(1)

La 3 mai 2013, Comisia Europeană („Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile în Uniunea Europeană („Uniunea”) de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India („țara în cauză”) prin Regulamentul (UE) nr. 418/2013 ( 2 ) („regulamentul provizoriu”).

(2)

Ancheta a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 28 iunie 2012 de Confederația Europeană a Industriilor Fierului și Oțelului (Eurofer) (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil.

(3)

În cursul anchetei antisubvenție, desfășurată în paralel, Comisia a instituit o taxă compensatorie provizorie la importurile de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din țara în cauză, prin Regulamentul (UE) nr. 419/2013 ( 3 ) și o taxă compensatorie definitivă prin Regulamentul (UE) nr. 861/2013 ( 4 ).

(4)

În etapa provizorie a anchetei s-a aplicat eșantionarea pentru producătorii-exportatori din țara în cauză și producătorii din Uniune. În etapa provizorie s-a avut în vedere eșantionarea și pentru importatorii neafiliați. Cu toate acestea, având în vedere faptul că doi din trei importatori selectați să facă parte din eșantion nu au transmis răspunsuri la chestionar, eșantionarea importatorilor nu a mai putut fi continuată. Prin urmare, s-au folosit toate informațiile disponibile referitoare la toți importatorii cooperanți pentru a ajunge la rezultate definitive mai ales în ceea ce privește interesul Uniunii.

(5)

Unul dintre producătorii-exportatori a declarat că, întrucât la stabilirea prejudiciului suferit de industria din Uniune nu s-au folosit vânzările de la producătorii care nu au formulat plângeri, eșantionul de producători din Uniune selectat nu poate fi considerat reprezentativ. Acest argument a fost respins deoarece eșantionul a fost selectat pe baza răspunsurilor primite de la toți producătorii din Uniune care au cooperat la anchetă, indiferent de faptul că au susținut sau nu plângerea în etapa de stabilire a capacității procesuale, și a avut la bază volumele de producție.

(6)

Un producător-exportator, afiliat unui producător din Uniune, s-a opus plângerii și a solicitat o examinare individuală, deoarece nu a fost inclus în eșantionul de producători-exportatori, din cauza volumelor scăzute ale exporturilor sale. Nici producătorul respectiv din Uniune nu a fost inclus în eșantionul pentru industria din Uniune, din cauza volumelor scăzute ale producției sale. Comisia a acordat o examinare individuală, dar producătorul-exportator și-a retras cererea.

(7)

Șapte producători-exportatori din țara în cauză care nu au fost incluși în eșantion au solicitat o examinare individuală. Doi dintre aceștia au răspuns la chestionar, cinci nu au răspuns. Dintre cei doi producători-exportatori din țara în cauză care au răspuns la chestionar, unul și-a retras cererea de examinare individuală. Ca urmare, Comisia a examinat cererea primită din partea unui producător-exportator din țara în cauză care nu a fost inclus în eșantion:

(8)

În etapa provizorie, s-a constatat că niciunul dintre producătorii-exportatori care au fost incluși inițial în eșantion nu a depus informații suficient de fiabile. Prin urmare s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a decis să mărească eșantionul, incluzând încă trei societăți, pe baza volumelor exporturilor acestora și a disponibilității lor de a coopera, astfel cum a fost exprimată în urma deschiderii procedurii. Ca urmare, Comisia a examinat răspunsurile la chestionar și a efectuat vizite de verificare la spațiile de lucru ale următorilor producători-exportatori din țara în cauză:

(9)

În afară de cele de mai sus, se confirmă considerentele 4-7 și 14 din regulamentul provizoriu.

(10)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 20 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 aprilie 2011 și 31 martie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 martie 2012 (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate, mai precis cei trei producători-exportatori incluși în eșantion, producătorul-exportator care și-a retras cererea de examinare individuală, reclamantul și 11 utilizatori au trimis observații. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens. Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru comunicarea constatărilor sale definitive. Toate observațiile primite au fost examinate și luate în considerare, după caz.

(12)

Comisia a informat părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționează să recomande instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de sârmă de oțel inoxidabil originare din țara în cauză și perceperea definitivă a sumelor constituite ca taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). De asemenea, părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Toate observațiile primite au fost examinate și luate în considerare, după caz.

(13)

În urma comentariilor primite la constatările finale, Comisia a informat părțile interesate în legătură cu modificările rezultatelor cu privire la nivelul de dumping al anumitor producători-exportatori. Părților li s-a acordat din nou o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor suplimentare. Toate observațiile primite au fost examinate și luate în considerare, după caz. O parte interesată, reclamantul, a criticat faptul că, pentru unii producători-exportatori, concluziile privind nivelul dumpingului au fost modificate pe baza unor date noi și a unor comentarii primite după comunicarea provizorie și în etapa definitivă a anchetei. De asemenea, aceasta a afirmat că drepturile sale procedurale au fost încălcate.

(14)

Cu toate acestea, Comisia a considerat că trebuie să ia în considerare observațiile primite de la părțile interesate și, dacă este necesar, să modifice constatările în cazul în care observațiile sunt justificate. În niciunul dintre aceste cazuri nu au fost utilizate date noi neverificate pentru stabilirea dumpingului. În plus, drepturile procedurale ale tuturor părților interesate au fost respectate, deoarece acestea au fost informate corespunzător și la timp și au primit aceleași termene-limită pentru prezentarea observațiilor.

(15)

Astfel cum se menționează în considerentul 21 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză a fost definit drept sârmă din oțel inoxidabil conținând conform greutății:

încadrată în prezent la codurile NC 7223 00 19 și 7223 00 99 și originară din țara în cauză.

(16)

Unii utilizatori au exprimat preocupări în legătură cu aparenta lipsă a distincției între diversele tipuri de produs în cauză și de produs similar, având în vedere gama variată existentă pentru toate tipurile de produs. Un motiv special de preocupare a fost modul în care ar putea fi asigurată, în cadrul anchetei, o comparație echitabilă între toate tipurile de produs. La fel ca în majoritatea anchetelor, definiția produsului în cauză acoperă o gamă variată de tipuri de produs care au caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază identice sau similare. Faptul că aceste caracteristici pot varia de la un tip de produs la altul poate impune, într-adevăr, necesitatea de a acoperi o gamă variată de tipuri de produs. Acest lucru este valabil pentru prezenta anchetă. Comisia a ținut seama de diferențele existente între tipurile de produs și a asigurat o comparație echitabilă. Un număr unic de control al produsului (NCP) a fost alocat fiecărui tip de produs fabricat și vândut de către producătorii-exportatori din țara în cauză și fiecărui tip de produs fabricat și vândut de industria din Uniune. Numărul a fost alocat în funcție de principalele caracteristici ale produsului, în acest caz caracteristicile fiind calitatea oțelului, rezistența la tracțiune, acoperirea, suprafața, diametrul și forma. Prin urmare, tipurile de sârmă exportate către Uniune au fost comparate, pe baza NCP, cu produsele fabricate și vândute de către industria din Uniune care au aceleași caracteristici sau care prezintă caracteristici similare. Toate aceste tipuri de produs s-au încadrat în definiția produsului în cauză și a produsului similar prevăzută în avizul de deschidere ( 5 ) și în regulamentul provizoriu.

