14.2.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 42/10


REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/199 AL COMISIEI

din 13 februarie 2020

de supunere la înregistrare a importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 24 alineatul (5a),

după informarea statelor membre,

întrucât:

(1)

La 7 iunie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antisubvenție cu privire la importurile în Uniune de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt.

(2)

Deschiderea procedurii survine ca urmare a unei plângeri depuse la data de 24 aprilie 2019 de Asociația europeană a producătorilor de fibre din sticlă (European Glass Fibre Producers Association – „APFE”) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse din fibră de sticlă cu filament continuu a Uniunii.

(3)

Ancheta antisubvenție vine în urma deschiderii, la 3 mai 2019, a unei anchete separate de către Comisie în vederea examinării existenței unui dumping prejudiciabil pentru același produs, dar originar din Egipt și Bahrain (3).

(4)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul rezultat din aceasta cuprinde perioada 1 aprilie 2018-31 martie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.   Produsul care face obiectul înregistrării

(5)

Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm („fire tăiate”); semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) („semitorturi”) și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă („covorașe”) originare din Egipt, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039). Produsul în cauză este cunoscut sub denumirea „armături din fibră de sticlă” sau „AFS”.

2.   Motive pentru înregistrare

(6)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia furnizează instrucțiuni autorităților vamale să ia măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile în cursul perioadei de informare prealabilă în temeiul articolului 29a, astfel încât măsurile să poată fi aplicate ulterior respectivelor importuri de la data înregistrării lor, cu excepția cazului în care există suficiente dovezi din care reiese că cerințele de la articolul 16 alineatul (4) litera (c) sau de la articolul 16 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază nu sunt respectate.

(7)

Prin urmare, Comisia a analizat cerințele de la articolul 16 alineatul (4) literele (c) și (d) din regulamentul de bază pentru a stabili dacă importurile ar trebui să fie înregistrate în cursul perioadei de informare prealabilă.

(8)

Conform acestor articole, Comisia trebuie să examineze:

—

dacă există circumstanțe critice în care, pentru produsul în cauză care face obiectul subvențiilor, un prejudiciu dificil de reparat este cauzat de importuri masive, efectuate într-un timp relativ scurt, ale unui produs care beneficiază de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii; și

—

dacă se consideră necesar să se impună retroactiv taxe compensatorii asupra respectivelor importuri, pentru a împiedica repetarea unui astfel de prejudiciu.

2.1.   Produsul care beneficiază de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii

(9)

În ceea ce privește subvenționarea, Comisia dispune de suficiente elemente de probă în această etapă potrivit cărora exporturile produsului în cauză din Egipt sunt subvenționate, iar producătorul-exportator Jushi din Egipt a beneficiat de aceste subvenții în cursul perioadei de anchetă.

(10)

Printre practicile de subvenționare prezumate în plângere se numără:

—

transferul direct de fonduri;

—

veniturile publice nepercepute sau necolectate; și

—

bunurile și serviciile furnizate de autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(11)

Astfel cum se precizează în avizul de deschidere, reclamantul a susținut că măsurile respective reprezintă subvenții, deoarece ele implică o contribuție financiară din partea guvernului egiptean (inclusiv a organismelor publice) și conferă un avantaj producătorului-exportator al produsului în cauză. Reclamantul afirmă că aceste subvenții sunt limitate la anumite întreprinderi sau industrii sau la un grup de întreprinderi și/sau că sunt condiționate de rezultatele obținute la export și, prin urmare, sunt specifice și fac obiectul unor măsuri compensatorii.

(12)

Elementele de probă privind subvenționarea au fost puse la dispoziție în versiunea publică a plângerii și analizate mai amănunțit în memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă.

(13)

Prin urmare, în acest stadiu, Comisia dispune de suficiente elemente de probă care tind să indice că exporturile de AFS din Egipt beneficiază de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii.

