<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><CONCLUSION NNC="YES" xmlns:fmx="http://opoce" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:noNamespaceSchemaLocation="http://formex.publications.europa.eu/schema/formex-05.55-20141201.xd"><BIB.CONCLUSION><REF.CASE FILE="n.a."><NO.CASE>C‑296/15</NO.CASE></REF.CASE><NO.CELEX>62015CC0296</NO.CELEX><NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:922">EU:C:2016:922</NO.ECLI><NO.SEQ>0001</NO.SEQ><PAGE.FIRST.ECR>1</PAGE.FIRST.ECR><PAGE.SEQ>1</PAGE.SEQ><PAGE.LAST.ECR>24</PAGE.LAST.ECR><PAGE.TOTAL>24</PAGE.TOTAL></BIB.CONCLUSION><CURR.TITLE><PAGE.HEADER><P>CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL SAUGMANDSGAARD ØE – CAUZA C‑296/15</P><P>MEDISANUS</P></PAGE.HEADER></CURR.TITLE><TITLE><TI><P><HT TYPE="UC">Concluziile avocatului general</HT></P><P><HT TYPE="UC">Henrik Saugmandsgaard Øe</HT></P><P>prezentate la <DATE ISO="20161201">1 decembrie 2016</DATE><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0001"><P>Limba originală: franceza.</P></NOTE></P></TI><STI><P><HT TYPE="BOLD">Cauza C‑296/15</HT></P><P><HT TYPE="BOLD">Medisanus d.o.o.</HT></P><P><HT TYPE="BOLD">împotriva</HT></P><P><HT TYPE="BOLD">Splošna Bolnišnica Murska Sobota</HT></P><P><HT TYPE="NORMAL">[cerere de decizie preliminară formulată de Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, Slovenia)]</HT></P></STI></TITLE><INDEX><KEYWORD>Trimitere preliminară</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 267 TFUE</KEYWORD><KEYWORD>Calitatea de instanță</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2004/18/CE</KEYWORD><KEYWORD>Achiziții publice</KEYWORD><KEYWORD>Articolele 2 și 23</KEYWORD><KEYWORD>Egalitate de tratament și nediscriminare</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2001/83/CE</KEYWORD><KEYWORD>Medicamente de uz uman</KEYWORD><KEYWORD>Medicamente derivate din plasmă preparate industrial</KEYWORD><KEYWORD>Directiva 2002/98/CE</KEYWORD><KEYWORD>Sânge uman și componente sanguine</KEYWORD><KEYWORD>Reglementare națională care obligă la aprovizionarea prioritară cu medicamente produse din plasmă recoltată pe teritoriul statului membru respectiv</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 34 TFUE</KEYWORD><KEYWORD>Libera circulație a mărfurilor</KEYWORD><KEYWORD>Discriminare între importuri</KEYWORD><KEYWORD>Articolul 36 TFUE</KEYWORD><KEYWORD>Justificare</KEYWORD><KEYWORD>Promovarea donațiilor de sânge</KEYWORD><KEYWORD>Autosuficiență națională</KEYWORD><KEYWORD>Autarhie</KEYWORD></INDEX><CONTENTS.CONCLUSION><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">I –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Introducere</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0001"><NO.P>1.</NO.P><TXT>Prin decizia din <DATE ISO="20150514">14 mai 2015</DATE>, primită de Curte la <DATE ISO="20150618">18 iunie 2015</DATE>, Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, Slovenia) a adresat Curții o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 2 și a articolului 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0002"><P>Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="134" PAGE.FIRST="114" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 134, p. 114</REF.DOC.OJ>, rectificare în <REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="351" PAGE.FIRST="44" DATE.PUB="2004">JO 2004, L 351, p. 44</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1336/2013 al Comisiei din <DATE ISO="20131213">13 decembrie 2013</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="335" PAGE.FIRST="17" DATE.PUB="2013">JO 2013, L 335, p. 17</REF.DOC.OJ>) (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0001" REF.END="QE0001"/>Directiva 2004/18<QUOT.END REF.START="QS0001" CODE="201D" ID="QE0001"/>).</P></NOTE>, a articolului 83 din Directiva 2001/83/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0003"><P>Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20011106">6 noiembrie 2001</DATE> de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="311" PAGE.FIRST="67" DATE.PUB="2001">JO 2001, L 311, p. 67</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2012/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20121025">25 octombrie 2012</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="299" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2012">JO 2012, L 299, p. 1</REF.DOC.OJ>) (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0002" REF.END="QE0002"/>Directiva 2001/83<QUOT.END REF.START="QS0002" CODE="201D" ID="QE0002"/>).