(17)

Una dintre părți a reiterat afirmația că așa-numitele tipuri de produs „care încorporează tehnologie avansată” sunt diferite și nu sunt interschimbabile cu alte tipuri de produs în cauză. Prin urmare, acestea ar trebui să fie excluse din definiția produsului. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ( 6 ), atunci când se stabilește dacă produsele sunt similare, astfel încât fac parte din același produs, trebuie să se evalueze dacă ele au aceleași caracteristici tehnice și fizice, aceleași utilizări finale de bază și același raport calitate-preț. În această privință, trebuie să se evalueze caracterul interschimbabil al acestor produse și concurența dintre ele. Ancheta a constatat că tipurile de produs „care încorporează tehnologie avansată” menționate de partea respectivă au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte produse care fac obiectul anchetei. Acestea sunt sârme fabricate din oțel inoxidabil, iar procesul de producție este similar, folosind mașini asemănătoare, astfel încât producătorii pot fabrica diferite variante ale produsului, în funcție de cerere. Prin urmare, cu toate că diferitele tipuri de sârmă nu sunt direct interschimbabile și nu concurează în mod direct, producătorii concurează pentru contracte care acoperă o gamă largă de tipuri de sârmă din oțel inoxidabil. În plus, aceste tipuri de produs sunt fabricate și vândute atât de industria din Uniune, cât și de producătorii-exportatori din țara în cauză, care utilizează o metodă de producție similară. Prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată.

(18)

Ca răspuns la comunicarea constatărilor finale, una dintre părți a afirmat că analiza efectuată de Comisie pentru a stabili dacă așa-numitele tipuri de produs „care încorporează tehnologie avansată” ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al anchetei a fost insuficientă. Această afirmație este respinsă. Ancheta a stabilit faptul că tipurile de produs care încorporează tehnologie avansată se încadrează în definiția produsului, astfel cum se menționează în considerentul 17. Partea presupune în mod greșit că toate criteriile menționate în jurisprudență trebuie îndeplinite în același timp. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ( 7 ), Comisia se bucură de o largă putere de apreciere în privința definirii sferei de aplicare a produsului și trebuie să efectueze această evaluare pe baza setului de criterii stabilite de Curte. Adeseori, așa cum se întâmplă în cazul de față, unele criterii pot fi orientate într-o anumită direcție, iar altele pot fi orientate într-o altă direcție; într-o astfel de situație, Comisia trebuie să realizeze o evaluare globală, așa cum s-a întâmplat în cazul de față. Prin urmare, partea interesată respectivă presupune în mod greșit că tipurile de produs trebuie să îndeplinească toate caracteristicile pentru a se încadra în definiția aceluiași produs.

(19)

Unii utilizatori au afirmat că tipurile de sârmă din oțel inoxidabil din așa-numita „serie 200” ar trebui să fie excluse din sfera de aplicare a produsului. Mai exact, utilizatorii respectivi au susținut că acest tip de produs nu este fabricat aproape deloc de către industria din Uniune. Cu toate acestea, afirmația respectivă este neîntemeiată. În primul rând, faptul că un anumit tip de produs nu este fabricat de industria din Uniune nu constituie un motiv suficient pentru a-l exclude din sfera anchetei, atunci când procesul de producție le permite producătorilor din Uniune să înceapă să fabrice tipul de produs în cauză. În al doilea rând, ca și în cazul tipurilor de sârmă care încorporează tehnologie avansată, s-a constatat că aceste tipuri de produs în cauză au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau similare cu alte tipuri de produs similar fabricate și vândute de industria din Uniune. Prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată.

(20)

De asemenea, utilizatorii respectivi au susținut că sârma laminată ar trebui să fie inclusă în definiția produsului în cauză. Cu toate acestea, sârma laminată este materia primă utilizată pentru fabricarea produsului în cauză, dar poate fi utilizată și pentru fabricarea altor produse, cum ar fi elementele de fixare și cuiele. În consecință, spre deosebire de produsul în cauză, aceasta nu este un produs finit din oțel. Prin procesul de producție al formării la rece, sârma laminată poate fi transformată, printre altele, în produsul în cauză sau în produsul similar. Din acest motiv, sârma laminată nu poate fi inclusă în sfera de aplicare a produsului, în sensul regulamentului de bază.

(21)

Pe baza celor de mai sus, se confirmă definiția produsului în cauză și cea a produsului similar prevăzute în considerentele 21-24 din regulamentul provizoriu.

(22)

În cursul vizitelor de verificare la spațiile de lucru ale celor trei producători-exportatori din țara în cauză incluși inițial în eșantion și al analizei ulterioare a informațiilor colectate, s-a constatat că aceste societăți au prezentat unele informații care nu pot fi considerate fiabile. Comisia a continuat ancheta, analizând toate informațiile prezentate ca reacție la comunicarea constatărilor provizorii și în audierile ulterioare.

(23)

Așa cum se indică în considerentul 26 din regulamentul provizoriu, în cazul unuia dintre producătorii-exportatori, Comisia a constatat că nu se poate face o corelare între costurile raportate în răspunsul la chestionar și cele din sistemul intern de raportare a costurilor societății. Societatea a afirmat că diferențele au fost cauzate de erori de înregistrare și de folosirea unei metode diferite de evaluare a stocurilor în sistemul intern de raportare a costurilor față de datele publicate în conturile anuale.

(24)

Așa cum s-a explicat în considerentul 28 din regulamentul provizoriu, în timp ce datele din sistemul intern de raportare a costurilor au fost în concordanță cu situațiile financiare la nivelul societății, nu a fost posibil să se stabilească reconcilierea dintre tabelele cu costuri pregătite special de societate ca răspuns la chestionarul de anchetă și datele conținute în sistemul intern de raportare a costurilor pentru secția de producție de sârmă. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, s-a considerat că informațiile găsite în sistemul intern de raportare a costurilor ar trebui să fie utilizate în scopul anchetei antidumping.

(25)

Din acest motiv, Comisia a ajustat provizoriu datele privind costurile furnizate de producătorul-exportator în răspunsul la chestionar, prin utilizarea datelor disponibile în sistemul intern de raportare a costurilor.