2.2.   Importuri masive de AFS din Egipt într-o perioadă de timp relativ scurtă

(14)

Extracția de date din baza de date „Surveillance 2”, împreună cu datele din 2015 din plângere, arată importuri masive ale AFS egiptene în perioada 2015-2018. Volumul importurilor a crescut în această perioadă cu 200 %, iar cota lor de piață a crescut de la 4,6 % în 2015 la 12,8 % în 2018.

(15)

Având în vedere datele mai recente, graficul de mai jos prezintă cantitatea de AFS importată trimestrial din Egipt în perioada ianuarie 2016 - septembrie 2019. Acesta acoperă perioada examinată (T1 2016 - T1 2019) și două trimestre ulterioare perioadei de anchetă („PA”) (T2 și T3 2019).

(16)

Pentru perioada examinată, se înregistrează o creștere semnificativă de 130 %, de la puțin peste 14 000 de tone în primul trimestru al anului 2016 la 32 000 de tone în primul trimestru al anului 2019, reprezentând o creștere a cotei de piață de la 5 % la 14 %:

Image 1

(17)

Întrucât ancheta antidumping separată menționată la considerentul 3 privește importurile aceluiași produs provenind, printre altele, din Egipt, această deschidere ar fi putut afecta deja fluxurile comerciale pentru evaluarea în cauză. Astfel, data deschiderii cazului respectiv, și anume 3 mai 2019, va fi considerată ca fiind începutul perioadei ulterioare deschiderii pentru a evalua evoluția importurilor și în prezenta anchetă.

(18)

O analiză a importurilor din Egipt în cursul perioadei ulterioare deschiderii procedurii nu sugerează că importurile masive au încetat, ci mai degrabă că ele rămân la același nivel sau la un nivel superior:

Cantitățile importate din Egipt (tone)

 

Media lunară (PA)

Total pentru perioada ulterioară deschiderii  (*1)

Total pentru aceeași perioadă din PA  (*2)

Media lunară (ulterior deschiderii)

Diferența

Aceeași perioadă PA – ulterioară deschiderii (total)

Diferența

Total PA – ulterioară deschiderii (medie lunară)

Egipt

12 014

91 319

92 286

13 045

– 1 %

+ 9 %

Sursă: Baza de date Surveillance 2.

(19)

Într-adevăr, având în vedere perioada de anchetă și perioada ulterioară acesteia, volumul mediu al importurilor lunare între lunile mai și noiembrie 2019 este cu 9 % mai mare decât cel din cursul perioadei de anchetă.

(20)

Cantitatea totală de AFS originare din Egipt importate în Uniune între mai și noiembrie 2019 este aproape la același nivel cu cantitatea totală importată în cursul aceleiași perioade din 2018.

(21)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că au avut loc importuri masive din Egipt. Aceste cantități, împreună cu creșterea cotei de piață pe parcursul perioadei examinate, reprezintă importuri masive într-o perioadă de timp relativ scurtă, în sensul articolului 16 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

Creșterea importurilor a coincis cu deschiderea anchetei antidumping cu privire la același produs în cauză, după o tendință de scădere și de stabilizare a importurilor în cursul celor două trimestre precedente. Aceasta se poate datora posibilității ca produsul în cauză să facă obiectul unor măsuri de protecție comercială.

2.3.   Circumstanțe critice și prejudiciul dificil de reparat

(23)

Plângerea conține suficiente elemente de probă care dovedesc că industria din Uniune suferă un prejudiciu important și dificil de reparat cauzat de importurile din Egipt și că acestea constituie circumstanțe critice.

(24)

Volumul importurilor provenind de la Jushi Egipt către UE a crescut în mod substanțial din 2015, când Comisia a considerat că industria din Uniune nu a fost prejudiciată (4).

(25)

Comisia deține suficiente elemente de probă potrivit cărora subvenționarea producătorilor-exportatori cauzează industriei din Uniune un prejudiciu important, dificil de reparat. Aceste elemente de probă constau din date detaliate, cuprinse în plângere, referitoare la factorii de prejudiciu esențiali menționați la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(26)

Elementele de probă referitoare la astfel de circumstanțe includ deteriorarea rapidă a situației industriei din Uniune, caracterizată de o scădere a profitului de la un vârf de 13 % în 2016 la 4,6 % în 2018, precum și o pierdere a cotei de piață de 11 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade (2016-2018).

