COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]

„Blagny”

Numărul de referință UE: PDO-FR-A1023-AM01 – 13.7.2026

1.   Denumirea produsului

„Blagny”

2.   Tipul indicației geografice

☑

DOP

☐

IGP

3.   Sectorul

☐	Produse agricole

☑

Vinuri

☐	Băuturi spirtoase

4.   Țara căreia îi aparține arealul geografic

Franța

5.   Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Suveranității Alimentare, Direcția Generală pentru Performanța Economică și de Mediu a Întreprinderilor

6.   Calificarea drept modificare standard

Autoritățile franceze declară că cererea prezentată este conformă cu cerințele prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 și (UE) 2024/1143.

Modificările aduse caietului de sarcini sunt modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.

Cererea de modificare a DOP „Blagny” nu implică niciuna dintre cele trei situații care constituie o modificare la nivelul Uniunii, și anume:

(a)	nu include o modificare a denumirii sau a utilizării denumirii ori a categoriei de produs sau produse desemnate prin indicația geografică;

(b)	nu riscă să anuleze legătura cu arealul geografic;

(c)	nu presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului.

Prin urmare, autoritățile franceze consideră că cererea vizează o modificare standard.

7.   Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate

Titlu

Arealul geografic

Descriere

La capitolul I secțiunea IV punctul 1 din caietul de sarcini, se adaugă teza „Documentele cartografice care reprezintă arealul geografic pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate (INAO).”.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Arealul parcelat delimitat

Descriere

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 din caietul de sarcini, ultima teză se modifică după cum urmează: „Documentele cartografice care reprezintă arealul parcelat delimitat pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate (INAO).”

La capitolul I secțiunea IV punctul 2 litera (b) din caietul de sarcini, ultima teză se modifică după cum urmează: „Documentele cartografice care reprezintă arealul parcelat delimitat pot fi consultate pe site-ul Institutului Național pentru Origine și Calitate (INAO).”

În urma unei decizii a comitetului național competent, INAO și-a schimbat procedurile și nu va mai prezenta primăriilor comunelor relevante documentele cartografice care reprezintă arealul parcelat delimitat, ci le va publica direct pe site-ul său.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Zona situată în imediata vecinătate

Descriere

La capitolul I secțiunea IV punctul 3 din caietul de sarcini, după cuvintele „este constituită din teritoriul următoarelor comune” se adaugă sintagma „pe baza Codului geografic oficial din 2024”.

Această modificare de redactare face posibilă referirea la zona situată în imediata vecinătate în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare în 2024, publicată de INSEE. Adăugarea acestei referiri face posibilă asigurarea din punct de vedere juridic a delimitării zonei situate în imediata vecinătate.

Denumirile comunelor care alcătuiesc arealul se actualizează pentru a se ține seama de modificările administrative. Limitele arealului rămân aceleași.

Documentul unic se modifică la rubrica „Alte cerințe aplicabile”.

☑	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Soiuri de viță-de-vie

Descriere

La capitolul I secțiunea V punctul 1 literele (a) și (b) din caietul de sarcini, pentru soiurile autorizate se adaugă următorul text: „César N, sub rezerva semnării de către Institutul Național pentru Origine și Calitate (INAO), organismul de protecție și de gestionare (ODG) și operatorul în cauză, în conformitate cu acordul-cadru aprobat de comitetul național competent”.

Acesta se adaugă ca soi de interes în scopul adaptării, deoarece prezintă caracteristici agronomice interesante pentru denumire din perspectiva adaptării la schimbările climatice, precum și un profil aromatic în concordanță cu cel dorit de producători.

Se modifică punctul „Soiul sau soiurile de struguri de vinificație” din documentul unic.

☑	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Norme privind proporția în cadrul exploatației

Descriere

La capitolul I secțiunea V punctul 2 din caietul de sarcini, se adaugă următorul prim paragraf: „Proporția soiului César N este limitată la 10 % din soiurile de viță-de-vie și la 1 hectar per exploatație. Conformitatea soiurilor de viță-de-vie este evaluată pe toate parcelele exploatației producătoare de vin care beneficiază de denumire.”

Suprafețele cu soiurile de interes în scopul adaptării sunt limitate, deoarece acestea sunt introduse pentru o perioadă de evaluare în cadrul fiecărei exploatații participante.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Densitatea de plantare

Descriere

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (a) din caietul de sarcini, se adaugă următorul paragraf: „Vița-de-vie poate avea o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci la hectar, cu o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 2,20 metri, sub rezerva semnării unui acord de către Institutul Național pentru Origine și Calitate (INAO), organismul de protecție și de gestionare (ODG), operatorul autorizat în cauză și operatorul-vinificator, în conformitate cu acordul-cadru aprobat de comitetul național competent. Suprafața acestei vițe-de-vie este limitată la 10 % din suprafața totală a parcelelor exploatației producătoare de vin care beneficiază de denumire și la 1 hectar per exploatație.”

Această dispoziție permite viticultorilor să evalueze metoda de conducere pe suprafețe limitate, pentru a evalua adaptarea practicilor la schimbările climatice.

Se modifică punctul „Practici vitivinicole” din documentul unic.

☑	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Tăierea viței-de-vie

Descriere

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (b) din caietul de sarcini, se adaugă următoarea teză: „În cazul viței-de-vie plantate cu mai puțin de 9 000 de butuci la hectar, normele privind tăierea au fost adaptate pentru a ține seama de faptul că numărul de ochi sau de lăstari cu rod pe butuc este stabilit pe metru pătrat.”

Această regulă se adaugă pentru a se reglementa tăierea în cazul parcelelor cu o densitate specifică în raport cu densitatea tradițională.

☑	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Starea viței-de-vie

Descriere

La capitolul I secțiunea VI punctul 1 litera (f) din caietul de sarcini, se adaugă următorul paragraf: „Plantele identificate, în timpul sezonului de vegetație, ca prezentând semne de flavescență aurie trebuie dezrădăcinate înainte de data de 31 martie a anului următor recoltării.

Flavescența viței-de-vie se caracterizează prin următoarele trei simptome:

—	lăstarii nu se lignifică;

—	ciorchinii de struguri se ofilesc;

—	frunzele se decolorează parțial sau complet, încovoindu-se totodată.”

Dispoziția urmărește eliminarea plantelor afectate de aceste boli, care au struguri de calitate inferioară.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Alte practici de cultivare

Descriere

Opțiunea de a utiliza alte metode decât tratarea cu apă caldă pentru a combate flavescența aurie se elimină din capitolul I secțiunea VI punctul 2 litera (b) din caietul de sarcini, având în vedere că nicio metodă alternativă nu s-a dovedit eficace.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Amestecare

Descriere

La capitolul I secțiunea IX punctul 1 din caietul de sarcini, se adaugă următoarele paragrafe:

„Strugurii proveniți de la viță-de-vie plantată cu o densitate mai mică de 9 000 de butuci la hectar și care face obiectul unui acord se vinifică separat. Aceștia pot fi amestecați numai după trimiterea unor eșantioane la ODG.

Amestecul final eligibil pentru denumirea de origine protejată nu poate conține în proporție de peste 15 % struguri:

—	obținuți din soiul de viță-de-vie César N și

—	proveniți de la viță-de-vie plantată cu o densitate cuprinsă între 5 000 și 9 000 de butuci la hectar, împreună sau separat.”

Aceste norme noi privind amestecurile vor permite evaluarea influenței acestor soiuri și a densităților mai mici asupra caracteristicilor vinurilor.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Norme de prezentare și de etichetare

Descriere

La capitolul I secțiunea XII punctul 2 litera (f) din caietul de sarcini, se elimină dispoziția care prevede că, atunci când anul de recoltă este indicat pe eticheta vinului, toți strugurii utilizați pentru producerea vinului au fost recoltați în anul menționat.

Astfel, operatorii vor putea să utilizeze, în proporție de până la 15 %, vinuri din altă recoltă în cazul în care anul de recoltă este declarat pe eticheta vinului. Această practică este necesară, în special, pentru a permite completarea butoaielor cu vinuri dintr-o recoltă anterioară.

Documentul unic se modifică la rubrica „Alte cerințe aplicabile”.

☑	Modificarea vizează documentul unic.

Titlu

Trimiteri la organismul de control

Descriere

La capitolul III secțiunea II din caietul de sarcini, dispozițiile referitoare la organismul de control se modifică în vederea respectării noilor norme de redactare.

☐	Modificarea vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

Denumiri de origine și indicații geografice pentru vin

„Blagny”

Numărul de referință UE: PDO-FR-A1023-AM01 – 13.7.2026

1.   Denumirea (denumirile)

„Blagny”

2.   Tipul indicației geografice

☑

DOP

☐

IGP

3.   Țara căreia îi aparține arealul geografic delimitat

Franța

4.   Clasificarea produsului agricol prin poziția și codul din Nomenclatura combinată, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1143

2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

5.   Categoriile de produse viticole, astfel cum sunt enumerate în partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013

1.