</P></NOTE>, a articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98/CE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0004"><P>Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20030127">27 ianuarie 2003</DATE> privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a Directivei 2001/83/CE (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="033" PAGE.FIRST="30" DATE.PUB="2003">JO 2003, L 33, p. 30</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 15/vol. 09, p. 171), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 596/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din <DATE ISO="20090618">18 iunie 2009</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="188" PAGE.FIRST="14" DATE.PUB="2009">JO 2009, L 188, p. 14</REF.DOC.OJ>) (denumită în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0003" REF.END="QE0003"/>Directiva 2002/98<QUOT.END REF.START="QS0003" CODE="201D" ID="QE0003"/>).</P></NOTE>, precum și a articolului 18 TFUE.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="2"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0002"><NO.P>2.</NO.P><TXT>Această cerere a fost formulată în cadrul unei acțiuni introduse de Medisanus d.o.o. împotriva Splošna Bolnišnica Murska Sobota (Spitalul general din Murska Sobota, Slovenia), privind legalitatea unei clauze din caietul de sarcini referitor la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice de medicamente inițiată de acesta din urmă. În temeiul acestei clauze, medicamentele care făceau obiectul acestei proceduri trebuiau să fie produse din plasmă slovenă (în continuare, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0004" REF.END="QE0004"/>cerința originii naționale<QUOT.END REF.START="QS0004" CODE="201D" ID="QE0004"/>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0003"><NO.P>3.</NO.P><TXT>Această clauză a fost introdusă de Spitalul general din Murska Sobota pentru a se conforma unei reglementări naționale care autorizează importul de medicamente produse din plasmă recoltată în alt stat membru doar în cazul în care medicamentele produse din plasmă colectată pe teritoriul național nu permit acoperirea necesităților populației naționale (în continuare, <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0005" REF.END="QE0005"/>principiul aprovizionării prioritare<QUOT.END REF.START="QS0005" CODE="201D" ID="QE0005"/>).</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0004"><NO.P>4.</NO.P><TXT>Pentru motivele pe care le vom prezenta în continuare, considerăm că Directiva 2004/18, precum și articolele 34 TFUE și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun atât principiului aprovizionării prioritare, cât și cerinței originii naționale.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">II –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Cadrul juridic</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>A –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Dreptul Uniunii</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Directiva 2004/18</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0005"><NO.P>5.</NO.P><TXT>Articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2004/18 definește noțiunea de contracte de achiziții publice ca fiind <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0006" REF.END="QE0006"/>contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive<QUOT.END REF.START="QS0006" CODE="201D" ID="QE0006"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0006"><NO.P>6.</NO.P><TXT>Articolul 2 din această directivă, intitulat <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0007" REF.END="QE0007"/>Principii de atribuire a contractelor<QUOT.END REF.START="QS0007" CODE="201D" ID="QE0007"/>, prevede că autoritățile contractante tratează operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează potrivit principiului transparenței.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0007"><NO.P>7.</NO.P><TXT>Articolul 23 din directiva menționată privește specificațiile tehnice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0008"><NO.P>8.</NO.P><TXT>Această noțiune de specificații tehnice este definită la punctul 1 din anexa VI la aceeași directivă. În ceea ce privește în special contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii, punctul 1 litera (b) cuprinde următoarea definiție:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0008" REF.END="QE0008"/>[…] o specificație menționată într‑un document ce definește caracteristicile solicitate pentru un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) și evaluarea conformității, a performanței, a utilizării produsului, siguranța sau dimensiunile acestuia, inclusiv indicațiile aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, procesele și metodele de producție, precum și procedurile de evaluare a conformității.