(26)

Așa cum s-a menționat în considerentul 27 din regulamentul provizoriu, producătorul-exportator a afirmat că datele din sistemul intern de raportare a costurilor nu sunt fiabile și nu ar trebui să fie utilizate în scopul anchetei. Societatea a atras atenția asupra mai multor erori și probleme conceptuale privind cifrele din raportările interne pe care s-a bazat Comisia pentru ajustarea costurilor. Societatea a declarat că analiza Comisiei ar fi trebuit să se bazeze pe costurile raportate în răspunsul la chestionar. În plus, într-o etapă ulterioară măsurilor provizorii, societatea a făcut o reconciliere între cifrele privind costurile din rapoartele interne pe secții și cele din răspunsul la chestionar. Pe această bază și având în vedere dovezile înregistrate în timpul vizitei la fața locului, au putut fi acceptate anumite costuri de fabricație raportate inițial de societatea respectivă în răspunsul la chestionar.

(27)

Cu toate acestea, pe baza dovezilor existente, alocarea anumitor costuri, cum ar fi cheltuielile indirecte și costurile financiare raportate de societate în răspunsul la chestionar nu au putut fi considerate de încredere pentru anchetă. Comisia a considerat că aceste costuri ar trebui să fie alocate pe baza cifrei de afaceri totale a societății și a costului bunurilor vândute, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe baza celor de mai sus, au putut fi acceptate majoritatea costurilor raportate în răspunsul la chestionar, iar societatea a fost de acord cu alocarea cifrei de afaceri în etapa definitivă a anchetei. Astfel, se consideră că articolul 18 din regulamentul de bază nu ar trebui să se mai aplice pentru stabilirea marjei de dumping a acestui producător-exportator.

(28)

Astfel cum se precizează în considerentul 30 din regulamentul provizoriu, în cazul unui al doilea producător-exportator, Comisia a constatat că achizițiile și consumul de materii prime raportate în răspunsul societății la chestionar nu au fost susținute de datele găsite în sistemul de gestionare a stocurilor producătorului. În special, se pare că distribuția pe clase de oțel a fost diferită în fiecare dintre surse. Comisia a stabilit că un factor cheie în determinarea costurilor aferente produsului final este clasa oțelului și că informațiile nefiabile privind clasa oțelului ar putea denatura semnificativ calculele privind costurile și prețurile de vânzare ale diferitor tipuri de produse și, prin urmare, ar putea să inducă în eroare și a informat producătorul-exportator, în diverse ocazii, despre acest argument esențial.

(29)

După cum s-a menționat în considerentul 31 din regulamentul provizoriu, producătorul-exportator a susținut că fișierele electronice care conțin date privind achizițiile de materii prime colectate de către Comisie în timpul vizitei de verificare au fost incomplete deoarece achizițiile suplimentare de materii prime au fost efectuate de către alte unități din societate, însă aceste achiziții nu au fost raportate și nu au fost incluse în fișierele electronice colectate în timpul vizitei de verificare și examinate de către Comisie. În plus, producătorul-exportator a pretins că discrepanțele observate în cantitățile de clase de oțel au fost cauzate de faptul că unele clase de oțel au fost parțial suprapuse între ele și că unele părți ale procesului de producție nu au fost urmărite la nivelul fiecărei clase de oțel.

(30)

Cu toate acestea, în considerentul 32 din regulamentul provizoriu Comisia a remarcat că afirmațiile de mai sus, făcute de societate cu privire la achizițiile de materii prime suplimentare, nu au fost susținute de dovezi și în orice caz nu sunt suficiente pentru a explica discrepanțele observate la nivelul fiecărei clase de oțel. Comisia a remarcat, de asemenea, că societatea a afirmat că nu a fost posibil să se facă o urmărire exactă în funcție de clasele de oțel în toate etapele procesului de producție. Acest argument subminează și mai departe fiabilitatea sistemului de raportare a claselor de oțel în ansamblu. Informațiile furnizate în legătură cu clasele de oțel trebuie să fie considerate provizoriu eronate.

(31)

În considerentul 33 din regulamentul provizoriu, Comisia a considerat că distribuția raportată de materie primă în funcție de clasa oțelului nu a fost fiabilă și provizoriu nu ar trebui să fie luată în considerare și că hotărârile trebuie să se ia pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Din cauza lipsei de fiabilitate a sistemului de raportare în ansamblul său, nu a fost posibil să se ia hotărâri pe baza vreuneia dintre clasele de oțel raportate. Prin urmare, consumul total de materii prime considerat în ansamblu, fără a ține cont de distribuția în funcție de clasa oțelului, a fost utilizat la calcularea unei marje de dumping globale pentru toate produsele.

(32)

În urma publicării constatărilor provizorii, societatea a contestat abordarea provizorie în termeni generali, dar tot nu a putut oferi o corelare unu-la-unu la nivel de NCP. Cu toate acestea, la un stadiu ulterior al anchetei, societatea a pus la dispoziție o grupare a materiei prime în seriile principale de tipuri de calități de oțel în funcție de compoziția chimică, cu un grad suficient de reconciliere (seriile 200, 300 și 400 din clasificarea AISI). De asemenea, societatea a oferit o metodă alternativă de grupare în care utilizarea finală a fost inclusă ca factor de grupare suplimentar. Cu toate acestea, întrucât utilizarea finală nu poate fi verificată, Comisia a recalculat marja de dumping pe baza claselor de oțel grupate în funcție de compoziția lor chimică, astfel cum este exprimată în seria de clase de oțel (seriile 200, 300 și 400 din clasificarea AISI). Seria de clase de oțel reprezintă un criteriu care este utilizat în mod general, care este obiectiv și ușor de verificat, însă pentru această societate, utilizarea NCP nu a permis reconcilierea deplină și, prin urmare, nu ar asigura o comparație echitabilă, pe baza unor date fiabile, în sensul regulamentului de bază.

(33)

Întrucât informațiile suplimentare prezentate de societate nu au permis totuși reconcilierea datelor la un nivel de detaliere suficient, necesar pentru anchetă, se menține concluzia provizorie, potrivit căreia sistemele de urmărire ale societății nu au fost suficient de fiabile, aplicându-se articolul 18 din regulamentul de bază, pentru stabilirea definitivă a costului de producție și calcularea marjei de dumping, care se bazează, prin urmare, pe abordarea menționată în considerentul anterior.

(34)

După cum s-a menționat în considerentul 34, în cazul celui de al treilea producător-exportator, Comisia a descoperit, în timpul vizitei de verificare, că fluxurile de materii prime raportate în răspunsul la chestionar nu erau în concordanță cu datele din sistemul contabil al producătorului. Se pare că distribuția pe clase de oțel a fost diferită în fiecare dintre cele două surse.