Vin

6.   Descrierea vinului sau a vinurilor

Produs viticol

Vinuri roșii

Caracteristici organoleptice

Aspect vizual

Vinurile au o culoare intensă, cu nuanțe care tind spre grena.

Aromă

Vinurile au un caracter fructat frumos, adesea cu note predominante de fructe negre mici și de mirodenii, care evoluează, odată cu învechirea, în note de vânat sau de subarboret.

Gust

Vinurile au adesea o structură tanică destul de robustă, dar catifelată, susținută de o oarecare vioiciune. Câțiva ani în pivniță temperează exuberanța tinereții lor.

Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice

—

Caracteristici analitice

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume):	—
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume):	—
Aciditatea totală minimă:	—
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă:	—
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru):	—
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru):	—

Informații suplimentare privind caracteristicile analitice

Vinurile prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 10,5 %.

☑	Eventualele caracteristici analitice care nu sunt indicate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE.

7.   Practici vitivinicole

7.1.   Practici oenologice specifice utilizate la elaborarea vinului sau a vinurilor, restricții relevante aplicabile elaborării respective

Practică vitivinicolă

Practică de cultivare

Tipul practicii oenologice

Practică de cultivare

Descriere

(a)

Densitatea de plantare: Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de plantare de 9 000 de butuci la hectar, distanța dintre rânduri fiind mai mică sau egală cu 1,25 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând mai mare sau egală cu 0,50 metri. - Vița-de-vie poate fi plantată fără rânduri aparente, după metoda „en foule”, cu condiția respectării densității minime de plantare și a unor distanțe între butuci mai mari de 0,50 metri. - Vița-de-vie poate avea o densitate minimă de plantare de 5 000 de butuci la hectar, cu o distanță între rânduri mai mică sau egală cu 2,20 metri, sub rezerva semnării unui acord de către Institutul Național pentru Origine și Calitate (INAO), organismul de protecție și de gestionare (ODG), operatorul autorizat în cauză și operatorul vitivinicol, în conformitate cu acordul-cadru aprobat de comitetul național competent la 29 iunie 2023. Suprafața acestei vițe-de-vie este limitată la 10 % din suprafața totală a parcelelor exploatației producătoare de vin care beneficiază de denumire și la 1 hectar per exploatație.

(b)

Reguli privind tăierea: Vinurile provin din viță-de-vie tăiată în conformitate cu următoarele dispoziții: Dispoziții generale – Vița-de-vie este tăiată lăsându-se maximum 8 ochi per butuc: - fie prin tăiere scurtă (viță-de-vie condusă utilizând metoda „cordon de Royat”, metoda „cordon bilateral”, metoda „Gobelet” și metoda tăierii în evantai); - fie prin tăiere lungă utilizând metoda „Guyot simplu”. Dispoziții speciale – Perioada de formare a corzii este limitată la doi ani. În această perioadă, este permisă tăierea „Guyot dublu”, lăsându-se maximum cinci ochi pe fiecare coardă de rod. Tăierea „Guyot simplu” poate fi adaptată utilizând un al doilea cep, care să permită alternarea poziției corzii de rod de la un an la altul. Indiferent de metoda de tăiere, vița-de-vie poate fi tăiată cu ochi suplimentari cu condiția ca, în stadiul fenologic care corespunde unui număr de 11 sau 12 frunze, numărul de lăstari cu rod din anul respectiv pe butuc să fie mai mic sau egal cu numărul de ochi stabilit de normele de tăiere.

În cazul viței-de-vie plantate cu mai puțin de 9 000 de butuci la hectar, normele privind tăierea au fost adaptate pentru a ține seama de faptul că numărul de ochi sau de lăstari cu rod pe butuc este stabilit pe metru pătrat.

Practică vitivinicolă

—

Tipul practicii oenologice

Practică oenologică specifică

Descriere

—	Tehnicile de îmbogățire prin concentrarea mustului de struguri sunt autorizate în limita unui nivel de concentrație de 10 %.

—	Utilizarea de bucăți de lemn este interzisă.

—	După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 %.

În ceea ce privește practicile oenologice, vinurile respectă reglementările europene.