<QUOT.END REF.START="QS0008" CODE="201D" ID="QE0008"/></P></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0009"><NO.P>9.</NO.P><TXT>Potrivit aceluiași articol 23:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0009" REF.END="QE0009"/>[…]</P><?PAGE NO="3"?><PARAG IDENTIFIER="023.002"><NO.PARAG>(2)</NO.PARAG><ALINEA>specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanților și să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenței în ceea ce privește lansarea procedurilor de achiziții publice.</ALINEA></PARAG><P>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="023.008"><NO.PARAG>(8)</NO.PARAG><ALINEA>cu excepția cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu pot preciza o producție determinată, o origine determinată sau un procedeu determinat și nici nu se pot referi la o marcă comercială, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție determinată, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. […]<QUOT.END REF.START="QS0009" CODE="201D" ID="QE0009"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Directiva 2002/98</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0010"><NO.P>10.</NO.P><TXT>Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2002/98 definește domeniul de aplicare al acesteia după cum urmează:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0010" REF.END="QE0010"/>Prezenta directivă se aplică activităților de colectare și testare a sângelui uman și a componentelor sanguine, indiferent de utilizarea preconizată, precum și de prelucrare, depozitare și distribuire, atunci când sunt destinate transfuziei.<QUOT.END REF.START="QS0010" CODE="201D" ID="QE0010"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0011"><NO.P>11.</NO.P><TXT>Articolul 4 alineatul (2) din această directivă prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0011" REF.END="QE0011"/>Prezenta directivă nu împiedică un stat membru să mențină sau să introducă pe teritoriul său măsuri de protecție mai stricte care să fie în conformitate cu dispozițiile tratatului.</ALINEA><ALINEA>În special, un stat membru poate introduce cerințe pentru donațiile voluntare neplătite, care includ interdicția sau restricția importurilor de sânge sau de componente sanguine, pentru a asigura un nivel înalt de protecție a sănătății și pentru a realiza obiectivul stabilit la articolul 20 alineatul (1), cu condiția să fie îndeplinite condițiile tratatului.<QUOT.END REF.START="QS0011" CODE="201D" ID="QE0011"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0012"><NO.P>12.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 20 alineatul (1) din directiva menționată:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0012" REF.END="QE0012"/>Statele membre iau măsurile necesare pentru a încuraja donațiile de sânge voluntare și neplătite cu scopul de a garanta că sângele și componentele sanguine provin, în măsura posibilului, din acest tip de donații.<QUOT.END REF.START="QS0012" CODE="201D" ID="QE0012"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Directiva 2001/83</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0013"><NO.P>13.</NO.P><TXT>Articolul 1 din Directiva 2001/83 cuprinde printre altele următoarele definiții:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0013" REF.END="QE0013"/>2.</NO.P><TXT>Medicament:</TXT><P><LIST TYPE="alpha"><ITEM><NP><NO.P>(a)</NO.P><TXT>orice substanță sau combinație de substanțe prezentate ca având proprietăți de tratare sau prevenire a bolilor umane; sau</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>(b)</NO.P><TXT>orice substanță sau combinație de substanțe care poate fi folosită la om sau îi poate fi administrată fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcțiilor fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.</TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP></ITEM></LIST><P>[…]</P><?PAGE NO="4"?><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>10.</NO.P><TXT>Medicamente pe bază de sânge uman sau plasmă umană: Medicamente pe bază de componente ale sângelui care sunt preparate la scară industrială de unități publice sau private, astfel de medicamente incluzând, în special, albumină, factori de coagulare și imunoglobuline de origine umană.