(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1256/2008 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Rusia, Thailanda și Ucraina (taxă denumită în continuare „măsurile inițiale”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 10,1 % și 90,6 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/110 (3), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, RPC și Rusia și a încheiat procedura pentru importurile originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)

În prezent, nivelurile taxelor antidumping în vigoare sunt de 10,1 % și 16,8 % pentru importurile de la producătorii-exportatori din Rusia incluși în eșantion, 20,5 % pentru toate celelalte societăți din Rusia, 90,6 % pentru importurile de la toți producătorii-exportatori din RPC și 38,1 % pentru importurile de la toți producătorii-exportatori din Belarus.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 25 octombrie 2019 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel sudate al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 24 ianuarie 2020, Comisia a deschis o reexaminare a măsurilor care urmau să expire în privința importurilor de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, RPC și Rusia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, sindicate, producători cunoscuți din Belarus, RPC și Rusia, precum și autoritățile țărilor respective, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociații cunoscute ca fiind părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(9)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

La deschidere, Comisia a informat părțile interesate că va trebui să solicite cooperarea a cel puțin unui producător-exportator dintr-o țară reprezentativă adecvată pentru Belarus, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a informat autoritățile din Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina și SUA cu privire la deschiderea anchetei și a invitat producătorii-exportatori din aceste țări să participe la aceasta. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima opinia și de a prezenta observații în acest sens (a se vedea secțiunea 3.1.2 de mai jos).

(11)

După informarea părților, autoritățile din Belarus au susținut că, în cererea de reexaminare, solicitantul nu a demonstrat în mod corespunzător probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului.

(12)

Comisia a considerat că cererea de reexaminare conținea suficiente elemente de probă pentru deschiderea anchetei, astfel cum se explică în considerentul 6. În plus, astfel cum s-a explicat în secțiunile 3.1.2 și 5, ancheta a demonstrat probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește importurile din Belarus.

(13)

Prin urmare, argumentul a fost respins.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din cadrul Uniunii. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs care face obiectul reexaminării, asigurând o bună distribuție geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din cadrul Uniunii. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion reprezentau aproximativ 40 % din producția totală estimată a Uniunii și 38 % din volumul total estimat al vânzărilor în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării.

(16)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Comisia nu a primit observații cu privire la eșantion. Prin urmare, eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat unor importatori neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Belarus, RPC și Rusia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Belarus pe lângă Uniunea Europeană, Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

Trei producători-exportatori din Belarus au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul scăzut de producători care s-au manifestat, Comisia a considerat că eșantionarea nu este necesară. Prin urmare, cei trei producători-exportatori au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(21)

Doi producători-exportatori din Rusia s-au manifestat, exprimându-și disponibilitatea de a participa la anchetă. Având în vedere numărul redus de producători care s-au manifestat, Comisia a considerat că eșantionarea nu este necesară. Cei doi producători-exportatori au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(22)

Niciun producător din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor chinezi, iar constatările privind importurile din RPC sunt realizate pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(23)

La momentul deschiderii cazului au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Trade exemplare ale chestionarelor.

(24)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din cadrul Uniunii incluși în eșantion și a unui distribuitor din cadrul Uniunii.

(25)

S-au primit răspunsuri la chestionar și din partea celor trei producători cooperanți din Belarus, în timp ce doar unul dintre cei doi producători-exportatori din Rusia care s-au manifestat la deschiderea anchetei a furnizat un răspuns la chestionar și a cooperat în cadrul procedurii.

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă.

(27)

Înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia a efectuat o vizită de verificare la sediul Arcelor Mittal Tubular Products din Polonia. În timpul acestei vizite, au fost verificate procesul de producție, materiile prime utilizate și produsele secundare obținute.

(28)

Pentru verificarea tuturor celorlalte informații și date solicitate, în conformitate cu Avizul privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (6), au fost efectuate prin videoconferință verificări încrucișate de la distanță la următoarele societăți:

(29)

La 2 februarie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare pentru importurile din țările în cauză. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(30)

Observațiile prezentate de patru părți interesate au fost examinate de Comisie și luate în considerare, după caz. Nu s-au primit solicitări de audiere.

(31)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca cel din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume este reprezentat de tuburile și țevile sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și diametru exterior de maximum 168,3 mm, din care se exclud țevile de tipul celor utilizate pentru conductele de petrol sau gaze, burlanele de foraj și țevile de extracție de tipul celor utilizate pentru forarea puțurilor de petrol sau gaze, tuburile de precizie, precum și tuburile și țevile cu fitinguri atașate, adecvate pentru circuitele de gaze sau de lichide și utilizate la aeronavele civile, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77 (coduri TARIC 7306304120, 7306304920, 7306307280 și 7306307780) și sunt originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „TTS”).

(32)

TTS sunt utilizate în principal pentru transportul gazelor și lichidelor în instalațiile sanitare, sistemele de încălzire și ventilație etc.

(33)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(34)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului din Belarus, RPC sau Rusia.

(36)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 25, trei producători din Belarus au cooperat în cadrul anchetei și au furnizat un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, niciunul dintre cei trei producători nu a raportat o cantitate semnificativă de vânzări la export către UE. De fapt, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Belarus au dispărut practic în comparație cu perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din Belarus au reprezentat mai puțin de 4 tone în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu peste 29 000 de tone în cursul anchetei inițiale. Un nivel la fel de scăzut de importuri a fost observat și în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(37)

Având în vedere că nu au existat practic importuri ale produsului care face obiectul reexaminării din Belarus, nu s-a putut formula nicio concluzie în ceea ce privește continuarea dumpingului în UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a anchetat și probabilitatea reapariției dumpingului.

(38)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus, relația dintre prețurile din Uniune și cele din Belarus; relația dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din Belarus; relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, având în vedere că Belarusul nu este membru al OMC și că este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (7), valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară reprezentativă adecvată.

(40)

După deschiderea anchetei, Comisia a solicitat cooperarea a cel puțin unui producător-exportator situat într-o țară reprezentativă potențială. În acest scop, Comisia a contactat autoritățile din opt țări cunoscute ca producătoare de oțel, și anume Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina și SUA.

(41)

Niciuna din țările menționate mai sus nu a cooperat cu Comisia; aceasta a primit totuși un răspuns complet la chestionar din partea unui producător situat în Rusia, care a făcut obiectul aceleiași anchete. Prin urmare, Comisia a considerat inițial că Rusia este o alegere adecvată de țară reprezentativă pentru Belarus.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, toți producătorii cunoscuți în cauză și autoritățile din țările în cauză au fost consultate cu privire la selectarea țării reprezentative. Nu au fost primite observații din partea părților interesate.

(43)

Cu toate acestea, ca urmare a verificării încrucișate de la distanță, cooperarea producătorului din Rusia a fost considerată insuficientă (a se vedea secțiunea 3.3.1 de mai jos). În temeiul articolului 2 alineatul (7) al doilea paragraf din regulamentul de bază, la alegerea țării reprezentative adecvate se ține seama de „toate informațiile fiabile disponibile în momentul efectuării alegerii, în special de cooperarea cu cel puțin un producător și exportator din țara respectivă”. În lipsa unei cooperări suficiente și a unor informații fiabile din partea oricăruia dintre producătorii ruși de TTS, Comisia a decis astfel să nu ia în considerare Rusia ca țară reprezentativă adecvată.

(44)

În consecință, în absența cooperării oricărui alt producător dintr-o țară reprezentativă potențială, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite efectiv în Uniune pentru produsul similar, per tip de produs de bază la nivelul franco fabrică, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) primul paragraf din regulamentul de bază. Pentru produsele negre și pentru cele galvanizate (8) au fost stabilite valori normale separate.

(45)

După informarea părților, autoritățile din Belarus au susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze că nu au fost posibile alte opțiuni decât prețurile plătite efectiv în Uniune pentru produsul similar pentru determinarea valorii normale. În opinia acestora, Comisia nu a căutat în mod activ cooperarea autorităților din țările reprezentative potențiale. În plus, autoritățile belaruse au susținut că, în locul prețurilor din Uniune, Comisia ar fi trebuit să utilizeze valoarea normală stabilită pentru Rusia sau, ca alternativă, datele disponibile din Thailanda utilizate pentru a construi valoarea normală pentru China, astfel cum se descrie mai jos în considerentul 150.

(46)

În ceea ce privește primul punct, Comisia confirmă că, astfel cum se explică în considerentele 40 și 41 de mai sus, a căutat în mod activ cooperare în opt țări reprezentative potențiale, dar eforturile sale au fost zadarnice. Scrisorile trimise de Comisie în acest sens sunt disponibile în dosarul deschis pentru consultare de către părțile interesate.

(47)

În ceea ce privește al doilea punct, astfel cum se explică în considerentul 43, Rusia a fost selectată provizoriu ca țară reprezentativă pentru Belarus. Cu toate acestea, în lipsa unei cooperări suficiente și a unor informații fiabile din partea a cel puțin unui producător-exportator, Comisia nu a avut altă opțiune decât să nu ia în considerare Rusia ca țară reprezentativă. În ceea ce privește Thailanda, trebuie remarcat faptul că selectarea unei țări reprezentative adecvate pentru Belarus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, necesită cooperarea a cel puțin unui exportator și producător din această țară. În schimb, acest lucru nu este cerut pentru construirea valorii normale pentru China, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În consecință, Thailanda nu era o țară reprezentativă adecvată pentru Belarus în sensul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(48)

Prin urmare, afirmația fost respinsă.

(49)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, niciunul dintre producătorii cooperanți din Belarus nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării către alte piețe din țări terțe în cantități semnificative.

(50)

Cu toate acestea, având în vedere că din statisticile de comerț belaruse privind importurile și exporturile a reieșit că produsul care face obiectul reexaminării a fost exportat efectiv din Belarus către alte țări terțe în cantități semnificative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, s-a concluzionat că niciun producător care a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării nu s-a manifestat și nu a cooperat în cadrul anchetei.