7.2.   Randamente maxime

Toate vinurile/categoria/soiul/tipul

Vinuri roșii

Randamentul maxim

Randamentul maxim:	58
Unitatea de măsură pentru randamentul maxim:	hectolitri la hectar

Toate vinurile/categoria/soiul/tipul

Vinuri roșii care pot purta mențiunea „premier cru”

Randamentul maxim

Randamentul maxim:	56
Unitatea de măsură pentru randamentul maxim:	hectolitri la hectar

8.   Indicarea soiului sau a soiurilor de struguri de vinificație din care este produs vinul sau din care sunt produse vinurile

—	Chardonnay B

—

César N

—	Pinot Blanc B

—	Pinot Gris G

—	Pinot Noir N

9.   Descrierea concisă a arealului geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune din departamentul Côte-d’Or: Meursault și Puligny-Montrachet.

10.   Legătura cu arealul geografic

Categoria de produse viticole

1.

Vin

Rezumatul legăturii

a)   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic este situat în regiunea viticolă Côte de Beaune, o creastă ondulată, cu versanți abrupți, care se întinde pe aproximativ 25 de kilometri, orientată aproximativ pe direcția nord-est/sud-vest. Acest relief de origine tectonică separă platourile calcaroase „Hautes Côtes”, la vest, situate la o altitudine cuprinsă între 400 și 500 de metri, de câmpia Bresse, la est, un graben din era terțiară a cărui altitudine, în unghi drept față de zona denumită „Côte”, atinge aproape 250 de metri. Arealul geografic cuprinde comunele Meursault și Puligny-Montrachet, situate la sud de orașul Beaune, în departamentul Côte-d’Or din Burgundia. Blagny este un cătun al cărui teritoriu se împarte între cele două comune. Adăpostit în inima versantului principal, cătunul ocupă o mică terasă calcaroasă, punctată cu foste cariere. Parcelele delimitate pentru recoltarea strugurilor ocupă un amfiteatru natural cu pante blânde, încoronat de o zonă împădurită. Situate la jumătatea „Côte”, la o altitudine cuprinsă între 300 și 380 de metri deasupra nivelului mării, în jurul cătunului Blagny, parcelele se bucură de o orientare estică, spre răsărit. Roca de bază este formată în principal din marnă (calcar argilos) din oxfordian (jurasicul superior) și, în partea inferioară, din calcar dalle nacrée (placă perlată) din calovian (jurasicul mijlociu). Roca de bază marnoasă-calcaroasă a versantului este adesea ascunsă de straturi de grohotiș format dintr-un amestec de argilă și mâl, rezultat din deteriorarea subsolului și a terenului acoperitor. Natura și grosimea acestor straturi depind de locul în care sunt situate pe versant. Foarte pietroase și nu foarte groase în partea superioară a versantului, aceste straturi sunt ușor mai dezvoltate pe suprafețele mai plate (de la câțiva decimetri la un metru). Solurile sunt slab dezvoltate, foarte bogate în cărbuni și subțiri. Pe marnă, solurile pot fi grele și argiloase, dar versantul asigură o bună drenare. Pe dalle nacrée, solurile sunt foarte pietroase, dar penetrate cu ușurință de rădăcini. Rezervele de apă sunt asigurate de umiditatea interstițială a calcarului erodat, care asigură o drenare extrem de eficientă în perioadele umede. Climatul este maritim și răcoros, perturbat de influențele continentale și sudice canalizate de axa Rhône-Saône. „Côte”, situată la est de masivul Morvan și de platourile Burgundiei, beneficiază de o poziție protejată care o face mai caldă și mai uscată decât restul regiunii și de condiții propice pentru o viticultură de înaltă calitate (efectul de föhn). Situația specifică a arealului geografic îi conferă o oarecare răcoare, legată de altitudinea relativă, deși aceasta este compensată în mare măsură de expunerea la soare de care arealul se bucură datorită peisajului său deschis și datorită faptul că este protejat de vânturile din vest și din nord. Situl este un amfiteatru natural și este deosebit de cald în lunile de vară, ceea ce explică vegetația prezentă în mod natural, cu caracteristici mediteraneene.

b)   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Potrivit unui studiu realizat de Pierre Forgeot, vița-de-vie a apărut pentru prima dată în regiunea Côte de Beaune în secolul al doilea î.Hr. Începând cu secolul al XV-lea, vinurile „Beaune” au cucerit întreaga Europă. Acestea reprezentau „imaginea de marcă” a Ducatului Burgundia în perioada sa de glorie. Aceste vinuri roșii, denumite și „Pinots vermeils”, cu taninuri moderate și cu tărie alcoolică ridicată, erau singurele adecvate pentru transport. În secolul al XVIII-lea, activitatea de comerciant-vinificator dobândește importanță în regiune, oferind vinurilor din Burgundia o imagine nouă și organizând distribuția pe scară largă a acestor vinuri în întreaga Europă. Côte de Beaune furniza „vinuri rafinate” comercianților de vin din Beaune, care dețineau o cotă mare de piață. Micul cătun Blagny, situat la limita dintre comunele Meursault și Puligny-Montrachet, a apărut pentru prima dată în arhivele istorice în Evul Mediu. Își are originile într-un domeniu periferic al abației cisterciene din Maizières, la câțiva kilometri către est. Deși au rămas puține dovezi legate de acest grange, amintirea sa s-a păstrat prin nume de localități, în special pe ruta numită „Calea călugărilor”, care leagă Blagny de câmpie. La momentul Revoluției Franceze, comuna Maizières a dispărut, fiind confiscată și apoi vândută ca bun național, iar proprietățile sale au fost dispersate. Cu toate acestea, la începutul secolului al XIX-lea, vinurile „Blagny” au început să se numere printre cele mai apreciate „crus de Puligny”. Jullien (încă din 1816), Dr Lavalle (1855) și, ulterior, Danguy și Aubertin (1892) menționează toți aceste vinuri. Situat între renumitele denumiri „Meursault” și „Puligny”, lăudate pentru vinurile lor albe de înaltă ținută, „Blagny” și-a construit un renume datorită vinurilor roșii produse în jurul cătunului. Aceste vinuri au fost recunoscute oficial cu denumirea de origine protejată „Blagny” în 1937. Încă din secolul al XVIII-lea, plantațiile viticole și factorii care determină calitatea lor au fost studiați în amănunțime, iar mulți autori au elaborat clasificări ale crus din Burgundia. Aceste eforturi au culminat cu clasificările elaborate de Comitetul viticol din Beaune în 1860. Pentru fiecare comună din „Côte”, fiecare climat (denumire uzuală pentru o suprafață specifică cultivată cu viță-de-vie, de obicei un lieu-dit, adică o parcelă cu o denumire tradițională, locală) plantat cu un cépage fin (soi elegant) a fost clasificat pe o scară calitativă. În 1943, a fost recunoscută o listă de climats eligibile pentru utilizarea mențiunii „premier cru”. „Blagny” este o denumire de origine protejată rezervată exclusiv vinurilor roșii. Soiul principal de viță-de-vie este Pinot Noir N. Vița-de-vie este condusă în conformitate cu practicile actuale din regiunea Côte de Beaune, incluzând, în special, densități de plantare de peste 9 000 de butuci pe hectar. Se obișnuiește ca vinurile să fie maturate timp de cel puțin opt luni. În 2008, plantațiile viticole aveau o suprafață de aproximativ 5 hectare, oferind o producție medie anuală de 165 de hectolitri.

c)   Informații despre calitatea și caracteristicile produsului

Intens colorate, cu nuanțe care tind spre grena, vinurile au adesea o structură tanică destul de robustă, dar catifelată, susținută de o oarecare vioiciune. Au un caracter fructat frumos, adesea cu note predominante de fructe negre mici și de mirodenii, care evoluează, odată cu învechirea, în note de vânat sau de subarboret. Câțiva ani în pivniță temperează exuberanța tinereții lor.

d)   Interacțiuni cauzale

Climatul maritim răcoros, topografia zonei „Côte”, precum și solurile de marnă și calcar din jurasic favorizează dezvoltarea soiului autohton din Burgundia, Pinot Noir N. În arealul geografic al „Blagny”, acest soi este și mai excepțional datorită caracteristicilor unice ale sitului. Altitudinea și roca de bază marnoasă grea contribuie la o anumită austeritate în structura vinurilor, în timp ce căldura stocată de amfiteatru, care constă în combe și coroana sa împădurită, contribuie în mod considerabil la procesul de coacere. Relieful, diversitatea geologică și varietatea solurilor care s-au format dau naștere unei game largi de note în ceea ce privește vinurile, ceea ce i-a încurajat de mult timp pe producători să facă distincție între climats care alcătuiesc zona viticolă. Aceste note sunt evidențiate prin practica obișnuită de etichetare a vinurilor cu denumirea unui climat în care au fost cultivați strugurii. Elevajul îndelungat al vinurilor, care le sporește potențialul de învechire în sticlă, contribuie la accentuarea acestei diversități, evidentă la gust. În 1816, Jullien a inclus vinurile roșii „Blagny” pe lista vinurilor din clasa a treia din rândul vinurilor fine din Burgundia. În 1860, Comitetul viticol din Beaune a clasat cea mai mare parte a arealului ca fiind de primă clasă. Lieux-dits care alcătuiesc arealul „Blagny” sunt acum clasificate ca „premier cru”. Vinurile cu denumirea de origine protejată „Blagny” sunt unice și reprezintă o raritate în rândul denumirilor de origine protejate din Burgundia. Ele nu sunt distribuite pe scară largă, iar degustarea lor încă reprezintă o experiență emoționantă pentru pasionați.

