COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 627 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Suediei
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 627 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Suediei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 4 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Suedia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru de stimulare a creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 6 . Raportul detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 7 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care a identificat Suedia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include, totodată, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 8 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 9 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub nivelul de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetarstructurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 28 mai 2021, Suedia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 4 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Suediei 10 , care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 11 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, conform căreia Suedia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La data de 26 aprilie 2024, Suedia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de convergență pentru 2024, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Suedia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Suedia 12 la 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Suedia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Suedia. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Suedia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna martie 2024 13 . La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Suedia se confruntă cu vulnerabilități legate de piața sa imobiliară și de nivelul ridicat al datoriei private, care rămân relevante în pofida unor corecții recente, iar măsurile de politică menite să le contracareze au fost limitate. După creșteri semnificative pe o perioadă de mai mulți ani, prețurile bunurilor imobiliare au început să scadă începând cu sfârșitul anului 2022. Datoria privată a scăzut în raport cu PIB-ul, din cauza creșterii ridicate a PIB-ului nominal, având în vedere inflația ridicată, în timp ce nivelurile datoriei au continuat să crească în termeni nominali. Creșterea rapidă a ratelor dobânzii a avut un impact negativ asupra serviciului datoriei gospodăriilor și al întreprinderilor din sectorul bunurilor imobiliare comerciale, a redus cererea și a afectat prețurile proprietăților. Prevalența ratelor variabile ale dobânzii și ale creditelor ipotecare pe termen foarte lung a exercitat presiuni asupra bilanțurilor gospodăriilor, reducând capacitatea de rambursare, determinând o scădere a consumului și contribuind la recesiunea din 2023. În același timp, construcția de locuințe noi a scăzut drastic. În pofida recentelor scăderi, prețurile locuințelor continuă să fie supraevaluate în mod semnificativ; totodată, prețurile bunurilor imobiliare comerciale par să nu se fi ajustat complet, încă, existând riscuri cu serviciul datoriei dacă ratele dobânzilor continuă să rămână ridicate și evaluările să scadă. Sectorul financiar este foarte expus sectorului imobiliar, dar indicatorii săi puternici ar trebui să împiedice propagarea problemelor sectorului imobiliar la economia în ansamblu. Progresele în materie de politici au fost limitate și, în absența unor măsuri mai ferme, vulnerabilitățile identificate vor persista și pot conduce la o nouă creștere a achizițiilor de locuințe finanțate prin îndatorare și la supraevaluarea prețurilor acestora. Măsurile de creștere a ofertei de locuințe ar putea contribui în mare măsură la prevenirea acestor probleme. În plus, politica fiscală continuă să promoveze achiziționarea de locuințe finanțate prin îndatorare prin deductibilitatea fiscală semnificativă a dobânzilor ipotecare și să favorizeze deținerea de locuințe. Piața închirierilor încă nu a fost reformată.
(11)Pe baza datelor validate de Eurostat 14 , soldul bugetului public al Suediei a scăzut de la un excedent de 1,2 % din PIB în 2022, la un deficit de 0,6 % în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 33,2 % din PIB, la sfârșitul anului 2022, la 31,2 %, la sfârșitul anului 2023.
(12)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 15 Suediei să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare politică globală neutră 16 , ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Suedia ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Suediei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară 17 a fost, în general, neutră, și anume de 0 % din PIB. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție în general neutră de 0,1 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu recomandarea Consiliului. Contribuția în general neutră a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național s-a datorat reducerii măsurilor de sprijin de urgență (specifice și nespecifice) pentru gospodării și întreprinderi, adoptate ca reacție la creșterile prețurilor la energie (cu 0,3 puncte procentuale din PIB), reducere compensată parțial printr-o serie de măsuri de mai mică anvergură care includ reducerea impozitului pe energie pentru combustibili. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,9 % din PIB în 2023, înregistrând o creștere de 0,2 puncte procentuale din 2022. Suedia a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi schemele „Industry leap” (Saltul industrial) și „Climate leap” (Saltul climatic), oferind finanțare pentru proiecte climatice și tehnologii cu emisii scăzute în sectoarele industriale, precum și investiții în extinderea benzii largi. Suedia nu a prezentat încă nicio cerere de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
(13)Principalele previziuni din Programul de convergență pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 0,7 % în 2024 și de 2,5 % în 2025, iar inflația prețului de consum excluzând costurile cu dobânda este estimată la 2,1 % în 2024 și la 1,7 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 1,2 % din PIB în 2024 și va scădea la 0,3 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 32,0 % până la sfârșitul anului 2024 și, ulterior, o scădere la 31,4 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că soldul bugetului public va ajunge la un excedent de 0,7 % din PIB în 2026 și de 1,7 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, se preconizează că, după 2025, datoria publică în PIB va scădea la 30,0 % în 2026 și la 28,0 % în 2027.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,2 % în 2024 și cu 2,1 % în 2025, iar inflația IAPC se va situa la 2,0 % în 2024 și la 1,8 % în 2025.
(15)Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează un deficit public de 1,4 % din PIB în 2024, reflectând, printre altele, încetinirea creșterii veniturilor fiscale și creșterea cheltuielilor, în special pentru pensiile indexate în subsectorul regional și cel municipal, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 32 % până la sfârșitul anului 2024. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,6 % din PIB.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate prin granturi acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme de stimulare a productivității, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Suediei.
(17)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 18 Suediei să mențină o poziție fiscal-bugetară solidă în 2024. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii bugetelor pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatele bugetare pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Suediei este estimat la 0,0 % din PIB în 2024, de la 0,1 % în 2023, rămânând astfel peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -1 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18)În plus, Consiliul a recomandat Suediei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a precizat, de asemenea, că, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Suedia ar trebui să se asigure că astfel de măsuri sunt destinate protejării gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile, că sunt fezabile din punct de vedere bugetar și că mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 19 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la mai puțin de 0,1 % din PIB în 2023, fiind preconizat să ajungă la mai puțin de 0,1 % în 2024 și la 0 % în 2025. Se preconizează că măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei vor fi eliminate treptat, cât mai curând posibil în 2023 și 2024, Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(19)În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Suediei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește, de la 4,9 % din PIB în 2023, la 5,1 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor rămâne la un nivel stabil, de 0,2 % din PIB în 2024.
(20)Având în vedere măsurile de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează, pentru anul 2025, un deficit public general de 0,9 % din PIB și o pondere a datoriei publice în PIB de 31,3 %, ținând cont de redresarea economică preconizată.
(21)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Suediei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Suedia să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să accelereze semnificativ punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Suedia trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Suedia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar există în continuare provocări, iar disparitățile dintre regiunea capitalei și restul țării persistă. Este important să se accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Este esențial să se sprijine în continuare inovarea care contribuie la înverzirea în continuare a societății, cu ambiția de a ajunge la o economie neutră din punct de vedere climatic, continuând, în același timp, să se abordeze disparitățile socioeconomice regionale și disparitățile dintre zonele urbane și cele neurbane. În plus, este în continuare esențial să se promoveze perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, acordându-se o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, în special celor care provin din familii de migranți. Suedia ar putea, de asemenea, să utilizeze inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a stimula investițiile în tehnologiile care sprijină tranziția verde. Dezvoltarea și fabricarea de tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv consolidarea lanțurilor valorice și abordarea deficitului de forță de muncă și de competențe, sunt importante pentru sustenabilitatea și competitivitatea pe termen lung a regiunilor suedeze și întreprinderilor mici și mijlocii aferente.
(23)Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Suedia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de: (i) deteriorarea rezultatelor în materie de educație ale elevilor, în special ale celor care provin din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți; (ii) lacunele în materie de competențe, care sunt cele mai pronunțate pentru persoanele care provin din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți; și (iii) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
(24)Potrivit rezultatelor Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2022, competențele de bază ale elevilor suedezi s-au deteriorat începând din 2018. Cea mai mare deteriorare s-a înregistrat la materia „Matematică”, unde ponderea elevilor cu performanțe slabe a depășit cu mult obiectivul UE. Rata de performanță scăzută a crescut și mai mult în cazul elevilor care provin din medii socioeconomice defavorizate, iar decalajul dintre elevii născuți în Suedia și cei proveniți din familii de migranți este foarte mare. În plus, deficitul persistent de cadre didactice calificate riscă să aibă un impact negativ asupra calității sistemului de învățământ și asupra performanței elevilor.
(25)În 2022, 15 % dintre toți elevii care terminau învățământul secundar inferior aveau note prea scăzute sau incomplete, neputând astfel să se califice pentru învățământul secundar superior. Acest lucru îi afectează în special pe elevii care provin din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți, deoarece mulți nu se califică pentru învățământul secundar superior. Acest grup este, de asemenea, subreprezentat în școlile private, ai căror elevi au, în medie, șanse mai mari de a se califica pentru studii de nivel superior. Întrucât majoritatea locurilor de muncă din Suedia necesită o calificare în învățământul secundar superior sau calificări superioare, decalajul rezultat în ceea ce privește nivelul de instruire crește, de asemenea, riscul de a nu găsi un loc de muncă, cu consecințe negative pentru integrare.
(26)Există diferențe mari între diferitele grupuri în ceea ce privește nivelurile de competențe și de instruire. Aceste decalaje sunt cel mai pronunțate în cazul tinerilor născuți în afara UE, care sunt mai puțin susceptibili să fi absolvit instituții de învățământ secundar superior și care sunt mai puțin susceptibili să fie încadrați profesional sau să urmeze un program educațional sau de formare decât cei născuți în Suedia. Această situație le reduce șansele de angajare și reprezintă un risc pentru capacitatea Suediei de a-și îmbunătăți în continuare competitivitatea durabilă. În plus, aceste lacune în materie de competențe agravează și mai mult deficitul de forță de muncă, care este vizibil în special în sectorul industrial și în cel al serviciilor și care constituie o provocare majoră pentru dezvoltarea și tranziția industrială verde a celor mai nordice regiuni ale țării.
(27)Având în vedere politicile actuale, pare improbabil ca Suedia să își atingă obiectivele pentru 2030 în cadrul politicii UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Încă lipsesc scenarii cuprinzătoare actualizate pentru emisiile de gaze cu efect de seră care să reflecte schimbările de politică din 2023 și 2024, deoarece planul de acțiune guvernamental în domeniul climei disponibil în prezent se axează pe un orizont mai lung, până în 2045, fără scenarii cantitative privind traiectoriile de emisii până în 2030. Cu toate acestea, mai multe studii efectuate de organisme oficiale și independente par să confirme faptul că politicile actuale ale Suediei vor duce la un deficit semnificativ în ceea ce privește obiectivele UE privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru 2030. Reducerea emisiilor în transportul rutier este esențială pentru ca Suedia să își atingă obiectivele pentru 2030 în cadrul politicii UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Transportul rutier reprezintă trei sferturi din cererea de energie în ceea ce privește petrolul și produsele petroliere, fiind principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii fosili în Suedia.
(28)Deși, în UE, Suedia are cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în consumul total de energie, aceasta are în continuare un potențial neexploatat în ceea ce privește sursele regenerabile de energie. Acest potențial ar putea fi valorificat pentru a ține seama de electrificarea în curs a industriilor din sudul Suediei, precum și de decarbonizarea și evoluțiile industriale verzi și inovatoare din nordul Suediei, care necesită o producție și mai mare de energie electrică. Persistă o serie de obstacole în calea extinderii capacității țării de a produce energie din surse regenerabile. Acest lucru ar putea împiedica Suedia să își realizeze proiectele de extindere preconizată a capacității eoliene cu 13 GW și a capacității de energie solară cu aproximativ 5 GW între 2021 și 2030. Un astfel de obstacol este reprezentat de barierele în calea emiterii de autorizații atât pentru energia eoliană offshore, cât și pentru cea onshore. Aceste bariere sunt determinate, printre altele, de procedurile ineficiente de autorizare și de drepturile de veto ale comunelor și ale autorităților din domeniul apărării.
(29)Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluzia sa privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 1 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de gradul ridicat de îndatorare a gospodăriilor și de prețurile ridicate din sectorul imobiliar,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Suedia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. Să reducă riscurile legate de gradul ridicat de îndatorare a gospodăriilor și de dezechilibrele de pe piața locuințelor prin reducerea deductibilității fiscale aplicate dobânzilor aferente împrumuturilor ipotecare și prin mărirea impozitelor recurente pe bunurile imobile, elaborând, în același timp, instrumente adecvate pentru o mai bună evaluare și direcționare a politicilor. Să stimuleze investițiile în construcția de locuințe pentru a atenua deficitele care necesită o rezolvare imediată, în special prin eliminarea obstacolelor structurale în calea construcțiilor. Să îmbunătățească eficiența pieței locuințelor, inclusiv prin introducerea de reforme pe piața chiriilor.
2.Având în vedere întârzierile prelungite, să accelereze în mod semnificativ punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând în considerare, în același timp, oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” în scopul îmbunătățirii competitivității.
3.Să îmbunătățească performanța educațională, inclusiv a elevilor care provin din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți, prin abordarea deficitului persistent de cadre didactice calificate, prin asigurarea unor oportunități egale de acces la sistemul de învățământ și prin sprijinirea în continuare a tranziției elevilor către învățământul secundar superior. Să dezvolte competențele forței de muncă, în special ale persoanelor care provin din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți, prin măsuri de politică și resurse specifice, pentru a îmbunătăți integrarea acestora pe piața forței de muncă.
4.Să asigure atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea în special a emisiilor generate de transportul rutier și să accelereze și să raționalizeze procedurile de autorizare pentru utilizarea surselor regenerabile de energie, în special pentru energia eoliană offshore și onshore.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele