(1)

La 15 septembrie 2025, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de material nețesut tip spunbond din PET originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 8 august 2025 de Freudenberg Performance Materials și Johns Manville (denumiți în continuare „reclamanții”), singurii producători cunoscuți de material nețesut tip spunbond din PET din Uniune. Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de material nețesut tip spunbond din PET a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2409 (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamanții, producătorii-exportatori cunoscuți, precum și Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”), importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În urma deschiderii procedurii, Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Textile (CCCT) (4) și importatorul Iko Europe NV au prezentat observații.

(7)

CCCT a considerat că volumele importurilor din RPC au fost stabilite pe o bază nefiabilă, deoarece reclamanții au utilizat mai degrabă o metodă de estimare decât cifre obținute direct de la Eurostat. CCCT a susținut, de asemenea, că presupusele prețuri scăzute ale importurilor din China s-au bazat pe date alese selectiv și aplicate în mod inconsecvent, cum ar fi cotațiile de preț și datele privind importurile. În cele din urmă, CCCT a susținut că elementele de probă colectate pentru subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative au fost insuficiente, parțial din cauza lipsei de fiabilitate a datelor utilizate privind importurile.

(8)

De la bun început, Comisia a afirmat că a efectuat examinarea plângerii în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază și a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații, și anume faptul că existau suficiente elemente de probă privind dumpingul, prejudiciul și o legătură de cauzalitate între importurile despre care se presupune că fac obiectul unui dumping și presupusul prejudiciu pentru deschiderea investigației.

(9)

Conform articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile pe care reclamanții le pot obține în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații (elemente de probă „suficiente”) este diferit de standardul necesar pentru determinarea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate pot fi totuși suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații.

(10)

Comisia a considerat că afirmația CCCT depășește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât rolul Comisiei în etapa de deschidere este de a examina exactitatea și caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate de reclamant pentru a stabili dacă au existat elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii. Comisia a considerat că metoda utilizată pentru calcularea volumelor importurilor a fost suficient de fiabilă pentru a servi scopului de a deschide o investigație. Codurile NC pe baza cărora este importat produsul care face obiectul investigației acoperă, de asemenea, produse care nu intră în domeniul de aplicare al investigației. Prin urmare, statisticile Eurostat nu au putut fi utilizate pentru a determina volumele importurilor și cotele de piață. Astfel cum s-a explicat în plângere, reclamanții au stabilit importurile pe baza cererii totale din Uniune minus vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune. Importurile totale au fost apoi împărțite între importurile din China și cele din alte țări, pe baza unei evaluări a datelor Eurostat. Cifrele rezultate au fost apoi verificate încrucișat cu informațiile disponibile privind piața. În ceea ce privește prețurile de import, din natura pregătirii unei plângeri rezultă că reclamanții nu se află în situația de a colecta elemente de probă directe din tranzacții individuale. Prin urmare, au trebuit să recurgă la alte metode de colectare a datelor, iar Comisia a considerat că au fost îndeplinite criteriile pentru elemente de probă suficiente la deschiderea investigației. Astfel, în opinia Comisiei, elementele de probă care i-au fost prezentate erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații. Comisia a considerat că prețurile, cum ar fi cotațiile, erau suficient de obiective și, prin urmare, suficient de fiabile în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative.

(11)

CCCT a pus, de asemenea, sub semnul întrebării impactul negativ pe care importurile din RPC l-au avut asupra producătorilor din Uniune. În primul rând, astfel cum a dedus și CCCT în considerentul 7, având în vedere că prețurile importurilor nu erau fiabile, nu a putut fi stabilită o legătură de cauzalitate între importuri și prejudiciul adus industriei Uniunii. În plus, CCCT a făcut referire și la alți factori, cum ar fi prețurile granulelor din PET, principala materie primă, care au contribuit, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria Uniunii, punând sub semnul întrebării legătura de cauzalitate.

(12)

Comisia a considerat că reclamanții au prezentat suficiente elemente de probă privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, precum și o legătură între importurile din China și situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(13)

În urma deschiderii, furnizorii industriei UE (BASF, Cargill, Corepla, Synthomer, Valmieras Stikla Skiedra), au prezentat observații în sprijinul investigației. Asociațiile italiene de reciclatori de materiale plastice ASSORIMAP și Plastics Recyclers Europe și-au exprimat, de asemenea, sprijinul, remarcând importanța materialelor nețesute tip spunbond din PET pentru reciclarea PET. Asociația poloneză a membranelor pentru acoperișuri (utilizatori ai produsului care face obiectul investigației) și-a exprimat sprijinul, la fel ca și Asociația europeană a materialelor nețesute, EDANA. Un utilizator german s-a manifestat, de asemenea, exprimându-și îngrijorarea și remarcând importanța importurilor din China pentru securitatea aprovizionării sale.

(14)

Ca răspuns la deschiderea procedurii, importatorul/utilizatorul Iko Europe NV a depus o cerere de excludere a unor produse. Acest lucru este explicat mai detaliat la punctul 2.4 de mai jos.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații, dar, în cele din urmă, Comisia a decis că eșantionarea producătorilor din Uniune nu este necesară, deoarece cei trei producători cunoscuți și cooperanți din Uniune au reprezentat 100 % din producția totală estimată a Uniunii de produs care face obiectul investigației.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Cei doi importatori neafiliați care s-au manifestat în cursul exercițiului de eșantionare au fost invitați să transmită un răspuns la chestionar.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(19)

Opt producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori, dintre care unul era constituit din două entități, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză (5). Nu s-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului.

(20)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(21)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune și importatorilor și a pus chestionare la dispoziția producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion. Alte chestionare, precum chestionarele pentru utilizatorii din Uniune, au fost puse la dispoziție online (6) în ziua deschiderii investigației.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(23)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2024 și 30 iunie 2025 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(24)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este reprezentat de anumite foi nețesute compactizate cu plăci cu ace din filamente din poliester, ranforsate sau nu cu fibre de sticlă, cu o greutate de peste 70 g/m2, cu o grosime de peste 0,5 mm, dar de maximum 1,8 mm, impregnate cu unul sau mai mulți lianți, care conțin mai puțin de 30 % fibre de sticlă în greutate, fără înveliș ori strat de acoperire, încadrate în prezent la codurile NC ex 5603 13 90 , 5603 14 20 și ex 5603 14 80 (coduri TARIC 5603 13 90 70 și 5603 14 80 70) (7) denumite în continuare „produsul care face obiectul investigației”.

(25)

Comisia a clarificat faptul că produsele fabricate din fibre discontinue nu intră în domeniul de aplicare al investigației, care include numai produsele fabricate din filamente sintetice sau artificiale, și anume fibre continue din materiale sintetice sau artificiale.

(26)

Procesul de producție pentru fabricarea materialelor nețesute tip spunbond din PET începe cu granule din PET (sau fulgi din PET) care sunt mai întâi topite și apoi formate în filamente prin filare și întindere a polimerului topit. Aceste filamente sunt apoi dispersate pe o plasă (direcționată cu fluxuri de aer) pentru a forma o rețea. Filamentele sunt apoi încâlcite mecanic prin străpungere cu ace, legate printr-un liant pe bază de amidon sau pe bază de polimer (chimic) și pot fi întărite cu fibră de sticlă. Produsul final este înfășurat și ambalat în rulouri mari sau tăiat la dimensiune în conformitate cu cerințele clientului.

(27)

Materialul nețesut tip spunbond din PET este vândut în mod normal sub formă de rulouri și este utilizat, în esență, ca suport pentru membrane bituminoase, și anume, ca material de impermeabilizare pentru acoperișuri în industria construcțiilor. Membranele bituminoase sunt produse, de regulă, prin impregnarea unei membrane suport de material nețesut tip spunbond din PET (uneori întărită cu fibră de sticlă pentru a spori rezistența și durabilitatea) în bitum, o substanță pe bază de petrol care este foarte rezistentă la apă și umiditate.

(28)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din Republica Populară Chineză.

(29)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(30)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

Comisia a primit o afirmație privind definiția produsului din partea importatorului/utilizatorului Iko Europe NV (Iko). Iko a solicitat excluderea din definiția produsului a anumitor tipuri de material nețesut tip spunbond din PET cu o lățime mai mare de 5 metri și neimpregnate cu liant. Comisia a clarificat faptul că sunt incluse în definiție produsele din material nețesut tip spunbond din PET impregnate cu liant, indiferent de lățime. În plus, Comisia a clarificat, de asemenea, că, în conformitate cu definiția produsului, tipurile de produse neimpregnate cu liant nu se încadrează în definiția produsului care face obiectul investigației.

(32)

Numerele de control ale produsului (NCP), astfel cum au fost stabilite la deschiderea investigației, au făcut distincție între materialele nețesut tip spunbond din PET ranforsate cu fibre de sticlă și cele neranforsate. Mai multe părți au pledat în favoarea unui NCP mai rafinat, care ar lua în considerare, de asemenea, diferitele tipuri de lianți aplicate (acrilic sau amidon). Cu toate acestea, atât industria Uniunii, cât și producătorii-exportatori utilizează un amestec de lianți. S-a constatat că toate tipurile au utilizări și prețuri similare. Prin urmare, s-a considerat că nu este necesară o analiză mai detaliată a produselor cu diferite tipuri de lianți care nu diferă în ceea ce privește utilizarea sau prețul.

(33)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(34)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea materialului nețesut tip spunbond din PET. Patru producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(35)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(36)

În ceea ce privește utilizarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, niciun producător-exportator nu a pus sub semnul întrebării utilizarea acestuia, în timp ce unul dintre aceștia a susținut că toți factorii săi de producție utilizați sunt nedistorsionați. Cu toate acestea, întrucât nu a furnizat elemente de probă suplimentare în sprijinul acestei afirmații și întrucât verificarea răspunsului la chestionar a arătat că toți factorii de producție au fost achiziționați pe piața internă și, prin urmare, au făcut obiectul distorsiunilor semnificative detaliate la punctul 3.2.1 de mai jos, afirmația a fost respinsă.

(37)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(38)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere informațiile disponibile în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, posibile țări terțe reprezentative adecvate sunt Thailanda și Turcia. Comisia a precizat, în plus, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(39)

Comisia a emis două note la dosar pentru a informa părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 14 noiembrie 2025 (denumită în continuare „prima notă”) și a doua notă privind factorii de producție din 9 februarie 2026 (denumită în continuare „a doua notă”).

(40)

În aceste note, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat țări reprezentative posibile.

(41)

În prima notă, Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile pentru trei producători ai produsului care face obiectul investigației din Thailanda și din Indonezia. În cea de a doua notă, Comisia a propus stabilirea cheltuielilor administrative, costurilor de vânzare și a altor costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și a profiturilor pe baza datelor PT Multi Spunindo Jaya Tbk, un producător al produsului în cauză din Indonezia, deoarece datele financiare ușor accesibile obținute de la producătorii thailandezi au fost considerate nefiabile.

(42)

Aceste note au abordat, de asemenea, observațiile primite de părțile interesate cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. Observațiile prezentate de părți sunt abordate în secțiunile următoare.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(44)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” denumite în continuare „costurile VAG”).

(45)

Astfel cum se explică detaliat mai jos, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau al mai multora dintre următoarele elemente:

(47)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(48)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(49)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(50)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (8), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate, cum ar fi sectorul chimic.

(51)

Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul de investigație în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(52)

Reclamantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport (9). În plus, reclamantul a făcut referire la numeroasele politici și planuri preferențiale ale GC care oferă sprijin producătorilor chinezi interni de material nețesut tip spunbond din PET și care furnizează numeroase elemente de probă potrivit cărora industria chineză de material nețesut tip spunbond din PET face obiectul unor distorsiuni semnificative și nu funcționează în condiții normale de piață (10).

(53)

În plus, plângerea a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(54)

În primul rând, deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. În special, plângerea pretindea că mai mulți producători de material nețesut tip spunbond din PET au legături strânse cu GC și cu administrațiile regionale sau locale, fie direct, fie prin intermediul unor asociații (11). De exemplu, plângerea a menționat că producătorul de material nețesut tip spunbond din PET Langfang Chinatex Nonwovens face parte din conglomeratul deținut de stat Chinatex Corporation (parte a Grupului COFCO), în cadrul căruia Comitetul de partid al Chinatex deține o poziție echivalentă unui Consiliu de administrație, și a furnizat și anexat informații ca elemente de probă ale afirmației (12).

(55)

În plus, plângerea a menționat, de asemenea, că GC menține legături strânse cu producătorii chinezi de material nețesut tip spunbond din PET prin intermediul unor asociații industriale reprezentative, cum ar fi Asociația chineză pentru materiale nețesute și textile industriale (China Nonwovens and Industrial Textiles Association, denumită în continuare „CNITA”), Asociația tehnică chineză pentru materiale de construcții din Shanghai (China Nonwovens Technical Association in Shanghai, denumită în continuare „CNTA Shanghai”), Asociația națională chineză de construcții impermeabile (China National Building Waterproof Association, denumită în continuare „CWA” sau „CNBWA”) și Federația chineză a materialelor de construcții (China Building Materials Federation, denumită în continuare „CBMF”) (13). În consecință, chiar și societățile private din industria materialelor nețesute tip spunbond din PET fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor.

(56)

În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de material nețesut tip spunbond din PET permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile. Potrivit afirmațiilor din plângere, costurile majorității, dacă nu ale tuturor factorilor producției chineze de material nețesut tip spunbond din PET sunt distorsionate, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei electrice, ale terenurilor și ale forței de muncă (14).

(57)

În plus, reclamantul a explicat că mai multe materii prime pentru fabricarea de material nețesut tip spunbond din PET, inclusiv PET, firele și amidonul, fac ele însele obiectul unor distorsiuni semnificative, astfel cum a confirmat Comisia în cazurile recente privind PET și firele din fibră de sticlă (15). Plângerea a susținut, de asemenea, că China denaturează, de asemenea, prețurile amidonului de porumb și ale amidonului de orez utilizate pentru a produce liantul utilizat în materialele nețesute tip spunbond din PET, prin practici de constituire de stocuri (16).

(58)

Plângerea a subliniat, de asemenea, costul energiei din China și a susținut că GC intervine în mod semnificativ și sistematic pe piața chineză a energiei electrice și că Comisia națională pentru dezvoltare și reformă („CNDR”) reglementează prețurile interne chineze ale energiei electrice și gazelor (17).

(59)

În plus, plângerea a susținut că costurile utilajelor sunt, de asemenea, distorsionate, deoarece mai multe politici de stat reduc costul echipamentelor și utilajelor pentru industriile încurajate, cum ar fi industria textilă, industria materialelor nețesute și industria materialelor nețesute tip spunbond din PET (18). Plângerea conținea, de asemenea, elemente de probă conform cărora există distorsiuni și în ceea ce privește terenurile și costurile salariale (19).

(60)

În esență, în plângere se susține că, din cauza intervențiilor de politică în toți factorii implicați în producția de material nețesut tip spunbond din PET, costurile și prețurile chineze nu sunt determinate de forțele pieței. Ca atare, GC exercită o influență semnificativă asupra stabilirii prețurilor și asupra dezvoltării industriei materialelor nețesute tip spunbond din PET.

(61)

În al treilea rând, plângerea explică faptul că GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor domestici sau care influențează în alt mod forțele pieței libere. În plângere se susține faptul că direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare, care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Sectorul textilelor și cel al materialelor nețesute din China fac obiectul mai multor politici. Acest lucru confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului materialelor nețesute tip spunbond din PET, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale.

(62)

În această privință, plângerea a menționat mai multe exemple. De exemplu, în cel de al 14-lea Plan cincinal, sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET este o industrie sprijinită care beneficiază de proiecte de sprijinire a producției inteligente în sectorul textilelor, precum și în sectorul industriei ușoare și al materialelor de construcții (20). Sectorul textilelor și cel al industriei ușoare sunt, de asemenea, promovate în cadrul inițiativei „Made in China 2025” și în cadrul celui de al 14-lea Plan cincinal de producție inteligentă (21). Catalogul industriilor încurajate prevede sprijin în industria textilă pentru îmbunătățirea tehnologiilor de producție a materialelor nețesute. Catalogul de îndrumare pentru ajustarea structurală a industriei enumeră, de asemenea, noile tehnologii pentru procesele materialelor nețesute și reciclarea poliesterilor pentru a produce materiale nețesute în categoria încurajată, făcându-le eligibile pentru sprijin de stat sub formă de facilitare a accesului la terenuri și credite, precum și stimulente fiscale (22).

(63)

În al patrulea rând, în plângere se subliniază faptul că producătorii de materiale nețesute tip spunbond din PET au acces la finanțarea acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat (23). Plângerea menționează că sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat, care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. Plângerea a făcut referire, de asemenea, în această privință, la raportul Comisiei privind China și a susținut că, la fel ca întreprinderile de stat nefinanciare, băncile chineze pun în aplicare în mod regulat politici publice concepute de stat (24).

(64)

În concluzie, reclamantul a susținut că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET sunt prezente distorsiuni semnificative.

(65)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile public.

(66)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(67)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (25).

(68)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea” (26) ei. Într-adevăr, în comparație cu cel de al 13-lea plan cincinal, SASAC a confirmat că activele totale ale întreprinderilor centrale au crescut cu 44,6 % în cursul celui de al 14-lea plan cincinal, „stimulând în mod eficace dezvoltarea integrată a întreprinderilor din amonte și din aval în lanțul industrial și oferind un sprijin puternic pentru realizarea cu succes a principalelor obiective și sarcini ale dezvoltării economice și sociale a țării mele” (27).

(69)

În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(70)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu primordial: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (28).

(71)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(72)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(73)

După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (29). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(74)

Aceste roluri de conducere și de control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele de pe piața liberă.

(75)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condiții economice predominante pe o piață liberă (30). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare.

(76)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(77)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective de producție explicite.

(78)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(79)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planurile respective (31).

(80)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, respectivele bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze în principal avantajele economice ale unui anumit proiect (32).

(81)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (33).

(82)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Totuși, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (34).

(83)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (35).

(84)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (36).

(85)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(86)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi as Tiandingfeng Non-wovens Co., Ltd. (37) și Changde Tiandingfeng Non-wovens Co., Ltd. (38), ambele deținute integral de Tiandingfeng Holdings Co. Ltd care, la rândul său, este deținută integral de Beijing Oriental Yuhong Waterproof Technology Co. Ltd. (39), Hubei Bushi Non-Woven Co., Ltd (40), Jiangyin Huasicheng Nonwovens Co., Ltd (41) deținută de Jiangsu Huahong Industrial Group Co. Ltd, sau Hebei Qianjin Non-Woven Group Co. Ltd (42). Cu toate acestea, în sectoarele din amonte, statul continuă să dețină în proprietate o parte semnificativă a întreprinderilor, o serie de producători de PET fiind deținuți integral sau parțial de stat, cum ar fi Zhuhai China Resources Chemical Innovative Materials Co., Ltd (deținut în proporție de 100 % de China Resources Group, o întreprindere centrală deținută de stat (43)) sau Sinopec, un producător de acid tereftalic purificat (PTA) – un factor de producție esențial pentru producerea PET – și deținut în ultimă instanță în proporție de 100 % de SASAC (44).

(87)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (45), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Astfel, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților determină în mod efectiv o situație în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în materie de politici exercitate de guvern, dat fiind cât de mult au fuzionat structurile statului cu cele ale partidului în China. În plus, întregul sector al produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale. Pentru început, PET, unul dintre principalii factori de producție ai materialelor nețesute tip spunbond din PET, este inclus în materialele avansate din industria petrochimică și în materialele avansate din industria ușoară care fac obiectul foii de parcurs „Made in China 2025” (46).

(88)

În plus, industria PET este enumerată printre industriile care trebuie încurajate în ediția din 2024 a Catalogului îndrumător pentru ajustarea structurală a industriei, care semnalează intențiile autorităților de a crea un mediu de reglementare favorabil dezvoltării sectorului și care, de asemenea, ar putea deschide calea către accesul industriei la finanțare (47). În același timp, producătorii de PET cu capacități de producție mai mici sunt, de asemenea, enumerați printre industriile restricționate, ceea ce arată că autoritățile chineze intenționează să influențeze structura industriei PET: „[u]nități convenționale specifice de producție de PET (producție continuă prin polimerizare cu o singură linie de mai puțin de 200 000 de tone/an)”.

(89)

În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind materiile prime (48) abordează în mod direct sectorul petrochimic, afirmând că „[î]n sectoare precum produsele petrochimice și chimice, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, vom promova o serie de întreprinderi inovatoare în lanțul industrial care exercită o poziție de lider în ecosistem și sunt caracterizate de competitivitate de bază, (...). Rolul director al principalelor întreprinderi din sectorul chimic și al materialelor de construcții va fi valorificat pentru a promova reforma și restructurarea întreprinderilor”.

(90)

Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (49).

(91)

De exemplu, Federația industriei petrochimice și chimice din China (China Petrochemical and Chemical Industry Federation – „CPCIF”), asociația industrială sectorială. În conformitate cu articolul 3 din statutul CPCIF, organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (50). Sinopec este membru al CPCIF (51).

(92)

În plus, Asociația pentru textile nețesute și industriale din China (China Non-woven and Industry Textile Association (52), denumită în continuare „CNITA”) este, de asemenea, relevantă pentru produsul în cauză. Articolul 3 din statutul CNITA prevede că „asociația aderă la conducerea generală a Partidului Comunist din China, înființează organizații de partid, desfășoară activități de partid” și „acceptă îndrumarea comercială și supravegherea autorității de înregistrare și administrare, a autorității principale pentru consolidarea partidului și a departamentelor administrative relevante responsabile de industrie” (53). Tiandingfeng Holdings Co. Ltd (54) și Hebei Qianjin Non-Woven Group (55) sunt membri ai CNITA.

(93)

În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor.

(94)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(95)

Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (56)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(96)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (57), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (58).

(97)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (59). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(98)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumit în continuare „Orientările”) (60), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(99)

Secțiunea II.4 din Orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod efectiv, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, Orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (61).

(100)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET.

(101)

Pentru a oferi un exemplu, doi vicepreședinți (62) ai Beijing Oriental Yuhong Waterproof Technology Co. Ltd sunt, de asemenea, membri ai PCC (63).

(102)

În plus, Changde Tiandingfeng Non-wovens Co. Ltd. a înființat o sucursală de partid în 2021 și „aderă la autoritatea de conducere pentru consolidarea partidului pentru ca aceasta să îndrume dezvoltarea întreprinderii” (64). De exemplu, „nouă membri de partid au jucat un rol principal în producție, în operațiunile comerciale și în inovarea tehnologică”. De asemenea, „în ceea ce privește modernizarea industriei, organizația de partid se coordonează pentru a promova dezvoltarea coordonată a lanțului industrial din amonte și din aval” (65).

(103)

Sucursala de partid a Changde Tiandingfeng Non-wovens Co. Ltd a fost apreciată de Comitetul municipal de partid din Changde ca fiind o „organizație de partid avansată de la nivel local” (66).

(104)

Intervenția PCC în deciziile comerciale este evidentă și la nivelul industriei din amonte, după cum reiese din documentele disponibile ale societăților comerciale. Raportul anual pe 2022 al grupului Sinopec, un producător de factori de producție pentru producția de PET, subliniază că „ [s]ocietatea îmbunătățește în permanență calitatea activității de consolidare a partidului, stimulând spiritul angajaților, consolidând activitatea de inspecție și supraveghere disciplinară, ajutând consiliul de administrație să pună în aplicare în mod eficace diverse decizii și mecanisme și promovând dezvoltarea de înaltă calitate a societății ” (67). În plus, președintele consiliului de administrație al Sinopec Group este secretarul comitetului de partid, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație îndeplinesc funcția de secretari adjuncți ai comitetului de partid (68). Grupul Sinopec a afirmat că intenționează „să se concentreze pe noua misiune a întreprinderii și pe noile sarcini din noua călătorie, să continue spiritul autorevoluționar al partidului, să consolideze rolul de conducere al partidului, să accelereze consolidarea partidului într-un mod cuprinzător și integrat și să promoveze în mod sistematic o guvernanță cuprinzătoare și strictă a partidului, astfel încât să ofere o garanție solidă pentru adăugarea unui nou capitol al industriei petrochimice moderne a Chinei” (69).

(105)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (70). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor.

(106)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(107)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (71).

(108)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(109)

Industria PET este menționată în Foaia de parcurs „Made In China 2025” (72) ca un sector care trebuie dezvoltat în continuare, ca material avansat al industriei petrochimice și, totodată, ca material avansat al industriei ușoare.

(110)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială și perspectivele pentru 2035 (73) vizează „modernizarea industriilor tradiționale, promovarea optimizării și a ajustării structurale a industriilor materiilor prime, cum ar fi petrochimia, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, extinderea ofertei de produse de înaltă calitate în sectoare precum industria ușoară și textilele, accelerarea transformării și modernizării întreprinderilor din industriile-cheie, cum ar fi industria chimică și fabricarea hârtiei, precum și îmbunătățirea sistemului de producție verde” (74).

(111)

În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind industria materiilor prime (75), „Planul de configurare pentru industria petrochimică va fi pus în aplicare, iar noile proiecte privind xilenul și etilena, altele decât cele prevăzute în plan, vor fi strict interzise. [...] [China] se va concentra asupra subdomeniilor sau a produselor-cheie cu baze industriale solide, avantaje comparative importante și tehnologii de vârf, cu scopul de a juca pe deplin rolul de orientare al principalelor întreprinderi din lanțul industrial [...] și de a dezvolta un lot de clustere industriale în domeniul petrochimiei, [...] al materialelor de construcții verzi și al materialelor noi” (76).

(112)

În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice (77) prevede „consolidarea politicilor sectoriale și reglementarea științifică a amplorii industriei: [...] va spori capacitatea de aprovizionare cu polimeri de calitate superioară, produse chimice speciale și alte produse”; […] precum și „[î]mbunătățirea politicilor de sprijin: consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și de export, energetice, ecologice, de mediu și de preț și alte politici cu politicile industriale, pentru a pune pe deplin în aplicare platforma națională de cooperare între industrie și finanțe [...]”.

(113)

La nivel de provincie, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei chimice pentru provincia Shandong (78) invită autoritățile locale „[s]ă intensifice transformarea tehnologică a întreprinderilor existente, să îmbunătățească eficiența utilizării energiei și a resurselor și să consolideze competitivitatea de bază a întreprinderilor. Să instituie un mecanism prin care întreprinderile să se retragă din parcuri, să elimine ferm capacitățile de producție perimate, să controleze strict capacitățile de producție restricționate și să pună în aplicare politici și măsuri diferențiate de alocare a factorilor legați de resurse, cum ar fi terenurile, electricitatea și apa, pentru a obliga întreprinderile să se transforme și să se dezvolte”. De asemenea, planul prevede „[s]ă sporească sprijinul financiar. Să consolideze stimulentele de politică fiscală, coordonarea și implicarea fondurilor speciale, să sprijine întreprinderile din sectorul chimic în accelerarea transformării tehnologice, a transformării inteligente, a transferurilor industriale, a relocării în parcuri, eliminarea echipamentelor învechite etc. și punerea în aplicare a scutirilor fiscale aplicabile importurilor de echipamente tehnice majore, rambursărilor de TVA, politicilor de cercetare și dezvoltare, cum ar fi deducerea suplimentară a cheltuielilor și compensarea prin asigurare pentru primul set de echipamente tehnice. Să orienteze în mod activ diferitele instituții financiare și capitalul social pentru a investi în industria chimică, să valorifice avantajele finanțării politicilor, ale finanțării dezvoltării și ale finanțării comerciale și să sporească sprijinul financiar pentru domeniile-cheie ale tehnologiei chimice”. Tiandingfeng Non-wovens Co., Ltd (79) este situată în Shandong.

(114)

În plus, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Hunan privind dezvoltarea industriilor strategice și emergente (80) urmărește, de asemenea, să dezvolte noi materiale chimice: „dezvoltarea de noi cauciucuri sintetice, rășini speciale, materiale plastice de inginerie de înaltă performanță și alte materiale polimerice”. Changde Tiandingfeng Non-wovens Co. Ltd este situată în Hunan, mai precis în Zona de dezvoltare a industriei Dongting de Vest a municipalității Changde, care a emis un plan de punere în aplicare pentru cinci îmbunătățiri pentru perioada 2022-2025 (81), urmărind „să consolideze industriile de vârf, să extindă industriile emergente și să cultive industriile viitoare [... și] pe baza unor proiecte la scară largă, cum ar fi Tiandingfeng, [să] atragă o serie de industrii din amonte și din aval pentru a forma un lanț industrial”. În acest scop, autoritățile din Dongting de Vest „au ajutat Changde Tiandingfeng Non-woven Co. Ltd. să depună cu succes cereri pentru proiectul de fond special la nivel de provincie pentru tehnologii avansate pentru construcții în zone de munte, pentru proiectul de fond special la nivel de provincie pentru dezvoltarea industriei digitale de înaltă calitate și pentru întreprinderea de referință pentru producția inteligentă etc., pentru a ajuta întreprinderile să obțină sprijin politic și financiar” (82).

(115)

În plus, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Hubei privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei materialelor noi (83) urmărește să se concentreze pe materialele plastice de inginerie și „să îmbunătățească nivelul tehnologic al industriei pentru materialele plastice de inginerie de înaltă performanță, cum ar fi polioximetilena, rășina PET/PBT, [...]”.

(116)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(117)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(118)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(119)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (84).

(120)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (85). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (86). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (87).

(121)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(122)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(123)

Un sistem de salarii bazate pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (88).

(124)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea ei în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (89). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(125)

Acest aspect are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (90). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(126)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul materialelor nețesute tip spunbond din PET nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(127)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este afectat de diverse distorsiuni.

(128)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (91), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (92) și ele aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(129)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (93). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(130)

Evoluțiile recente ilustrează și mai mult amploarea influenței guvernului asupra instituțiilor financiare din China. În martie 2025, guvernul Chinei (GC) a anunțat o emisiune de obligațiuni de trezorerie în valoare de 500 miliarde CNY pentru a oferi un sprijin financiar substanțial marilor bănci, inclusiv Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications și Postal Savings Bank of China. Această intervenție a vizat stabilizarea acestor instituții în contextul scăderii profitabilității și al unor marje ale dobânzii nete scăzute record, evidențiind măsurile proactive luate de stat pentru a menține stabilitatea economică (94).

(131)

De asemenea, GC a clarificat faptul că până și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (95). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (96).

(132)

În plus, la nivelul alocării resurselor financiare, prin mai multe măsuri de promovare în continuare a dezvoltării investițiilor private (97), GC urmărește „să majoreze resursele bugetare centrale pentru a sprijini proiectele de investiții private calificate și pentru a juca în mod activ un rol de orientare și de lider”. De asemenea, GC intenționează să „utilizeze în mod corespunzător noile instrumente financiare de politică [și] să sprijine o serie de proiecte de investiții private calificate în industrii și domenii-cheie importante” (98).

(133)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (99). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (100). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(134)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(135)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (101). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (102). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(136)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(137)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(138)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(139)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(140)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, mai sus, în special în considerentele 67-138. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de materiale nețesute tip spunbond din PET fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(141)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(142)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(143)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(144)

Din considerentul 36 rezultă că nicio parte nu a pus sub semnul întrebării utilizarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în sine și că GC nu a cooperat la investigație.

(145)

Analiza prezentată la prezentul punct, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul produsului în cauză, a arătat că prețurile și costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(146)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(147)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(148)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(149)

Astfel cum se explică în considerentul 39, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(150)

În prima notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale și a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia. De asemenea, a identificat posibile țări reprezentative.

(151)

Conform statisticilor privind importurile de materii prime, importurile de factori de producție (denumiți în continuare „FP”) necesari pentru a produce materiale nețesute tip spunbond din PET s-au constatat în Indonezia, Thailanda și Turcia, țări care au îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. De asemenea, se consideră că este probabil ca materialele nețesute tip spunbond din PET să fie produse în aceste trei țări.

(152)

Nu au fost primite observații cu privire la țările identificate în prima notă în ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică. Cu toate acestea, mai multe părți au formulat observații cu privire la fiabilitatea prețurilor pentru anumiți factori de producție în fiecare dintre țări, care vor fi abordate în considerentele următoare.

(153)

În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția ei de a utiliza Thailanda drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(154)

Ca răspuns la prima notă, Changde Tiandingfeng Nonwovens Co Ltd și Tiandingfeng Nonwovens Co Ltd (ultimele două fiind denumite în continuare „grupul TDF”) au argumentat în favoarea Turciei în comparație cu Thailanda ca țară reprezentativă, deoarece importurile de granule din PET din Turcia ar fi mai diversificate, mai mari ca volum și ar proveni în principal din țări cu economie de piață și, prin urmare, ar fi mai reprezentative pentru prețurile de piață nedistorsionate.

(155)

Hubei Unibon nonwovens Co Ltd (denumită în continuare „Unibon”) a susținut că Thailanda nu este adecvată ca țară reprezentativă, deoarece importurile de granule din PET în țara respectivă ar fi distorsionate din cauza unei proporții semnificative de importuri de granule din PET originare din China, prețul mediu de import din alte țări fiind substanțial mai mare decât în celelalte două țări reprezentative potențiale. Unibon a susținut că aceste prețuri ar indica faptul că importurile Thailandei din afara Chinei sunt în mare parte granule din PET de calitate specială sau atipice și, prin urmare, nu pot fi considerate o valoare de referință standard pentru granulele din PET utilizate la fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(156)

În cea de a doua notă, Comisia a observat că, atât în Thailanda, cât și în Turcia, o cantitate semnificativă din totalul granulelor din PET importate provenea din China. Cu toate acestea, astfel cum se explică în prima notă, Comisia a considerat că prețurile de import în Turcia ale granulelor din PET de origine non-chineză par să fie afectate de volumul mare de granule din PET de origine chineză la prețuri distorsionate, în timp ce în Thailanda nu pare să se întâmple acest lucru.

(157)

Ca răspuns la a doua notă, Unibon și-a reiterat argumentul potrivit căruia Thailanda nu este o țară reprezentativă adecvată, susținând că granulele din PET ar trebui să fie factorul decisiv în evaluarea respectivă. Unibon a susținut că Thailanda este un exportator net de granule din PET, în timp ce Indonezia prezintă o poziție comercială mai echilibrată și, prin urmare, ar constitui o valoare de referință mai adecvată. Unibon a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să ia în considerare nu numai cota importurilor originare din China, ci și volumele absolute ale importurilor. În cele din urmă, Unibon a susținut că prețurile de import semnificativ mai mari ale granulelor din PET în Thailanda în comparație cu Indonezia și Turcia indică faptul că produsele importate în Thailanda aparțin unei categorii specifice și, prin urmare, nu sunt reprezentative.

(158)

Comisia a observat că prețurile de import comparativ mai mari ale granulelor din PET în Thailanda pot fi atribuite probabil proporției mai mici a importurilor originare din China, ceea ce duce la o pondere mai mare a importurilor din alte țări terțe la prețuri bazate pe piață. În acest sens, ponderea relativă a importurilor din restul lumii în comparație cu China este un indicator mai relevant al fiabilității prețurilor decât volumele absolute ale importurilor. Întrucât volumul importurilor de granule din PET în Thailanda rămâne rezonabil de ridicat, o structură diversificată de aprovizionare cu expunere limitată la importuri potențial distorsionate a constituit o bază mai adecvată pentru stabilirea unei valori de referință nedistorsionate.

(159)

Comisia a observat că investigația nu a identificat nicio restricție sau distorsiune comercială specifică pentru granulele din PET care ar determina faptul ca Thailanda să fie inadecvată ca țară reprezentativă. Simplul fapt că Thailanda este un exportator net de granule din PET nu a demonstrat că prețurile sale de import sunt anormale sau inadecvate în scopul evaluării comparative. Dimpotrivă, demonstrează contrariul, deoarece importurile concurează cu granulele din PET produse pe plan intern.

(160)

Unibon a susținut, de asemenea, că prețurile de referință utilizate ar trebui să excludă taxele de asigurare și de import. În opinia sa, granulele din PET vândute pe piața internă nu suportă astfel de costuri, iar majoritatea granulelor din PET vândute în Thailanda sunt fabricate pe piața internă și, prin urmare, nu suportă costurile de asigurare și taxele la import.

(161)

În ceea ce privește excluderea asigurărilor și a taxelor la import, valoarea normală s-a bazat pe statisticile privind importurile din GTA, în timp ce taxele la import aplicabile au fost stabilite utilizând MacMap. Prin definiție, aceste prețuri de import includ, după caz, taxe la import și costurile de import aferente. Prin urmare, includerea lor este inerentă metodologiei aplicate.

(162)

În continuare, ca răspuns la a doua notă, reclamanții au susținut că valoarea de referință privind forța de muncă, derivată de la Banca Thailandei și inclusă în anexa V la a doua notă, a fost nejustificat de scăzută și nu a reflectat cu acuratețe costurile reale cu forța de muncă din Thailanda. Societatea a susținut că această cifră este semnificativ mai mică decât costurile cu forța de muncă aplicate de Comisie în alte țări reprezentative cu venituri medii superioare. Reclamanții au solicitat Comisiei să ajusteze valoarea de referință a costului forței de muncă prin utilizarea unor date privind costul mai mare al forței de muncă pentru „posturile de ingineri” publicate de Consiliul pentru investiții din Thailanda, pe care le-a considerat o sursă mai adecvată și mai reprezentativă.

(163)

Comisia a observat că valoarea de referință nu a fost neobișnuit de scăzută, având în vedere funcțiile îndeplinite efectiv de forța de muncă în cauză în procesul de producție. În plus, nivelul valorii de referință a fost, în linii mari, comparabil cu datele privind costul forței de muncă raportate de alte surse statistice internaționale și, prin urmare, nu a putut fi considerat nereprezentativ sau inadecvat în scopul construirii valorii normale. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(164)

Din cauza lipsei unor date fiabile privind importurile de cărbune lignit în Thailanda, întrucât importurile sunt exclusiv din Laos, Comisia a indicat în a doua notă că intenționează să stabilească valoarea de referință pentru cărbunele lignit utilizând prețurile cărbunelui lignit pentru societățile (utilizatorii industriali) din Thailanda publicate de Biroul pentru politică și planificare energetică din cadrul Ministerului Energiei. Comisia a utilizat ca valoare de referință cele mai recente date aferente anului 2024.

(165)

Ca răspuns la a doua notă, Unibon a susținut că prețul de referință pentru cărbunele lignit ar trebui să se bazeze mai degrabă pe datele vamale thailandeze privind importurile încadrate la codul SA 2702 10 decât pe statisticile interne privind cărbunele. Unibon a susținut că statisticile interne nu fac distincție între lignit și alte tipuri de cărbune și oferă doar un preț mediu pentru o categorie largă de cărbune, în pofida diferențelor semnificative în ceea ce privește puterea calorifică și alte proprietăți care conduc la diferențe substanțiale de preț. Unibon a susținut, de asemenea, că practica constantă a Comisiei este de a se baza pe datele vamale disponibile public din țara reprezentativă pentru evaluarea factorilor de producție și a susținut că nu există nicio justificare pentru a se abate de la această abordare în cazul de față, în special având în vedere că Thailanda menține statistici privind importurile specifice produsului pentru cărbune lignit, înregistrează volume semnificative ale importurilor și se aprovizionează cu astfel de importuri din țări cu economie de piață, ceea ce, în opinia sa, asigură faptul că prețurile sunt nedistorsionate și reprezentative.

(166)

Comisia a observat că, deși sunt disponibile date vamale thailandeze pentru codul SA 2702 10 , importurile înregistrate provin aproape exclusiv dintr-o singură țară învecinată, și anume Laos, și, prin urmare, nu au putut fi considerate suficient de reprezentative pentru o piață competitivă și diversificată. Concentrarea ridicată a ofertei într-o singură țară de origine a ridicat semne de întrebare cu privire la fiabilitatea prețului de import ca valoare de referință adecvată. În plus, având în vedere caracteristicile fizice specifice ale lignitului, în special puterea calorifică redusă și conținutul ridicat de umiditate, transportul pe distanțe lungi este, în general, neeconomic (104). Prin urmare, este probabil ca statisticile privind importurile să reflecte tranzacții transfrontaliere limitate determinate mai degrabă de proximitatea geografică decât de prețurile formate în condiții de piață mai ample. În aceste circumstanțe, Comisia a confirmat că datele privind importurile nu au constituit baza cea mai adecvată pentru evaluarea acestui factor de producție.

(167)

În final, reclamanții au susținut că prețurile de import thailandeze pentru amidonul de porumb păreau prea scăzute pentru a reflecta prețurile amidonului de porumb modificat utilizat în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET. În acest context, ei au susținut că acest lucru se datorează probabil gamei de produse încadrate la codul NC relevant, care include atât amidonul de porumb modificat (utilizat în materiale nețesute tip spunbond din PET), cât și amidonul de porumb nemodificat (neutilizat în materiale nețesute tip spunbond din PET). Prin urmare, producătorii din Uniune au susținut că Comisia ar trebui să efectueze ajustări adecvate pentru a ține seama de această diferență.

(168)

Comisia a luat notă de afirmația producătorilor din Uniune privind utilizarea amidonului de porumb modificat în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET și nivelul prețurilor de import thailandeze. Cu toate acestea, producătorii din Uniune nu au furnizat suficiente elemente de probă pentru a susține aceste afirmații. În consecință, în această etapă nu au fost efectuate ajustări ale prețurilor de import thailandeze pentru amidonul de porumb.

(169)

Ca răspuns la prima notă, grupul TDF a susținut că importurile Turciei de factori-cheie de producție, în special de granule din PET, sunt mai reprezentative și mai determinate de piață decât importurile Thailandei. Importurile din China reprezintă mai puțin de jumătate din importurile de granule din PET ale Turciei, iar aprovizionarea dintr-o gamă largă de țări cu economie de piață ar indica faptul că prețurile reflectă condițiile de piață internaționale. Grupul TDF a susținut că doar nivelurile prețurilor nu demonstrează o denaturare și că volumele reprezentative ale importurilor ar trebui să fie factorul decisiv în analiza Comisiei, în special având în vedere că granulele din PET reprezentau aproximativ 50 % din costul total de producție al produsului care face obiectul investigației. Acesta a susținut că volumele mai mari și mai diversificate ale importurilor din afara Chinei ofereau, prin urmare, o valoare de referință mai fiabilă. Societatea a susținut, de asemenea, că absența importurilor de lignit nu ar trebui să descalifice Turcia, deoarece astfel de lacune în materie de date ar putea fi abordate prin utilizarea datelor din alte țări.

(170)

Dimpotrivă, Unibon a susținut că Turcia nu este la fel de adecvată ca țară reprezentativă din cauza mediului extrem de distorsionat al materiilor prime, a instabilității macroeconomice care afectează costurile unitare ale forței de muncă, costurile energiei și ratele cheltuielilor financiare, precum și din cauza lipsei unor date financiare adecvate.

(171)

În cea de a doua notă, Comisia a observat că atât Thailanda, cât și Turcia prezintă modele de import similare, cu importuri semnificative de granule din PET originare din China. Cu toate acestea, astfel cum se explică în prima notă, precum și în considerentul 156 de mai sus, Comisia a considerat că prețurile de import în Turcia ale granulelor din PET de origine non-chineză par să fie afectate de volumul mare de granule din PET de origine chineză la prețuri distorsionate.

(172)

Comisia a analizat în continuare importurile principalei materii prime, granulele din PET, și a examinat datele privind importurile la un nivel mai detaliat pentru a identifica tipurile de granule din PET utilizate în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET. Cu toate acestea, spre deosebire de Thailanda și Indonezia, listele tarifare ale Turciei nu fac distincție între diferitele coduri de 8 cifre de la poziția SA 3907 69 .

(173)

După publicarea primei note, Comisia a constatat, de asemenea, că Turcia a instituit măsuri de salvgardare care vizează importurile de granule din PET clasificate la codul SA 3907 69  (105). Măsurile sunt în vigoare de la 11 iunie 2020. Comisia a constatat că măsurile de salvgardare privind granulele din PET denaturează prețurile de import ale acestei materii prime esențiale, făcând din Turcia o opțiune mai puțin adecvată ca țară reprezentativă.

(174)

În prima notă, Comisia a observat că nu au existat importuri de cărbune lignit în Turcia. Grupul TDF a susținut că acest lucru nu ar trebui să împiedice selectarea Turciei ca țară reprezentativă. Grupul TDF a reamintit că, în cazurile anterioare în care o țară reprezentativă nu dispunea de volume de importuri de anumiți factori de producție, a abordat această problemă prin utilizarea prețurilor de import dintr-o altă țară reprezentativă pentru a construi valoarea normală.

(175)

Comisia a luat act de observațiile grupului TDF și a fost de acord că, în absența unei valori de referință fiabile la import, pot fi aplicate prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate în cazul în care Turcia ar fi fost selectată ca țară reprezentativă.

(176)

Ca răspuns la prima notă, Unibon a considerat că Indonezia este țara reprezentativă cea mai adecvată, susținând în principal că dispune de cea mai echilibrată și mai puțin distorsionată aprovizionare cu factorul-cheie de producție, granulele din PET. Acesta a susținut că modelul de import al Indoneziei este împărțit în mod egal între sursele din China și cele din afara Chinei, reducând riscul ca prețurile din „restul lumii” să fie influențate indirect de prețurile din China. Spre deosebire de Indonezia, importurile de granule din PET din Thailanda ar fi puternic dominate de originea chineză, în timp ce structura Turciei include importuri din țări care nu fac parte din OMC, ceea ce ar ridica probleme suplimentare de denaturare. Cu toate acestea, Unibon nu a justificat această afirmație și nici nu a furnizat elemente de probă suplimentare în sprijinul acesteia.

(177)

Unibon a susținut, de asemenea, că lacunele în materie de date privind factorii de producție din Indonezia sunt limitate și pot fi abordate cu ușurință, de exemplu absența importurilor de cărbune lignit reflectă autonomia Indoneziei în calitate de producător major de cărbune, mai degrabă decât o deficiență în materie de date, iar prețurile de referință ale cărbunelui sunt disponibile din publicații recunoscute de pe piața internă, în timp ce importurile de fibră de sticlă, excluzându-le pe cele din China, sunt la o scară comercială suficientă.

(178)

În cea de a doua notă, Comisia a observat că importurile de fibră de sticlă în Indonezia din restul lumii reprezintă doar 3,28 % din totalul importurilor de fibră de sticlă, în timp ce restul de 96,72 % sunt de origine chineză. Prin urmare, este clar că este probabil ca importurile de fibră de sticlă din restul lumii să fi fost influențate de importurile din China. Prin urmare, afirmația Unibon a fost respinsă.

(179)

Comisia a luat act de observațiile Unibon și a fost de acord că, în absența unei valori de referință fiabile la import, pot fi aplicate prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate în cazul în care Indonezia ar fi fost selectată ca țară reprezentativă.

(180)

Ținând seama de argumentele părților interesate la prima notă și la a doua notă, Comisia a considerat în a doua notă că Thailanda este țara reprezentativă cea mai adecvată care îndeplinea criteriul de a avea un nivel de dezvoltare economică similar cu RPC.

(181)

Comisia a investigat ce date financiare erau ușor accesibile pentru cele trei țări identificate în prima notă, și anume Indonezia, Thailanda și Turcia.

(182)

În prima notă, Comisia a identificat situații financiare ușor accesibile în cazul a trei producători ai produsului care face obiectul investigației din țări reprezentative, care au arătat un nivel rezonabil de profitabilitate pentru perioada cea mai recentă până la perioada de investigație.

(183)

Atât producătorii-exportatori Unibon, cât și grupul TDF au susținut că Thailanda nu era adecvată ca țară reprezentativă, deoarece cele două societăți thailandeze luate în considerare, Thai Unitika Spunbond Co., Ltd. și Narula Nonwoven Co. Ltd., nu au furnizat date fiabile.

(184)

Unibon a subliniat că Thai Unitika Spunbond a înregistrat o profitabilitate extremă și neregulată, reflectând mai degrabă elemente excepționale sau neoperaționale decât performanța industrială normală. În schimb, Narula Nonwoven a prezentat o marjă de profit extrem de scăzută. Unibon a concluzionat că acest contrast puternic a indicat că Thailanda nu dispunea de date financiare stabile și rezonabile din punct de vedere comercial pentru producția de materiale nețesute tip spunbond din PET, ceea ce face ca orice valoare de referință derivată de la aceste două societăți să fie puternic distorsionată.

(185)

În mod similar, grupul TDF a susținut, de asemenea, că datele financiare din 2025 ale Thai Unitika Spunbond Co., Ltd. nu ar trebui să fie luate în considerare, deoarece nu reprezintă o bază adecvată pentru valorile de referință. Grupul TDF a considerat că creșterea extraordinară a veniturilor totale, de peste trei ori mai mare decât veniturile sale din vânzări și servicii și costul mărfurilor vândute, reflectă mai degrabă alte venituri excepționale decât performanța de funcționare normală.

(186)

Ca alternativă, Unibon a susținut că Indonezia a furnizat date financiare fiabile, specifice produsului, de la un producător efectiv de materiale nețesute tip spunbond din PET, PT Multi Spunindo Jaya Tbk, ale cărui situații financiare auditate indică niveluri rezonabile din punct de vedere comercial ale costurilor VAG și ale profitului compatibile cu operațiunile industriale normale.

(187)

Grupul TDF a susținut că Turcia avea o bază industrială mai largă și mai reprezentativă, cu opt producători identificați de materiale nețesute tip spunbond din PET, comparativ cu doar doi în Thailanda și unul în Indonezia. Grupul TDF a recunoscut că datele financiare specifice societății pentru producătorii turci pot fi limitate și a sugerat Comisiei să utilizeze în schimb date financiare sectoriale.

(188)

Comisia a fost de acord atât cu grupul TDF, cât și cu Unibon că datele financiare referitoare la societățile thailandeze nu erau adecvate. Datele financiare ale Thai Unitika Spunbond Co., Ltd. și Narula Nonwoven Co., Ltd. au fost extrem de inconsecvente și nu au reflectat performanțe industriale normale, cu fluctuații extreme ale profitabilității și ale veniturilor determinate de elemente excepționale.

(189)

Comisia a luat act de observația grupului TDF cu privire la utilizarea datelor sectoriale, însă datele sectoriale pot include și alți producători decât cei care fabrică materiale nețesute tip spunbond din PET, cum ar fi producători de textile cu diferite game de produse sau structuri de costuri. Utilizarea unor astfel de date agregate riscă să prezinte în mod eronat structura reală a costurilor și profitabilitatea segmentului de materiale nețesute tip spunbond din PET.

(190)

Comisia a fost de acord cu afirmația Unibon potrivit căreia, dintre producătorii de materiale nețesute tip spunbond din PET identificați în țările reprezentative, PT Multi Spunindo Jaya Tbk (Indonezia) a prezentat cele mai exacte niveluri de costuri VAG și de profit compatibile cu operațiunile industriale normale.

(191)

În răspunsul său la a doua notă, Unibon a susținut că combinarea datelor privind factorii de producție din Thailanda cu indicatorii financiari din Indonezia a fost inadecvată, deoarece utilizarea a două țări reprezentative diferite în opiniile lor întrerupe coerența internă a construirii valorii normale și conduce la un rezultat distorsionat. Acesta a susținut că, în schimb, Comisia ar trebui să se bazeze pe o singură țară reprezentativă atât pentru prețurile factorilor de producție, cât și pentru datele financiare și a susținut că Indonezia ar fi cea mai adecvată alegere.

(192)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul în care se confirmă existența unor distorsiuni semnificative, Comisia ar trebui să construiască valoarea normală utilizând costurile de producție și de vânzare care reflectă prețuri și valori de referință nedistorsionate. Sursele pe care Comisia le poate utiliza includ costurile corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile. Astfel cum s-a explicat în detaliu mai sus, Comisia a considerat Thailanda ca fiind o țară reprezentativă adecvată, care i-a permis să se bazeze pe costurile și prețurile sale pentru toți factorii de producție ai produsului care face obiectul investigației. Cu toate acestea, Comisia nu a fost în măsură să găsească date financiare ușor accesibile de la producătorii thailandezi de materiale nețesute tip spunbond din PET pentru calcularea unei valori nedistorsionate și rezonabile a cheltuielilor VAG și a profitului. Din acest motiv, Comisia a considerat oportun să stabilească o sumă nedistorsionată și rezonabilă a cheltuielilor VAG și a profitului pe baza datelor financiare ușor accesibile ale unui producător de materiale nețesute tip spunbond din PET din Indonezia.

(193)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Thailanda, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(194)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(195)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materiile prime, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(196)

Comisia nu a primit nicio contestație cu privire la lista factorilor de producție din prima sa notă.

(197)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA (pentru prețurile de import) și MacMap (pentru taxele la import) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime.

(198)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

(199)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a calculat raportul dintre costurile indirecte de producție ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și costurile lor directe de producție respective (astfel cum sunt enumerate în tabelul 1 de mai sus). Acest raport a fost aplicat ulterior costurilor directe nedistorsionate de producție și a fost adăugat la acestea.

(200)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele la import și costurile de transport.

(201)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (111).

(202)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2.1 că nu era oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(203)

Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(204)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentele 221 și 222.

(205)

Pentru a stabili taxele la import aplicabile în funcție de codul mărfurilor și de țara de origine, Comisia a consultat MacMap. Taxele la import au fost adăugate la valoarea CIF înregistrată în statisticile thailandeze privind importurile, astfel cum sunt disponibile în baza de date GTA.

(206)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorii-exportatori ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(207)

Granulele din PET reprezintă principala materie primă în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET. În prima notă, Comisia a enumerat atât codul vamal pentru PET cu vâscozitate redusă, și anume codul SA 3907 69 , cât și codul vamal pentru PET cu vâscozitate ridicată, codul SA 3907 61 . Producătorii din Uniune au prezentat observații cu privire la prima notă, îndemnând Comisia să verifice cu atenție materia primă exactă a fiecărui producător chinez pentru a se asigura că utilizează codul corect pentru fiecare producător. În urma vizitelor de verificare, Comisia a concluzionat că numai PET cu vâscozitate scăzută, și anume codul SA 3907 69 , era relevant pentru producția de materiale nețesute tip spunbond din PET și a eliminat PET cu vâscozitate ridicată (SA 3907 61 ) de pe lista materiilor prime.

(208)

În a doua notă, Comisia a analizat în continuare importurile principalei materii prime, granulele din PET, și a decis să examineze datele privind importurile la un nivel mai detaliat pentru a identifica tipurile de granule din PET utilizate în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET.

(209)

Listele tarifare thailandeze fac distincție între următoarele coduri de mărfuri încadrate la codul SA de 6 cifre 3907 69 :

(210)

Granulele din PET utilizate în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET se încadrează la codul de mărfuri 3907 69 10 , în timp ce codul de mărfuri 3907 69 90 poate include polietilentereftalat de calitate specială sau atipic în alt mod. Utilizând datele GTA, Comisia a fost în măsură să identifice importurile în Thailanda încadrate la codul mărfurilor 3907 69 10 , furnizând informații mai detaliate.

(211)

În cazul Thailandei, cantitatea totală a importurilor a fost de 23 411 tone, din care 33 % erau originare din China. Întrucât importurile au provenit din mai multe surse, iar proporția importurilor din China a fost relativ scăzută, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca prețurile de import în Thailanda din restul lumii pentru granulele din PET încadrate la codul de mărfuri 3907 69 10 să fi fost influențate de importurile din China, ceea ce face ca importurile în Thailanda să reprezinte o valoare de referință fiabilă.

(212)

Astfel cum s-a descris deja în considerentul 26, producția de materiale nețesute tip spunbond din PET necesită utilizarea de lianți pe bază de amidon, de lianți chimici (pe bază de polimeri) sau de lianți micști ca materiale de acoperire.

(213)

Ca răspuns la prima notă, reclamanții au susținut că producătorii chinezi utilizează în principal lianți pe bază de amidon pentru materiale nețesute tip spunbond din PET vândute pe piața internă chineză, în timp ce produsele vândute pe piața UE sunt fabricate utilizând toate cele trei tipuri de lianți. Prin urmare, producătorii din Uniune au susținut că, pentru a asigura o comparație echitabilă în calculele dumpingului, Comisia ar trebui să stabilească valori normale separate pentru materiale nețesute tip spunbond din PET produse cu fiecare tip de liant sau să efectueze ajustări adecvate ale unei valori normale bazate pe producția de lianți pe bază de amidon.

(214)

Comisia a luat act de observațiile formulate de producătorii din Uniune cu privire la diferitele tipuri de lianți utilizați în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET și la impactul lor potențial asupra comparabilității prețurilor. Comisia a evaluat dacă diferențele dintre tipurile de lianți pot justifica luarea în considerare și, după caz, dacă eventualele ajustări au fost justificate pe baza informațiilor disponibile la dosar. Rezultatul acestei evaluări este prezentat în considerentul 220.

(215)

Ca răspuns la a doua notă, reclamanții au susținut că nu sunt de acord cu prețurile utilizate în nota privind factorii de producție pentru amidonul de porumb. Reclamanții au susținut că tipul de amidon de porumb utilizat în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET este amidon de porumb modificat, al cărui preț este aproximativ dublu față de cel al amidonului de porumb obișnuit. În sprijinul acestei afirmații, reclamanții au furnizat cotații de preț care compară amidonul de porumb modificat cu amidonul de porumb obișnuit și au solicitat Comisiei să aplice o marjă corespunzătoare prețurilor bazate pe GTA pentru a reflecta costul mai mare al amidonului de porumb modificat.

(216)

Ca răspuns la argumentul reclamanților, ambii producători-exportatori au susținut că, pentru propria lor producție, utilizează numai amidon de porumb obișnuit. Producătorii-exportatori au susținut că acest lucru este demonstrat de facturile colectate în timpul verificării achizițiilor lor de materii prime, care se referă la tipul de amidon de porumb achiziționat. În plus, grupul TDF a susținut că, în China, amidonul de porumb modificat este declarat la un cod SA diferit 3505 10 și susține că achizițiile sale în cadrul codului SA 1108 12 se referă mai degrabă la amidonul de porumb obișnuit decât la amidonul de porumb modificat.

(217)

Comisia a observat că reclamanții nu au furnizat elemente de probă concludente potrivit cărora producătorii de materiale nețesute tip spunbond din PET, inclusiv producătorii-exportatori chinezi, utilizează amidon de porumb modificat. Cotațiile de preț prezentate au arătat doar că amidonul de porumb modificat poate fi mai scump decât amidonul de porumb obișnuit, dar nu au demonstrat că producătorii-exportatori investigați utilizează un astfel de produs. În schimb, specificațiile tehnice verificate și nivelurile prețurilor au indicat că producătorii-exportatori utilizează amidonul de porumb obișnuit.

(218)

Ca răspuns la a doua notă, grupul TDF a susținut că emulsia de ester acrilic pe care o utilizează a fost clasificată incorect la codul SA 3903 90 , care acoperă polimerii de stiren. Grupul TDF a susținut că, deși produsul conține stiren, principala sa componentă este acidul acrilic și, prin urmare, ar fi clasificat mai adecvat la codul SA 3906 90 , care acoperă polimerii acrilici în forme primare. Comisia a acceptat afirmația grupului TDF și a revizuit codul SA de clasificare a emulsiei de ester acrilic.

(219)

Ca răspuns la a doua notă, Unibon a susținut că diferențele semnificative dintre tipurile de lianți utilizați în producția de materiale nețesute tip spunbond din PET, și anume pe bază de amidon, pe bază de acril chimic și lianți micști, conduc la variații semnificative ale costurilor de producție și ale prețurilor pieței. Societatea a susținut că acest lucru trebuie să se reflecte în mod corespunzător în construirea valorii normale. Pe această bază, Unibon a solicitat Comisiei să aplice ajustări pentru a ține seama de diferențele de costuri legate de lianți.

(220)

Comisia a respins această afirmație. Comisia a remarcat că atât producătorii de materiale nețesute tip spunbond din PET din Uniune, cât și cei din China incluși în eșantion, utilizează un amestec de lianți, toți având utilizări și prețuri curente similare. Prin urmare, o analiză mai detaliată care să distingă produsele în funcție de tipul de liant, în cazul în care nu există nicio diferență semnificativă în ceea ce privește utilizarea sau prețul, nu ar avea un efect semnificativ asupra calculării valorii normale.

(221)

În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile că, din cauza ponderii neglijabile a anumitor materii prime în costul total de producție, anumiți factori de producție au fost considerați „consumabile”.

(222)

Comisia a calculat procentul materialelor consumabile din costul total de producție și a aplicat acest procent la costul recalculat de producție pe baza valorilor de referință.

(223)

Forța de muncă este un factor de producție care reprezintă aproximativ 3 % din costul total de producție. Comisia a utilizat statisticile publicate de Banca Națională a Thailandei (112) pentru a stabili salariile din Thailanda utilizând informațiile detaliate privind salariile din sectorul de producție pentru perioada de investigație, pentru activitatea economică în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2.

(224)

Comisia a utilizat cotația prețului energiei electrice pentru întreprinderile comerciale, industriale și de stat, publicată de Consiliul pentru investiții din Thailanda (113), utilizând tariful în momentul utilizării (tariful TOU) – servicii generale mari, un nivel al tensiunii mai mic de 22 kV pentru a calcula valoarea de referință pentru energia electrică. Acest tarif a rămas neschimbat din 2018 și este actualizat lunar cu ajutorul instrumentului denumit „Ft surcharge”. Prin urmare, costurile cu energia electrică facturate în fiecare lună se calculează după cum urmează:

(225)

Comisia a stabilit o valoare de referință pentru energia electrică pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, pe baza consumului respectiv în perioadele de vârf și în afara orelor de vârf. Utilizarea rezultată a fost alocată tarifelor din perioadele de vârf și din afara acestora.

(226)

În plus, Comisia a inclus atât tariful pe cerere, cât și tariful pentru servicii în valoarea de referință a tarifului pentru energie electrică, pentru a reflecta pe deplin costul energiei electrice din țara reprezentativă. Tariful pentru servicii a fost exprimat ca sumă fixă pe lună, în timp ce tariful pe cerere a fost stabilit, în kW, pe baza calculului prudent al cererii de energie electrică. Acesta a fost stabilit prin împărțirea consumului total de energie din perioadele de vârf la numărul de ore de producție. Tariful mediu ponderat atât pentru consumul în perioadele de vârf, cât și pentru cel în afara acestora, a fost stabilit ca valoare de referință corespunzătoare pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion.

(227)

Comisia a stabilit faptul că prețurile energiei electrice în Thailanda sunt cotate fără TVA.

(228)

Comisia a utilizat prețurile gazelor aplicabile societăților comerciale (utilizatorilor industriali) din Thailanda, publicate de Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei (115). Prețurile au variat în funcție de volumul consumului. Comisia a utilizat prețurile corespunzătoare din tabelul 7.2-4: consumul final de energie pe cap de locuitor. Comisia a utilizat ca valoare de referință cele mai recente date aferente anului 2024.

(229)

Așa cum s-a menționat în a doua notă, Comisia a stabilit valoarea de referință pentru cărbunele lignit, utilizând prețurile cărbunelui lignit aplicabile societăților comerciale (utilizatorilor industriali) din Thailanda, publicate de Biroul pentru politici și planificare în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 166, Comisia a considerat că importurile de cărbune lignit din Laos în Thailanda nu puteau fi considerate un cost corespunzător fiabil și rezonabil în țara reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a considerat că valoarea de referință alternativă publicată de Biroul de planificare și politică energetică din cadrul Ministerului Energiei este mai rezonabilă, având în vedere următoarele elemente. În primul rând, statisticile oficiale thailandeze sunt colectate de autoritățile naționale responsabile cu colectarea și supravegherea informațiilor energetice și economice din Thailanda (116) și, prin urmare, oferă o acoperire cuprinzătoare la nivel macro a consumului de energie din țară. În al doilea rând, s-a constatat că valoarea de 1,19 CNY/kg constatată în statisticile thailandeze este în concordanță cu nivelurile predominante ale prețurilor la lignit în Asia de Sud-Est în cursul perioadei de investigație (și anume, în intervalul 1,15-1,23 CNY/kg) (117).

(230)

Comisia a utilizat prețurile pentru semicocs încadrat la codul 2704 la importul din restul lumii către Thailanda. Comisia a explicat că aceste prețuri de import ar putea fi considerate reprezentative, deoarece volumele importate au fost substanțiale și au provenit din mai multe surse nedistorsionate. Pe această bază, Comisia a considerat că aceste date au furnizat o valoare de referință suficient de fiabilă pentru stabilirea valorii normale. Nicio parte interesată nu a ridicat obiecții cu privire la această abordare.

(231)

Astfel cum s-a menționat în a doua notă, Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la produsele secundare și deșeuri. Prin urmare, Comisia a ajustat costul de producție construit în conformitate cu practicile contabile ale fiecărei societăți în ceea ce privește subprodusele și deșeurile.

(232)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru costurile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(233)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele financiare pentru anul 2024 pentru PT Multi Spunindo Jaya Tbk, astfel cum au fost extrase din Orbis.

(234)

Cheltuielile indirecte de fabricație nu sunt identificate separat în cifrele disponibile din contul de profit și pierdere și s-a considerat că au fost incluse în costul mărfurilor vândute. Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți sunt exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(235)

În a doua notă, în ceea ce privește costurile respective ale producătorilor-exportatori pentru cercetare și dezvoltare, Comisia a afirmat că aceste costuri vor fi incluse în cheltuielile indirecte de fabricație, cu excepția cazului în care din conturile publicate ale producătorului din Indonezia reiese în mod explicit că respectivele costuri au fost incluse în costurile sale VAG.

(236)

Ca răspuns la a doua notă, producătorul-exportator Grupul TDF a afirmat că din standardele de contabilitate indoneziene rezultă faptul că costurile pentru cercetare și dezvoltare ar trebui clasificate în categoria costurilor VAG. Deși raportul anual al PT Multi Spunindo Jaya Tbk nu a enumerat în mod explicit costurile pentru cercetare și dezvoltare, o altă societate – PT Bakrie Telecom, care a urmat aceleași standarde de contabilitate indoneziene – și-a specificat costurile pentru cercetare și dezvoltare în categoria costurilor VAG.

(237)

Comisia a acceptat afirmația grupului TDF și nu a adăugat costurile pentru cercetare și dezvoltare la cheltuielile indirecte de fabricație.

(238)

Ca răspuns la a doua notă, producătorul-exportator Grupul TDF a susținut că Comisia nu ar trebui să se bazeze pe situațiile financiare consolidate ale Spunindo pentru 2024 pentru a stabili costurile VAG și profitul, deoarece aceste conturi includ date de la trei filiale ale căror activități nu au legătură cu produsul care face obiectul investigației și, în unele cazuri, nu începuseră operațiuni comerciale. Având în vedere cele de mai sus, grupul TDF a susținut că numai datele financiare de sine stătătoare ale societății-mamă ar trebui utilizate pentru a stabili sume rezonabile pentru costurile VAG și profit la construirea valorii normale. Comisia a acceptat această afirmație și a utilizat profitul și costurile VAG ale societății-mamă la construirea valorii normale.

(239)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(240)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(241)

Comisia a adăugat apoi cheltuielile indirecte de fabricație la costurile de fabricație nedistorsionate pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(242)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul stabilite pe baza informațiilor obținute de la producătorul de materiale nețesute tip spunbond din PET din Indonezia menționat în considerentul 233.

(243)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, s-au ridicat la 12,03 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, s-a ridicat la 11,14 %.

(244)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(245)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au realizat exporturi în Uniune direct către clienți independenți.

(246)

Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(247)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export în aceeași etapă comercială și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(248)

În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică mai jos, după caz, prețurile de export au fost ajustate pentru: (i) a le stabili valoarea la nivelul franco fabrică; și (ii) a se ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(249)

Astfel cum se explică la punctul 3.2 de mai sus, valoarea normală a fost stabilită la nivelul de comercializare franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru nivelul respectiv de comercializare. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi în etapa franco fabrică.

(250)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(251)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul de comercializare franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(252)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(253)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(254)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(255)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 49,4 %.

(256)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(257)

În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost calculat pe baza volumului exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, incluși și neincluși în eșantion, exprimat ca proporție din totalul importurilor din RPC către Uniune în cursul perioadei de investigație, care a fost stabilită pe baza statisticilor Eurostat privind importurile din 2024 pentru codurile NC enumerate în considerentul 24.

(258)

În cazul de față, nivelul de cooperare a fost ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 87 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual care avea cea mai ridicată marjă de dumping.

(259)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(260)

Produsul similar a fost fabricat de trei producători din Uniune în cursul perioadei de investigație, dintre care doi fac parte din același grup. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(261)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ [52 000-63 600] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, precum datele cuprinse în răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune. Astfel cum se indică în considerentul 16, producătorii din Uniune au reprezentat 100 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(262)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute de la trei producători din Uniune, doi dintre aceștia aparținând aceluiași grup, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(263)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (a) datele prezentate de producătorii din Uniune și verificate de Comisie cu privire la vânzările de produs similar realizate de industria Uniunii către clienți neafiliați din Uniune; și (b) importurile în Uniune ale produsului care face obiectul investigației din toate țările terțe, pe baza datelor raportate de Eurostat, a datelor verificate ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion și a datelor furnizate de producătorii-exportatori neincluși în eșantion (118).

(264)

Abordarea de estimare a importurilor și a consumului la nivelul Uniunii a fost prezentată într-o notă la dosar la 4 martie 2026 (119). CCCT a formulat observații cu privire la abordarea Comisiei. CCCT a recunoscut pe deplin provocările practice cu care se confruntă Comisia în ceea ce privește stabilirea importurilor și a consumului, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la fiabilitatea cifrelor din cauza ipotezelor din metodologiile descrise în notă. Cele trei preocupări principale ale CCCT au fost următoarele: (i) la calcularea importurilor din China, s-a utilizat un raport fix bazat pe datele din perioada de investigație, fără elemente de probă că acestea ar fi fost reprezentative pe parcursul perioadei examinate; (ii) estimarea importurilor din alte țări pentru 2024 și pentru perioada de investigație s-a bazat pe statisticile Eurostat, în pofida constatărilor Comisiei potrivit cărora o parte semnificativă a importurilor nu au fost declarate în mod corespunzător; și (iii) metodologia complicată de filtrare a gamei de prețuri pentru estimarea importurilor din alte țări pentru 2022 și 2023 a introdus incertitudine. Prin urmare, CCCT a pus sub semnul întrebării fiabilitatea acestor cifre și a susținut că acestea ar putea avea un impact asupra analizei indicatorilor de prejudiciu și asupra evaluării legăturii dintre importuri și situația economică a industriei Uniunii.

(265)

Comisia a considerat că, în primul rând, deși CCCT a pus sub semnul întrebării abordarea, aceasta nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul poziției sale sau privind faptul că metodologia propusă de Comisie ar fi dus la rezultate inexacte sau nefiabile, atât în ceea ce privește volumele, cât și în ceea ce privește prețurile.

(266)

În al doilea rând, discrepanțele vădite dintre datele verificate privind exporturile ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și datele Eurostat au obligat Comisia să caute o metodă alternativă de a stabili volumele de import ale produsului în cauză în Uniune. Cu toate acestea, CCCT nu a furnizat o abordare alternativă sau date suplimentare care să conteste sau chiar să modifice metodologia Comisiei, în special în ceea ce privește ponderea exporturilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion în totalul exporturilor în anii anteriori perioadei de investigație. În ceea ce privește cota producătorilor-exportatori, nici producătorii-exportatori incluși în eșantion, nici producătorii-exportatori neincluși în eșantion nu au formulat observații cu privire la nota de eșantionare și nici cu privire la nota la dosar privind stabilirea importurilor.

(267)

În al treilea rând, utilizarea cheilor de repartizare pentru a determina importurile din țări terțe este o practică obișnuită atunci când produsul care face obiectul investigației este clasificat la coduri NC care acoperă și alte mărfuri, care nu intră în domeniul de aplicare al investigației. Din nou, CCCT nu a furnizat o abordare alternativă sau date privind raportul sau prețurile importurilor din alte origini în raport cu totalul importurilor în Uniune.

(268)

În al patrulea rând, constatările Comisiei privind situația pieței Uniunii sunt în concordanță cu elementele de probă furnizate în plângere, în special cu cifrele privind consumul prevăzute în raportul de piață al EDANA (120), care făcea parte din plângere (121). Acest lucru demonstrează, de asemenea, acuratețea și caracterul adecvat al metodologiei Comisiei.

(269)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins argumentele CCCT.

(270)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(271)

Consumul în Uniune a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Potrivit unei analize detaliate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 11 % între 2022 și 2023, urmat de o creștere semnificativă în 2024. Din 2024 până în perioada de investigație, consumul a scăzut cu 10 puncte procentuale, dar a rămas la niveluri ridicate, cu 15 % peste nivelul de la începutul perioadei examinate.

(272)

La începutul perioadei examinate, redresarea post-pandemie a sprijinit consumul de materiale nețesute tip spunbond din PET. Consumul a scăzut între 2022 și 2023, din cauza scăderii cererii pentru membrane din bitum în sectorul construcțiilor din UE, ca urmare a ratelor ridicate ale dobânzii, a prețurilor ridicate la energie și a incertitudinilor geopolitice. În 2024, consumul la nivelul Uniunii pentru materiale nețesute tip spunbond din PET a crescut, reflectând reconstituirea stocurilor de către producătorii de membrane bituminoase din aval, care a fost determinată de creșterea cererii pentru produsul lor (122). Între 2024 și perioada de investigație, consumul a rămas la niveluri ridicate.

(273)

Astfel cum s-a explicat în detaliu la punctul 4.2 de mai sus, Comisia a stabilit volumul importurilor de produs în cauză în Uniune pe baza datelor Eurostat, a datelor verificate ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion și a datelor furnizate de producătorii-exportatori neincluși în eșantion. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(274)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Cantitatea importurilor (tone) și cota de piață

(275)

Volumul importurilor din RPC a crescut cu 417 % în perioada examinată, de la [3 400-4 200] tone în 2022 la [17 600-21 500] tone în perioada de investigație. Cota de piață a Chinei a crescut semnificativ, de la 6 % în 2022 la 26 % în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o creștere de 352 %.

(276)

Comisia a stabilit prețurile de import pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care au reprezentat 72 % din importurile producătorilor-exportatori cooperanți chinezi în Uniune în cursul perioadei de investigație. Prețurile importurilor au fost stabilite în mod similar cu volumele importurilor.

(277)

Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din RPC în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(278)

Prețurile au scăzut semnificativ (-38 %) între 2022 și 2023. Ulterior, acestea au crescut în 2024 și în perioada de investigație cu 4 și, respectiv, 13 puncte procentuale. În ansamblu, ele au scăzut cu 21 % în perioada examinată, de la 2 500 EUR/tonă în 2022 la aproximativ 2 000 EUR/tonă în perioada de investigație.

(279)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada de investigație, comparând prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune față de clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, și prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor de la producătorii chinezi incluși în eșantion către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe baza CIF (cost, asigurare și navlu), cu ajustări corespunzătoare, dacă este cazul, pentru a se ține seama de taxele vamale și de costurile ulterioare importului.

(280)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 26 %-30 % pentru 100 % din volumele importate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(281)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, în plus, o scădere semnificativă a prețurilor în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii și-a redus prețul de vânzare unitar mediu în Uniune cu 21 % în perioada examinată, la un nivel care depășește cu mult scăderea costurilor (10 %), astfel cum se prezintă în tabelul 8 de mai jos. Scăderea semnificativă a prețurilor este confirmată și de subcotarea prețurilor indicative constatată pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(282)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(283)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat ambele seturi de indicatori pe baza răspunsurilor din chestionarele completate de producătorii din Uniune cunoscuți. Întrucât niciun alt producător din Uniune nu este cunoscut de Comisie, s-a constatat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 262, indicatorii de prejudiciu sunt furnizați sub formă de intervale, întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute de la trei producători din Uniune, doi dintre aceștia aparținând aceluiași grup.

(284)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(285)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a înregistrat o reducere bruscă între 2022 și 2023, inclusiv din cauza scăderii consumului la nivelul Uniunii. În 2024 și în perioada de investigație, în pofida creșterii bruște a consumului (+ 25 % în 2024, + 15 % în perioada de investigație, a se vedea tabelul 2) și din cauza prezenței tot mai mari a importurilor la prețuri scăzute din RPC, industria Uniunii nu a fost în măsură să atingă aceleași volume de producție, ceea ce a condus la o scădere de 5 % în comparație cu 2022.

(286)

În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a industriei Uniunii a înregistrat o reducere globală de 8 %. Pierderea, de aproximativ 7 000 de tone, a fost cauzată de rezilierea între 2022 și 2023 a unui contract în regim de subcontractare în numele unuia dintre producătorii din Uniune, din cauza situației de pe piață și a prezenței tot mai mari a importurilor la prețuri scăzute. Existența acestui contract de fabricație în regim de subcontractare a fost, de asemenea, motivul utilizării mai scăzute a capacității în 2022, care, la rândul său, conduce la o creștere aparentă de 3 % a utilizării capacității între 2022 și perioada de investigație. Cu alte cuvinte, industria Uniunii și-a menținut gradul de utilizare a capacității de producție la niveluri suficiente, ceea ce le-a dăunat capacității.

(287)

Cantitatea vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(288)

În perioada examinată, în timp ce piața a crescut cu 15 %, volumul total al vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 10 %, din cauza concurenței tot mai mari exercitate de importurile la prețuri scăzute din China.

(289)

Prin urmare, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut brusc de la 86 % în 2022 la 63 % în 2024, în concordanță cu prezența tot mai mare a importurilor din China. Între 2024 și perioada de investigație și în pofida reducerii vânzărilor sale, industria Uniunii a recâștigat 4 puncte procentuale din cota de piață, din cauza prezenței scăzute a importurilor din China.

(290)

În contextul unui consum la nivelul Uniunii din ce în ce mai mare, datele indică faptul că industria Uniunii a suferit pierderi semnificative în ceea ce privește producția, volumul vânzărilor și cota de piață. În schimb, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a crescut cu 352 %.

(291)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(292)

Industria Uniunii a înregistrat o ușoară scădere a ocupării forței de muncă de 2 % în cursul perioadei examinate, numărul total de angajați scăzând cu [5-10] în cursul perioadei de investigație.

(293)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în tone produse pe angajat pe an, a scăzut cu 4 % urmând îndeaproape tendința de scădere a producției. Industria Uniunii a ales să își păstreze angajații chiar și în 2023, când producția a scăzut brusc din cauza unei scăderi a consumului, ținând seama de dificultatea de a-și înlocui forța de muncă calificată.

(294)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(295)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(296)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(297)

Prețurile de vânzare ale industriei Uniunii către părți neafiliate pe piața Uniunii au scăzut cu 21 % între 2022 și 2024 și au rămas aproape stabile între 2024 și perioada de investigație.

(298)

Costul de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 12 % în perioada 2022-2024 și apoi a înregistrat o ușoară creștere între 2024 și perioada de investigație. Astfel, prezența importurilor chineze la prețuri mult mai mici a cauzat o scădere semnificativă a prețurilor, obligând industria Uniunii să își reducă prețurile la niveluri care depășesc cu mult scăderea costului de producție.

(299)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(300)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Deși costurile cu forța de muncă au rămas relativ stabile între 2022 și 2023, acestea au înregistrat o creștere în 2024 și în cursul perioadei de investigație, în principal din cauza inflației și în concordanță cu vechimea în funcție a angajaților.

(301)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(302)

În termeni absoluți, stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut în mod constant și semnificativ, cu 55 % în cursul perioadei examinate. Atunci când au fost ajustate în funcție de nivelurile de producție, stocurile finale ca procent din producție au crescut cu 69 % în cursul perioadei examinate.

(303)

Această creștere globală a stocurilor a evidențiat un dezechilibru semnificativ între producție și vânzări. Tendința sugerează că, în pofida eforturilor de aliniere a producției la cerere, acumularea stocurilor nevândute a reflectat provocări serioase întâmpinate de producătorii din Uniune în ceea ce privește accesul pe piață.

(304)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(305)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut rapid și semnificativ în cursul perioadei examinate, scăzând de la profituri de 15 %-16,5 % în 2022 la pierderi de 0,5 %-1,5 % în cursul perioadei de investigație.

(306)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, fluxul net de lichidități a scăzut cu 106 %, ceea ce a dus la fluxuri de lichidități negative în perioada de investigație, reflectând deteriorarea performanței financiare.

(307)

Nivelul investițiilor anuale a fluctuat în cursul perioadei, ceea ce a dus la o scădere cu 5 % în perioada examinată. Acesta a crescut în special între 2022 și 2023 cu 18 %, scăzând ulterior în perioada următoare, arătând din nou o creștere în perioada de investigație. Investițiile au continuat pe baza programului de investiții a producătorilor din Uniune în pofida concurenței grave, a pierderii cotei de piață și a unei situații dificile din punct de vedere financiar, deoarece cea mai mare parte a lor se referă la cheltuielile pentru întreținerea/modernizarea instalațiilor existente, în special a celor legate de mediu, și, prin urmare, nu au fost elastice.

(308)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă în cursul perioadei examinate, scăzând de la 81 % în 2022 la minus 6 % în cursul perioadei de investigație. Această evoluție negativă a arătat că, deși investițiile au continuat pentru a menține competitivitatea, rentabilitatea investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată.

(309)

Industria Uniunii a avut rezultate bune la începutul perioadei examinate și s-a bucurat de un nivel ridicat de profitabilitate, toți ceilalți indicatori situându-se, de asemenea, la niveluri sănătoase.

(310)

Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, importurile din China au crescut rapid și semnificativ (+ 417 %), la prețuri care le-au subcotat în mod semnificativ pe cele ale industriei Uniunii. Acest lucru a permis producătorilor-exportatori chinezi care reprezentau doar 6 % din piața Uniunii în 2022 să atingă o cotă de piață de 26 % în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o creștere de 352 % în termen de doi ani și jumătate.

(311)

În consecință și în pofida unei creșteri substanțiale a consumului la nivelul Uniunii (+ 16 %) în perioada examinată, situația economică a industriei Uniunii s-a deteriorat, astfel cum arată tendința negativă a producției (– 8 %), a vânzărilor (– 10 %), o creștere a stocurilor (+ 55 %) și o reducere semnificativă a cotei sale de piață (de la 86 % la 67 %). Capacitatea de producție a fost redusă (– 8 %), deoarece industria Uniunii a renunțat la un contract de fabricație în regim de subcontractare în contextul reducerii consumului și al creșterii concurenței din partea importurilor neloiale din China.

(312)

Creșterea importurilor din China la prețuri scăzute a fost corelată cu deteriorarea bruscă și cu nivelurile negative ale profitabilității, ale fluxului de lichidități și ale randamentului investițiilor, ceea ce demonstrează dificultățile cu care s-a confruntat industria Uniunii.

(313)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au scăzut cu 21 %, depășind cu mult reducerea de 10 % a costurilor sale, în încercarea sa de a-și menține cota de piață pe piața Uniunii. Între 2024 și perioada de investigație, creșterea cu 14 % a prețurilor din China a dus la o scădere a importurilor din China și, prin urmare, a redus presiunea și a permis industriei Uniunii să mențină prețurile la același nivel și să recâștige o anumită cotă de piață.

(314)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(315)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că eventualele prejudicii, cauzate de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe și performanța la export a industriei Uniunii.

(316)

Deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu o pătrundere semnificativă și în creștere pe piață a importurilor din China, care au subcotat în mod considerabil prețurile practicate de industria Uniunii și au condus la scăderea prețurilor pentru industria Uniunii. Evoluția volumului și prețurilor importurilor din China, astfel cum se reflectă în tabelele 3 și 4 de mai sus, a dus la scăderea prețurilor practicate de industria Uniunii, stabilind o legătură cauzală între cele două.

(317)

Importurile din China au crescut cu 417 % în cursul perioadei examinate, de la [3 400-4 200] de tone în 2022, reprezentând o cotă de piață de 6 %, la [17 600-21 500] de tone în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o cotă de piață de 26 % în perioada de investigație. Aceste importuri în creștere au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei Uniunii. În mod similar, scăderea cotei de piață și a volumului vânzărilor, care, la rândul său, a condus la o scădere a producției, a avut un efect negativ asupra costurilor unitare de producție ale industriei din cauza reducerii economiilor de scară.

(318)

În perioada de investigație, în pofida unei ușoare creșteri în 2023 a vânzărilor și a producției ca urmare a creșterii cererii, această deteriorare a fost accentuată și mai mult atunci când toți indicatorii de prejudiciu (în special profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) au atins niveluri negative semnificative.

(319)

Pierderea combinată a cotei de piață, a producției și a scăderii prețurilor a avut un impact negativ puternic asupra industriei Uniunii. În pofida scăderii cu 10 % a costurilor de producție, confruntată cu presiunea asupra prețurilor exercitată de volumele tot mai mari ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețurile și volumele de producție la niveluri sustenabile, ceea ce a condus la o scădere foarte puternică a profitabilității de la 15 % la 16,5 % în 2022, la pierderi de aproximativ 0,5-1,5 % în perioada de investigație, precum și la deteriorarea în consecință a indicatorilor săi financiari.

(320)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din China care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(321)

Cantitatea importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(322)

În comparație cu China, alte țări au menținut o prezență limitată pe piața Uniunii, iar importurile lor în Uniune și cota lor totală de piață au scăzut cu 13 % și, respectiv, 24 % în perioada examinată. Turcia a fost singura țară terță cu volume de importuri de peste 5 % din cota de piață. Prețurile importurilor din Turcia s-au situat la limita inferioară a prețurilor industriei Uniunii și au fost semnificativ mai mari decât cele ale importurilor din China. Volumele și cota lor de piață au rămas în mare măsură stabile, în cursul perioadei examinate, chiar indicând o tendință de scădere în perioada de investigație. Importurile din alte origini nu au depășit niciodată 1,5 % din piață și au fost efectuate la prețuri ridicate.

(323)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul importurilor din alte țări nu a atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(324)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(325)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a scăzut cu 27 % în cursul perioadei examinate, iar vânzările au scăzut cu 25 %. Investigația a stabilit că scăderea rezultatelor la export ale producătorilor din Uniune se explică prin presiunea exercitată de producătorii chinezi pe alte piețe din țări terțe, care, la rândul său, a cauzat o scădere a exporturilor producătorilor din Uniune. Într-adevăr, astfel cum arată datele extrase din datele Global Trade Atlas, exporturile chineze către restul lumii sunt substanțiale ca volum și la prețuri mai mici decât cele către Uniune. În plus, volumul și valoarea exporturilor au reprezentat mai puțin de 10 % din cifra de afaceri totală a industriei Uniunii. Prin urmare, este posibil ca scăderea performanței la export a industriei Uniunii să fi contribuit la prejudiciu, dar nu a atenuat legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul adus industriei Uniunii.

(326)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate reale și substanțiale între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din China. Ca urmare a creșterii semnificative a importurilor din China care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii a fost împiedicată să stabilească prețurile și volumele de producție la niveluri sustenabile, ceea ce a dus la deteriorarea puternică a situației sale economice.

(327)

Declinul economic al industriei Uniunii a coincis cu o creștere bruscă a importurilor din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping. Aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile din Uniune, exercitând o presiune puternică în sensul scăderii prețurilor de pe piață. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile și, de fapt, a fost nevoită să scadă prețurile cu mult sub scăderea costurilor de producție. Acest lucru a condus la scăderea vânzărilor, la scăderea producției și la o scădere semnificativă a profitabilității, a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor. Calendarul și amploarea acestor evoluții stabilesc o legătură clară de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(328)

Comisia a examinat factori alternativi care ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Acestea au inclus importuri din alte țări terțe și rezultatele la export ale industriei Uniunii. Cu toate acestea, s-a constatat că niciunul dintre acești factori nu slăbește legătura de cauzalitate reală și substanțială dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(329)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(330)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(331)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(332)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (R & D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu trebuie să fie mai mică de 6 %.

(333)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Marja de profit de bază a fost stabilită la 9,16 %, reflectând profitabilitatea istorică medie a industriei Uniunii în perioada 2015-2021, și anume înainte de creșterea bruscă a importurilor din China pe piața Uniunii.

(334)

Industria din Uniune a furnizat elemente de probă conform cărora nivelul investițiilor sale, al C & D și al inovării din cursul perioadei examinate ar fi fost mai mare în condiții normale de concurență. Comisia a verificat evidențele interne ale societăților referitoare la planurile de investiții, deciziile de gestiune și situațiile financiare și a constatat că afirmațiile sunt justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, R & D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Marja ponderată a CDI a fost stabilită la nivelul de 2,26 %. Acest procent a fost adăugat la profitul de bază de 9,16 %, menționat în considerentul 333, ceea ce a condus la un profit indicativ de 11,42 %.

(335)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil se încadrează în intervalul [2 900 și 3 320 EUR/tonă], rezultat din aplicarea marjei de profit de 11,42 % menționate anterior la costul de producție din cursul perioadei de investigație al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(336)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar variind între 0 și 27 EUR pe tonă pentru fiecare dintre societățile incluse în eșantion. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 336.

(337)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil pentru produsul similar din industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(338)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion din China, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(339)

Marja de subcotare a prețurilor indicative pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte importuri originare din țara în cauză” este definită în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți și importuri (a se vedea punctul 3.5 de mai sus).

(340)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(341)

Industria Uniunii este formată din cei trei reclamanți, dintre care doi aparțin aceluiași grup de societăți. Cele trei unități de producție sunt situate în Germania, Franța și Italia, angajând în mod direct [330-400] de lucrători.

(342)

Nivelurile actuale de pierderi sunt nesustenabile. Se preconizează că instituirea de măsuri va permite industriei Uniunii să recupereze o parte din cota de piață pierdută și să stabilească prețuri la niveluri care să îi permită un nivel sustenabil al profitabilității.

(343)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea în continuare a prețurilor și o reducere suplimentară a vânzărilor, ceea ce se traduce prin pierderi suplimentare și prin închiderea probabilă a instalațiilor de producție, prin concedieri și, în cele din urmă, prin închiderea unor întreprinderi întregi.

(344)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei Uniunii.

(345)

Două societăți (Ventas Inernationales S.A. și Silcart SPA) s-au manifestat în cadrul investigației în calitate de importatori neafiliați, dar nu au transmis răspunsuri la chestionarul destinat importatorilor. Silcart S.P.A s-a înregistrat pentru a participa la investigație în calitate de importator, însă, după clarificări, Silcart a confirmat că nu a importat și a revândut materiale nețesute tip spunbond din PET, ci a importat și a utilizat aceste materiale, ceea ce califică societatea respectivă drept utilizator. Cantitățile de produs în cauză importat au fost neglijabile (12 tone).

(346)

Un singur utilizator și-a trimis observațiile în calitate de parte interesată. W. Quandt GmbH & Co. KG și-a exprimat îngrijorarea (fără a transmite un răspuns la chestionar) cu privire la siguranța aprovizionării din cauza numărului limitat de furnizori de materiale nețesute tip spunbond din PET din UE și a problemelor de calitate cu care s-au confruntat în trecut cu reclamanții, ceea ce i-a determinat, împreună cu considerații legate de prețuri, să își construiască lanțul de aprovizionare în jurul importurilor din China.

(347)

Asociația de producători din Polonia, care reprezintă marea majoritate a producătorilor de soluții de acoperire și impermeabilizare din Polonia, și-a exprimat sprijinul pentru investigație și pentru eventuala instituire de măsuri, deoarece menținerea unui lanț de aprovizionare rezilient și competitiv al UE pentru factorii de producție esențiali pentru construcții are o importanță strategică pentru industria lor și pentru economia europeană în general.

(348)

În absența datelor privind situația economică a importatorilor și utilizatorilor, efectul probabil al măsurilor asupra importatorilor și utilizatorilor a fost evaluat pe baza unor ipoteze rezonabile.

(349)

Pentru importatori, având în vedere portofoliile lor diverse, observate pe site-urile lor web, și faptul că importurile din China nu vor fi interzise, ci vor reveni probabil la volume mai mici, impactul asupra activității lor economice va fi probabil limitat.

(350)

Pentru utilizatori, materialele nețesute tip spunbond din PET sunt integrate în membranele bituminoase care sunt utilizate în principal în sectorul construcțiilor și, în special, în proiecte de renovare. Materialele nețesute tip spunbond din PET fac parte din tabloul costurilor atunci când se produc membrane bituminoase, care, la rândul lor, reprezintă doar o parte din tabloul costurilor în proiectele de renovare, care sunt determinate în principal de costurile cu forța de muncă. Ca atare, este puțin probabil ca orice eventuală creștere a prețurilor pentru produsul în cauză care rezultă din instituirea de taxe antidumping să aibă un impact semnificativ asupra costului final al proiectelor de renovare, și prin urmare, este puțin probabil să aibă un impact asupra costurilor și activităților economice ale întreprinderilor.

(351)

În ceea ce privește preocupările W. Quandt GmbH & Co. KG, ar trebui remarcat faptul că măsurile, în cazul în care sunt instituite, nu vor interzice importurile și, prin urmare, nu vor compromite securitatea aprovizionării utilizatorilor. Dimpotrivă, prin restabilirea concurenței loiale și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața UE, se va permite industriei Uniunii să continue producția și să asigure reziliența lanțului său de aprovizionare. Comisia a constatat, de asemenea, că materialele nețesute tip spunbond din PET sunt importate din alte țări terțe, cum ar fi Turcia, ceea ce sprijină și mai mult constatarea potrivit căreia securitatea aprovizionării utilizatorilor nu va fi compromisă.

(352)

Existența în continuare a industriei Uniunii va sprijini, de asemenea, viabilitatea furnizorilor săi, care, la rândul lor, vor sprijini economia și ocuparea forței de muncă din UE, așa cum au remarcat mai mulți furnizori, atât de materiale (PET, lianți acrilici, amidon), cât și de servicii care și-au exprimat sprijinul pentru plângere.

(353)

În cele din urmă, materialele nețesute tip spunbond din PET reprezintă un debușeu important pentru reciclatorii de materiale plastice din Uniune, iar continuarea activităților economice ale industriei Uniunii va sprijini activitățile reciclatorilor, dintre care mai mulți și-au declarat sprijinul pentru investigație și pentru eventuala instituire de măsuri. Astfel, instituirea de măsuri va servi, de asemenea, obiectivelor economiei verzi și circulare a Uniunii.

(354)

Având în vedere cele de mai sus, se preconizează că instituirea de măsuri nu va prejudicia utilizatorii sau importatorii și că va fi benefică pentru furnizori și va sprijini politicile de mediu ale Uniunii. Prin urmare, se concluzionează că instituirea de măsuri antidumping nu contravine interesului importatorilor, al utilizatorilor și al furnizorilor.

(355)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de produs în cauză originar din Republica Populară Chineză.

(356)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(357)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de materiale nețesute tip spunbond din PET originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de subcotare a prețurilor indicative și marjele de dumping (punctul 6 de mai sus). Valoarea taxelor vamale a fost stabilită la nivelul cel mai scăzut al marjelor de dumping și de subcotare.

(358)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(359)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(360)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, este necesar ca importurile să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(361)

Deși prezentarea respectivei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping aferente importurilor, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(362)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(363)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a instituit obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(364)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să fie întreruptă.

(365)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(366)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. Au fost primite observații din partea TDF, Unibon și Hebei Jinliu Chemical Fiber Co., Ltd.

(367)

TDF a susținut că anumite fișiere de calcul utilizate pentru stabilirea marjei de dumping pentru TDF nu au fost versiunile finale verificate de Comisie. Prin urmare, TDF a solicitat Comisiei să își bazeze calculul marjei de dumping și al marjei de subcotare a prețurilor indicative pentru TDF pe versiunile finale verificate ale fișierelor respective. Comisia a acceptat afirmația și a revizuit calculele în consecință, utilizând datele conținute în versiunile finale verificate ale fișierelor relevante.

(368)

Unibon a susținut că, în cadrul valorii de referință pentru energia electrică pentru Unibon, categoria de consum de energie electrică aplicată a fost clasificată în mod incorect. În plus, un producător-exportator cooperant neinclus în eșantion, Hebei Jinliu Chemical Fiber Co., Ltd., a susținut că marja de dumping stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu reflectă situația sa individuală, deoarece societatea a susținut că nu practică dumpingul atunci când vinde pe piața Uniunii.

(369)

Comisia a observat că afirmațiile Unibon și Hebei Jinliu Chemical Fiber Co., Ltd., nu se referă la acuratețea calculelor, ci mai degrabă la metodologiile utilizate de Comisie pentru stabilirea marjei lor de dumping respective. Observațiile respective vor fi luate în considerare împreună cu toate celelalte observații, după publicarea măsurilor provizorii.

(370)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(371)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,