11.   Alte cerințe aplicabile

Titlul cerinței/derogării

Etichetarea

Cadrul juridic

În legislația națională

Tipul cerinței suplimentare/derogării

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea cerinței/derogării

(a)

Denumirea de origine protejată poate fi însoțită de mențiunea tradițională „premier cru”. Denumirea de origine protejată poate fi urmată de denumirile geografice complementare (climats) de mai jos, în conformitate cu dispozițiile stabilite pentru vinurile care pot beneficia de mențiunea tradițională „premier cru”: Listă de climats: - „Hameau de Blagny”; - „La Garenne” sau „sur la Garenne”; - „La Jeunellotte”; - „La Pièce sous le Bois”; - „Sous Blagny”; - „Sous le Dos d’Ane” și - „Sous le Puits”. Denumirea unui climat care poate fi utilizată împreună cu mențiunea tradițională „premier cru” trebuie să figureze imediat după denumirea de origine protejată și să fie tipărită cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, dimensiunile caracterelor folosite pentru denumirea de origine protejată.

(b)

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura numele unei unități geografice mai mici, cu condiția: - să fie vorba despre denumirea unui loc înscris în cadastru; - ca acest loc să figureze în declarația de recoltă. Denumirea locului înscris în cadastru trebuie să fie imprimată cu caractere ale căror dimensiuni nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, jumătatea dimensiunilor caracterelor cu care este înscrisă denumirea de origine controlată.

(c)	Pe eticheta vinurilor cu denumire de origine protejată poate figura unitatea geografică mai mare „Vin de Bourgogne” sau „Grand Vin de Bourgogne”.

(d)

În cazul în care denumirea de origine protejată este urmată de denumirea geografică complementară „Côte de Beaune”, aceasta din urmă figurează imediat după denumirea de origine protejată, fără nicio altă mențiune intercalată. Această denumire este imprimată cu caractere identice, de aceeași dimensiune, aceeași culoare și același font ca în cazul celor care alcătuiesc denumirea de origine protejată.

(e)	Este interzisă indicarea soiului de struguri pe eticheta vinurilor cu denumirea de origine protejată.

Titlul cerinței/derogării

Zona situată în imediata vecinătate

Cadrul juridic

În legislația națională

Tipul cerinței suplimentare/derogării

Derogare de la producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea cerinței/derogării

Zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și elevajul vinurilor, este constituită din teritoriul următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2024:

—

Departamentul Côte-d’Or: Agencourt, Aloxe-Corton, Ancey, Arcenant, Argilly, Austriourt, Auxey-Duresses, Baubigny, Beaune, Belan-sur-Ource, Bévy, Bissey-la-Côte, Bligny-lès-Beaune, Boncourt-le-Bois, Bouix, Bouze-lès-Beaune, Brion-sur-Ource, Brochon, Cérilly, Chambœuf, Chambolle-Musigny, Channay, Charrey-sur-Seine, Chassagne-Montrachet, Châtillon-sur-Seine, Chaumont-le-Bois, Chaux, Chenôve, Chevannes, Chorey-lès-Beaune, Collonges-lès-Bévy, Combertault, Comblanchien, Corcelles-les-Arts, Corcelles-les-Monts, Corgoloin, Cormot-Vauchignon, Corpeau, Couchey, Curley, Curtil-Vergy, Daix, Dijon, Ebaty, Echevronne, Epernay-sous-Gevrey, L’Etang-Vergy, Etrochey, Fixin, Flagey-Echézeaux, Flavignerot, Fleurey-sur- Ouche, Fussey, Gerland, Gevrey-Chambertin, Gilly-lès-Cîteaux, Gomméville, Grancey-sur-Ource, Griselles, Ladoix-Serrigny, Lantenay, Larrey, Levernois, Magny-lès-Villers, Mâlain, Marcenay, Marey-lès-Fussey, Marsannay-la-Côte, Massingy, Mavilly-Mandelot, Meloisey, Merceuil, Messanges, Meuilley, Meursanges, Molesme, Montagny-lès-Beaune, Monthelie, Montliot-et-Courcelles, Morey-Saint-Denis, Mosson, Nantoux, Nicey, Noiron-sur-Seine, Nolay, Nuits-Saint-Georges, Obtrée, Pernand-Vergelesses, Perrigny-lès-Dijon, Plombières-lès-Dijon, Poinçon-lès-Larrey, Pommard, Pothières, Premeaux-Prissey, Prusly-sur-Ource, Quincey, Reulle-Vergy, La Rochepot, Ruffey-lès-Beaune, Saint-Aubin, Saint-Bernard, Sainte-Colombe-sur-Seine, Sainte-Marie-la-Blanche, Saint-Philibert, Saint-Romain, Santenay, Savigny-lès-Beaune, Segrois, Tailly, Talant, Thoires, Valforêts (partea care corespunde teritoriului fostei comune Clémencey), Vannaire, Velars-sur-Ouche, Vertault, Vignoles, Villars-Fontaine, Villebichot, Villedieu, Villers-la-Faye, Villers-Patras, Villy-le-Moutier, Vix, Volnay, Vosne-Romanée și Vougeot;

—

Departamentul Rhône: Alix, Anse, L’Arbresle, Les Ardillats, Arnas, Bagnols, Beaujeu, Belleville-en-Beaujolais, Belmont-d’Azergues, Blacé, Le Breuil, Bully, Cercié, Chambost-Allières, Chamelet, Charentay, Charnay, Châtillon, Chazay-d’Azergues, Chénas, Chessy, Chiroubles, Cogny, Corcelles-en-Beaujolais, Denicé, Dracé, Emeringes, Fleurie, Frontenas, Gleizé, Jarnioux, Juliénas, Jullié, Lacenas, Lachassagne, Lancié, Lantignié, Légny, Létra, Limas, Lozanne, Lucenay, Marchampt, Marcy, Moiré, Montmelas-Saint-Sorlin, Morancé, Odenas, Le Perréon, Pommiers, Portes des Pierres Dorées, Quincié-en-Beaujolais, Régnié-Durette, Rivolet, Saint-Clément-sur-Valsonne, Saint-Cyr-le-Chatoux, Saint-Didier-sur-Beaujeu, Saint-Etienne-des-Oullières, Saint-Etienne-la-Varenne, Saint-Georges-de-Reneins, Saint-Germain-Nuelles, Saint-Jean-des-Vignes, Saint-Julien, Saint-Just-d’Avray, Saint-Lager, Saint-Romain-de-Popey, Saint-Vérand, Sainte-Paule, Salles-Arbuissonnas-en-Beaujolais, Sarcey, Taponas, Ternand, Theizé, Val d’Oingt, Vaux-en-Beaujolais, Vauxrenard, Vernay, Villefranche, Ville-sur-Jarnioux, Villié-Morgon și Vindry-sur-Turdine (partea care corespunde teritoriului fostelor comune Dareizé, Les Olmes și Saint-Loup);

—

Departamentul Saône-et-Loire: Aluze, Ameugny, Azé, Barizey, Beaumont-sur-Grosne, Berzé-la-Ville, Berzé-le-Châtel, Bissey-sous-Cruchaud, Bissy-la-Mâconnaise, Bissy-sous-Uxelles, Bissy-sur-Fley, Blanot, Bonnay-Saint-Ythaire, Bouzeron, Boyer, Bray, Bresse-sur-Grosne, Burgy, Burnand, Bussières, Buxy, Cersot, Chagny, Chaintré, Chalon-sur-Saône, Chamilly, Champagny-sous-Uxelles, Champforgeuil, Chânes, Change, Chapaize, La Chapelle-de-Bragny, La Chapelle-de-Guinchay, La Chapelle-sous-Brancion, Charbonnières, Chardonnay, La Charmée, Charnay-lès-Mâcon, Charrecey, Chasselas, Chassey-le-Camp, Château, Châtenoy-le-Royal, Chaudenay, Cheilly-lès-Maranges, Chenôves, Chevagny-lès-Chevrières, Chissey-lès-Mâcon, Clessé, Cluny, Cormatin, Cortambert, Cortevaix, Couches, Crêches-sur-Saône, Créot, Cruzille, Culles-les-Roches, Curtil-sous-Burnand, Davayé, Demigny, Dennevy, Dezize-lès-Maranges, Donzy-le-Pertuis, Dracy-le-Fort, Dracy-lès-Couches, Epertully, Etrigny, Farges-lès-Chalon, Farges-lès-Mâcon, Flagy, Fleurville, Fley, Fontaines, Fragnes-la-Loyère (partea care corespunde teritoriului fostei comune La Loyère), Fuissé, Genouilly, Germagny, Givry, Granges, Grevilly, Hurigny, Igé, Jalogny, Jambles, Jugy, Jully-lès-Buxy, La Vineuse-sur-Frégande (partea care corespunde teritoriului fostelor comune Donzy-le-National, La Vineuse și Massy), Lacrost, Laives, Laizé, Lalheue, Leynes, Lournand, Lugny, Mâcon, Malay, Mancey, Martailly-lès-Brancion, Massilly, Mellecey, Mercurey, Messey-sur-Grosne, Milly-Lamartine, Montagny-lès-Buxy, Montbellet, Montceaux-Ragny, Moroges, Nanton, Ozenay, Paris-l’Hôpital, Péronne, Pierreclos, Plottes, Préty, Prissé, Pruzilly, Remigny, La Roche-Vineuse, Romanèche-Thorins, Rosey, Royer, Rully, Saint-Albain, Saint-Ambreuil, Saint-Amour-Bellevue, Saint-Boil, Saint-Clément-sur-Guye, Saint-Denis-de-Vaux, Saint-Désert, Saint-Gengoux-de-Scissé, Saint-Gengoux-le-National, Saint-Germain-lès-Buxy, Saint-Gervais-sur-Couches, Saint-Gilles, Saint-Jean-de-Trézy, Saint-Jean-de-Vaux, Saint-Léger-sur-Dheune, Saint-Mard-de-Vaux, Saint-Martin-Belle-Roche, Saint-Martin-du-Tartre, Saint-Martin-sous-Montaigu, Saint-Maurice-de-Satonnay, Saint-Maurice-des-Champs, Saint-Maurice-lès-Couches, Saint-Pierre-de-Varennes, Saint-Rémy, Saint-Sernin-du-Plain, Saint-Symphorien-d’Ancelles, Saint-Vallerin, Saint-Vérand, Saisy, La Salle, Salornay-sur-Guye, Sampigny-lès-Maranges, Sancé, Santilly, Sassangy, Saules, Savigny-sur-Grosne, Sennecey-le-Grand, Senozan, Sercy, Serrières, Sigy-le-Châtel, Sologny, Solutré-Pouilly, Taizé, Tournus, Uchizy, Varennes-lès-Mâcon, Vaux-en-Pré, Vergisson, Vers, Verzé, Le Villars, Vinzelles și Viré;

—

Departamentul Yonne: Aigremont, Annay-sur-Serin, Arcy-sur-Cure, Asquins, Augy, Auxerre, Avallon, Bazarnes, Beine, Bernouil, Béru, Bessy-sur-Cure, Bleigny-le-Carreau, Censy, Chablis, Champlay, Champs-sur-Yonne, Chamvres, La Chapelle-Vaupelteigne, Charentenay, Châtel-Gérard, Chemilly-sur-Serein, Cheney, Chevannes, Chichée, Chitry, Collan, Coulangeron, Coulanges-la-Vineuse, Courgis, Cruzy-le-Châtel, Dannemoine, Deux-Rivières, Dyé, Epineuil, Escamps, Escolives-Sainte-Camille, Fleys, Fontenay-près-Chablis, Gy-l’Evêque, Héry, Irancy, Island, Joigny, Jouancy, Junay, Jussy, Lichères-près-Aigremont, Lignorelles, Ligny-le-Châtel, Lucy-sur-Cure, Maligny, Mélisey, Merry-Sec, Migé, Molay, Molosmes, Montholon (partea care corespunde teritoriului fostelor comune Champvallon, Villiers-sur-Tholon și Volgré), Montigny-la-Resle, Mouffy, Moulins-en-Tonnerois, Nitry, Noyers, Ouanne, Paroy-sur-Tholon, Pasilly, Pierre-Perthuis, Poilly-sur-Serein, Pontigny, Préhy, Quenne, Roffey, Rouvray, Saint-Bris-le-Vineux, Saint-Cyr-les-Colons, Saint-Père, Sainte-Pallaye, Sainte-Vertu, Sarry, Senan, Serrigny, Tharoiseau, Tissey, Tonnerre, Tronchoy, Val-de-Mercy, Vallan, Venouse, Venoy, Vermenton, Vézannes, Vézelay, Vézinnes, Villeneuve-Saint-Salves, Villy, Vincelles, Vincelottes, Viviers și Yrouerre.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei, zona situată în imediata vecinătate corespunde unui areal aflat în imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză.

Trimitere electronică (URL) la publicarea caietului de sarcini

https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-8014d4a0-f691-4399-b6d4-ca4ad830e24e

---

(1)  Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L, 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).