(35)

După cum s-a menționat în considerentul 35 din regulamentul provizoriu, producătorul-exportator, deși a admis existența unor erori în răspunsul la chestionar, a afirmat că diferențele în cantitățile totale de materie primă ar putea fi reconciliate prin luarea în considerare a variației stocurilor. Cu toate acestea, societatea a susținut, de asemenea, că suprapunerea parțială a claselor de oțel face imposibilă realizarea unei reconcilieri exacte pentru fiecare clasă de oțel. În observațiile sale în urma constatărilor provizorii, societatea a declarat, de asemenea, că uneori clasa de oțel indicată pe factura de vânzare nu corespunde cu clasa de oțel care se exportă efectiv. Mai mult, societatea a susținut că în industria oțelului inoxidabil clasele de oțel nu sunt folosite într-o manieră exactă, ci există variații între compozițiile chimice publicate ale claselor de oțel și cele ale produselor reale. Societatea a afirmat că dacă se iau în considerare aceste explicații, discrepanțele identificate de Comisie ar afecta doar o parte nesemnificativă a exporturilor sale.

(36)

Comisia a considerat că volumul discrepanțelor detectate nu poate fi explicat de impreciziile ocazionale. Din contră, argumentele prezentate au contribuit la subminarea credibilității întregului sistem de raportare a claselor de oțel al societății, în special având în vedere natura decisivă a claselor de oțel în stabilirea costului produsului final.

(37)

Cu toate acestea, ulterior, în cursul anchetei, societatea a susținut că, în cazul în care Comisia nu acceptă raportarea inițială a societății cu privire la clasele de oțel, s-ar putea obține un rezultat mai precis dacă, în loc să fuzioneze împreună toate NCP-urile așa cum s-a procedat în etapa provizorie, Comisia ar grupa numai acele clase de oțel între care au fost identificate discrepanțe, sau, în mod alternativ, dacă ar grupa clasele de oțel în funcție de compoziția chimică a acestora exprimată în seriile de clase de oțel (seriile 200, 300 și 400 din clasificarea AISI). De asemenea, societatea a oferit încă o metodă suplimentară de grupare a claselor de oțel din seria 300 în subgrupe mai mici.

(38)

În consecință, Comisia a recalculat marja de dumping pe baza grupelor de oțel inoxidabil bazate pe compoziția chimică, astfel cum este exprimat în seria de clase de oțel (seriile 200, 300 și 400 din clasificarea AISI) astfel încât să urmeze aceeași metodă ca cea descrisă la considerentul 30. Seria de clase de oțel reprezintă un criteriu care este utilizat în mod general, care este obiectiv și ușor de verificat, însă pentru această societate, utilizarea NCP nu a permis reconcilierea deplină și, prin urmare, nu ar asigura o comparație echitabilă, pe baza unor date fiabile, în sensul regulamentului de bază.

(39)

Întrucât informațiile suplimentare prezentate de societate nu au permis totuși reconcilierea datelor la un nivel de detaliere suficient, necesar pentru anchetă, se menține concluzia provizorie, potrivit căreia sistemele de urmărire ale societății nu au fost suficient de fiabile, aplicându-se articolul 18 din regulamentul de bază pentru stabilirea definitivă a costului de producție și calcularea marjei de dumping, care se bazează, prin urmare, pe abordarea menționată în considerentul anterior.

(40)

Reclamantul a susținut că gruparea produsului în cauză în clase de oțel a împiedicat Comisia să desfășoare în mod corect analiza de rentabilitate pentru a determina valorile normale per NCP.

(41)

Comisia își desfășoară analiza la un nivel care este conform cu sistemele interne de evidență contabilă ale producătorilor-exportatori și ale producătorilor din Uniune, ceea ce permite justificarea cifrelor raportate. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(42)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 37 și 38 din regulamentul provizoriu.

(43)

Pentru un producător-exportator pentru care se aplică articolul 18 din regulamentul de bază, s-a revizuit stabilirea valorii normale, în urma reevaluării costului său de producție. În etapa definitivă, costul de producție a fost stabilit pe baza costurilor de fabricație raportate, la care s-au adăugat costurile de vânzare, costurile generale și administrative, inclusiv costurile de finanțare, folosind o metodă de alocare permisă de articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(44)

Pentru cei trei producători-exportatori nou incluși în eșantion și pentru producătorul-exportator care a beneficiat de examinare individuală, s-a constatat că volumele vânzărilor interne sunt reprezentative în ansamblu, reprezentând cel puțin 5 % din volumul total de vânzări la export către Uniune al societății pentru produsul în cauză. Același test de reprezentativitate a fost efectuat pentru fiecare tip de produs vândut de producătorii nou incluși în eșantion pe piețele lor interne și s-a constatat că rezultatul este comparabil cu cel pentru tipurile de produse vândute pentru export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(45)

Prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți pe piața internă în decursul PA, Comisia a verificat ulterior dacă vânzările interne ale fiecărui producător-exportator nou inclus în eșantion și ale producătorului-exportator care a beneficiat de examinare individuală ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(46)

În cazul unuia dintre producătorii-exportatori nou incluși în eșantion, alocarea costurilor prezentată inițial de către societate s-a dovedit a fi inadecvată, dat fiind că aceasta nu a luat în considerare grosimea stratului de sârmă, care reprezintă un important factor de cost. Cu acordul societății, metoda de alocare a costurilor a fost ajustată.

(47)

În cazul unui al doilea producător-exportator nou inclus în eșantion, a fost corectată o eroare materială în determinarea marjei de dumping. În plus,producătorul a solicitat Comisiei să facă adaptări suplimentare la analiza de rentabilitate și la ajustările de preț. Aceste solicitări nu au fost considerate justificate.

(48)

În cazul producătorului-exportator care a beneficiat de examinare individuală, a fost corectată o eroare materială în calcule. Același producător-exportator a prezentat argumente suplimentare cu privire la modul în care Comisia a stabilit nivelul costurilor de vânzare, generale și administrative și al costurilor de transport intern și a solicitat o ajustare pentru diferențele fizice prezentate de produsul în cauză pe piața internă și pe piața de export. Aceste argumente au fost respinse, deoarece calculele s-au bazat pe datele referitoare la costuri furnizate de societate, care au fost verificate în cursul vizitei de verificare și din cauză că argumentul privind diferențele fizice nu a fost susținut cu probe.

(49)

În consecință, se confirmă metodologia pentru stabilirea valorii normale, astfel cum este descrisă în considerentele 39-48 din regulamentul provizoriu, fiind aplicată celor trei producători-exportatori nou incluși în eșantion, precum și producătorului-exportator care a beneficiat de examinare individuală.

(50)

Pentru un producător-exportator, în urma argumentelor prezentate, s-au corectat anumite erori materiale legate de utilizarea ocazională a unui curs de schimb eronat și de includerea eronată în calcularea dumpingului a anumitor vânzări intragrup.

(51)

Pentru un al doilea producător-exportator, în calcularea dumpingului s-au inclus vânzările în Uniune, prin intermediul unei societăți afiliate.

(52)

Un producător-exportator nou inclus în eșantion a afirmat că la prețurile de export este necesar să se adauge beneficiile primite în cadrul sistemelor de subvenționare DEPB și DDS.

(53)

Un alt producător-exportator nou inclus în eșantion a raportat beneficiile pe care le-a primit în cadrul sistemului de subvenționare DDS ca ajustări negative ale prețului, crescând artificial prețurile la export.

(54)

Comisia a analizat comportamentul prețurilor ambelor societăți pe piața Uniunii și a ajuns la constatările sale, care rezultă din aplicarea articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază și care, prin urmare, nu mai necesită o ajustare ulterioară. Argumentul primei societăți a fost astfel respins, iar ajustarea de preț raportată de a doua societate nu a fost luată în considerare.

(55)

Un producător-exportator nou inclus în eșantion a afirmat că prețurile sale de export ar trebui să fie ajustate în sus, pentru a le alinia cu prețurile sale de pe piața internă, deoarece vânzările interne au fost făcute sub un nume de marcă proprie, atrăgând prețuri mai mari. Totuși, societatea nu a putut dovedi că facturile pentru care a ridicat această pretenție se referă într-adevăr la vânzări ale unor produse de marcă și, în consecință, argumentul a fost respins.

(56)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 50-52 din regulamentul provizoriu.

(57)

Un producător-exportator a afirmat că, întrucât pentru stabilirea costului său de producție toate NCP-urile au căzut, prețurile de export ar trebui să fie tratate în același mod și ar trebui să se utilizeze un singur preț de export pentru compararea față de valoarea normală.

(58)

Obiectivul anchetei desfășurate de Comisie a fost să obțină date privind costul și prețul de export pe baza NCP, cu toate acestea însă, nu a obținut de la societatea în cauză reconcilierile necesare care ar fi permis identificarea unor costuri de producție fiabile, pe baza NCP. Totuși, ancheta nu a relevat deficiențe privind nivelurile prețurilor de export raportate pe NCP și astfel nu ar fi fost adecvată aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază la stabilirea prețurilor de export efective. Argumentul a fost respins, întrucât Comisia nu a considerat adecvată reducerea nivelului de detaliu al prețurilor raportate, comparativ cu standardele anchetei, pentru a face o comparație echitabilă.

(59)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 53-55 din regulamentul provizoriu.

(60)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, pentru fiecare societate inclusă în eșantion, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru produsul similar a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export al produsului în cauză.

(61)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, datorită aplicării articolului 18 din regulamentul de bază pentru doi din cei trei producători-exportatori incluși inițial în eșantion, marja de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion se stabilește pe baza marjei medii de dumping a producătorului-exportator inclus inițial în eșantion, pentru care nu se mai aplică articolul 18 din regulamentul de bază, și a celor două societăți nou incluse în eșantion, cu marje de dumping care nu sunt de minimis. Pe această bază, marja de dumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion a fost stabilită la 8,4 %.

(62)

În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din țara în cauză, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. În acest scop, s-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile din eșantion și totalul importurilor din țara în cauză, așa cum reiese din statisticile de import ale Eurostat. Deoarece nivelul de cooperare a fost ridicat, marja reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. Pe această bază, marja de dumping la nivel național s-a stabilit la 16,2 %.

(63)

Din acest motiv, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(64)

Unii utilizatori au contestat numărul de producători din Uniune menționat în considerentul 63 din regulamentul provizoriu. Aceștia susțin că numărul producătorilor a fost evaluat în mod greșit și că, în realitate, pe piața Uniunii sunt prezenți mai puțini producători.

(65)

Comisia subliniază că afirmația de mai sus nu a fost susținută de nicio dovadă. Comisia a verificat numărul producătorilor din Uniune indicat în plângere atunci când a verificat capacitatea procesuală, precum și în timpul anchetei. Pentru aceasta, Comisia a contactat toți cei 27 de producători cunoscuți din Uniune. Ancheta a confirmat faptul că 27 de producători din Uniune fabricau produsul similar în Uniune în decursul PA. În consecință, plângerea este respinsă și se confirmă considerentul 63 din regulamentul provizoriu.

(66)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 64-67 din regulamentul provizoriu.

(67)

Unii utilizatori au afirmat că analiza prejudiciului nu ar fi trebuit să ia în considerare datele referitoare la anul 2009, deoarece criza financiară din anul respectiv a avut efecte de denaturare, în special asupra consumului la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, chiar în cazul în care anul 2009 ar fi fost exclus din analiză, s-ar fi menținut, totuși, o tendință de creștere a consumului (+ 5 %), fapt care indică îmbunătățirea situației pieței. În plus, efectele negative ale crizelor financiare sunt recunoscute în considerentul 68 din regulamentul provizoriu. În lipsa altor observații, se confirmă considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

(68)

Marja de dumping stabilită pentru producătorul-exportator, Macro Bars and Wires, se situează sub pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, se consideră că, în cursul perioadei de anchetă, acest producător-exportator nu a beneficiat de dumping în sensul articolului 1 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ca atare, volumul importurilor sale a fost exclus din volumul importurilor care fac obiectul unui dumping, stabilite provizoriu, originare din țara în cauză. Un producător-exportator, și anume Venus Group, a declarat că anumite operațiuni au fost contabilizate, din greșeală, de două ori. Comisia a fost de acord cu afirmația producătorului-exportator și a ajustat volumul total al importurilor care fac obiectul unui dumping, prin eliminarea acestor operațiuni.

(69)

Volumul, cota de piață și prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping au fost revizuite în mod corespunzător.

(70)

Volumul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping:

(71)

Macro Bars and Wires a exportat produsul în cauză în cantități limitate în cursul PA, iar operațiunile efectuate de Venus Group menționate mai sus au constituit, de asemenea, cantități limitate, prin urmare deducerea acestor volume de importuri din volumul total al importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză nu modifică semnificativ tendințele descrise în considerentele 69 și 71 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, aceste considerente din regulamentul provizoriu se confirmă.

(72)

Prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping:

(73)

Ajustarea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping nu conduce la nicio modificare semnificativă a prețurilor medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză sau a calculelor privind marja de subcotare. Marja de subcotare medie ponderată este de 15 %, ceea ce confirmă constatarea din regulamentul provizoriu.

(74)

Un producător-exportator din țara în cauză a afirmat că prețurile de vânzare practicate în Uniune par foarte neplauzibile și sunt expuse riscului de denaturare. Cu toate acestea, se subliniază faptul că prețurile utilizate în calculele subcotării au fost rezultatul informațiilor culese și verificate în timpul anchetelor la fața locului, la spațiile de lucru ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(75)

Se confirmă concluziile trase din constatările descrise în considerentele 75-77 din regulamentul provizoriu.

(76)

Unele părți au susținut că rezultatele obținute de industria din Uniune ar trebui să fie considerate relativ pozitive în contextul crizei economice mondiale și că toți ceilalți indicatori, cu excepția unui singur indicator de prejudiciu, și anume cota de piață, nu au indicat existența unui prejudiciu.

(77)

Una dintre părți a afirmat că prețurile medii de vânzare practicate de industria din Uniune au crescut cu aproximativ 34 %, cu mult mai mult decât costul său de producție, care a crescut cu 13 % în cursul aceleiași perioade. În acest sens, trebuie reținut faptul că, la începutul perioadei examinate, și anume în 2009, industria din Uniune efectua vânzări la un preț inferior costului de producție, aceasta reușind să efectueze vânzări la un preț superior costului de producție doar începând cu anul 2011.

(78)

Ancheta a arătat că, deși anumiți indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumele de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au urmat o tendință pozitivă sau au rămas la un nivel stabil, cum s-a întâmplat în cazul ocupării forței de muncă, o serie de alți indicatori referitori la situația financiară a industriei din Uniune, și anume rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor nu au urmat o tendință satisfăcătoare în cursul perioadei examinate. Cu toate că indicatorul privind investițiile a crescut în 2010, în anul 2011 și în perioada de anchetă acesta a scăzut sub nivelul înregistrat în anul 2009. Deși este adevărat că randamentul investițiilor s-a îmbunătățit începând din 2009 până în 2011, ajungând la 6,7 %, acesta a scăzut din nou până la 0,8 % în decursul perioadei de anchetă. În mod similar, indicatorii privind rentabilitatea și fluxul de numerar au crescut până în 2011 și au început să se deterioreze din nou în decursul perioadei de anchetă. Prin urmare, se poate concluziona că situația industriei din Uniune a început să se amelioreze după 2009, dar procesul de redresare a acesteia a fost încetinit ulterior de importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză.

(79)

Ca urmare a unei cereri transmise de o parte interesată, se confirmă faptul că nivelurile stocurilor stabilite în considerentul 100 din regulamentul provizoriu se raportau la activitatea societăților din Uniune care au fost incluse în eșantion.

(80)

Industria din Uniune a susținut că marja de profit țintă de 5 %, stabilită în etapa provizorie, ar fi prea scăzută. Partea respectivă nu și-a motivat suficient afirmația. Considerentul 95 din regulamentul provizoriu explică motivele care stau la baza alegerii acestei marje de profit, iar ancheta nu a evidențiat alte motive pentru modificarea acesteia. Prin urmare, se menține ținta de 5 % referitoare la profit, în scopul stabilirii concluziilor definitive.

(81)

Un producător-exportator a susținut că dificultățile cu care se confruntă industria din Uniune se datorează, în mare măsură, problemelor structurale și, prin urmare, marja de profit țintă de 5 % ar fi nerealistă.

(82)

Se reamintește faptul că, în conformitate cu jurisprudența ( 8 ), instituțiile trebuie să stabilească marja de profit pe care industria din Uniune s-ar putea baza în mod rezonabil în condiții normale de concurență, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. În 2007, marja de profit a fost de 3,7 %; începând din 2008, din cauza crizei financiare și economice, aceasta a devenit negativă. În plângere se susține, iar ancheta a stabilit acest fapt, că importurile care fac obiectul unui dumping au început să ajungă pe piața Uniunii în 2007, volumul importurilor crescând de la 17 727 de tone în 2006 la 24 811 de tone în 2007. Prin urmare, nu s-a putut stabili marja de profit țintă pe baza profitului care ar fi putut fi obținut în mod rezonabil de producătorii Uniunii pentru produsul similar. Prin urmare, astfel cum s-a explicat în considerentul 95 din regulamentul provizoriu, Comisia a considerat adecvat să utilizeze marja de profit de 5 % pe baza profiturilor reale observate în alte părți din industria siderurgică, care nu au avut de suferit de pe urma importurilor subvenționate care fac obiectul unui dumping, așa cum s-a procedat în alte anchete recente referitoare la produsul similar, din același sector ( 9 ). În plus, ar trebui remarcat faptul că marja de profit de 3,7 % observată în 2007 este considerată, în orice caz, prea scăzută, din cauza prezenței importurilor care fac obiectul unui dumping și a creșterii nivelului acestora. Prin urmare, se menține ținta de 5 % referitoare la profit, în scopul stabilirii concluziilor definitive.

(83)

Prin urmare, Comisia concluzionează că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 78-105 din regulamentul provizoriu.

(84)

Un producător-exportator a susținut că regulamentul provizoriu a ignorat faptul că industria Uniunii a fost în măsură să profite de creșterea consumului începând cu 2009 și că, în plus, Comisia nu poate presupune că industria din Uniune va fi în măsură să își mențină la infinit cota de piață.

(85)

Ca răspuns la aceste afirmații, trebuie reținut faptul că ancheta a evidențiat creșterea cotei de piață a importurilor din țara în cauză care fac obiectul unui dumping într-un ritm mai rapid decât cel al creșterii consumului pe piața Uniunii. Volumul importurilor din țara în cauză care fac obiectul unui dumping a crescut cu 110 %, în timp ce consumul a crescut cu 50 % în cursul aceleiași perioade. Mai mult, ancheta a mai arătat că prețul mediu practicat de țara în cauză s-a situat, în mod constant, sub prețul mediu practicat de industria din Uniune în aceeași perioadă și a subcotat prețul mediu al industriei din Uniune cu 15 % pe parcursul perioadei de anchetă. Prin urmare, cu toate că industria din Uniune a beneficiat, într-adevăr, într-o anumită măsură, de creșterea consumului și și-a putut crește cu 40 % volumul vânzărilor, aceasta nu a fost în măsură să își mențină cota de piață așa cum ar fi fost de așteptat în contextul ameliorării condițiilor de piață și ținând seama de capacitatea de producție disponibilă a industriei din Uniune.

(86)

În decursul perioadei examinate, evoluția importurilor și a prețurilor care nu fac obiectul unui dumping este comparabilă cu evoluția importurilor și a prețurilor care fac obiectul unui dumping. Mai mult, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au fost practic la același nivel ca prețurile importurilor care nu fac obiectul unui dumping, media prețurilor pentru importuri care nu fac obiectul unui dumping fiind mai scăzută cu 0,4 %. În plus, volumul importurilor care nu fac obiectul unui dumping reprezintă sub 6 % din totalul importurilor din țara în cauză și puțin mai mult de 1 % din cota de piață. Prin urmare, Comisia consideră că prejudiciul produs de importurile care nu fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză nu anulează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză și prejudiciul material suferit de industria din Uniune în decursul PA.

(87)

Doi producători-exportatori din țara în cauză și guvernul Indiei au reiterat afirmația că importurile de sârmă din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză („China”) ar fi trebuit să fie incluse în anchetă și că s-a subestimat impactul importurilor din China asupra pieței Uniunii și asupra industriei din Uniune.

(88)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 115 din regulamentul provizoriu, din etapa de deschidere până în prezent nu s-au prezentat dovezi privind un dumping care să producă prejudiciu industriei din Uniune, care ar fi justificat deschiderea unei anchete antidumping privind importurile originare din China. Afirmația conform căreia China ar fi trebuit să fie vizată de anchetă este, prin urmare, nefondată și este respinsă.

(89)

Cu toate acestea, importurile din Republica China au înregistrat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate și au atins o cotă de piață de 8,3 % în PA, astfel cum s-a precizat în considerentul 113 din regulamentul provizoriu. În plus, prețurile de import din China au fost mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune și decât cele practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză pe piața Uniunii. Prin urmare, s-a investigat în continuare dacă importurile din China ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune și ar fi putut să anuleze legătura de cauzalitate între respectivul prejudiciu și importurile din țara în cauză care au făcut obiectul unui dumping.

(90)

Informațiile disponibile în etapa provizorie au sugerat că gama de produse reprezentată de importurile din China era diferită și că segmentele de piață în care produsele chinezești au fost prezente erau diferite față de cele ale produselor vândute de către industria din Uniune sau chiar față de cele ale produselor originare din țara în cauză care au fost vândute pe piața Uniunii.

(91)

După publicarea măsurilor provizorii, Comisia a primit mai multe observații care indicau posibilitatea ca importurile la prețuri scăzute din China efectuate în cursul PA să fi anulat legătura de cauzalitate dintre importurile din țara în cauză care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(92)

Analiza efectuată pe baza statisticilor referitoare la importuri, în ceea ce privește cele două coduri NC care fac obiectul anchetei, a arătat că 29 % din importurile din China au fost efectuate în segmentul inferior al pieței (la codul NC 7223 00 99 ). Acest lucru explică parțial de ce prețurile practicate de China sunt, în medie, mai mici decât cele practicate de industria din Uniune și de producătorii-exportatori din țara în cauză. Statisticile privind codul NC 7223 00 99 au arătat, de asemenea, că clienții producătorilor chinezi s-au concentrat în Regatul Unit, unde, de fapt, industria din Uniune nu produce.

(93)

În ceea ce privește codul NC 7223 00 19 , analizele efectuate pe baza NCP au arătat că atât industria din Uniune, cât și producătorii din țara în cauză au concurat, în principal, în segmentul superior al pieței, unde prețurile pot fi de până la patru ori mai mari decât prețurile din segmentul inferior din cadrul aceluiași NC ( 10 ). Ancheta a arătat, de asemenea, că, în general, variațiile de preț sunt legate de tipul de produs și de conținutul de nichel.

(94)

În ceea ce privește nivelul prețurilor importurilor din China, este necesar să se sublinieze faptul că, din anul 2009 și până în perioada de anchetă, prețul mediu al importurilor din China a rămas superior prețurilor pentru exporturile de produse care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză, după cum se poate observa din tabelul de mai jos, care indică prețul mediu al exporturilor chineze care se încadrează la codul NC 7223 00 19 .

(95)

În perioada de anchetă, pentru prima dată, prețul mediu al importurilor din China a scăzut sub prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză. Cu toate acestea, s-a constatat că această observație a fost de natură temporară, dat fiind faptul că nivelul prețurilor practicate de China în anul care a urmat perioadei de anchetă a crescut și s-a situat, din nou, deasupra nivelului prețurilor practicate de țara în cauză.

(96)

În plus, comparația dintre volumul importurilor din țara în cauză și volumul importurilor din China a arătat că, în orice moment din perioada examinată și în special în cursul perioadei de anchetă, importurile din China erau la niveluri cu mult mai scăzute decât importurile din țara în cauză. Volumul importurilor din China a reprezentat, de fapt, mai puțin de jumătate din totalul importurilor din țara în cauză.

(97)

Prin urmare, chiar dacă importurile din China au afectat situația industriei din Uniune, acestea nu ar fi putut să afecteze situația industriei din Uniune într-o asemenea măsură încât să anuleze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prin urmare, se confirmă considerentul 113 din regulamentul provizoriu.

(98)

Una dintre părți a susținut că este posibil ca rezultatele financiare slabe ale producătorilor din Uniune să fi fost cauzate de concurența din partea altor producători din Uniune care nu s-au numărat printre reclamanți sau care nu și-au manifestat sprijinul pentru anchetă, la deschiderea procedurii.

(99)

Cota de piață a altor producători din Uniune a evoluat după cum urmează:

(100)

Producătorii din Uniune care nu s-au numărat printre reclamanți și care nu și-au manifestat în mod expres sprijinul pentru anchetă au reprezentat 44 % din vânzările totale ale Uniunii raportate în considerentul 86 din regulamentul provizoriu. Volumul vânzărilor acestora a crescut cu 58 %, de la o valoare estimativă de 34 926 de tone în 2009 până la 55 124 de tone în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, o astfel de creștere este relativ modestă în raport cu creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză în aceeași perioadă (+ 110 %). În plus, cota de piață a producătorilor din Uniune respectivi a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate și nu s-a găsit niciun indiciu conform căruia prețurile lor ar fi fost mai mici decât cele practicate de producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion. În consecință, se concluzionează că vânzările efectuate de producătorii respectivi pe piața Uniunii nu au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

(101)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 121-124 din regulamentul provizoriu.

(102)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentul 125 din regulamentul provizoriu.

(103)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 126-133 din regulamentul provizoriu.

(104)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentele 142-144 din regulamentul provizoriu.

(105)

În urma instituirii măsurilor provizorii, șapte utilizatori și o asociație a utilizatorilor au contactat Comisia și și-au exprimat interesul de a coopera la anchetă. Ca urmare a cererii respective, au fost trimise chestionare solicitanților, în aprilie 2013. Cu toate acestea, numai doi utilizatori au trimis un răspuns complet la chestionar, iar, în ansamblu, utilizatorii cooperanți au reprezentat 12 % din totalul importurilor din țara în cauză în cursul perioadei de anchetă și, respectiv, 2,5 % din consumul total al Uniunii, 32 de persoane angajate fiind implicate în fabricarea produselor finite care încorporează produsul în cauză. Impactul economic al măsurilor asupra utilizatorilor a fost reevaluat pe baza noilor date disponibile în răspunsurile la chestionar, iar doi utilizatori au fost vizitați pentru a verifica informațiile furnizate.

(106)

Utilizatorii au afirmat că nivelul rentabilității de 9 %, care a fost menționat în considerentul 136 din regulamentul provizoriu, este prea ridicat și nu este reprezentativ pentru industria utilizatorilor. După primirea răspunsurilor suplimentare la chestionar, nivelul mediu al rentabilității tuturor utilizatorilor care au cooperat la anchetă a fost recalculat și a fost stabilit la 2 % din cifra de afaceri.

(107)

De asemenea, s-a constatat că, în medie, în ceea ce privește utilizatorii care au cooperat la anchetă, achizițiile din țara în cauză constituiau 44 % din totalul achizițiilor de produs în cauză și că țara în cauză reprezenta sursa de aprovizionare exclusivă pentru doi utilizatori care au cooperat la anchetă. În cursul perioadei de anchetă, cifra de afaceri a produsului care încorporează produsul în cauză a reprezentat, în medie, 14 % din cifra de afaceri totală a utilizatorilor care au cooperat la anchetă.

(108)

Presupunând că piața Uniunii ar evolua conform celui mai pesimist scenariu, și anume că nicio creștere potențială de prețuri nu ar putea fi suportată de lanțul de distribuție și că volumele pe care utilizatorii ar continua să le achiziționeze din țara în cauză ar rămâne la același nivel cu volumele anterioare, impactul taxei asupra rentabilității utilizatorilor rezultate din activități care utilizează sau care încorporează produsul în cauză ar însemna o scădere, până la nivelul la care utilizatorii ar intra în pierdere, ajungând la o rentabilitate (negativă) de – 0,6 %.

(109)

Comisia recunoaște că impactul pe termen scurt și mediu va fi mai important, la nivel individual, pentru utilizatorii ale căror importuri provin în exclusivitate din țara în cauză. Totuși, aceștia sunt relativ puțini la număr (doi dintre utilizatorii care au cooperat la anchetă). În plus, utilizatorii respectivi au posibilitatea, cu condiția ca producătorul lor din țara în cauză să coopereze, de a solicita rambursarea taxelor în conformitate cu articolul 11 din regulamentul de bază, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile pentru o astfel de rambursare.

(110)

Unii utilizatori au reiterat preocuparea că măsurile vor afecta anumite tipuri de sârmă care nu sunt produse în Europa, și anume tipurile de sârmă incluse în așa-numita „serie 200”, conform descrierii din considerentul 139 din regulamentul provizoriu. Potrivit utilizatorilor, absența producției în Uniune se datorează cererii limitate și specificității procesului de producție.

(111)

Totuși, ancheta a arătat că aceste tipuri de sârmă din oțel inoxidabil sunt fabricate de industria din Uniune și că ele reprezintă o cotă limitată din piața Uniunii. De asemenea, pentru utilizatori există surse de aprovizionare alternative în țările care nu fac obiectul unor măsuri antidumping sau antisubvenții. În plus, alte tipuri de sârmă din oțel inoxidabil pot fi utilizate în aceleași scopuri. În consecință, instituirea măsurilor nu poate avea un impact semnificativ asupra pieței Uniunii și asupra acestor utilizatori. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(112)

Unii utilizatori au subliniat faptul că timpul de livrare a produsului similar de către producătorii din Uniune este mai îndelungat decât timpul de livrare a produsului în cauză din țara în cauză. Cu toate acestea, posibilitatea ca operatorii comerciali să depoziteze produsele și să le aibă la dispoziție în mod rapid nu subminează elementele de probă concrete care atestă efectele negative ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(113)

Având în vedere cele de mai sus, chiar dacă este probabil ca unii utilizatori să fie afectați negativ în mai mare măsură decât alții de măsurile privind importurile originare din țara în cauză, se consideră că, în ansamblu, piața Uniunii va beneficia de pe urma instituirii măsurilor. Concret, se consideră că restabilirea unor condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii ar permite industriei din Uniune să-și alinieze prețurile cu costurile de producție, să mențină producția și ocuparea forței de muncă, să recâștige cota de piață pierdută anterior și să beneficieze de economii de scară sporite. Acest lucru ar trebui să permită industriei să realizeze marje de profit rezonabile, care îi vor permite să își desfășoare activitatea în mod eficient pe termen mediu și lung. În paralel, situația financiară generală a industriei se va îmbunătăți. În plus, ancheta a stabilit că măsurile vor avea un impact general limitat asupra utilizatorilor și a importatorilor neafiliați. Prin urmare, se concluzionează că efectul benefic global al măsurilor pare să fie mai important decât impactul negativ al acestora asupra utilizatorilor produsului în cauză pe piața Uniunii.

(114)

Ținând seama de cele menționate anterior, se confirmă considerentele 145 și 146 din regulamentul provizoriu.

(115)

Pentru un producător-exportator, calculul de eliminare a prejudiciului a fost ajustat în jos în urma afirmației sale potrivit căreia s-au făcut erori materiale, prin confuzia privind cursul de schimb la anumite tranzacții și includerea în calcul a tranzacțiilor intragrup. În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 148-151 din regulamentul provizoriu.

(116)

Același producător-exportator a afirmat că exporturile din țara în cauză către Uniune sunt făcute către angrosiști și că vânzările de către industria din Uniune pe piața din Uniune sunt făcute către utilizatori finali și că, prin urmare, Comisia nu a făcut comparația la nivelul comercial corespunzător. Cu toate acestea, ancheta a arătat că producătorii-exportatori din țara în cauză vând către ambele categorii de consumatori și că ei concurează cu producătorii din Uniune pentru aceleași categorii de clienți.

(117)

Nu a fost calculată nicio marjă de prejudiciu individuală pentru Macro Bars and Wires, întrucât marja antidumping definitivă a societății respective a fost la nivelul de minimis, astfel cum se menționează în considerentul 51.

(118)

Astfel, se confirmă metodologia utilizată în regulamentul provizoriu.

(119)

Pe baza celor menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, ținând cont de marja de subvenție impusă de Regulamentul (UE) nr. 419/2013 al Comisiei.

(120)

Prin urmare, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de prejudiciu cu marjele de dumping, ținând cont de marjele de subvenție, prin deducerea lor integrală din marja de dumping corespunzătoare. În consecință, nivelurile taxei antidumping definitive sunt următoarele:

(121)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de persoanele juridice respective menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(122)

Un producător-exportator din țara în cauză a oferit un angajament de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(123)

În ultimii ani, produsul în cauză a arătat o inconstanță considerabilă în ceea ce privește prețurile și, prin urmare, nu este potrivit pentru un angajament privind un preț fix. Pentru a soluționa această problemă, producătorul-exportator din țara în cauză a oferit o clauză de indexare bazată pe costurile materiilor prime. Se observă, în acest sens, că nu a putut fi stabilită o legătură directă și exactă între fluctuația prețurilor și cea a indicelui, și, prin urmare, indexarea nu se consideră a fi adecvată. În plus, ancheta a stabilit că există tipuri diferite ale produsului în cauză care nu sunt ușor de distins și care au prețuri considerabil diferite.

(124)

Mai mult, producătorul-exportator produce o gamă de produse din oțel inoxidabil și poate vinde aceste produse acelorași clienți din Uniune prin intermediul societăților comerciale afiliate. Acest fapt ar putea crea un risc grav de compensare încrucișată și ar face foarte dificilă monitorizarea efectivă a angajamentului.

(125)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că angajamentul oferit nu poate fi acceptat.

(126)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei ( 11 ) și să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății în legătură atât cu producția, cât și cu vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul de instituire a taxelor antidumping definitive va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(127)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei Uniunii, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite,