datele introduse în SAP de către ECL și că corectitudinea acestor informații la nivelul fiecărei tranzacții nu a putut fi nici verificată, nici contrazisă prin trimitere la documente justificative și alte dovezi interne sau externe. Aceste circumstanțe au confirmat constatările potrivit cărora datele raportate la nivelul fiecărei tranzacții nu erau corecte. Prin urmare, Comisia nu a fost de acord cu faptul că o situație în care datele globale corespundeau pur și simplu cu cele din sistemul SAP reprezenta o dovadă clară că datele la nivelul tranzacțiilor individuale erau automat corecte.

(112)

Comisia a observat, de asemenea, că, potrivit ECL, datele privind greutatea netă a metalului apăreau doar pe documentele de ambalare pentru export, în timp ce pentru piața internă nu ar fi existat liste de colisaj. Prin urmare, datele nu au putut fi verificate de ambele părți. În plus, după cum a observat Comisia, informațiile privind greutatea netă a metalului, specificate în documentele de export, nu au putut fi verificate de către transportator (și nici de către client), deoarece țeava transportată includea CCM și stratul de acoperire, în timp ce transportul a fost determinat pe baza greutății totale (brute). În același timp, în formularele de comandă și pe facturile emise clientului se specificau metrii. Prin urmare, informațiile privind greutatea netă a metalului nu au putut fi verificate de o parte terță. Prin urmare, Comisia nu a considerat că faptul că greutatea netă a metalului figura pe documentele de transport constituia un indiciu suplimentar al corectitudinii informațiilor.

(113)

În conformitate cu metodologia investigației antidumping inițiale privind dumpingul, ECL a raportat inițial greutatea netă a metalului pentru fiecare tranzacție a vânzărilor sale pe piața internă și pe piața Uniunii. Spre deosebire de facturile pentru piața Uniunii, greutatea netă a metalului nu a fost menționată pe facturile de vânzare pe piața internă. Și, întrucât nu figura, de exemplu, nici pe documentele de transport intern și nici pe listele de colisaj, corectitudinea greutății nete a metalului nu a putut fi verificată de Comisie.

(114)

Discrepanța a fost descoperită abia după ce Comisia a primit informațiile care i-au permis să compare greutatea Kanta de pe piața internă cu greutatea CCM de pe piața Uniunii.

(115)

De asemenea, Comisia a luat act de faptul că ECL (precum și alți producători) ar monitoriza îndeaproape, în general, consumul de metal în raport cu greutatea. De asemenea, Comisia a luat notă de explicațiile referitoare la greutatea netă a metalului, la greutatea nominală și la faptul că nu exista un standard strict și că erau permise și existau în mod obișnuit valori și cantități mai mari de ciment. Totuși, aceste explicații nu au permis, în opinia Comisiei, să se concluzioneze că ECL a raportat cu acuratețe greutatea netă a metalului. În special, explicațiile furnizate de ECL nu au clarificat, în opinia Comisiei, de ce produsele au fost raportate în mod constant ca fiind mai grele la export, în comparație cu produsele aproape identice vândute pe piața internă, și cu siguranță nu pentru produsele pentru care se aplica același standard privind grosimea căptușelii de ciment.

3.4.1.2.   Presupusele discrepanțe identificate în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18

(116)

ECL a susținut, de asemenea, că calculele din scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 nu au fost corecte, deoarece calculul diferenței de [5-15 %] a ignorat gama de produse și standardele divergente privind țevile, aplicabile pe piața Uniunii și pe piața internă. Comparația ar fi corectă numai dacă produse identice ar fi vândute în aceleași proporții pe ambele piețe. În opinia sa, diferența s-a bazat în principal pe discrepanța dintre standardele indiene și cele ale Uniunii privind grosimea căptușelii de ciment. Diferențele nu au putut determina presupunerea că datele ECL sunt false sau că induc în eroare.

(117)

După cum s-a menționat deja în secțiunea 3.2.2 de mai sus, Comisia a luat în considerare faptul că comparația pe care a făcut-o pe baza exporturilor totale și a vânzărilor interne totale s-a bazat, într-adevăr, pe o gamă diferită de produse, ceea ce putea influența rezultatul. Cu toate acestea, Comisia a făcut această comparație pentru a demonstra că exista o diferență sistematică în ceea ce privește greutatea pe metru a produselor vândute pe piața de export în comparație cu piața internă, înainte de a o restrânge la o comparație între tipuri de produse aproape identice (care a confirmat că diferența a existat și în cazul tipurilor aproape identice). În același timp, Comisia a observat că, în afară de afirmația generală potrivit căreia țevile mai subțiri vândute în cea mai mare parte pe piața de export conțineau mai mult ciment, ECL nu a furnizat elemente de probă suplimentare cu privire la motivul pentru care tipurile de țevi vândute pe piața de export erau în mod sistematic mai grele decât tipurile de țevi vândute pe piața internă. Explicațiile cu privire la diferența dintre standardele privind căptușelile de ciment pentru produse diferite se aplicau numai în cazul țevilor cu diametre mici (sub 300 mm) și, prin urmare, nu erau valabile pentru toate celelalte tipuri de produse pe care Comisia le-a comparat și pentru care standardele în materie de CCM erau identice.

(118)

În plus, în opinia ECL, concluzia Comisiei potrivit căreia CCM era identică între produse aproape identice vândute pe piața Uniunii și pe piața internă a fost incorectă, iar diferența de grosime a CCM ar trebui luată în considerare. ECL a calculat că diferențele de greutate dintre produsele aproape identice erau de [0-5 %], iar nu de [5-15 %], astfel cum au fost calculate de Comisie. ECL a reiterat faptul că grosimea CCM este similară numai în ceea ce privește diametrele mai mari de 300 mm, dar nu se aplică țevilor cu diametrul cuprins între 80 și 300 mm. În special, pentru țevile cu diametrul cuprins între 80 și 300 mm, conform standardului EN 545:2006, care era standardul clasei K pentru țevile exportate către Uniune, grosimea nominală a căptușelii de ciment trebuia să fie de 4 mm. În schimb, în conformitate cu IS 8329, care a fost standardul pentru țevile din clasa K pentru piața Indiei, grosimea nominală a CCM era de 3 mm. ECL a susținut astfel că calculele Comisiei trebuie ajustate în funcție de diferența dintre căptușeala de ciment pe piața internă și pe piața de export, iar pentru diametrele cuprinse între 80 și 300 mm, această diferență a fost de [25-35 %].

(119)

De asemenea, ECL nu a fost de acord cu faptul că codurile sale interne de produs reflectau specificațiile produsului. ECL a susținut că codurile sale interne de produs cuprindeau diametrul și clasa țevii și elementele care se referă la greutatea metalului, dar nu și multiplele variante, inclusiv standardele, stratul de galvanizare, CCM, culoarea etc. Aceste variante au fost menționate în comanda din SAP și într-un document intitulat „eliberarea sarcinii de producție”, care a stat la baza producției și a vânzărilor, unde era indicat standardul relevant (23). Prin urmare, ECL nu ar fi putut vinde pe piața Uniunii țevi din clasa K produse pe baza standardelor indiene. În plus, în anexele la facturile pentru vânzările în Uniune prezentate Comisiei se menționa standardul. Prin urmare, ipoteza/înțelegerea Comisiei nu poate fi corectă din punct de vedere faptic.

(120)

ECL a susținut, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare faptul că stratul de galvanizare era mai greu la export și că puteau exista diferențe de calibrare între cântarul pod-basculă utilizat pentru camioanele destinate piețelor de export și cântarele pod-basculă utilizate pentru vânzările pe piața internă.

(121)

În opinia ECL, tipurile de produse comparabile identificate în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 au reprezentat doar [0-5 %] din exporturile din PIR și, prin urmare, Comisia nu se putea baza pe o astfel de comparație. Prin urmare, Comisia nu putea respinge toate informațiile, în special atunci când o parte a furnizat informațiile în timp util, informațiile au putut fi verificate și partea a acționat cât mai bine posibil. Potrivit ECL, un calcul imprecis și vădit incorect al greutății nu a oferit o bază obiectivă pentru a aplica datele disponibile în ceea ce privește greutatea raportată a metalului și nu a făcut ca toate datele ECL privind greutatea metalului să fie inutilizabile sau nefiabile.

(122)

Comisia a efectuat o nouă analiză a informațiilor nou furnizate și a argumentelor prezentate de ECL.

(123)

A fost recalculată diferența dintre greutatea brută raportată pentru piața internă și pentru cea de export pe baza mediei ponderate, așa cum a sugerat ECL. Diferența de greutate brută între piața internă și cea de export a rămas în continuare semnificativă ([5-15 %]). În plus, ea a rămas sub [10-20 %] pentru anumite tipuri de produse. Această diferență nu a putut fi explicată de solicitant.

(124)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 82, faptul că existau anumite tipuri care trebuiau să fie produse cu o CCM mai subțire contrazicea, în opinia Comisiei, informațiile primite în cursul verificării la fața locului. În plus, în catalogul ECL pentru piața internă, grosimea țevilor cu diametre mai mici de 300 era prezentată ca fiind de 3,5 mm. Prin urmare, ECL a produs aceste diametre conform catalogului cu o grosime de 3,5 mm, și nu de 3 mm, așa cum a susținut. Având în vedere toleranța admisă în ceea ce privește grosimea pe cele două piețe, țevile cu grosimea cuprinsă între 3,5 mm și 4 mm ar fi conforme cu standardele de pe ambele piețe.

(125)

Cu toate acestea, Comisia a efectuat o nouă comparație adăugând pretinsa diferență în ceea ce privește CCM, precum și diferența în ceea ce privește stratul de galvanizare, astfel cum a fost prezentată de ECL. Chiar și în urma ajustării cu aceste diferențe, diferența de greutate brută dintre piața internă și piața de export a rămas semnificativă, și anume [0-10 %] în medie, cu diferențe pentru anumite tipuri de produse de până la [5-20 %]. În ceea ce privește căptușeala de ciment, analiza a arătat că, pentru anumite tipuri de produse, dacă se presupune că sunt raportate corect, CCM pentru țevile vândute la export ar conține în medie cu [30-75 %] mai mult ciment, cu diferențe de până la [20-100 %] pentru anumite tipuri de produse.

(126)

Comisia a clarificat, de asemenea, că produsele aproape identice (inclusiv cele pe care Comisia le-a ajustat luând în calcul căptușeala pretins mai groasă) au reprezentat [10-30 %] din vânzările către Uniune, și nu [0-3 %], astfel cum a susținut ECL.

(127)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 125, toate produsele exportate către Uniune au fost raportate ca fiind, în medie, mai grele. Pentru produsele care nu au fost vândute pe piața internă, Comisia a comparat tipurile vândute pe piața de export cu greutatea nominală (teoretică). Și pentru aceste tipuri, diferența de greutate a fost similară cu cea a produsului aproape identic. Rezultatul calculelor pentru produsele care nu au fost vândute pe piața internă a fost în concordanță cu comparația efectuată pentru produsele care au fost vândute pe piața internă și a arătat o diferență inexplicabilă de greutate, care, dacă ar fi fost raportată corect, ar fi însemnat o țeavă cu o CCM mult mai groasă la export (în medie cu [30-75 %] mai mult ciment, cu diferențe de până la [100-150 %]).

3.4.1.3.   Diferențe între grosimea nominală și cea reală pe piața de export și pe piața internă

(128)

De asemenea, ECL a formulat observații cu privire la calculele efectuate de Comisie referitoare la grosimea nominală a căptușelii de ciment și la greutatea acesteia. ECL a susținut că calculele privind CCM nominală și greutatea din scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 nu erau corecte în cazul mai multor diametre și din cauza conținutului de umiditate care trebuia ajustat. Umiditatea a rămas în CCM și, prin urmare, s-a adăugat la greutate. Dacă s-ar fi ținut seama de umiditate, diferența dintre greutatea nominală a căptușelii de ciment și cea raportată de ECL ar fi fost mult mai mică.

(129)

În plus, ECL a susținut că CCM pentru țevile exportate către Uniune era, în general, mai groasă decât CCM nominală și mai groasă pentru țevile care urmau să fie exportate către alte țări terțe, pentru a evita respingerea lor. În opinia sa, acest fapt a fost indicat și în rapoartele de inspecție ale unei societăți de inspecție independente. În plus, ECL a prezentat ca element de probă o scrisoare din partea unui expert al unei societăți afiliate a ECL, care este, de asemenea, reprezentant în cadrul organismelor de standardizare, prin care s-a confirmat că CCM ar fi mai mare pe piața de export.

(130)

Comisia a luat act de faptul că este posibil să existe umiditate reziduală în țevile vândute. Totuși, acest lucru ar fi valabil numai în cazul transporturilor care părăsesc fabrica la scurt timp după producerea țevilor. Comisia a observat că, într-adevăr, umiditatea a scăzut în timp, dar că, după trei zile, nivelul de umiditate ar fi stabil. De asemenea, ECL nu a prezentat dovezi și nici nu a cuantificat modul în care conținutul de umiditate a afectat greutatea CCM și greutatea totală a țevii. În opinia Comisiei, aceste concluzii au fost teoretice, întrucât ECL nu a putut stabili intervalul exact de timp dintre momentul în care produsele au fost fabricate și exportate.

(131)

Comisia a observat, în această privință, și că, atunci când a comparat greutatea nominală (teoretică) a CCM cu greutatea raportată a CCM, în cazul pieței interne, varianța medie ponderată a fost de cel puțin [0-3 %]. Pentru piața de export, varianța a fost mult mai mare. În medie, varianța a fost cuprinsă între [0-10 %] și [15-30 %] în unele cazuri. Acest lucru a demonstrat în continuare, în opinia Comisiei, că datele cu privire la greutatea raportată de ECL nu erau corecte.

(132)

În plus, raportul realizat de o societate de inspecție independentă a arătat că pot exista varianțe în ceea ce privește grosimea (și, prin urmare, greutatea) căptușelii de ciment. Cu toate acestea, el a arătat în același timp că existau varianțe similare în cazul greutății nete a metalului, care a fost raportată în mod constant de ECL ca fiind foarte apropiată de greutatea nominală (teoretică). În orice caz, raportul nu a explicat motivul pentru care abaterile de la greutatea nominală ar fi apărut doar pe piața de export și de ce acestea ar fi apropiate de valoarea nominală de pe piața internă.

(133)

În ceea ce privește afirmația generală potrivit căreia țevile pentru export ar fi mai groase decât cele produse pentru piața internă, Comisia a reiterat faptul că aceste informații nu au fost niciodată menționate în cursul verificării la fața locului. Dimpotrivă, Comisia a arătat că țevile cu aceleași diametre ar avea întotdeauna o CCM similară. De asemenea, în opinia sa, scrisoarea expertului de la societatea afiliată ECL nu a confirmat faptul că toate țevile destinate pieței Uniunii trebuie să aibă, în general, o CCM mai groasă. Scrisoarea a rezumat doar diferitele standarde și a confirmat că, pentru diametre mai mici de 300 mm, standardul prevedea o CCM cu grosimea de 4 mm. Deși a menționat, într-adevăr, că exista o cerință mai strictă în conformitate cu standardul UE în ceea ce privește fisurile din mortarul de ciment, acest lucru nu justifică, în opinia Comisiei, faptul că CCM ar trebui să fie mai groasă decât cea prevăzută în standardul UE. De asemenea, nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că o CCM mai groasă ar contribui la reducerea fisurilor. Conform broșurii de produse a ECL, de exemplu, formarea fisurilor, indiferent de grosime, este inevitabilă. Fisurile, împreună cu alte fisuri izolate care pot apărea în timpul transportului, sunt acceptabile și se vor estompa atunci când țeava va intra în contact cu apa în timpul utilizării sale.

3.4.1.4.   Cerințe legale referitoare la utilizarea datelor disponibile

(134)

ECL a susținut că aplicarea datelor disponibile ar trebui să fie în concordanță cu standardul juridic stabilit la articolul 18 din regulamentul antidumping de bază, care trebuie aplicat în conformitate cu Acordul privind practicile antidumping al OMC („Acordul privind PAD”). ECL a susținut că utilizarea datelor disponibile ar trebui să se limiteze la completarea lacunelor din informațiile necesare. De asemenea, utilizarea datelor disponibile ar trebui să se limiteze la înlocuirea în mod rezonabil a „informațiilor necesare” care lipsesc, pentru a se ajunge la o determinare exactă. În plus, datele disponibile nu trebuie să fie utilizate în mod punitiv și trebuie să ia în considerare toate faptele dovedite furnizate de o parte interesată, chiar dacă aceste fapte nu constituie informațiile complete solicitate.

(135)

ECL a susținut că autoritățile de investigație trebuiau să depună eforturi pentru a utiliza la maximum datele care le-au fost comunicate de către părți. În conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază, chiar dacă informațiile prezentate de o parte interesată nu sunt cele mai bune din toate punctele de vedere, ele nu trebuie ignorate de Comisie, cu condiția ca eventualele lipsuri să nu îngreuneze excesiv stabilirea unor constatări de o acuratețe rezonabilă, ca informațiile să fie furnizate în timp util, ca ele să poată fi verificate și ca partea să fi acționat cât mai bine posibil.

(136)

Comisia a considerat că, pe baza argumentelor de mai sus, nu putea considera că datele ECL conduc la constatări suficient de exacte. Dimpotrivă, informațiile divergente și discrepanțele dintre date au arătat că acestea nu au fost raportate corect. În plus, Comisia a concluzionat că mai multe elemente de probă arătau că datele erau prezentate astfel încât să raporteze o greutate netă mai mică a metalului pe piața de export, pentru a demonstra un rezultat mai favorabil pentru solicitant. Faptul că informațiile au fost furnizate în timp util și fără întârziere nu a fost considerat relevant pentru a compensa celelalte deficiențe grave.

3.4.1.5.   Utilizarea alternativă a datelor

(137)

ECL a susținut că, în cazul în care Comisia ar avea îndoieli cu privire la fiabilitatea greutății metalului raportate de ECL (lucru cu care ECL nu este de acord), aceasta ar trebui totuși să utilizeze datele privind vânzările pe piața internă și pe piața Uniunii raportate ca greutăți ale CCM (pe baza greutăților Kanta ajustate în mod corespunzător) sau ca lungime în metri. ECL a susținut că datele privind greutățile și lungimea în metri a CCM au fost transmise în timp util și în mod corespunzător pe baza unei tranzacții specifice și au fost, de asemenea, verificate de către Comisie și că, prin urmare, ele pot fi utilizate fără dificultăți nejustificate.

(138)

ECL a considerat că a cooperat pe deplin, cât mai bine posibil, cu Comisia. Începând din 2014, ECL a făcut obiectul mai multor investigații și, în fiecare investigație, a furnizat toate informațiile în timp util și a cooperat cât mai bine posibil. Comisia nu a identificat niciodată probleme legate de datele ECL.

(139)

În ceea ce privește investigația în curs, ECL a informat Comisia cu privire la fuziunea iminentă dintre ECL și SPL, în spiritul transparenței și al informării complete, pentru a evita orice acuzație că ECL nu a furnizat informații complete. Cu toate acestea, potrivit ECL, prezenta reexaminare intermediară nu era necesară.

(140)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 74-136, Comisia nu s-a putut baza pe informații cu privire la greutatea netă a metalului raportată de ECL. Raportarea incorectă a greutății în informațiile transmise a avut drept consecință faptul că datele nu au putut fi nici utilizate, nici corectate. În special, Comisia nu a putut stabili ce informații erau corecte și, prin urmare, ar putea fi utilizate ca bază pentru corecție sau ajustare.

(141)

În ceea ce privește greutatea brută a metalului, informațiile (24) prezentate de ECL au arătat că greutatea CCM pentru vânzările pe piața internă a depășit greutatea totală a Kanta cu [0-10 %], care, în plus, includea ambalajul. Nu a fost oferită nicio explicație plauzibilă pentru această diferență, care pune sub semnul întrebării credibilitatea greutății brute raportate pe piața internă.

(142)

Diferența stabilită de Comisie s-a referit la doi parametri – greutatea netă/brută a metalului și lungimea. Discrepanțele pe care le-a constatat au fost cauzate, în mod obligatoriu, de raportarea eronată cel puțin a unuia dintre acești doi parametri. Raportarea eronată a greutății ar putea fi cauzată, de asemenea, de raportarea greșită a lungimii țevii exportate, deoarece greutatea este exprimată în kg/metru. Prin urmare, Comisia nu a putut concluziona că ECL a raportat corect lungimea.

(143)

În consecință, Comisia a concluzionat că nu au putut fi efectuate calcule alternative bazate pe unități de măsură diferite și, în plus, că aceste informații prezentate după procesul de verificare nu au putut fi verificate.

(144)

În plus, faptul că ECL a cooperat în cadrul mai multor investigații începând din 2014 și că datele ECL au fost întotdeauna acceptate nu garantează că datele prezentate în cadrul prezentei investigații sunt automat fiabile.

(145)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia prezenta reexaminare intermediară parțială nu era necesară, Comisia face trimitere la explicațiile furnizate în secțiunile 1.2 și 3.1 de mai sus. Fuziunea ECL-SPL a afectat datele privind vânzările și costurile relevante pentru calcularea marjei de dumping și a constituit o modificare de durată. Prin urmare, Comisia a considerat că fuziunea ECL-SPL a îndeplinit condițiile legale prevăzute la articolul 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază.

3.4.1.6.   Modul de aplicare a datelor disponibile

(146)

De asemenea, ECL s-a plâns de modul de aplicare a datelor disponibile. ECL a rezumat etapele și datele diferitelor solicitări ale Comisiei și a precizat că a primit scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 abia la 11 iulie 2023. De asemenea, ECL a considerat că nu a fost informată „imediat” (în sensul punctului 6 din anexa II la Acordul privind PAD) cu privire la motivele unei eventuale respingeri a datelor sale privind greutatea metalului și nu i s-a oferit posibilitatea de a prezenta explicații suplimentare în cursul procesului de verificare. De asemenea, ECL a considerat că nu a avut suficient timp pentru a formula observații cu privire la constatările prevăzute la articolul 18 și că prelungirea cu 3 zile a termenului de prezentare a observațiilor nu a fost suficientă.

(147)

Comisia a considerat că datele referitoare la determinarea greutății au fost discutate pe larg în cursul vizitei de verificare, în cadrul căreia Comisia a colectat un număr considerabil de elemente de probă. Într-adevăr, abia după vizita de verificare la fața locului a producătorului-exportator, atunci când a primit de la ECL setul complet de date cu privire la unitățile de măsură alternative, Comisia a fost în măsură să efectueze o analiză și să stabilească gravitatea și impactul neconcordanței, întrucât comunicarea inițială a ECL conținea în principal date bazate pe greutatea netă a metalului.

(148)

Comisia a considerat, de asemenea, că a acordat suficient timp ECL pentru a furniza explicații, pentru a prezenta date suplimentare și pentru a formula observații cu privire la constatările sale. Comisia a solicitat explicații încă din 29 iunie 2023. În plus, Comisia a informat ECL cu privire la îndoielile sale referitoare la fiabilitatea datelor la 5 iulie 2023, ultima dată a verificării la distanță cu societatea afiliată, la care a asistat reprezentantul producătorului-exportator cu sediul în Calcutta. Ulterior, având în vedere prelungirea perioadei pentru furnizarea răspunsului, ECL a avut la dispoziție 14 zile pentru a formula observații cu privire la scrisoarea adresată în temeiul articolului 18, trimisă la 10 iulie 2023. În plus, la 26 iulie 2023, Comisia a organizat o audiere extinsă cu ECL. În cele din urmă, în momentul comunicării constatărilor preliminare, a fost oferită o posibilitate suplimentară de a formula observații.

3.4.1.7.   Concluzie

(149)

Având în vedere elementele de probă substanțiale detaliate mai sus în secțiunea 3, Comisia a considerat că ECL a furnizat informații false sau care au indus în eroare pentru a raporta o greutate netă mai mică a metalului, care să fie utilizate pentru calcularea marjei sale de dumping, în vederea reducerii acesteia.

3.5.   Observații transmise după informarea părților

3.5.1.   Observațiile formulate de ECL

(150)

După informarea părților, ECL a susținut că aplicarea datelor disponibile de către Comisie s-a bazat pe o eroare vădită de apreciere a faptelor, precum și pe ipoteze și pe deducții formulate în lipsa unor elemente de probă concrete.

(151)

ECL a contestat faptul că a existat o raportare eronată intenționată a greutății nete a metalului pentru a reduce marja de dumping. ECL a subliniat că nu a existat nicio tentativă de a furniza informații false, incorecte sau care induc în eroare și că ECL are o reputație pe piața indiană, pe piața Uniunii și pe piața mondială pe care nu ar risca să o piardă.

(152)

ECL a reiterat faptul că Comisia a verificat informațiile referitoare la costuri și că le-a reconciliat cu balanța de verificare și cu conturile societății. Prin urmare, în opinia sa, costurile de producție au fost verificate în mod satisfăcător.

(153)

Atât ECL, cât și GI au susținut că Comisia a efectuat calcule eronate și că raportarea unei greutăți nete mai mici a metalului nu ar modifica marja de dumping. Acestea au furnizat calcule care arată că, în cazul în care s-a raportat o greutate netă mai mică a metalului pentru a determina atât prețul de export, cât și valoarea normală, marja de dumping rezultată a rămas neschimbată. Pe această bază, atât ECL, cât și GI au considerat că declarațiile privind raportarea eronată de către ECL pentru a reduce marja de dumping nu au fost corecte.

(154)

Comisia a făcut trimitere la constatările comunicate părților în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 și în secțiunea 3.2 de mai sus. Comisia a subliniat că constatările sale se refereau la datele furnizate pentru stabilirea prețului de export. Nu s-a stabilit că aceeași subraportare a „erorii” greutății nete a metalului a avut loc pe ambele părți, și anume pe partea prețului de export și a valorii normale, caz în care impactul ar fi compensat. Dimpotrivă, prin raportarea unei greutăți nete mai mici a metalului pe una dintre cele două părți ale calculului, ECL ar subestima în mod nejustificat marja de dumping, astfel cum se explică în considerentul 39 din documentul de informare generală.

(155)

Cu toate acestea, Comisia a subliniat că evaluarea sa și, în special, discrepanțele constatate între greutatea totală a produselor vândute pe piața internă și cea a produselor exportate, au urmărit să demonstreze că datele prezentate nu puteau fi corecte. Cu toate acestea, pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa, Comisia nu a putut concluziona dacă discrepanțele constatate au fost cauzate de raportarea incorectă a greutății nete a metalului, a greutății brute sau a lungimii țevilor.

3.5.1.1.   Lipsa de obiectivitate și absența dovezilor, metode alternative de stabilire a marjei de dumping

(156)

După informarea părților, ECL a făcut trimitere la metoda utilizată de Comisie pentru a concluziona cu privire la inexactitatea datelor furnizate de societate. ECL a subliniat că Comisia a utilizat greutatea CCM pentru a stabili diferența de greutate dintre produsele vândute la export și cele vândute pe piața internă. ECL a susținut că, în concluziile sale privind posibila utilizare a datelor alternative, Comisia a considerat că este posibil ca greutatea CCM să nu fi fost corectă. Ca urmare a acestei concluzii, ECL a considerat că Comisia nu poate utiliza greutatea CCM pentru a formula o concluzie cu privire la inexactitatea greutății nete a metalului. Prin urmare, în opinia sa, Comisia nu avea niciun temei pentru a insista asupra faptului că greutatea netă raportată a metalului era incorectă.

(157)

Comisia nu a fost de acord cu argumentul potrivit căruia, deoarece greutatea CCM a fost utilizată pentru a demonstra discrepanțele din datele ECL și deoarece Comisia avea, în același timp, îndoieli cu privire la corectitudinea acesteia, acest lucru însemna că nu exista o bază pentru a se stabili că datele (greutatea netă a metalului) nu au fost raportate corect. Comparația efectuată de Comisie a fost utilă doar pentru a demonstra, astfel cum s-a explicat pe larg în secțiunea 3.2, că datele prezentate de ECL nu puteau fi corecte.

(158)

Comisia a considerat că faptul că a avut îndoieli cu privire la oricare dintre greutățile raportate, dar nu a putut stabili care dintre date erau corecte sau care erau incorecte nu punea sub semnul întrebării concluzia sa, ci mai degrabă demonstra că, în lipsa unor date fiabile, nu exista nicio metodă alternativă pentru calcularea marjei de dumping. Deoarece avea îndoieli justificate cu privire la corectitudinea raportării greutății nete a metalului, a greutății brute și/sau a lungimii, nu a putut folosi niciunul dintre aceste elemente ca bază de calcul.

(159)

De asemenea, ECL a afirmat că Comisia nu a luat în considerare utilizarea ca alternativă a greutății nominale (teoretice) a țevilor sau a lungimii. De asemenea, ECL a considerat că lungimea raportată nu putea fi greșită.

(160)

Comisia a reiterat faptul că analiza sa s-a bazat pe greutatea pe metru. Diferența stabilită de Comisie s-a referit astfel la doi parametri – greutatea netă sau brută a metalului și lungimea. Discrepanțele pe care le-a constatat au fost cauzate, în mod obligatoriu, de raportarea eronată a unuia dintre acești doi parametri. Raportarea eronată a greutății ar fi putut fi cauzată, de asemenea, de raportarea eronată a lungimii țevilor exportate, deoarece greutatea era exprimată în kg/metru. Prin urmare, dacă ar trebui utilizată greutatea nominală, aceasta ar trebui să fie exprimată în metri. Întrucât Comisia nu a putut concluziona că ECL a raportat în mod corect marjele de credit, utilizarea greutății nominale nu ar garanta o determinare corectă a prețului de export.

(161)

În consecință, Comisia și-a reiterat concluzia că nu au putut fi efectuate calcule alternative bazate pe unități de măsură diferite și, în plus, că aceste informații noi prezentate după procesul de verificare nu au putut fi verificate.

3.5.1.2.   Căptușeala reală cu ciment versus căptușeala nominală cu ciment pe piața de export

(162)

ECL a considerat, de asemenea, că Comisia nu a furnizat dovezi empirice care să demonstreze că o căptușire cu ciment mai mare pentru vânzările la export nu era posibilă din punct de vedere științific și că aceasta nu exista. În sprijinul acestei afirmații, ECL a prezentat rapoarte ale unui executor judecătoresc care demonstrează că căptușeala de ciment era mai groasă decât grosimea nominală a țevilor care au fost livrate, în cursul PIR, filialelor sale din Franța și Italia. În plus, ECL a pus la dispoziție, de asemenea, rapoarte de încercare pentru țevile produse de SG PAM.

(163)

Rapoartele filialelor din Franța și Italia au arătat că, pentru țevile cu mai multe diametre, care au o grosime nominală de 4 mm, grosimea efectivă a variat, fiind cu până la [80-100 %] mai mare decât grosimea nominală. Pe baza rapoartelor, ECL a susținut că grosimea efectivă a căptușelii de ciment ar putea fi în mod obișnuit mai mare decât grosimea nominală a căptușelii de ciment și că, prin urmare, nu există niciun motiv pentru a concluziona că căptușeala de ciment mai groasă cu [35-70 %] menționată de Comisie în considerentul 95 din documentul de informare generală nu era plauzibilă.

(164)

Comisia a luat act de rapoartele prezentate de ECL. Într-adevăr, rapoartele au demonstrat că grosimea efectivă se abate de la grosimea nominală a căptușelii de ciment pentru țevile examinate și că aceasta era mai mare decât grosimea nominală. Cu toate acestea, Comisia a considerat că ar fi trebuit efectuată o comparație atât pentru vânzările interne, cât și pentru vânzările la export, în timp ce, astfel cum se detaliază în considerentele 95 și 99 din documentul de informare generală, pe piața internă, varianța medie ponderată dintre greutatea efectivă și cea nominală a fost de aproximativ [0-3 %], comparativ cu media de [0-10 %] (și de până la [15-30 %] în unele cazuri) pentru exporturi. Astfel cum se explică în considerentele 96-104 din documentul de informare generală, Comisia a considerat că această diferență este nefondată.

3.5.1.3.   Eroare vădită de apreciere a faptelor și aplicarea eronată a articolului 18 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază

(165)

De asemenea, ECL a considerat că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere a faptelor în ceea ce privește greutatea netă a metalului și că a aplicat în mod eronat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază.

(166)

În primul rând, a susținut că Comisia a înțeles greșit că ECL a eșantionat țevi din fiecare comandă și că țevile eșantionate au fost cântărite (considerentul 40 din documentul de informare generală). ECL a menționat că țevile au fost verificate doar din punctul de vedere al grosimii. ECL a menționat, de asemenea, că producția era înregistrată în metri și că sistemul de contabilitate SAP transformă automat metri în greutate a metalului. ECL a susținut că nu a existat nicio intervenție umană de niciun fel. ECL a menționat, de asemenea, că greutatea utilizată ulterior este o greutate standard și că această practică de utilizare a greutății standard este frecventă în industrie.

(167)

În opinia Comisiei, argumentul potrivit căruia ECL nu a cântărit țevile eșantionate a contrazis informațiile primite în cursul vizitei de verificare. Informațiile potrivit cărora țevile eșantionate au fost cântărite au fost menționate și în raportul misiunii care a fost trimis către ECL pentru a verifica corectitudinea acestuia. ECL a formulat observații cu privire la o serie de aspecte, dar nu a prezentat nicio observație cu privire la înțelegerea Comisiei referitoare la cântărirea țevilor.

(168)

Comisia a constatat, de asemenea, că a fost pentru prima dată când ECL a susținut că producția era raportată efectiv în metri și că sistemul SAP transforma lungimea țevilor în greutate. Aceste presupuse informații divergente prezentate abia după procesul de verificare, împreună cu faptul că țevile nu au fost de fapt cântărite pe tot parcursul procesului de producție, nu au făcut decât să adâncească îndoielile Comisiei cu privire la faptul că ECL a raportat corect greutățile.

3.5.1.4.   Comisia a efectuat comparații și calcule eronate

(169)

ECL a reiterat faptul că comparația dintre toate țevile vândute pe piața internă și toate țevile vândute pe piața de export s-a bazat pe o gamă de produse diferită și că, prin urmare, era irelevantă.

(170)

Comisia a reamintit că comparația efectuată pentru toate produsele s-a bazat, într-adevăr, pe o gamă diferită de produse, dar rezultatul a confirmat constatările pentru produsele aproape identice (precum și pentru produsele care nu sunt direct comparabile).

(171)

Pentru produsele care nu sunt direct comparabile, ECL a constatat că metoda utilizată de Comisie pentru a calcula diferența de greutate a căptușelii de ciment pentru produsele vândute pe piața internă și cele exportate nu era corectă. În ceea ce privește produsele aproape identice, ECL a făcut trimitere la observațiile și calculele sale prezentate ca răspuns la scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 și sintetizate în secțiunea 3.4 de mai sus. În plus, ECL a afirmat că diferențele ar trebui să fie exprimate în funcție de greutatea CCM și că, prin urmare, acestea erau mai mici. ECL a susținut, de asemenea, că, pentru anumite tipuri specifice de produse, diferența constatată de Comisie a fost minimă sau că a reprezentat o mică parte din exporturi. ECL a mai susținut că diferențele pentru anumite tipuri de produse au fost mici sau că acestea se refereau doar la un volum mic de exporturi.

(172)

De asemenea, ECL nu a fost de acord cu concluzia Comisiei privind umiditatea. ECL a furnizat noi calcule care, în opinia sa, au luat în considerare prezența umidității în țevile vândute pe piața internă, care ar trebui să fie luată în considerare la efectuarea comparației cu piața de export.

(173)

Atât pentru produsele aproape identice, cât și pentru cele care nu sunt comparabile, Comisia a observat că ECL nu a furnizat niciun element de probă suplimentar care să demonstreze că calculele Comisiei nu erau corecte.

(174)

Comisia a considerat, de asemenea, că metoda sa de exprimare a diferenței procentuale în ceea ce privește proporția din greutatea netă a metalului era corectă și că nu exista niciun motiv pentru a exprima diferența pe baza CCM. Greutatea netă a metalului a fost similară atât la export, cât și pe piața internă, și, prin urmare, comparația procentuală a fost menită să demonstreze că greutatea CCM era diferită la export în comparație cu vânzările pe piața internă.

(175)

În ceea ce privește comparația efectuată pentru tipurile specifice de produs, Comisia a fost de acord că, într-adevăr, există tipuri de produse în cazul cărora diferența a fost mică sau volumul exporturilor a fost mic. Cu toate acestea, pe baza unei medii ponderate, diferența a fost totuși de [0-10 %].

(176)

În ceea ce privește conținutul de umiditate, Comisia a luat notă de argumentele ECL. Aceasta nu a fost de acord cu faptul că umiditatea a influențat greutatea țevilor vândute pe piața internă. Chiar dacă ar face acest lucru, diferențele ar rămâne semnificative, potrivit calculelor proprii ale ECL.

3.5.1.5.   Date bazate pe sistemul SAP și pe rapoartele independente ale societăților de inspecție

(177)

În plus, ECL și-a reiterat argumentele referitoare la faptul că datele proveneau din sistemul SAP și că, prin urmare, acestea sunt corecte. Aceasta a reiterat faptul că greutatea netă a metalului era menționată pe lista de colisaj la export și că aceasta era situația chiar înainte de începerea cazului din 2014.

(178)

În ceea ce privește încercările privind greutatea metalului, efectuate de o societate de inspecție independentă, ECL a afirmat acum că acestea nu păreau a fi corecte, deoarece greutatea totală a țevilor supuse încercărilor, înregistrată de societatea de inspecție independentă, depășea grosimea metalului calculată și transformată în greutate, plus greutatea căptușelii de ciment. Potrivit ECL, acest lucru s-a datorat faptului că grosimea metalului era probabil măsurată la capetele țevilor, unde sunt mai groase. Prin urmare, nu era corectă.

(179)

ECL a susținut în mod repetat că pe piața de export căptușeala de ciment este diferită de cea de pe piața internă și că sistemul SAP a diferențiat țevile în funcție de specificațiile acestora.

(180)

Comisia a făcut trimitere la concluziile sale din secțiunea 3.4. Comisia a considerat că ECL nu a adus dovezi suplimentare care să susțină afirmația sa potrivit căreia datele au fost raportate corect. În ceea ce privește raportul unei societăți de inspecție independente care, potrivit ECL, era incorect în ceea ce privește greutatea metalului, Comisia a considerat că, într-adevăr, aceeași măsurare (eronată) ar fi putut fi efectuată și pentru căptușeala de ciment. Prin urmare, Comisia a considerat că raportul nu poate fi utilizat de ECL pentru a formula argumente concludente cu privire la greutatea căptușelii de ciment.

3.5.1.6.   Datele disponibile nu ar trebui să fie punitive și ar trebui utilizate cele mai corecte date

(181)

ECL a susținut că, chiar dacă datele privind greutatea netă a metalului conțineau anumite deficiențe potrivit Comisiei, acestea nu au fost în niciun caz de o asemenea natură sau amploare încât să fi creat Comisiei dificultăți nejustificate în a ajunge la concluzii suficient de precise cu privire la valoarea normală și la prețurile de export. ECL a susținut, de asemenea, că Comisia nu a identificat neconcordanțe în ceea ce privește datele privind valoarea vânzărilor, costurile de producție și toate celelalte date financiare ale societății. ECL a considerat că (a) refuzul de a utiliza cele trei alternative propuse de societate pentru cuantificarea volumului, care era cea mai adecvată și corectă informație pentru a înlocui greutatea netă a metalului și (b) respingerea completă a datelor ECL pentru calcularea marjei de dumping și aplicarea marjei reziduale de dumping de 19 %, calculată pentru Jindal Saw în cadrul investigației din 2015, pentru o perioadă de investigație cuprinsă între 8 și 9 ani, au fost punitive, disproporționate și discriminatorii, insuficient motivate și au încălcat mai multe dispoziții ale articolului 18 din regulamentul antidumping de bază și ale anexei II la Acordul privind PAD, după cum se arată mai jos.

(182)

ECL a reiterat faptul că ar putea fi utilizată o metodă alternativă de efectuare a calculelor și că Comisia nu ar trebui să respingă toate informațiile furnizate de ECL, ci ar trebui să utilizeze datele disponibile care ar putea înlocui în mod rezonabil informațiile incorecte. ECL a reiterat faptul că Comisia ar putea utiliza lungimea, greutatea brută/Kanta sau greutatea CCM ori greutatea nominală a metalului.

(183)

ECL a considerat că respingerea tuturor datelor pe care le-a furnizat și utilizarea marjei de dumping de 19 % erau extrem de punitive. S-a considerat că ECL a cooperat cât mai bine cu putință, iar modul în care a cooperat a depășit cu mult cerințele în ceea ce privește colaborarea impuse și îndeplinite în mod normal în cadrul unei investigații antidumping standard. Prin urmare, Comisia ar fi încălcat principiul proporționalității. ECL a oferit exemple de investigații în care Comisia nu a respins toate datele, ci a înlocuit informațiile sau a utilizat datele furnizate de producătorul-exportator.

(184)

Comisia a considerat că observațiile prezentate de ECL nu conțineau elemente de probă suplimentare care să poată conduce la o modificare a concluziei sale. Aspectele invocate de ECL au fost deja abordate pe larg de Comisie în cursul investigației și în documentul de informare generală. Afirmația privind utilizarea „datelor disponibile” adecvate este abordată în secțiunea 4 de mai jos.

3.5.1.7.   Aspecte procedurale

(185)

ECL a considerat că nu a fost informată de îndată cu privire la decizia Comisiei și la motivele respingerii tuturor datelor sale. Prin faptul că nu a informat imediat Comisia cu privire la respingerea tuturor datelor sale, nu numai cu privire la cuantificarea volumului în greutate netă a metalului, și prin faptul că nu a acordat ECL posibilitatea de a furniza explicații suplimentare în această privință, Comisia a săvârșit o eroare vădită în conformitate cu articolul 18 și a încălcat articolul 18 alineatul (4) din regulamentul antidumping și punctul 6 din anexa II la Acordul privind PAD. ECL a considerat că a luat cunoștință de decizia Comisiei de a-i respinge toate datele doar prin intermediul documentului de informare generală și nici măcar documentul de informare generală nu explica motivul pentru care toate datele au fost respinse.

(186)

ECL a făcut trimitere la scrisoarea adresată în temeiul articolului 18, în care Comisia, în opinia sa, intenționa să respingă doar cuantificarea volumului. În plus, ECL a făcut trimitere la un raport al grupului special în cauza Mexic – Țevi de oțel, menționând că utilizarea datelor disponibile nu impunea „o declarație generală privind posibilitatea ca datele disponibile să fie utilizate […], ci mai degrabă o notificare pozitivă și directă adresată părții în cauză cu privire la faptul că, în cazul respectiv, s-a luat o decizie de respingere a informațiilor sale, împreună cu o expunere a motivelor deciziei respective” (25).

(187)

Comisia nu a fost de acord, întrucât a considerat că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază, a informat ECL în detaliu cu privire la constatările sale și i-a oferit posibilitatea de a furniza explicații suplimentare. Astfel cum s-a explicat în secțiunea 3.4, Comisia a considerat aceste explicații nesatisfăcătoare și, de asemenea, a furnizat motivele în detaliu.

(188)

De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu faptul că informațiile pe care le-a furnizat în scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 ar fi fost o declarație generală, dimpotrivă, Comisia îl informase pe solicitant cu privire la incoerențele pe care le-a constatat chiar înainte de a trimite scrisoarea adresată în temeiul articolului 18, care era însoțită, de asemenea, de calcule și justificări foarte detaliate. Scrisoarea adresată în temeiul articolului 18 preciza în mod clar că „discrepanțele în cauză puneau la îndoială fiabilitatea datelor furnizate de ECL” și că, în consecință, Comisia intenționa să respingă informațiile referitoare la cuantificarea în volum a întregului produs care face obiectul reexaminării, fabricat și vândut de ECL. Termenul „intentat” a fost utilizat deoarece ECL și alte părți au avut în continuare posibilitatea de a prezenta observații, după care Comisia va decide cu privire la respingere.

(189)

Astfel cum s-a explicat în detaliu în secțiunea 3.2 de mai sus, cuantificarea (valoarea unitară) este utilizată atât pentru a stabili prețul de export, cât și valoarea normală. Prin urmare, Comisia nu a fost de acord cu faptul că scrisoarea în temeiul articolului 18 nu menționa în mod clar că toate datele ar putea fi respinse.

3.5.2.   Observațiile formulate de GOI

(190)

În afară de observațiile care susțin cererea de retragere a ECL, GI a făcut referire la constatările Comisiei din documentul de informare generală. Aceasta a susținut că ECL a furnizat informații corecte, că informațiile înregistrate în sistemul SAP al societății erau corecte și că nu ar trebui să facă obiectul taxei reziduale de 19 %.

(191)

Comisia a luat act de această observație. Ea a considerat că problemele ridicate de GI au fost deja abordate în documentul de informare generală.

3.5.3.   Observațiile formulate de SG PAM

(192)

SG PAM a considerat că în multe situații anterioare ECL nu a reușit să coopereze în mod adecvat în cadrul investigațiilor de apărare comercială și a făcut referire la investigațiile din 2020 și 2021 care au fost încheiate.

(193)

În opinia SG PAM, incapacitatea ECL de a furniza informații fundamentate cu privire la grosimea reală a căptușelii de mortar de ciment a țevilor însemna că nu existau diferențe (între piața de export și piața internă). În opinia sa, nu exista niciun motiv care să determine ECL să diferențieze căptușeala internă de mortar de ciment a țevilor sale în funcție de piață. SG PAM a susținut că grosimea minimă a căptușelii de mortar de ciment, în conformitate cu normele UE aplicabile, era de 2,5 mm (4 mm, cu o toleranță negativă de 1,5 mm). Prin urmare, a fost de acord cu concluziile Comisiei potrivit cărora grosimea de 3,5 mm raportată de ECL în catalogul său indian se încadrează în toleranța de grosime atât pentru standardele Uniunii, cât și pentru standardele indiene.

(194)

În plus, SG PAM și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că procesul de producție era diferențiat în funcție de piața de destinație a produsului, indiferent dacă existau sau nu standarde diferite. În opinia sa, ECL putea pur și simplu să reeticheteze și să vândă pe piața Uniunii țevile produse în conformitate cu normele indiene, în limitele permise de normele UE.

(195)

SG PAM a considerat, de asemenea, că afirmația ECL potrivit căreia nu a monitorizat în mod sistematic greutatea metalului în produsele sale și s-a bazat pe estimări nu este convingătoare. Metalul este principalul factor de cost pentru țevi și este un factor-cheie pentru performanța și stabilirea prețurilor de către producătorii de țevi din fontă ductilă. SG PAM a considerat că incapacitatea de a controla cu precizie greutatea metalului este și mai surprinzătoare, deoarece pe piața Uniunii pe care activează ECL aceasta este deosebit de expusă la considerații legate de eficiența utilizării resurselor și de eficiența energetică, întrucât actorii depun eforturi pentru a reduce la minimum amprenta de mediu a proiectelor finanțate din fonduri publice în concordanță cu Pactul verde european. În opinia SG PAM, utilizarea valorilor standard neverificate în evidențele financiare ale ECL a accentuat și mai mult îndoielile existente cu privire la fiabilitatea setului de date utilizat pentru completarea chestionarului ECL.

(196)

SG PAM a susținut, de asemenea, că, având în vedere constatările actuale, Comisia ar trebui să verifice răspunsurile anterioare ale ECL, întrucât Comisia a utilizat aceeași metodologie ca în investigația actuală și întrucât ECL ar fi putut să manipuleze datele și în cadrul investigațiilor anterioare.

(197)

Comisia nu a fost de acord cu faptul că constatările prezentei investigații ar fi justificat verificarea datelor ECL sau ale altor părți și că actualele constatări ar putea fi extinse retroactiv la alte perioade de investigație. Concluziile pe care le-a formulat în cadrul prezentei investigații s-au bazat pe datele prezentate în cadrul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și s-au referit la perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(198)

SG PAM a solicitat Comisiei să înregistreze importurile ECL pentru a percepe retroactiv taxele, deoarece a considerat că este probabil ca ECL să își mărească livrările pentru a constitui stocuri substanțiale. SG PAM a considerat că o astfel de înregistrare era în conformitate cu practica recentă a Comisiei.

(199)

Comisia a examinat solicitarea. Aceasta a considerat că niciun element din dosar nu arăta că importurile ar crește în mod semnificativ și că exista un risc semnificativ de aflux brusc de importuri. Prin urmare, a respins solicitarea.

3.5.4.   Observațiile formulate de distribuitori

(200)

Comisia a primit observații și din partea distribuitorilor de pe piața Uniunii a țevilor din fontă ductilă produse de ECL – societățile Valdro, Fusion Pipeline Products Limited („Fusion Pipelines Products”), CO.ME.CAR SRL, Deschacht, Idrovit SRL, Vodoskok d.d. și WAPPtech Ltd.

(201)

Toate societățile au subliniat importanța prezenței ECL pe piața Uniunii și dependența lor economică de activitatea sa.

(202)

Valdro a considerat că, fără ECL pe piață, nu ar exista concurență și că ECL nu s-a implicat în practici de denaturare a pieței. Aceasta a menționat, de asemenea, că principala sa activitate economică a fost vânzarea de țevi din fontă ductilă, care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor societății, și că, în cazul în care activitatea respectivă ar fi închisă, acest lucru ar duce la pierderi de locuri de muncă.

(203)

Fusion Pipeline Products a menționat, de asemenea, că o parte semnificativă a activității sale depinde de ECL și că Comisia ar trebui să ia o decizie care să mențină concurența pe piața Uniunii și să evite monopolurile.

(204)

Deschacht a susținut, printre altele, că SG PAM a impus cerințe de achiziționare exclusivă și a refuzat să își vândă produsele către Deschacht. Deschacht a subliniat importanța unei surse alternative competitive de aprovizionare pe piața belgiană. În opinia sa, SG PAM nu avea concurenți, a majorat prețurile într-o măsură în care distribuitorii nu puteau vinde, iar contractanții și societățile de alimentare cu apă erau ținuți captivi și au fost nevoiți să plătească prețuri nejustificat de mari, ceea ce a afectat proiectele și a penalizat consumatorii belgieni și europeni și actorii economici de pe piață. Prin urmare, în opinia sa, nivelul actual al taxei aplicate ECL nu ar trebui majorat.

(205)

IBECO AB a menționat că este important, în opinia sa, ca ECL să rămână pe piața Uniunii. Aceasta a menționat că piața din Scandinavia era controlată de Saint Gobain, de la producție până la vânzări angro, prin intermediul distribuitorului său.

(206)

Comisia a primit, de asemenea, observații din partea ANCO Sardegna, sucursala regională a Asociației Naționale a Întreprinderilor din domeniul Construcțiilor din Italia. Aceasta a considerat că ar exista o problemă gravă de concurență pe piața UE în sectorul țevilor din fontă ductilă dacă acest producător indian nu este în măsură să vândă în UE ca urmare a reexaminării, iar acest lucru ar avea un impact negativ asupra multor societăți.

(207)

Deși observațiile formulate de distribuitori nu au fost justificate, acestea au fost luate în considerare de către Comisie.

3.5.5.   Concluzie

(208)

Comisia a examinat în detaliu toate argumentele părților și elementele de probă din dosar. Aceasta și-a menținut opinia potrivit căreia ECL a furnizat informații înșelătoare sau false pentru a subestima greutatea netă a metalelor care urmează să fie utilizată pentru calcularea marjei sale de dumping, pentru a o reduce, în sensul articolului 18 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază. Prin urmare, datele nu au putut fi utilizate ca bază pentru calcularea unei noi marje de dumping pentru societate. Astfel cum s-a explicat în secțiunea 3, nici datele alternative propuse de ECL nu au putut fi utilizate.

(209)

Având în vedere informațiile prezentate mai sus, Comisia nu a avut altă opțiune decât să ignore complet informațiile furnizate de ECL și să recurgă la datele disponibile pentru a formula concluziile finale privind dumpingul practicat de ECL.

3.6.   Date disponibile

(210)

În absența datelor disponibile pentru calcularea marjei de dumping, Comisia a încercat să identifice cele mai adecvate informații disponibile în cazul de față. În acest sens, Comisia a considerat că utilizarea celei mai ridicate marje de dumping de 19 %, stabilite în investigația inițială, ar putea fi adecvată, deoarece aceasta a fost calculată în perioada investigației inițiale pe baza datelor unui producător-exportator cooperant care a exportat către Uniune cantități semnificative de tipuri de produse similare celor exportate de ECL.

(211)

După informarea părților, ECL a susținut că aplicarea unei marje de dumping de 19 % a fost punitivă și incompatibilă cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază. Aceasta a considerat că datele disponibile ar trebui să fie „cele mai potrivite” sau „cele mai adecvate” disponibile în cazul de față, ceea ce necesită o evaluare comparativă, și că trebuie să existe o „relație logică” între datele de înlocuire și datele din dosar.

(212)

Pe această bază, ECL a susținut că aplicarea unei marje de dumping de 19 % calculate în urmă cu aproape 8 ani pentru un alt producător-exportator nu a fost, cu siguranță, cea mai potrivită sau cea mai adecvată în contextul actual și că nu avea nicio legătură logică cu situația ECL. ECL a subliniat că, în investigația inițială, deși marja de dumping de 19 % a fost calculată pentru Jindal Saw, marja de dumping a ECL a fost de numai 4,1 %.

(213)

În plus, ECL a susținut că, în cazul de față, datele transmise și verificate de Comisie au arătat că, în comparație cu costul de producție/vânzările pe piața internă ale ECL, prețurile de vânzare practicate în Uniune au fost semnificativ mai mari. ECL a susținut că și-a monitorizat prețurile și costurile pentru a se asigura că nu există dumping. Astfel, orice calcul al marjei de dumping efectuat pe baza datelor proprii ale ECL, utilizând oricare dintre alternativele de cuantificare a volumului sugerate de ECL, nu ar putea conduce niciodată la o marjă de dumping de 19 %.

(214)

Prin urmare, ECL a indicat că utilizarea marjei de dumping de 19 % a Jindal Saw a fost vădit inadecvată și punitivă. ECL a susținut, de asemenea, că, în cazul în care Comisia nu acceptă cererea de retragere sau argumentele cu privire la datele disponibile, aceasta ar putea utiliza concluziile reexaminării în perspectiva expirării măsurilor încheiate în 2020, care au fost mai recente decât datele investigației inițiale și în care Comisia a calculat o marjă de dumping de 12 %.

(215)

Comisia și-a reevaluat propunerea de a utiliza ca date disponibile marja de dumping reziduală din investigația inițială. Aceasta a considerat că cererea ECL de a-și baza constatările pe date disponibile mai recente a fost justificată – perioada investigației inițiale a fost cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014 și, prin urmare, datele erau mai vechi de 8 ani.

(216)

În plus, Comisia a considerat că marja stabilită în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor a fost doar orientativă și că aceasta a fost utilizată în principal pentru a stabili dacă, în cursul PIR de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, producătorii-exportatori au continuat să exporte la prețuri de dumping în contextul lipsei totale de cooperare din partea acestora din urmă. În plus, prețurile de export statistice nu au constituit neapărat prețuri percepute clienților independenți, deoarece marea majoritate a producătorilor-exportatori necooperanți au vândut prin intermediul importatorilor afiliați din Uniune.

(217)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a decis să utilizeze ca date disponibile statisticile care reflectă exact PIR a investigației în cauză. În consecință, Comisia a utilizat prețul de export raportat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) (26), care se referă exclusiv la vânzările ECL din cursul PIR actuale. Comisia a adus apoi prețul la un nivel franco fabrică și l-a ajustat pentru a ține seama de faptul că prețurile au fost practicate în principal între părți afiliate.

(218)

În plus, în absența oricăror alte date mai recente și mai fiabile, Comisia a stabilit valoarea normală pe baza datelor furnizate de industria Uniunii în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Aceasta a fost stabilită pe baza prețurilor oferite, convenite și plătite pentru mai multe cantități, diametre și tipuri ale produsului în cauză în mai multe state și municipalități diferite. Întrucât valoarea normală s-a bazat pe datele din 2020, Comisia a ajustat valoarea normală stabilită de industrie în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor pentru a ține seama de inflația dintre perioada de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și perioada actuală a investigației de reexaminare intermediară parțială.

(219)

Comisia a efectuat comparația între prețul de export determinat pe baza datelor statistice din PIR, ajustat astfel cum se descrie mai sus, și valoarea normală stabilită în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor stabilită de industria Uniunii, ajustată în funcție de inflație.

(220)

Pe această bază, Comisia a stabilit marja de dumping la 12,89 %.

(221)

După cea de a doua comunicare a constatărilor cu privire la utilizarea datelor disponibile (secțiunea 3.6), ECL a formulat observații cu privire la metoda utilizată de Comisie pentru a ajusta valoarea normală în funcție de inflație. ECL a susținut că Comisia ar trebui să își bazeze calculul inflației pe indicele prețurilor de consum („IPC”), mai degrabă decât pe o creștere procentuală a inflației, astfel cum a sugerat Comisia.

(222)

Comisia a reexaminat calculele. Aceasta a fost de acord că utilizarea indicelui IPC este o metodă mai corectă de utilizat. Cu toate acestea, valoare normală pentru 2020 din cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor s-a bazat pe prețurile din perioada decembrie 2019-martie 2020, și nu pe întregul an 2020, astfel cum a fost utilizată de ECL în calculul său. Pe această bază, noua marjă de dumping pentru ECL a fost de 13,14 %.

(223)

GI a susținut că termenul de prezentare a observațiilor cu privire la noua bază pentru datele disponibile a fost prea scurt. De asemenea, Comisia a constatat că observațiile sale formulate după prima comunicare a constatărilor nu au fost abordate. În plus, Comisia a susținut și că ajustarea în funcție de inflație nu a avut niciun temei juridic și că a dat un rezultat care a indus în eroare.

(224)

Comisia a considerat suficient termenul (de 2 zile) acordat pentru prezentarea de observații cu privire la noua bază pentru datele disponibile, în măsura în care se limita la utilizarea datelor disponibile, descrise în secțiunea 3.6. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(225)

Comisia a clarificat, de asemenea, că a abordat toate observațiile formulate de părți, inclusiv observațiile GI. Cu toate acestea, întrucât Comisia a comunicat doar partea din concluzia sa care s-a schimbat, noua comunicare nu a inclus evaluarea observațiilor care au fost deja abordate și nici a observațiilor care nu au legătură cu datele disponibile utilizate în cele din urmă.

(226)

În ceea ce privește afirmația privind inflația, Comisia a observat că GI nu a justificat motivul pentru care ajustarea în funcție de inflație a fost nejustificată din punct de vedere juridic și nici motivul pentru care aceasta a dat un rezultat înșelător. Dimpotrivă, ajustarea valorii normale, care a fost stabilită inițial în 2020, în funcție de inflație, a condus la constatări coerente și, prin urmare, exacte pentru perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia a considerat că afirmația este nejustificată.

(227)

După cea de a doua informare a părților cu privire la noua bază pentru datele disponibile, SG PAM nu a fost de acord cu alegerea făcută de Comisie cu privire la datele disponibile. SG PAM a constatat că Comisia a efectuat o evaluare extrem de restrictivă și nejustificată a datelor disponibile care pot sau nu pot fi utilizate, fiind mai strictă decât orice cerință existentă, ceea ce a condus la discriminarea unor exportatori. SG PAM a făcut referire în special la formularea utilizată la articolul 18 alineatele (1) și (6) din regulamentul antidumping de bază, care stipulează că datele disponibile „[pot] fi mai puțin [favorabile]” pentru partea care nu a cooperat sau care a furnizat informații care au indus în eroare. Rezultatul „mai puțin favorabil” a fost, în opinia SG PAM, consecința directă și normală a lipsei de cooperare a părții respective și nu ar reprezenta o intenție punitivă, chiar dacă aceasta ar fi justificată în mod clar în cazul în care o parte ar fi manipulat în mod deliberat datele. SG PAM a considerat, de asemenea, că regulamentul antidumping de bază nu a stabilit cerințe cu privire la cât de „mai puțin favorabile” ar putea sau nu ar putea fi rezultatele, nici cu privire la conținutul unor astfel de „date disponibile”. Prin urmare, SG PAM a considerat că Comisia dispune de o marjă de apreciere în ceea ce privește alegerea datelor disponibile, ceea ce nu ar trebui să conducă la un rezultat mai favorabil pentru partea care nu a cooperat. În caz contrar, efectul măsurilor de apărare comercială ale Uniunii ar fi subminat. Prin urmare, SG PAM a considerat că Comisia nu ar trebui să acorde niciun tratament preferențial ECL în comparație cu cel acordat altor societăți care nu au cooperat și a susținut că utilizarea marjei reziduale din investigația inițială a fost justificată. De asemenea, chiar dacă marja de dumping stabilită pentru alți exportatori cooperanți și necooperanți s-a bazat pe date care sunt în prezent vechi de opt ani, Comisia ar fi putut să o utilizeze, deoarece a fost utilizată și pentru producătorii-exportatori necooperanți.

(228)

Comisia a reexaminat observațiile SG PAM cu privire la utilizarea datelor disponibile. Astfel cum se explică în considerentul 215 de mai sus, perioada investigației inițiale a fost cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să își bazeze constatările pe date disponibile mai recente decât cele care erau deja vechi de opt ani. În plus, Comisia a observat că ipoteza inclusă în observație este eronată din două motive. În primul rând, scopul articolului 18 alineatul (6) din regulamentul antidumping de bază nu este de a sancționa lipsa cooperării, ci de a sublinia că aceasta „poate” conduce la un rezultat mai puțin favorabil decât dacă partea cooperează pe deplin. În al doilea rând, nu se poate stabili dacă datele disponibile utilizate ar fi condus la un rezultat mai puțin favorabil pentru ECL dacă aceasta ar fi cooperat pe deplin. ECL nu a cooperat pe deplin la investigație și, prin urmare, nu există niciun criteriu de referință care să permită o astfel de determinare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(229)

SG PAM a susținut, de asemenea, că, în investigația inițială, valoarea normală s-a bazat numai pe vânzările profitabile sau pe valoarea normală construită. În astfel de cazuri, valoarea normală sau valoarea normală construită utilizată pentru comparație a fost, de regulă, mai mare decât prețurile de vânzare pe piața internă. Cu toate acestea, în calculul actualizat al dumpingului, Comisia s-a bazat pe prețurile raportate pe piață și nimic nu garantează că aceste prețuri sunt profitabile. În absența unor informații fiabile din partea ECL cu privire la costuri, Comisia trebuie să presupună că situația în care există și vânzări neprofitabile persistă pe piața internă indiană. Prin urmare, în loc să utilizeze o valoare normală bazată pe prețul mediu de vânzare al producătorilor indieni, astfel cum a fost raportat în cerere, Comisia ar trebui să țină seama doar de prețurile de vânzare mai mari raportate, deoarece este mai puțin probabil ca acestea să fie neprofitabile și, prin urmare, inadecvate pentru calcularea dumpingului.

(230)

Comisia a reamintit că valoarea normală a fost stabilită chiar de industria Uniunii în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Valoarea normală s-a bazat, potrivit industriei, pe numeroase oferte de preț și, prin urmare, a reprezentat o medie a prețurilor în cursul perioadei de investigație. Faptul că s-a bazat pe prețurile cele mai ridicate, presupunând că prețurile (relativ) mai mici ar fi probabil neprofitabile, ar fi pur speculativ. În plus, gama de prețuri a fost considerată adecvată pentru a stabili valoarea normală în perioada de investigație în perspectiva expirării măsurilor, iar Comisia nu a avut nicio bază pentru a selecta doar unele dintre acestea. Prin urmare, Comisia a considerat că afirmația este nejustificată.

(231)

SG PAM a susținut, de asemenea, că marja de dumping nu ar trebui redusă cu nivelul marjei de subvenție la export din investigația inițială, întrucât chiar Comisia a stabilit în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor că nivelul subvențiilor la export din India a scăzut. SG PAM a constatat că, deși deducerea era justificată în cazul în care Comisia urma să utilizeze taxa reziduală din investigația inițială, aceasta nu era justificată în noua sa abordare, deoarece constatările se refereau la o perioadă în care ECL a primit mai puține subvenții. SG PAM a făcut referire la investigațiile de rambursare care au vizat ECL, în cadrul cărora Comisia a decis să ramburseze părților diferența dintre marja compensatorie stabilită în investigația inițială și nivelul subvențiilor în perioadele de investigație, demonstrând că ECL a primit mai puține subvenții decât cele stabilite în investigația inițială. Prin urmare și în absența oricăror informații fiabile cu privire la nivelul subvențiilor la export, SG PAM a considerat că Comisia trebuie să evite reducerea marjei de dumping prin vreo marjă de subvenție la export sau, cel puțin, trebuie să se asigure că reducerea marjei nu este mai mare decât subvențiile la export primite efectiv.

(232)

Comisia a respins afirmația. Întrucât prezenta reexaminare s-a limitat la reevaluarea nivelului dumpingului, aceasta nu a avut nicio bază pentru a stabili un nou nivel al subvențiilor la export în perioada investigației de reexaminare. În plus, chiar dacă în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și al investigațiilor de rambursare s-a stabilit că nivelul subvențiilor la export a scăzut, ECL a făcut în continuare obiectul unei taxe compensatorii de 9 %. Prin urmare, în cazul în care Comisia nu ar fi dedus niciuna sau ar fi dedus mai puține subvenții la export din marja antidumping, nici nivelul (corespunzător) al marjei compensatorii (din cei 9 % reprezentând taxa compensatorie) nu ar fi trebuit să fie impus societății. Prin urmare, impactul asupra marjei combinate pentru ECL ar fi nul. Metoda (de deducere a subvențiilor la export) a fost în concordanță și cu metoda utilizată de Comisie în investigația de rambursare. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

4.   MĂSURI ANTIDUMPING

(233)

Astfel cum s-a stabilit în secțiunea 3, Comisia a stabilit o nouă marjă de dumping pentru ECL la nivelul de 13,1 %. Astfel cum s-a explicat în considerentul 4, Comisia a impus o taxă compensatorie de 9 % pentru ECL în urma unei investigații antisubvenție separate, din care 6,04 % s-a bazat pe subvenții condiționate de rezultatele obținute la export. În concordanță cu abordarea adoptată în investigația inițială, Comisia a redus marja de dumping cu valoarea subvențiilor constatate în legătură cu sistemele de condiționare de rezultatele obținute la export în cadrul investigației antisubvenție separate. Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

Numele societății

Subvenții la export

Marjă de dumping

Taxa compensatorie

Taxa antidumping

Totalul taxelor

Electrosteel Castings Ltd.

6,04  %

13,1  %

9,0  %

7  %

16  %

(234)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări.

(235)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/926 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Societatea

Taxa antidumping definitivă (%)

Codul adițional TARIC

Jindal Saw Limited

3,0

C054

Electrosteel Castings Ltd

7

C055

Toate celelalte societăți

14,1

C999 ”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 noiembrie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388 al Comisiei din 17 martie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India (JO L 73, 18.3.2016, p. 53).

(3)  Regulamentul inițial a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1369 al Comisiei din 11 august 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/388 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India (JO L 217, 12.8.2016, p. 4).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/387 al Comisiei din 17 martie 2016 de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India (JO L 73, 18.3.2016, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/926 al Comisiei din 15 iunie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 161, 16.6.2022, p. 1).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/927 al Comisiei din 15 iunie 2022 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 161, 16.6.2022, p. 28).

(7)  Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).

(8)   JO C 363, 22.9.2022, p. 9.

(9)  Sistemul contabil utilizat de solicitant.

(10)  A se vedea nota 61 de la pagina 271 din Raportul anual al ECL pentru exercițiul financiar 2020-2021.

(11)   „K” indică o clasă de presiune bazată pe standardele de pe piața internă a Indiei, aplicabile produsului care face obiectul reexaminării și, cu cât numărul este mai mare, cu atât crește și presiunea la care produsul poate rezista.

(12)  Tipul de strat de acoperire depinde de corozivitatea solului. Cele mai frecvente tipuri sunt aliajul metalic de zinc sau aliajul metalic de zinc-aluminiu. Grosimea stratului de acoperire pe piața internă a Indiei a variat între 130 și 200 de grame/m2, în timp ce, pentru exporturile către Uniune, aceasta a variat între 200 și 400 de grame/m2.

(13)  Greutatea nominală este o greutate teoretică standard a unei țevi, calculată pe baza dimensiunilor sale și a proporției de ciment și de metal.

(14)  În funcție de diametrul țevii, proporția de oțel încorporat variază între 80 % și 90 % din greutatea totală a țevii, iar proporția de ciment variază între 10 % și 20 % din greutatea totală a țevii.

(15)  De exemplu, atunci când costul mediu este calculat pe baza conținutului de metal, o diferență de 10 % din conținutul de metal din țeava vândută se traduce printr-o diferență de 12,5 % din valoarea normală.

(16)  Să luăm, de exemplu, o țeavă vândută la o valoare de 100 EUR. În funcție de cantitatea de metal pe care o folosiți ca numitor, rezultă prețuri medii de export diferite. Dacă valoarea de 100 EUR este împărțită la 50 kg, se obține o valoare de 2 EUR/kg Dacă conținutul de metal este de 60 kg, prețul mediu de export este de 1,81 EUR/kg.

(17)  Greutatea CCM pentru vânzările pe piața internă a fost furnizată de ECL după analiza diferențelor de greutate efectuată de Comisie.

(18)  Diferența procentuală este exprimată în funcție de proporția din greutatea netă a metalului.

(19)  Prin sintagma „tipuri de produse aproape identice”, Comisia se referă la o țeavă cu același diametru extern/intern și fabricată respectând același standard. Singura diferență se referea la stratul de acoperire.

(20)  Cu excepția stratului de acoperire, țevile erau identice.

(21)  Cu maximum [0-10] puncte procentuale pentru anumite tipuri de produse.

(22)  Coduri alfanumerice atribuite la începutul investigației fiecărui tip de produs din produsul în cauză.

(23)  Potrivit ECL, descărcarea sarcinii de producție este un document care stabilește volumul producției și detaliile pe baza cărora are loc producția.

(24)  Greutatea CCM pentru vânzările pe piața internă a fost furnizată după analiza diferenței de greutate efectuată de Comisie.

(25)  Raportul grupului special al OMC, Mexic – tuburi și țevi de oțel, punctul 7.188.

(26)  Din regulamentul de bază antidumping.


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2605/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)