(27)

Această deteriorare a coincis cu creșterea volumului importurilor din Egipt prezentate în graficul de mai sus și cu o scădere a prețului lor mediu de import, astfel cum se descrie mai jos.

(28)

Comisia a constatat că prețul unitar mediu al AFS din Egipt a scăzut de la 1 007 EUR/tonă în T1 2016 la 904 EUR/tonă în cursul PA. După deschiderea anchetei antidumping privind același produs din Egipt, între mai 2019 și noiembrie 2019, prețul unitar a continuat să scadă, ajungând la o medie de 884 EUR/tonă.

(29)

Până în 2018, importurile din Egipt au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune cu 16 %, conform plângerii.

(30)

În plus, Comisia a evaluat dacă prejudiciul suferit era dificil de reparat. Având în vedere faptul că unii utilizatori de AFS utilizează procese îndelungate pentru certificarea furnizorilor lor, odată ce au trecut la un furnizor chinez sau egiptean este puțin probabil ca aceștia să treacă înapoi la un producător din Uniune pe termen scurt sau chiar pe termen mediu. O astfel de amenințare de pierdere permanentă a cotei de piață sau de venituri reduse constituie un prejudiciu care este dificil de reparat.

(31)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că elementele de probă disponibile arată că industria din Uniune suferă un prejudiciu dificil de reparat, iar circumstanțele sunt critice.

2.4.   Prevenirea reapariției prejudiciului

(32)

În fine, având în vedere datele menționate în secțiunea 2.3 de mai sus, Comisia a considerat că este necesar să pregătească o eventuală instituire retroactivă de măsuri prin impunerea obligației de înregistrare, pentru a împiedica reapariția unui astfel de prejudiciu. Într-adevăr, în perioada ulterioară PA, condițiile de piață tind să confirme că situația industriei interne se deteriorează din cauza creșterii semnificative a importurilor subvenționate la prețuri scăzute.

2.5.   Concluzie

(33)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a constatat că nu există dovezi concludente care să arate că înregistrarea importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de informare prealabilă nu este justificată în acest caz.

(34)

Astfel, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia va înregistra importurile de produs în cauză în cursul perioadei de informare prealabilă.

3.   Taxe viitoare pentru importurile înregistrate

(35)

În temeiul articolului 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, importurile de produs în cauză trebuie să facă obiectul unei înregistrări în cursul perioadei de informare prealabilă, în conformitate cu articolul 29a din regulamentul de bază.

(36)

Orice taxe viitoare vor decurge din constatările definitive ale prezentei anchete antisubvenție. În acest stadiu al anchetei încă nu este posibil să se estimeze valoarea subvenționării în Egipt. Plângerea nu oferă o estimare precisă a cuantumului subvenționării, care ar trebui să fie utilizat în mod normal ca bază pentru stabilirea taxelor compensatorii. Plângerea conține doar o estimare a nivelului de eliminare a prejudiciului de 22 % pentru 2018.

(37)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, acest cuantum estimat al taxei viitoare ar fi relevant doar în cazul în care o taxă stabilită pe baza cuantumului subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii ar fi mai ridicată, iar Comisia concluzionează în mod clar că instituirea acestei taxe mai ridicate nu este în interesul Uniunii.

4.   Prelucrarea datelor cu caracter personal

(38)

Orice date cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (5),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   În conformitate cu articolul 24 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) 2016/1037, autoritățile vamale sunt invitate să ia măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile în Uniune de fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (coduri TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039) originare din Egipt.

(2)   Înregistrarea expiră la trei săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 februarie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2)   JO C 192, 7.6.2019, p. 30.

(3)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse fabricate din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Bahrain și din Egipt (JO C 151, 3.5.2019, p. 4).

(*1)  Mai-noiembrie 2019.

(*2)  Mai-noiembrie 2018.

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 al Comisiei din 24 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 107, 25.4.2017, p. 4).

(5)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).