(51)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Belarus că, în lipsa unei cooperări semnificative din partea producătorilor care exportă efectiv produsul care face obiectul reexaminării, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Belarus.

(52)

În observațiile pe care le-au formulat în ceea ce privește intenția de aplicare a articolului 18, autoritățile din Belarus au susținut că era mai adecvat să se utilizeze datele furnizate de către cei trei producători cooperanți decât statisticile privind importurile și exporturile. Mai mult, acestea au afirmat și reafirmat după informarea părților că, pentru evaluarea exporturilor de produs care face obiectul reexaminării, nu s-au utilizat codurile adecvate din Sistemul armonizat (SA). În final, autoritățile din Belarus au susținut că Comisia nu a luat în considerare reexporturile, deoarece, în opinia lor, exporturile produsului care face obiectul reexaminării către țări terțe (și anume Rusia) s-au ridicat la 2 400 de tone și au inclus exporturile efectuate de o societate care cumpără din Rusia produsul care face obiectul reexaminării, îl galvanizează și îl reexportă înapoi.

(53)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a clarificat că nici nu a contestat, nici nu a ignorat datele provenite de la cei trei producători cooperanți din Belarus. Cele trei societăți pur și simplu nu au exportat produsul care face obiectul reexaminării în cantități semnificative, pe care Comisia să le poată utiliza pentru a evalua probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului.

(54)

În ceea ce privește cea de a doua afirmație, Comisia a observat că aproape toate exporturile de produs care face obiectul reexaminării din Belarus sunt efectuate către Rusia. Comisia a verificat încrucișat statisticile privind exporturile din Belarus către Rusia (la nivel de opt cifre) cu importurile în Rusia (la nivel de 10 cifre) pe baza statisticilor Global Trade Atlas (9) (denumit în continuare „GTA”). Comisia a confirmat că produsul care face obiectul reexaminării se încadrează în descrierea mărfurilor aferentă codurilor la nivel de opt cifre, utilizată pentru exporturile din Belarus, precum și în descrierea aferentă codurilor la nivel de 10 cifre, utilizată pentru importurile în Rusia. În final, Comisia a utilizat cifrele aferente importurilor ruse la nivel de 10 cifre, având în vedere că acestea au oferit informații mai detaliate despre diferitele tipuri de TTS.

(55)

În ceea ce privește cea de a treia afirmație, Comisia a observat trei aspecte. În primul rând, din informațiile strânse reiese că exporturile de produs care face obiectul reexaminării din Belarus către Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la peste 4 800 de tone. În al doilea rând, cantitățile exportate de produs galvanizat s-au ridicat la mai puțin de 1 000 de tone, conform acelorași surse. În final, faptul că producătorul-reexportator invocat de autoritățile belaruse nu a cooperat a justificat evaluarea Comisiei în baza articolului 18 din regulamentul de bază, având în vedere absența cooperării din partea producătorilor din Belarus care ar exporta cantități semnificative de produs în cauză.

(56)

Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(57)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prețul de export probabil a fost stabilit pe baza datelor disponibile. Ca rezultat, prețurile de vânzare către țări terțe au fost stabilite pe baza statisticilor Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) privind importurile în Rusia și a rapoartelor Băncii Mondiale (10) și ale OCDE (11).

(58)

Mai precis, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a identificat cel mai mare importator de TTS din Belarus, și anume Rusia, care absoarbe 92 % din exporturile belaruse de produs care face obiectul reexaminării. Cantitățile exportate către alte țări terțe decât Rusia au fost neglijabile și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative.

(59)

Valoarea importurilor în Rusia a fost raportată la nivelul CIF. Prin urmare, Comisia a ajustat prețurile raportate pentru a calcula prețul de export la nivel franco fabrică prin scăderea costurilor de transport intern din Belarus (12). Pentru produsele negre și galvanizate au fost stabilite prețuri probabile de export separate.

(60)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile probabile de export către Rusia la nivel franco fabrică. Având în vedere că exporturile de produse galvanizate au fost efectuate în cantități limitate și au prezentat o tendință incoerentă a prețurilor și luând în considerare observațiile transmise de autoritățile din Belarus cu privire la reexporturi (detaliate în considerentul 52 de mai sus), comparația a fost realizată doar în ceea ce privește produsele negre.

(61)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping probabil la nivel național pentru exporturile din Belarus către Rusia, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 8,0 %.

(62)

După informarea părților, autoritățile belaruse și doi producători din Belarus au susținut că Comisia ar trebui să modifice nivelul măsurilor pentru Belarus, având în vedere că marja de dumping stabilită în cadrul prezentei proceduri este semnificativ mai mică decât cele stabilite în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale.

(63)

În conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile pot fi abrogate sau menținute la nivelul stabilit în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să revizuiască nivelul taxelor în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(64)

Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(65)

În plus, autoritățile belaruse au solicitat comunicarea calculului dumpingului și acordarea unui termen suplimentar pentru a prezenta observații cu privire la acesta.

(66)

Metodologia de calculare a dumpingului pentru Belarus este detaliată mai sus, în considerentele 39-61. După informarea părților, în urma solicitării autorităților din Belarus, Comisia a pus la dispoziție în dosarul deschis pentru consultare statisticile referitoare la Rusia utilizate pentru a determina prețul probabil de export din Belarus. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile pentru a prezenta observații.

(67)

Au fost primite observații din partea autorităților din Belarus în ceea ce privește: (i) originea produsului care face obiectul reexaminării în statistici; (ii) conversia valutară; și (iii) particularitatea registrelor statistice dintre Belarus și Rusia.

(68)

În ceea ce privește primul punct, autoritățile din Belarus au susținut că unul dintre codurile utilizate pentru a stabili importurile din Belarus în Rusia, astfel cum se explică în considerentul 54, conținea produse originare nu numai din Belarus, ci și din alte țări.

(69)

Comisia a precizat că informațiile colectate în cursul anchetei confirmau faptul că produsele importate sub acest cod erau declarate în statistici ca fiind originare din Belarus. În plus, nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că produsele indicate ca fiind originare din Belarus erau de fapt originare din alte țări. Prin urmare, afirmația fost respinsă.

(70)

În ceea ce privește al doilea punct, autoritățile belaruse au susținut că Comisia a utilizat statisticile privind importurile din Rusia în euro, în timp ce Serviciul Vamal Federal din Rusia furnizează statistici în dolari americani. Prin urmare, în opinia lor, Comisia ar fi trebuit să utilizeze cursul de schimb din ziua vânzării, astfel cum impune articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază.

(71)

În primul rând, dispozițiile articolului 2 alineatul (10) litera (j) se aplică în cazul comparației dintre prețurile de export și valoarea normală în prezența unor tranzacții reale de vânzare. În cazul de față, astfel cum se explică în considerentul 57 de mai sus, prețul mediu de export a fost determinat pe baza statisticilor de import din GTA și nu pe baza tranzacțiilor reale de vânzare. În al doilea rând, cursul de schimb utilizat în GTA este media lunară calculată pe baza mediilor zilnice din luna respectivă. Prin urmare, în opinia Comisiei, aceasta a permis o comparație exactă între prețul de export și valoarea normală. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(72)

În ceea ce privește al treilea punct, autoritățile belaruse au susținut că atât Republica Belarus, cât și Federația Rusă sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Aceasta înseamnă că libera circulație a mărfurilor între membrii UEE se efectuează fără controale vamale și că, prin urmare, în opinia lor, conformitatea codului vamal declarat cu mărfurile exportate efectiv nu este garantată.

(73)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Absența controalelor vamale nu elimină cerințele de raportare pentru tranzacțiile de import și de export. Descrierea codurilor vamale utilizate este în conformitate cu definiția produsului care face obiectul reexaminării și nu a fost furnizat niciun element de probă contrar. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(74)

Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de solicitant și a datelor furnizate de cei trei producători cooperanți din Belarus.

(75)

Conform datelor furnizate în cerere, capacitatea de producție neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării din Belarus a fost de aproximativ 50 000 de tone. Ancheta a stabilit că cei trei producători cooperanți au o capacitate de producție neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării de cel puțin 30 000 de tone.

(76)

În plus, astfel cum s-a stabilit și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, liniile de producție a produsului care face obiectul reexaminării pot fi utilizate atât pentru producția de tuburi și țevi sudate, cât și pentru producția de secțiuni tubulare (numai o etapă minoră de producție separă procesele de producție ale celor două produse). Mai mult, în cadrul acelorași linii de producție pot fi produse și țevi sudate cu un diametru mai mare de 168,3 mm („țevi de diametru mare”), care nu sunt vizate de prezenta procedură.

(77)

Prin urmare, luând în considerare posibilitatea schimbării gamei de produse, capacitatea neutilizată din Belarus este estimată la aproximativ 50 000 de tone pentru producătorii cooperanți, adică peste 9 % din consumul la nivelul Uniunii. În plus, având în vedere că producătorii cooperanți nu reprezintă decât 40 % din producția totală din Belarus și presupunând că producătorii necooperanți prezintă aceeași proporție de capacitate neutilizată, capacitatea neutilizată la nivel național poate fi estimată la aproximativ 125 000 de tone.

(78)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori belaruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(79)

După informarea părților, un producător din Belarus și autoritățile belaruse au contestat calcularea de către Comisie a capacității neutilizate din Belarus, deoarece, în opinia lor, aceasta este supraestimată în mod semnificativ și nu a ținut cont de celelalte produse fabricate pe aceeași linie de producție.

(80)

Comisia precizează că estimarea capacității de producție neutilizate s-a bazat pe datele reale furnizate de cei trei producători cooperanți în răspunsurile lor la chestionar. În plus, astfel cum se explică în considerentul 77, Comisia a luat în considerare celelalte produse fabricate pe aceeași linie de producție. Mai mult, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, s-a concluzionat că este probabil ca producătorii din Belarus să își modifice gama de produse și să își sporească capacitatea de producție a produsului care face obiectul reexaminării în cazul expirării măsurilor.

(81)

Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(82)

Conform datelor GTA, producătorii-exportatori din Belarus au exportat către principala lor piață terță, Rusia, la prețuri în medie cu cel puțin 5 % mai mici decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din cadrul Uniunii pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, exportul către Uniune este posibil mai atractiv pentru exportatorii din Belarus decât exportul către aproape toate celelalte țări. În plus, în cursul PAR, exporturile către Rusia s-au ridicat la aproximativ 4 800 de tone, mai puțin de 10 % din capacitatea neutilizată estimată a producătorilor cooperanți din Belarus și mai puțin de 4 % din capacitatea neutilizată estimată la nivel național.

(83)

Piața Uniunii este atractivă pentru producătorii din Belarus și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de 541 000 de tone.

(84)

Comisia a stabilit că practicile de dumping au continuat în ceea ce privește exporturile din Belarus către principala lor piață dintr-o țară terță (Rusia).

(85)

Mai mult, Comisia a găsit alte elemente de probă din care reiese probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile ar expira.

(86)

Atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva dimensiunii și a prețurilor și capacitatea neutilizată semnificativă încă disponibilă în Belarus au indicat faptul că este probabil ca exporturile din Belarus și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(87)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

(88)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din RPC au continuat, deși la niveluri mult mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din RPC au reprezentat aproximativ 0,1 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 13,8 % în cursul anchetei inițiale. În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor a fost observat un nivel la fel de scăzut al cotei de piață (0,03 %). În termeni absoluți, importurile din RPC au scăzut drastic, de la aproximativ 184 887 de tone în cursul anchetei inițiale la 118 tone în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și la 559 de tone în cursul reexaminării actuale efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(89)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 22, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar, deci nici date privind prețurile și costurile de export, prețurile și costurile interne, consumul de factori de producție în procesul de producție, cheltuielile generale de producție, capacitatea, producția, investițiile etc. În plus, Guvernul RPC și producătorii-exportatori nu s-au exprimat cu privire la elementele de probă din dosarul cazului, printre care „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (13) (denumit în continuare „raportul”).

(90)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație.

(91)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului care vizează RPC au fost bazate pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și în observațiile prezentate de părțile interesate, coroborate cu alte surse de informații, precum statistici de comerț referitoare la importuri și exporturi (Eurostat și GTA), date statistice extrase de pe site-urile web ale administrației fiscale și vamale chineze (14), rapoarte ale Băncii Mondiale și ale OCDE, precum și pe surse independente de informații cu privire la prețuri, știri, date, analize și conferințe pentru industria siderurgică, precum Deloitte (15), Transcustoms (16), Global Trade Alert (17) și Huajing Industry Research Institute (18).

(92)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei care tind să arate, în ceea ce privește RPC, existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta cu privire la această țară în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(93)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”). În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(94)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Mexic ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(95)

La 11 mai 2020, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, care ar putea fi utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative (și anume Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia). Comisia nu a primit observații cu privire la prima notă.

(96)

La 4 iunie 2020, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Thailanda ca țară reprezentativă (19). Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile de la producători din țara reprezentativă – Pacific Pipe Co., Ltd. și Asia Metal Co., Ltd. Nu s-au primit observații cu privire la cea de a doua notă.

(97)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare.”

(98)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(99)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(100)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(101)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) se ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în prima dispoziție menționată. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. De fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să se ia în considerare toate elementele pentru a se identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(102)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(103)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară (20) privind RPC, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(104)

În cerere s-au furnizat, de asemenea, elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) menționat anterior, care vin în completarea raportului.

(105)

În special, solicitantul a menționat practici care afectează costurile și prețurile din sectorul TTS și sectorul siderurgic (rulourile din oțel laminate la cald reprezintă principalul factor de producție utilizat în producția de TTS):

(106)

Astfel cum s-a specificat în considerentul 93, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Astfel cum s-a menționat în considerentele 22 și 89, producătorii-exportatori nu au cooperat și nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente în dosarul cazului, inclusiv raportul, sau elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(107)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(108)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (22). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le și prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (23).

(109)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției Chinei din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției – „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (24). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(110)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (25). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(111)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în condițiile în care acestea au fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se datorează nu numai caracterului obligatoriu al planurilor, ci și faptului că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în consecință puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri [a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 5 de mai jos] (26).

(112)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 8 de mai jos] (27). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (28).

(113)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (29). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (30).

(114)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (31).

(115)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(116)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 4], precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (32). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțare (33). Elementele care indică existența controlului de stat asupra întreprinderilor din sectorul TTS sunt detaliate în continuare în secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 4 de mai jos.

(117)

Sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru fabricarea de TTS, continuă, în mod special, să se afle în mare parte în proprietatea GC. Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt IDS (34). Totodată, în timp ce primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (35). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (36). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (37).

(118)

După cum s-a explicat mai sus, există o proporție ridicată de IDS în sectorul siderurgic, care reprezintă principalul furnizor de materie primă pentru producția de TTS. Având în vedere că niciun exportator chinez de TTS nu a cooperat, nu se poate determina proporția exactă a producătorilor de TTS privați și a celor deținuți de stat. Totuși, ancheta a arătat că atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul TTS fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 5 de mai jos.

(119)

Pe lângă faptul că exercită control asupra economiei prin calitatea de proprietar al IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (38), însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (39)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (40). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (41). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de TTS și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(120)

Mulți producători de TTS evidențiază în mod explicit pe site-urile lor web activități de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Ancheta a arătat că au existat activități de consolidare a partidului în cadrul mai multor producători de TTS, inclusiv Jinghua Steel Pipe Group, Kingland Group și Jiangsu Guoqiang Zinc-plating Industrial Co. Ltd. Din elementele de probă vizând un producător al produsului care face obiectul reexaminării a reieșit că astfel de activități constau, printre altele, în participarea membrilor PCC la discuții privind situația, modelul de afaceri și strategia de dezvoltare a societății, precum și privind facilitarea recrutării membrilor de partid, în prelegeri, simpozioane și alte activități educaționale despre PCC, filosofia comunistă etc., în evenimente oficiale legate de activitățile PCC etc. Mai mult, în cursul anchetei, Comisia a stabilit existența unor legături personale între producătorii de TTS și PCC, cum ar fi membri ai PCC în cadrul personalului de conducere de nivel superior sau în cadrul consiliul de administrație din mai multe societăți care fabrică TTS, inclusiv Jinghua Steel Pipe Group, Kingland Group, Fubo Group, Weifang East Steel Pipe Co. Ltd și Huludao City Steel Pipe Industrial Co. Ltd.

(121)

În sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru producția de TTS, o bună parte dintre cei mai mari producători se află în proprietatea statului. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020” (42). De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. (denumită în continuare „TISCO”) menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (43). Baosteel este o altă întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel) (44).

(122)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 7 de mai jos], precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (45). Astfel, prezența statului în cadrul firmelor, inclusiv al IDS, din sectorul siderurgic și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(123)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (46).

(124)

Chiar dacă sectorul TTS este un sector specializat și chiar dacă în cursul anchetei nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului TTS, acesta beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de TTS, și anume oțelul. Efectele de distorsiune ale intervenției statului asupra sectorului TTS sunt ilustrate de problema unei supracapacități majore. Raportul privind starea sectorului țevilor sudate din oțel din 2018 confirmă existența unei supracapacități importante (a se vedea citatul integral din considerentul 209) (47).

(125)

Mai mult, industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (48). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (49). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (50).

(126)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (51) prevede sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (52). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (53).

(127)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (54) (denumit în continuare „catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(128)

În plus, GC îndrumă dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materii prime, investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin aceste mijloace, dar și prin altele, GC conduce și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (55). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(129)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(130)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (56).

(131)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (57). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale aflate în proprietate colectivă și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de ofertare. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (58). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (59).

(132)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de TTS se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni prin menținerea de întreprinderi insolvente pe linia de plutire și prin alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul TTS.

(133)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul TTS, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(134)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (60). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (61). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (62). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(135)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul TTS nu este supus sistemului chinez de drept al muncii astfel cum a fost descris mai sus. Prin urmare, sectorul TTS este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(136)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(137)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (63), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (64) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (65).

(138)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(139)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (66).

(140)

Aceste aspecte sunt agravate și de alte norme care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (67). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(141)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(142)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la rata de referință sau sub aceasta reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(143)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțele nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creându-se așa-numitele societăți „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a se elimina neapărat problema generală a datoriilor sau fără a se aborda cauzele profunde ale acesteia.

(144)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este în continuare afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(145)

Nu s-a prezentat niciun element de probă din care să reiasă că sectorul TTS este scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(146)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 1-3.2.2.2 litera (a) punctul 5, precum și în partea A raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 6-3.2.2.2 litera (a) punctul 8 de mai sus și în partea B a raportului.

(147)

Comisia reamintește că pentru producerea de TTS este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de TTS cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(148)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale TTS pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(149)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 2-3.2.2.2 litera (a) punctul 9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul TTS (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor-exportatori din RPC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(150)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie la punctul următor. Comisia a reamintit că nu a fost formulată nicio afirmație potrivit căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(151)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(152)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 95 și 96, Comisia a emis la 11 mai și la 4 iunie 2020 două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale și a factorilor de producție (denumite în continuare „prima notă” și „a doua notă”). În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la concluzia sa potrivit căreia Thailanda este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

(153)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexicul, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(154)

Nu au fost primite observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică în urma notei respective.

(155)

În prima notă, Comisia a precizat că a fost identificată fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia. Totuși, Malaysia a fost exclusă ca potențială țară reprezentativă deoarece a fost identificat doar un singur producător al produsului care face obiectul reexaminării, care nu avea situații financiare publicate pentru PAR.

(156)

Ulterior emiterii primei note, nu a fost primită nicio observație referitoare la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țările potențial reprezentative.

(157)

Pentru țările avute în vedere și menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(158)

Comisia a căutat producători de TTS cu date financiare publicate care ar putea fi utilizați pentru stabilirea unor sume nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului. Comisia a limitat căutarea la societăți care aveau situațiile contului de profit și pierdere publicate pentru PAR și care au fost profitabile în această perioadă. Mai mult, s-a acordat preferință producătorilor de TTS care aveau situațiile financiare publicate la nivel de societate și nu la un nivel consolidat pentru întregul grup respectiv. Prin urmare, cea de a doua notă a inclus doar două societăți din Thailanda și una din Turcia.

(159)

Pe baza calității și a caracterului detaliat al datelor financiare aflate la dispoziția publicului în Thailanda și Turcia și luând în considerare, de asemenea, disponibilitatea și reprezentativitatea valorilor de referință pentru factorii de producție (70), Comisia a considerat că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată.

(160)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Thailanda și a remarcat următoarele:

(161)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor. Astfel cum s-a menționat în considerentul 96, Comisia a constatat că producătorii thailandezi Pacific Pipe Co., Ltd. și Asia Metal Co., Ltd. aveau situații financiare publicate, care au putut să fie utilizate drept substitut pentru stabilirea unei sume nedistorsionate și rezonabile a costurilor VAG și a profiturilor.

(162)

După ce s-a stabilit că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(163)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. Astfel, în Thailanda existau o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(164)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA la stabilirea costului nedistorsionat al majorității factorilor de producție din țara reprezentativă.

(165)

Comisia a adăugat că pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă din țara reprezentativă vor fi utilizate statisticile OIM și statisticile naționale, în timp ce pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu energia vor fi utilizate statisticile naționale, astfel cum au fost menționate în considerentul 160.

(166)

Comisia a inclus în calcul o valoare pentru cheltuielile generale de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru stabilirea acestei sume s-au utilizat datele financiare ale unuia dintre producătorii din cadrul Uniunii care a cooperat în cadrul anchetei privind dumpingul și care a furnizat informații specifice în acest scop (71), și anume Arcelor Mittal Tubular Products, Polonia (denumit în continuare „AMTP”). Metodologia este explicată în mod corespunzător în secțiunea 3.2.2.2 litera (e).

(167)

În final, astfel cum se menționează în cea de a doua notă, Comisia a utilizat, pentru stabilirea costurilor VAG și a profiturilor, datele financiare furnizate de societățile thailandeze selectate și enumerate în considerentul 161.

(168)

Prin intermediul celor două note privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție comunicată părților interesate în notele respective.

(169)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi în cadrul procedurii de reexaminare, Comisia a trebuit să se bazeze pe producătorul european AMTP pentru a stabili factorii de producție utilizați la fabricarea de TTS. Pe baza datelor strânse de la societățile chineze în cursul anchetei inițiale și a informațiilor disponibile pe site-urile web ale producătorilor chinezi de TTS, procesul de producție al acestora și materialele utilizate par să fie similare celor furnizate de AMTP.

(170)

În absența cooperării, Comisia nu a dispus de coduri tarifare mai detaliate pentru fiecare factor de producție în afara codurilor SA cu șase cifre. Codurile SA utilizate s-au potrivit în totalitate cu codurile tarifare thailandeze.

(171)

Având în vedere toate informațiile prezentate de AMTP și absența observațiilor cu privire la cele două note privind sursele pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri tarifare, după caz:

Tabelul 1

Factori de producție a TTS

(172)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materialelor livrate la poarta fabricii producătorului, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, și luând în considerare că nu a existat niciun producător cooperant în RPC, Comisia a utilizat prețurile de import în țara reprezentativă pentru fiecare material utilizat la fabricarea de TTS de către AMTP. Comisia a verificat materiile prime utilizate care au fost raportate, produsele secundare generate și ratele de consum relevante pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(173)

Pentru toate materiile prime și produsele secundare, Comisia s-a bazat pe prețurile de import în țara reprezentativă. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 149 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. Doar în cazul acidului sulfuric volumele excluse ale importurilor din China au fost importante, reprezentând 4,7 % din importurile totale ale țării reprezentative. Pentru toate celelalte materii prime și produse secundare, cotele relevante ale importurilor s-au situat între 0 % și 0,3 %.

(174)

În mod normal ar fi excluse și volumele importurilor în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale. Cu toate acestea, în cazul de față nu a fost înregistrat în cursul PAR niciun import de materii prime și de produse secundare din țările respective în Thailanda.

(175)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxa de import a țării reprezentative, la nivelurile respective, în funcție de țara de origine a volumelor importate. Mai mult, Comisia a adăugat costurile de transport intern calculate la kg pe baza cotației livrărilor din portul Laem Chabang din Bangkok, astfel cum au fost furnizate în raportul Băncii Mondiale (72).

(176)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat statisticile OIM și statisticile naționale thailandeze aflate la dispoziția publicului, precum și informațiile de la KPMG referitoare la impozitele și taxele din Thailanda (73).

(177)

Statisticile OIM au furnizat date privind numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de fiecare persoană angajată în industria prelucrătoare din Thailanda în cursul PAR (74).

(178)

Deși statisticile OIM au furnizat și date privind veniturile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare, Comisia a decis să consulte statistici elaborate de Institutul național de statistică din Thailanda, care au oferit informații mai detaliate despre salariile și beneficiile nesalariale din diferite sectoare economice, defalcate pe trimestre (75).

(179)

În final, Comisia a utilizat informațiile furnizate de KPMG pentru a stabili contribuțiile sociale plătite de angajator.

(180)

Folosind aceste date, Comisia a calculat un salariu orar în producție, la care s-au adăugat costuri suplimentare cu forța de muncă suportate de angajator.

(181)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat cotația prețului energiei electrice pentru întreprinderile comerciale, industriale și de stat disponibile pe site-ul web al Autorității metropolitane pentru energie electrică (76).

(182)

Luându-se în considerare absența cooperării din partea producătorilor chinezi, toți parametrii rămași necesari pentru calcularea prețului mediu nedistorsionat de referință al energiei electrice, precum gama de tensiune, orele de vârf/orele în afara perioadei consumului de vârf și cererea în orele de vârf, s-au bazat pe datele furnizate de AMTP.

(183)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru gazele naturale, Comisia a utilizat raportul statistic al Biroului pentru politici și planificare în domeniul energiei electrice (Ministerul Energiei) (77). Raportul a acoperit întreaga PAR, însă a furnizat cifre totale pentru cantitatea și valoarea consumului de gaze naturale, nedefalcate pe tipuri de utilizator (gospodării, industrie, transport) și nici pe forme. Cu toate acestea, Comisia nu a putut identifica nicio sursă care ar permite restrângerea acestor cifre doar la industria prelucrătoare. În cadrul unui raport anual mai detaliat al Departamentului pentru dezvoltarea de energii alternative și eficiență (Ministerul Energiei) (78), datele privind consumul sunt furnizate doar în ceea ce privește volumul și, prin urmare, este imposibil să se calculeze prețul gazelor naturale pe această bază. În baza acestui din urmă raport, industria prelucrătoare a reprezentat 44 % din consumul total de gaze naturale în Thailanda în cursul PAR.

(184)

În plus față de factorii de producție prezentați pe scurt în considerentul 171 de mai sus, au fost calculate cheltuielile generale de producție. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, calculul acestor cheltuieli generale de producție s-a bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție împărțite la costurile de fabricație raportate de AMTP. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(185)

Pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorilor thailandezi Pacific Pipe Co., Ltd. (79) și Asia Metal Co., Ltd. (80). Comisia a calculat mai întâi, pentru fiecare dintre cele două societăți, procentele costurilor VAG și ale profiturilor din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”). Apoi au fost stabilite costurile VAG și profiturile medii din țara reprezentativă (ponderate cu cifrele de afaceri ale societăților). Conturile auditate disponibile publicului aparținând acestor societăți au fost puse la dispoziția părților interesate ca anexă la cea de a doua notă.

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs de bază la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(187)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de AMTP privind consumul fiecărui factor de producție (materii prime, forța de muncă și energia) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste volume de consum au fost înmulțite cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Thailanda, astfel cum se descrie în secțiunea (d) de mai sus.

(188)

Calculul a fost realizat separat pentru două tipuri de bază de TTS, și anume pentru țevile/tuburile negre și pentru țevile/tuburile galvanizate. Țevile/tuburile galvanizate sunt țevi/tuburi negre care au fost supuse ulterior unui proces de galvanizare, în care țeava/tubul este acoperit(ă) cu un strat de zinc. Prin urmare, fabricarea produsului galvanizat necesită un consum suplimentar de energie și de forță de muncă și utilizarea de materii suplimentare, și anume zincul și acidul sulfuric, care nu sunt deloc utilizate la fabricarea țevilor/tuburilor negre.

(189)

În al doilea rând, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat procentul cheltuielilor generale de producție, determinate astfel cum se descrie în considerentul 184, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(190)

În final, pe lângă costul de producție stabilit astfel cum se descrie în considerentul 189, Comisia a aplicat costurile VAG și profiturile din țara reprezentativă, stabilite astfel cum se explică în considerentul 185. Costurile VAG și, respectiv, profiturile, exprimate ca procent din CMV și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 4,3 % și, respectiv, 3,0 %.

(191)

Din valorile normale pentru cele două tipuri de produse, calculate astfel cum se descrie în considerentele 187-190, au fost scăzute valorile nedistorsionate ale produselor secundare, pe baza listei produselor secundare furnizate de AMTP. Valorile nedistorsionate ale produselor secundare au fost stabilite prin înmulțirea cantităților vândute în cursul PAR, astfel cum au fost raportate de AMTP, cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Thailanda, astfel cum se descrie în secțiunea d) de mai sus. Ajustarea efectuată pentru anumite produse secundare (cenușă de zinc, zinc dur) a fost realizată doar în legătură cu valoarea normală stabilită pentru produsele galvanizate, având în vedere că respectivele produse secundare sunt obținute în cursul procesului de galvanizare.

(192)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național.

(193)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, din prețul de export CIF au fost scăzute costurile de navlu și de asigurare (81) și costurile transportului intern din China (82). A fost stabilit un preț de export separat pentru produsele negre și pentru cele galvanizate.

(194)

Comisia a comparat, per tip de produs, valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază cu prețul de export astfel cum a fost stabilit mai sus.

(195)

Pentru anumite produse, RPC aplică doar parțial o politică de rambursare a TVA-ului la export. Pentru a se asigura că valoarea normală este exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, valoarea normală este ajustată de obicei în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de produs care face obiectul reexaminării care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi. Totuși, din datele statistice obținute de pe site-ul web al administrației fiscale și vamale chineze și din datele comunicate de Transcustoms (83) a reieșit că, în cursul PAR, TVA-ul perceput asupra exporturilor de TTS a fost rambursat în totalitate. Prin urmare, nu s-a aplicat nicio ajustare de TVA.

(196)

Astfel, marja de dumping medie ponderată exprimată sub forma unui procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost negativă.

(197)

Comisia a concluzionat că exporturile produsului care face obiectul reexaminării din China nu au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR. Cu toate acestea, volumul importurilor în cauză a fost foarte limitat, reprezentând 0,2 % din totalul importurilor în UE și 0,1 % din cota de pe piața Uniunii, și astfel prețurile au fost considerate nereprezentative. Prin urmare, Comisia a anchetat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului.

(198)

Ulterior constatării absenței dumpingului în cursul PAR, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: existența exportului care face obiectul unui dumping către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, disponibilitatea celorlalte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(199)

Pe baza statisticilor GTA privind importurile, Comisia a identificat în cursul perioadei anchetei de reexaminare primii cinci importatori de TTS ca mărime din RPC: Filipine, Hong Kong, Peru, Indonezia și Singapore (84). Comisia a decis să excludă Hong Kongul din analiza sa deoarece a identificat discrepanțe importante în volumele de comerț raportate între RPC și Hong Kong atunci când a comparat rapoartele GTA respective privind importurile și exporturile și pentru că Hong Kong nu pare să fie destinația finală a exporturilor din China ale produsului care face obiectul reexaminării. În ceea ce privește exporturile din China de TTS către celelalte patru piețe principale, calculele privind dumpingul au fost realizate pe baza metodologiei descrise mai jos.

(200)

Pentru a evalua dumpingul din partea RPC către țări terțe, Comisia a utilizat aceeași valoare normală ca și la calcularea dumpingului privind piața Uniunii, care a fost construită după cum s-a precizat în considerentele 168-192.

(201)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, prețul probabil de export către Uniune a fost estimat prin analizarea prețurilor actuale chineze de export către țările terțe, pe baza statisticilor relevante din GTA privind importurile specifice fiecărei țări.

(202)

Toate cele patru țări în cauză au raportat valoarea importurilor la nivelul CIF. Prin urmare, Comisia a ajustat prețurile raportate pentru a calcula prețul de export la nivel franco fabrică prin scăderea costurilor de navlu și de asigurare (85) și a costurilor de transport intern din China (86).

(203)

În cazul Peruului, în sursa de mai sus nu au fost furnizate costurile de navlu și de asigurare pentru livrările din RPC. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze o cotație pentru livrările RPC-Chile, care era disponibilă din aceeași sursă.

(204)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețurile de export către țările terțe la nivel franco fabrică. Când a fost posibil (87), comparația a fost efectuată per tip de produs (negru/galvanizat) și a fost stabilită o sumă de dumping medie ponderată.

(205)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național pentru exporturile din China către cele patru țări, exprimată ca procent din valorile lor CIF respective, după cum urmează:

(206)

Având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor chinezi, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant și de Huajing Industry Research Institute (88) (denumit în continuare „HIRI”), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(207)

Conform acestor două surse, capacitatea de producție din RPC depășește substanțial volumele de producție actuale și cererea internă de pe piața chineză. Cifrele furnizate în considerentele 208 și 209 de mai jos se referă la producția totală de țevi și tuburi sudate din fier și oțel. Solicitantul a estimat că aproximativ 80 % din această producție constă în „țevi și tuburi de mici dimensiuni” cu un diametru exterior mai mic sau egal cu 406,4 mm, ceea ce corespunde produsului care face obiectul reexaminării. Raportul HIRI confirmă această estimare. Deși nu se furnizează cifre exacte, în raport se precizează că „majoritatea țevilor sudate produse de industria țevilor sudate din China sunt produse cu un diametru mic și cu pereți groși”. Prin urmare, Comisia a considerat că discrepanța dintre capacitatea de producție și producția și cererea efective de pe piața chineză, astfel cum este arătată mai jos, este reprezentativă pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(208)

Conform datelor furnizate în cerere și actualizate ulterior în cursul anchetei, producția de țevi și tuburi sudate din RPC s-a ridicat la 60 de milioane de tone în cursul PAR. Raportul HIRI furnizează o cifră ușor mai scăzută, și anume 56 de milioane de tone. Mai mult, în raportul menționat se precizează că acest volum al producției depășește deja, chiar fără a se lua în considerare capacitatea neutilizată, cererea internă din RPC, care este estimată la 52,4 milioane de tone.

(209)

Potrivit solicitantului, capacitatea neutilizată de producție a produsului care face obiectul reexaminării din RPC se ridică la aproximativ 10 milioane de tone. În raportul HIRI nu se furnizează date privind capacitatea efectivă. În acesta se subliniază însă în mod clar existența unei supraproducții de țevi sudate în RPC și existența unei supracapacități importante. În raport se arată, printre altele, că „[…] odată cu dezvoltarea rapidă a industriei din China, deși cererea Chinei de țevi sudate a crescut semnificativ, rata de creștere a cererii sale este încă relativ scăzută, mai scăzută decât rata de producție a țevilor sudate, ceea ce a cauzat situația actuală a supracapacității de țevi sudate, dar nu a dus la dezvoltarea sectorului țevilor sudate. În plus, unul dintre motivele supracapacității este că unele industrii interne au cerințe mai ridicate în ceea ce privește țevile sudate, inclusiv cerințe de calitate și cerințe referitoare la diametrele și pereții țevilor. Țevile sudate chineze nu pot satisface nevoile acestor sectoare și trebuie să fie achiziționate de țări străine. De aici și situația actuală a unei cereri reduse care a exacerbat supracapacitatea internă.” (89)

(210)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(211)

Există o gamă largă de măsuri de apărare comercială și alte restricții la import în vigoare împotriva exporturilor de TTS originare din RPC. Conform Global Trade Alert (90), astfel de măsuri sunt aplicate în Australia (taxe antidumping și taxe compensatorii), Canada (taxe antidumping și taxe compensatorii), Columbia (măsuri antidumping), Mexic (măsuri antidumping), Pakistan (interdicție la import), Thailanda (măsuri antidumping), Turcia (măsuri de salvgardare) și SUA (măsuri antidumping și măsurile aplicate în temeiul secțiunii 232). Măsurile respective nu doar că limitează accesul producătorilor chinezi la piețele enumerate mai sus, dar și confirmă practicile comerciale neloiale continue ale producătorilor chinezi de TTS.

(212)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

(213)

Conform datelor din GTA, producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri cu 8-21 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii chinezi decât exporturile către aproape toate celelalte țări.

(214)

Piața Uniunii este atractivă pentru producătorii chinezi și datorită dimensiunii sale, cu un consum total de peste 540 000 de tone.

(215)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, indiferent dacă a existat sau nu dumping în perioada anchetei de reexaminare, este probabil ca dumpingul chinez să reapară în UE dacă măsurile ar expira.

(216)

Deși ancheta nu a arătat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul PAR, nu se poate concluziona că practicile tarifare neloiale ale producătorilor chinezi de TTS nu ar reapărea dacă măsurile ar expira.

(217)

De fapt, exporturile chineze către principalele țări terțe vizate de producătorii chinezi de TTS au implicat practici de dumping continue. Luând în considerare volumele substanțiale de exporturi către aceste țări (între 20 000 și 93 000 de tone, comparativ cu aproape 559 de tone exportate către Uniune), prețurile exporturilor respective sunt considerate mai reprezentative pentru a se stabili existența unor practici de dumping potențiale. De asemenea, existența unor practici tarifare neloiale continue este confirmată de mai multe măsuri de apărare comercială care sunt în vigoare împotriva exporturilor de TTS din China către alte țări.

(218)

Mai mult, Comisia a găsit alți indicatori conform cărora dumpingul ar putea reapărea dacă măsurile ar expira.

(219)

Capacitatea neutilizată din RPC este foarte importantă și depășește de peste zece ori consumul total la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Mai mult decât atât, în raportul HIRI s-a indicat că doar în perioada 2018-2019 capacitatea chineză de producție a țevilor și tuburilor sudate a crescut cu 10 milioane de tone și că se preconizează o creștere suplimentară.

(220)

În cele din urmă, date fiind atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe rămân închise din cauza unor măsuri de protecție, este probabil ca exporturile chineze și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(221)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

(222)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Rusia au continuat, deși la niveluri semnificativ mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din Rusia au reprezentat mai puțin de 2 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu peste 36 000 de tone în perioada anchetei inițiale (iulie 2006-iunie 2007). Un nivel la fel de scăzut de importuri a fost observat și în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În perioada anchetei de reexaminare, importurile de TTS din Rusia au reprezentat aproximativ 0,4 % din piața Uniunii, comparativ cu o cotă de piață de 2,7 % în perioada anchetei inițiale și de 0,7 % în perioada reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(223)

La deschiderea procedurii s-au manifestat doi producători-exportatori ruși, PAO Severstal și TMK, care și-au exprimat dorința de a coopera. Totuși, grupul TMK a informat ulterior Comisia că nu intenționează să răspundă la chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(224)

Mai mult, în cursul verificării încrucișate la distanță a informațiilor furnizate de PAO Severstal, care a avut loc în perioada 11-13 noiembrie 2020, Comisia a identificat deficiențe semnificative și grave în ceea ce privește raportarea vânzărilor interne ale produsului care face obiectul reexaminării. Aceste deficiențe au afectat în mod semnificativ procesul normal al anchetei în legătură cu secțiunea respectivă din răspunsul la chestionar. Mai precis, PAO Severstal a furnizat informații incorecte în ceea ce privește numărul de tranzacții raportate, cantitatea totală a vânzărilor, valoarea totală a vânzărilor și ajustările raportate pentru vânzările interne ale produsului care face obiectul reexaminării către clienți neafiliați.

(225)

La sfârșitul după-amiezii zilei de 13 noiembrie, societatea a furnizat o versiune actualizată a vânzărilor interne. Cu toate acestea, din lipsă de timp, Comisia nu a putut să verifice încrucișat versiunea revizuită și să o reconcilieze cu celelalte informații furnizate.

(226)

Mai mult, profitul raportat a fost atribuit produsului care face obiectul reexaminării și diferitelor fluxuri ale vânzărilor produsului care face obiectul reexaminării în mod proporțional cu cifra de afaceri. Acest lucru nu a fost acceptabil, întrucât profitul este direct influențat de costul de producție, care diferă între produse și tipuri de produse. Mai mult, având în vedere că erorile menționate mai sus în considerentul 224 au afectat și cifra de afaceri raportată aferentă produsului care face obiectul reexaminării, cifrele profitului ar fi trebuit, de asemenea, să fie revizuite pe baza rezultatului analizei vânzărilor interne.

(227)

Comisia a considerat că aceste deficiențe substanțiale și grave au împiedicat în mod semnificativ procesul normal de anchetă în legătură cu această secțiune a chestionarului. Prin urmare, Comisia a informat PAO Severstal despre intenția sa de a aplica datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în ceea ce privește vânzările interne și calculul valorii normale.

(228)

Având în vedere că niciun alt producător al produsului care face obiectul reexaminării din Rusia nu a cooperat și nu a furnizat un răspuns la chestionar, Comisia a informat autoritățile din Federația Rusă despre intenția sa de a aplica datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în ceea ce privește calculul valorii normale și de a-și baza constatările privind dumpingul și probabilitatea continuării și/sau a reapariției dumpingului în legătură cu toți producătorii-exportatori din Rusia pe datele disponibile.

(229)

Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(230)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările în legătură cu probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile; în special, valoarea normală a fost construită pe baza informațiilor furnizate de PAO Severstal care au fost verificate încrucișat și despre care s-a constatat că au fost raportate corect.

(231)

După cum s-a menționat în considerentul 230 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, s-au utilizat informațiile transmise de producătorul rus parțial cooperant.

(232)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu ponderat de producție per NCP a produsului similar al producătorului-exportator parțial cooperant în perioada anchetei de reexaminare:

(233)

În lipsa oricărui alt profit fiabil și verificat, Comisia a utilizat profitul declarat de societate, chiar dacă s-a constatat că profitul respectiv a fost incorect atribuit, astfel cum s-a explicat în considerentul 226 de mai sus. Marja de profit utilizată corespunde profitului total al societății (pentru toate produsele), astfel cum a fost raportat în conturile auditate, și a fost, prin urmare, considerată drept cea mai fiabilă valoare de referință. Mai mult, profitul corect ar fi fost în mod necesar mai mare decât cel declarat de societate. În cazul de față, având în vedere că marja de dumping, astfel cum se explică în considerentul 238 de mai jos, era deja suficient de mare pentru a confirma existența unui dumping în perioada anchetei de reexaminare, o creștere a marjei de dumping ca urmare a acestei ajustări nu este prin urmare relevantă pentru rezultatul prezentei reexaminări.

(234)

Costul de producție a fost ajustat ori de câte ori a fost considerat necesar.

(235)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili prețul de export. Informațiile provenite de la singurul producător rus parțial cooperant nu au putut fi utilizate deoarece acest producător nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării în UE în perioada anchetei de reexaminare.

(236)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, din prețul de export CIF au fost scăzute costurile de navlu și de asigurare (91) și costurile transportului intern din Rusia (92).

(237)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export aferente produsului care face obiectul reexaminării la nivel franco fabrică.

(238)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor din Rusia către UE, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 12,4 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(239)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Rusia au continuat în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere că volumul importurilor în cauză a fost foarte limitat, reprezentând 0,7 % din totalul importurilor în UE și 0,4 % din cota pieței Uniunii, Comisia a anchetat și probabilitatea reapariției dumpingului.

(240)

După informarea părților, autoritățile din Federația Rusă au susținut că probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce-i privește pe exportatorii ruși nu poate fi stabilită în mod cert, deoarece determinarea dumpingului efectuată în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale a fost incompatibilă cu normele OMC.

(241)

În observațiile lor, autoritățile ruse au susținut că ajustarea costului gazelor naturale, aplicată de Comisie în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale, este incompatibilă cu articolele 2.2.1.1, 2.2.1 și 2.2 din Acordul antidumping și cu concluziile formulate în următoarele cauze din cadrul OMC: UE – Biomotorină (Argentina), Ucraina – Nitrat de amoniu și UE – Metodologii de ajustare a costurilor. Autoritățile ruse se referă în mod specific la concluziile acestui ultim raport publicat la 24 iulie 2020 (93) („raportul DS494”), și anume că presupusa intervenție din partea guvernului rus/denaturare a pieței nu a constituit o bază adecvată pentru a concluziona că registrele producătorilor-exportatori nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză.

(242)

Această observație a trebuit să fie respinsă din următoarele motive. În primul rând, constatările raportului DS494 fac obiectul unei proceduri de apel și, prin urmare, constatările grupului special nu sunt încă definitive. În al doilea rând, astfel cum se menționează în considerentul 232, în cadrul anchetei actuale Comisia a stabilit valoarea normală utilizând costul de producție al produsului similar, astfel cum a fost raportat de producătorul-exportator rus parțial cooperant în cursul perioadei anchetei de reexaminare, fără a aplica nicio ajustare a costurilor.

(243)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: existența exportului care face obiectul unui dumping către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia și atractivitatea pieței Uniunii.

(244)

Valoarea normală a fost construită astfel cum s-a explicat în considerentul 232 de mai sus.

(245)

Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor practicate de producătorul rus parțial cooperant pentru vânzările către alte țări terțe.

(246)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețurile medii de export către țări terțe la nivel franco fabrică. Comparația a fost efectuată per tip de produs și a fost stabilită o sumă de dumping medie ponderată.

(247)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor din Rusia către țări terțe, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 4,3 %.

(248)

Având în vedere cooperarea limitată din partea producătorilor-exportatori ruși, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant și de singurul producător rus parțial cooperant.

(249)

Conform informațiilor publicate în Metal Expert, furnizate de solicitant, capacitatea totală de producție a produsului care face obiectul reexaminării în Rusia depășește 8 milioane de tone. Solicitantul a estimat că producătorii ruși dispun de o capacitate neutilizată de aproximativ 1 milion de tone, care nu poate fi absorbită de piața internă. Mai mult, există cel puțin 11 producători ai produsului care face obiectul reexaminării în Rusia și unicul producător cooperant dispune, singur, de o capacitate de producție nominală care depășește consumul total de la nivelul Uniunii.

(250)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori ruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(251)

Ancheta a scos la iveală faptul că producătorul-exportator rus a exportat către principalele sale piețe terțe la prețuri cu aproximativ 29 % mai mici decât prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii ruși decât exporturile către toate celelalte țări.

(252)

Piața Uniunii este atractivă și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de 541 000 de tone.

(253)

După informarea părților, autoritățile ruse au contestat punctul de vedere al Comisiei în ceea ce privește atractivitatea pieței Uniunii pentru exportatorii ruși. În opinia lor, producătorii ruși se concentrează mai mult pe piața internă în creștere și pe principalele lor piețe de export, țările CSI (94), care sunt atractive datorită absenței taxelor la import.

(254)

Comisia nu a fost de acord cu această opinie. În primul rând, astfel cum se explică în considerentele 238 și 251, prețurile de vânzare de pe piața Uniunii sunt mult mai atractive pentru producătorii ruși decât prețurile interne și prețurile de export către alte țări terțe. În al doilea rând, astfel cum au convenit chiar autoritățile ruse, absența taxelor sporește atractivitatea unei piețe de export și, prin urmare, producătorii ruși vor avea un stimulent puternic pentru a-și redirecționa exporturile către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor.

(255)

Ancheta a indicat că importurile din Rusia au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(256)

Mai mult, în cadrul anchetei s-a dovedit că au existat practici de dumping și în ceea ce privește exporturile din Rusia către principala sa piață dintr-o țară terță.

(257)

În plus, Comisia a găsit alte elemente de probă din care reiese probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile ar expira.

(258)

Capacitatea neutilizată din Rusia este foarte importantă și depășește consumul total la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. În plus, conform informațiilor furnizate de solicitant, capacitatea de producție de TTS din Rusia a crescut cu aproximativ 1 milion de tone între 2018 și 2019.

(259)

Autoritățile ruse au contestat estimarea capacității neutilizate din Rusia, astfel cum a fost furnizată de solicitant, deoarece, în opinia lor, nu s-a luat în considerare faptul că unele instalații de producție au capacitatea și obiceiul de a fabrica alte produse decât produsul în cauză, reducând astfel semnificativ capacitatea neutilizată.

(260)

În această privință, Comisia a luat în considerare celelalte produse care pot fi fabricate pe aceeași linie de producție. Cu toate acestea, se confirmă faptul că, în Rusia, capacitatea nominală totală a produsului în cauză se situează la nivelurile estimate în considerentul 258 de mai sus. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, este probabil ca producătorii ruși să modifice gama de produse, sporindu-și capacitatea de producție a produsului care face obiectul reexaminării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(261)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii, astfel cum s-a demonstrat mai sus, indică probabilitatea ca exporturile din Rusia și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(262)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

(263)

Produsul similar a fost fabricat de 12 producători din cadrul Uniunii în perioada examinată și de 11 producători din cadrul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(264)

Producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 291 704 tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, precum datele furnizate de către solicitant (95). Așa cum s-a precizat în considerentul 15, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din cadrul Uniunii, reprezentând aproximativ 40 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(265)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumelor vânzărilor din producția proprie a industriei din Uniune, destinată pieței Uniunii, și pe baza datelor privind volumele importurilor pe piața Uniunii obținute din statisticile Eurostat.

(266)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)  (96)

(267)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut. Acesta a crescut cu 15 puncte procentuale în 2018, înainte de a scădea cu 7 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare față de 2018. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

(268)

Comisia a stabilit volumul importurilor din țările în cauză pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 266.

(269)

Importurile din țările în cauză și cota lor de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață  (97)

(270)

În perioada examinată și în perioada anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză au rămas la un nivel scăzut. Deși importurile din Rusia și din RPC au crescut între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, cota de piață a acestor două țări a rămas foarte scăzută (sub 1 %), în timp ce cota de piață a importurilor din Belarus s-a situat sub 0,0033 % în perioada examinată.

(271)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor pe baza statisticilor Eurostat.

(272)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)  (98)

(273)

În ceea ce privește importurile din Rusia, a fost observată o creștere a prețului unitar mediu între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Această evoluție a prețurilor corespunde evoluției generale a prețurilor produsului care face obiectul reexaminării (a se vedea, de asemenea, tabelele 5 și 9 de mai jos).

(274)

Având în vedere volumele foarte scăzute de importuri din RPC și Belarus, prețurile acestor importuri nu au putut fi analizate în mod concludent.

(275)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC și cantitățile foarte mici importate în Uniune din RPC, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În aceste circumstanțe, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(276)

În ceea ce privește importurile din Rusia, s-a considerat că volumul importurilor în perioada anchetei de reexaminare este suficient pentru a oferi o indicație corectă a comportamentului viitor în materie de prețuri în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, astfel cum s-a explicat în considerentul 235, Comisia a utilizat datele CIF comunicate de Eurostat pentru a stabili prețul de import. Producătorul-exportator parțial cooperant din Rusia a produs doar TTS negre, iar exporturile în Uniune, conform Eurostat, sunt compuse aproape exclusiv din TTS negre. Prin urmare, comparația a fost realizată doar pentru TTS negre. Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile din Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(277)

În ceea ce privește importurile din Belarus, având în vedere cantitățile foarte mici importate în Uniune, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a utilizat prețuri ale produselor care fac obiectul reexaminării fabricate în Belarus și vândute pe piețe terțe, în special în Rusia, care este principala piață de export. Astfel cum s-a explicat în considerentul 60, exporturile de TTS galvanizate au fost efectuate în cantități limitate și au prezentat o tendință incoerentă a prețurilor. Prin urmare, comparația a fost realizată doar pentru TTS negalvanizate, care includ TTS negre și alte TTS. Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(278)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada anchetei de reexaminare. Acest rezultat a indicat o marjă de subcotare medie ponderată pentru țările în cauză situată între 6,2 % și 23,5 %.

(279)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât Rusia, Belarus și RPC au provenit în principal din Turcia, India și Republica Macedonia de Nord.

(280)

Volumul (agregat) al importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe  (100)

(281)

În perioada examinată, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Turcia au crescut semnificativ. Cota de piață a acestor importuri a crescut cu 13 puncte procentuale sau cu aproximativ 100 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Importurile din India au scăzut în perioada examinată; cu toate acestea, cota lor de piață a rămas importantă, și anume 9 %, în perioada anchetei de reexaminare. Importurile din Republica Macedonia de Nord au rămas constante și au reprezentat o cotă de piață de 4 %. Importurile totale din țări terțe, cu excepția țărilor în cauză, au crescut cu 30 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, atingând o cotă de piață de 50 % în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 42 % în 2016.

(282)

Prețurile de vânzare medii ale importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză au crescut în perioada examinată. Această tendință concordă cu tendința observată pentru importurile din țările în cauză din tabelul 4 și cu tendința prețurilor observată pentru vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii conform tabelului 9 de mai jos.

(283)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(284)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune s-a recurs la eșantionare.

(285)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din cadrul Uniunii, care au fost furnizate de solicitant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor referitoare la producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion, care au fost furnizate în răspunsurile la chestionar. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(286)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, importanța marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(287)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(288)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(289)

Deși consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 puncte procentuale în perioada examinată, astfel cum se menționează în considerentul 267, volumul producției produsului similar a scăzut în cursul aceleiași perioade de la 319 525 de tone în 2016 la 291 704 tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere de 9 puncte procentuale. Prin urmare, de creșterea consumului de la nivelul Uniunii nu a beneficiat industria din Uniune.

(290)

Scăderea volumului producției este cauzată în principal de concurența tot mai mare cu care se confruntă industria din Uniune din partea importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din alte țări terțe decât țările în cauză. Astfel cum se explică în considerentele 281 și 282, volumele de importuri din țări terțe, în special din Turcia, au crescut considerabil în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză a crescut cu 8 puncte procentuale între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Volumul total de importuri din aceste țări în perioada anchetei de reexaminare a fost de 273 088 de tone, reprezentând o cotă de piață de 50 %, în timp ce volumul total de importuri din țările în cauză în cursul aceleiași perioade a fost de doar 2 475 de tone, reprezentând o cotă de piață mai mică de 0,5 %.

(291)

Deși capacitatea de producție a rămas stabilă în perioada examinată, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 40 % la 37 %, urmând aceeași tendință ca și volumul producției.

(292)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(293)

Volumul vânzărilor din producția proprie a industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune a urmat aceeași tendință ca și volumul producției și a scăzut în mod similar cu 8 puncte procentuale între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 58 % în 2016 la 49 % în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce corespunde unei creșteri a cotei de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză, care a fost de 8 puncte procentuale.

(294)

Prin urmare, scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune și a cotei sale de piață a fost cauzată de creșterea importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză.

(295)

Deși între 2016 și perioada anchetei de reexaminare consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune a scăzut tot cu 8 %, ceea ce a avut ca rezultat o pierdere de cotă de piață de 9 puncte procentuale pentru industria din Uniune în perioada examinată. În consecință, industria din Uniune nu a înregistrat creștere economică în perioada examinată.

(296)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(297)

Numărul de angajați ai industriei din Uniune implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării a scăzut cu 3 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție (tone) per angajat, a urmat aceeași tendință, scăzând cu 6 % în perioada examinată.

(298)

Scăderea numărului de angajați se datorează scăderii volumului producției, care este legată, la rândul său, de scăderea vânzărilor și a cererii de produse ale industriei din Uniune. Scăderea productivității se explică prin scăderea mai mare a volumului producției comparativ cu scăderea numărului de angajați.

(299)

Comisia a concluzionat în considerentul 239 că practicile de dumping din Rusia au continuat în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, Comisia a concluzionat că există probabilitatea să reapară dumpingul din partea Belarusului și a RPC în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

(300)

În același timp, nivelul importurilor din țările în cauză în perioada anchetei de reexaminare a fost foarte limitat, reprezentând doar 0,45 % din consumul de la nivelul Uniunii. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(301)

Indicatorii macroeconomici examinați mai sus arată că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare din 2008, situația economică a industriei din Uniune a rămas foarte fragilă și prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut constata nicio redresare în urma practicilor de dumping anterioare și industria din Uniune rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(302)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(303)

Prețurile de vânzare unitare medii ale industriei din Uniune au crescut în perioada examinată. Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare prețurile au crescut cu 18 %. Produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază și prețul de vânzare este influențat de prețul principalei materii prime – rulourile laminate la cald – care reprezintă mai mult de 50 % din costul de producție. Creșterea prețurilor de vânzare a urmat, într-o anumită măsură, evoluția costului producției, care a crescut cu 25 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, prețul mediu de vânzare nu a crescut la același nivel precum costul unitar de producție, care, în plus, a rămas mereu mai mare decât prețul mediu de vânzare în perioada examinată. Această tendință se datorează creșterii prețului materiilor prime și concurenței sporite din partea importurilor care pun presiune pe prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(304)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(305)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut mai întâi, între 2016 și 2017, pentru ca apoi să crească progresiv în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare. Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 8 %.

(306)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(307)

Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, stocurile industriei din Uniune au scăzut. Inițial, acestea au scăzut cu 40 %, între 2016 și 2017, pentru ca apoi să crească progresiv în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare, rămânând însă la un nivel mai scăzut decât cel din 2016. În ansamblu, stocurile au scăzut cu 15 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

(308)

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(309)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(310)

În 2016, industria din Uniune a înregistrat o marjă de profit negativă, de –6 %, care a scăzut în continuare, ajungând la –11 % în perioada anchetei de reexaminare. Marja de profit negativă a industriei din Uniune înregistrată pe parcursul întregii perioade examinate se datorează faptului că nivelul costului unitar de producție a fost întotdeauna mai mare decât prețul mediu de vânzare al produsului care face obiectul reexaminării. După cum se poate observa în tabelul 9 de mai sus, în perioada anchetei de reexaminare diferența dintre costul unitar de producție și prețul mediu de vânzare a crescut și mai mult. Această situație se explică prin faptul că, întrucât produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază, prețul de vânzare depinde de prețul principalei materii prime (rulourile laminate la cald) și de concurența de pe piață. Se observă că, din cauza unei concurențe sporite din partea importurilor din țări terțe din perspectiva volumelor și a prețurilor scăzute, industria din Uniune nu a putut stabili prețuri de vânzare la un nivel care să îi permită să acopere cel puțin costul de producție.

(311)

Fluxul de numerar net reprezintă capacitatea producătorilor din cadrul Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar net s-a îmbunătățit inițial în 2017, pentru ca apoi să scadă din nou în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare, când a ajuns la –8 milioane EUR. Această scădere se explică în principal prin scăderea profitabilității, astfel cum se descrie în considerentul 310.

(312)

Investițiile au scăzut cu 15 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, ceea ce demonstrează în continuare situația financiară dificilă a industriei din Uniune. Randamentul investițiilor, care este exprimat ca profitul în procente al valorii contabile a investiților, a scăzut de la –18 % la –41 % în perioada examinată și a urmat astfel aceeași tendință ca și profitabilitatea.

(313)

Evoluția indicatorilor microeconomici și macroeconomici în perioada examinată a indicat că situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat. În ansamblu, tendințele tuturor indicatorilor economici s-au deteriorat în perioada examinată.

(314)

Producția și volumele vânzărilor au scăzut, ceea ce a avut un efect negativ asupra ocupării forței de muncă și a productivității, precum și asupra profitabilității. Concurența sporită și presiunile din partea prețurilor importurilor din țările terțe au deteriorat și mai mult situația în materie de profitabilitate a industriei din Uniune. Acest lucru a dus la înregistrarea unei marje de profit negative, de –11 %, de către industria din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor s-au deteriorat de asemenea, ceea ce a creat dificultăți industriei din Uniune în ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri și de a investi.

(315)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în înțelesul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada anchetei de reexaminare.

(316)

Comisia a verificat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(317)

Volumul importurilor din țările în cauză a fost foarte scăzut în perioada examinată, iar cota de piață cumulată a importurilor din aceste țări a fost de doar 0,43 % în perioada anchetei de reexaminare.

(318)

În același timp, o creștere a importurilor la prețuri mici din alte țări terțe decât țările în cauză, precum Turcia, India și Republica Macedonia de Nord, a pus o presiune puternică în materie de prețuri și de volume asupra vânzărilor industriei din Uniune. Spre exemplificare, prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune către clienți neafiliați în perioada anchetei de reexaminare a fost de 778 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu de vânzare al produselor importate din Turcia a fost de 626 EUR/tonă și de 574 EUR/tonă pentru produsele importate din Republica Macedonia de Nord. În plus, cota de piață a importurilor din alte țări decât țările în cauză a crescut de la 42 % la 50 % între 2016 și 2019.

(319)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut să fie cauzat de importurile din țările în cauză având în vedere volumul foarte limitat al acestora.

(320)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(321)

Comisia a concluzionat, în considerentul 315, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În considerentul 319, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut fi cauzat de importurile din țările în cauză. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(322)

Pentru a stabili dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, Comisia a luat în considerare următoarele elemente: (1) capacitatea neutilizată din țările în cauză și atractivitatea pieței Uniunii și (2) impactul importurilor potențiale și al nivelurilor de prețuri ale acestor importuri din țările respective asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(323)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 78, 210 și 250, producătorii-exportatori din Belarus, RPC și Rusia dispun de capacități neutilizate semnificative, care împreună depășesc substanțial volumele de producție actuale și cererea internă din aceste țări (103), iar această capacitate neutilizată ar putea fi folosită pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(324)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 205 și 213, producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri de dumping, care sunt în medie cu 8-21 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 251, s-a constatat că prețurile de export din Rusia către țări terțe sunt cu aproximativ 29 % mai mici decât prețurile producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. În sfârșit, în considerentul 82 s-a stabilit că producătorii-exportatori din Belarus au exportat către principala lor piață terță, Rusia, la prețuri cu aproximativ 5 % mai mici decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, luând în considerare nivelul de preț al exporturilor din Belarus, RPC și Rusia către alte piețe terțe, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii belaruși, chinezi și ruși. În consecință, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul abrogării măsurilor, producătorii-exportatori belaruși, chinezi și ruși ar începe din nou să exporte volume mari ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune. Această preconizare este întărită și de disponibilitatea unei capacități neutilizate semnificative în aceste țări.

(325)

Astfel cum s-a explicat în secțiunea 4.3.2.2, Comisia a efectuat o analiză a subcotării prețurilor în absența măsurilor antidumping, pentru a stabili în ce mod importurile din țările în cauză ar afecta industria din Uniune în cazul abrogării măsurilor.

(326)

Comisia a observat în considerentul 278 că, pentru țările în cauză, calculul subcotării prețurilor a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 6,2 % și 23,5 %.

(327)

În plus, Comisia a realizat o simulare pentru a evalua mai bine impactul probabil al importurilor din țările în cauză asupra situației financiare a industriei din Uniune. În această privință, Comisia a presupus că producătorii-exportatori din țările în cauză ar exporta în Uniune aceleași cantități ca înainte de instituirea măsurilor (și anume o cantitate cumulată de 250 559 de tone) și că consumul la nivelul Uniunii ar rămâne identic cu cel înregistrat în perioada anchetei de reexaminare (și anume de 541 409 tone). De asemenea, Comisia a presupus că 50 % din totalul importurilor din aceste țări ar afecta industria din Uniune și că restul de 50 % ar afecta importurile din alte țări terțe, deoarece cotele de piață sunt de același ordin de mărime. În cele din urmă, Comisia a presupus că industria din Uniune ar păstra aceleași prețuri de vânzare ca în perioada anchetei de reexaminare, întrucât înregistrează deja pierderi.

(328)

Rezultatul acestei simulări arată că este probabil ca industria din Uniune să piardă volume de vânzări și cotă de piață pe piața Uniunii. Ar fi afectată astfel profitabilitatea generală a industriei, care ar scădea de la –11 % la –25 %.

(329)

Aceasta este o analiză prudentă care ia în considerare faptul că prețurile medii de vânzare ale importurilor din alte țări terțe se situează sub prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune. Acest lucru înseamnă că importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză ar câștiga, cel mai probabil, mai întâi o parte din cota de piață a industriei din Uniune în detrimentul acesteia, înainte de a acapara cota de piață a exporturilor din alte țări terțe către Uniune. Profitabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora astfel și mai mult.

(330)

După informarea părților, guvernul belarus a susținut că, având în vedere că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, „în cazul în care importurile unui produs provenite din mai multe țări fac simultan obiectul unor examinări antidumping, efectele acestor importuri nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât în cazul în care […] volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil”, și că importurile din Belarus, RPC și Rusia au fost neglijabile în 2019, concluziile exercițiului de simulare trebuie să fie eliminate din prezentul regulament.

(331)

Comisia a observat că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază se referă la evaluarea efectelor importurilor efective asupra industriei din Uniune pentru a determina prejudiciul în cadrul unei anchete antidumping, în timp ce simularea efectuată de Comisie în considerentele 327-329 se referă la determinarea probabilității de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile din țările în cauză în cazul în care se permite expirarea măsurilor. Pentru a estima efectele potențiale ale unor astfel de importuri asupra industriei din Uniune, simularea constă într-o ipoteză conform căreia țările în cauză ar exporta aceleași cantități ca înainte de instituirea măsurilor. Aceste cantități nu au fost neglijabile (104). Prin urmare, având în vedere că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu se aplică în cazul simulării efectuate și că volumele potențiale ale importurilor din fiecare țară luată în considerare în simulare nu sunt neglijabile, afirmația a fost respinsă.

(332)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri care ar subcota prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. Prin urmare, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unui risc grav.

(333)

După informarea părților, guvernul Rusiei a susținut că nu există o legătură de cauzalitate între importurile din Rusia și situația industriei din Uniune. În acest sens, Comisia a subliniat că articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază nu impune Comisiei să efectueze o analiză a legăturii de cauzalitate dintre importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Constatările potrivit cărora expirarea măsurilor ar putea duce la continuarea sau la reapariția prejudiciului sunt suficiente pentru a justifica menținerea măsurilor. Comisia a concluzionat în considerentul 332 că abrogarea măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri care ar subcota prețurile industriei din Uniune, agravând astfel prejudiciul suferit de industria din Uniune, și a demonstrat astfel probabilitatea de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, inclusiv din Rusia, în cazul abrogării măsurilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(334)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Identificarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor, ale distribuitorilor și ale utilizatorilor.

(335)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(336)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat, într-o mare măsură, intrarea pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare, iar situația sa este fragilă, după cum o confirmă tendințele negative ale indicatorilor de prejudiciu.

(337)

În pofida unui volum foarte mic de importuri ale produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză, Comisia a stabilit că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor să conducă la reapariția prejudiciului cauzat inițial de importurile din aceste țări. Intrarea unor volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. Acest lucru ar duce la înrăutățirea situației economice deja foarte fragile a industriei din Uniune și ar amenința viabilitatea acesteia.

(338)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva țărilor în cauză este în interesul industriei din Uniune.

(339)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Un singur distribuitor a furnizat doar tabele completate, fără a include un răspuns în partea narativă a chestionarului.

(340)

În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în cadrul anchetei inițiale, analiza interesului Uniunii nu a indicat existența vreunui efect negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați, a comercianților sau a utilizatorilor.

(341)

Nimic nu a indicat astfel că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor neafiliați, a comercianților și a utilizatorilor, care ar depăși impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune.

(342)

După informarea părților, guvernul Rusiei a susținut că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra industriilor din aval ale UE. În acest sens, Comisia a subliniat că industriile din aval ale UE au avut posibilitatea de a participa la anchetă și de a prezenta observații cu privire la informarea părților. Comisia nu a primit observații din partea importatorilor neafiliați, a comercianților și a utilizatorilor. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(343)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză.

(344)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește continuarea dumpingului din partea Rusiei, reapariția dumpingului din Belarus și RPC, reapariția prejudiciului cauzat inițial de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și interesul Uniunii, Comisia constată că trebuie menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat din Belarus, RPC și Rusia.

(345)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din Rusia și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(346)

O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (105). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, un aviz în care se anunță schimbarea denumirii va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(347)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente aplicabile importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din Belarus, RPC și Rusia. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. Toate observațiile primite au fost examinate de către Comisie.

(348)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (106), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(349)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (UE) 2016/1036,