</TXT></NP></ITEM></LIST><P>[…]</P><LIST TYPE="ARAB"><ITEM><NP><NO.P>17.</NO.P><TXT>Distribuția angro a medicamentelor: Toate activitățile de procurare, deținere, furnizare sau export de medicamente, cu excepția activității de eliberare a acestora către populație. Aceste activități se efectuează de către producători sau depozitarii acestora, importatori, alți distribuitori angro sau de către farmaciști și persoanele autorizate sau care au dreptul să elibereze medicamente către populația din statele membre în cauză.<QUOT.END REF.START="QS0013" CODE="201D" ID="QE0013"/></TXT></NP></ITEM></LIST></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0014"><NO.P>14.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2001/83, această directivă se aplică medicamentelor de uz uman care urmează să fie introduse pe piața statelor membre și să fie preparate industrial sau fabricate printr‑o metodă care implică un proces industrial.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0015"><NO.P>15.</NO.P><TXT>Articolul 83 din Directiva 2001/83, care face parte din titlul VII, referitor la distribuția angro a medicamentelor, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0014" REF.END="QE0014"/>Dispozițiile prezentului titlu nu împiedică aplicarea unor condiții mai restrictive stabilite de statele membre pentru distribuția angro pe teritoriul lor de:</P><P>[…]</P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>medicamente pe bază de sânge;</P></ITEM></LIST><P>[…]<QUOT.END REF.START="QS0014" CODE="201D" ID="QE0014"/></P></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0016"><NO.P>16.</NO.P><TXT>Parte a titlului X, referitor la dispoziții speciale privind medicamentele pe bază de sânge uman și plasmă umană, articolul 109 din Directiva 2001/83 precizează că Directiva 2002/98 se aplică în ceea ce privește recoltarea și testarea sângelui și a plasmei umane.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0017"><NO.P>17.</NO.P><TXT>Potrivit articolului 110 din Directiva 2001/83:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0015" REF.END="QE0015"/>Statele membre iau măsurile necesare pentru a promova autosuficiența sângelui uman sau a plasmei umane în Comunitate. În acest sens, statele membre încurajează donațiile voluntare neplătite de sânge și plasmă și iau măsurile necesare pentru a dezvolta producția și utilizarea produselor pe bază de sânge uman sau plasmă umană provenind din donații voluntare neplătite. Statele membre notifică Comisia cu privire la aceste măsuri.<QUOT.END REF.START="QS0015" CODE="201D" ID="QE0015"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="5"?><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>B –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Dreptul sloven</HT></TXT></NP></TI></TITLE><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Legea privind medicamentele</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0018"><NO.P>18.</NO.P><TXT>În ceea ce privește definirea principiului aprovizionării prioritare cu medicamente produse industrial din plasmă colectată în Slovenia, articolul 6 alineatul (71) din Zakon o zdravilih (Legea privind medicamentele) din <DATE ISO="20140304">4 martie 2014</DATE> (Uradni list RS, n<HT TYPE="SUP">o</HT> 17/2014) prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0016" REF.END="QE0016"/>Aprovizionarea prioritară cu medicamente produse industrial din plasmă slovenă (adică din plasmă proaspătă congelată pentru prelucrare, recoltată în Slovenia) este un principiu conform căruia aprovizionarea cu medicamente care provin din Uniunea Europeană [obținute] din plasmă din străinătate se efectuează în temeiul unei autorizații de introducere pe piață în cazul în care medicamentele produse din plasmă slovenă nu acoperă integral necesitățile de astfel de produse în Slovenia, cu excepția cazului în care introducerea sau importul unui medicament determinat obținut din plasmă din străinătate se întemeiază pe motive științifice sau strategice, definite de Strateški svet za zdravila (Consiliul strategic pentru medicamente) și de Strokovni svet za preskrbo s krvjo in z zdravili iz plazme (Consiliul științific pentru aprovizionarea cu sânge și cu medicamente derivate din plasmă).<QUOT.END REF.START="QS0016" CODE="201D" ID="QE0016"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0019"><NO.P>19.</NO.P><TXT>Alineatul (106) al aceluiași articol definește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0017" REF.END="QE0017"/>medicamentele obținute din sânge sau din plasmă<QUOT.END REF.START="QS0017" CODE="201D" ID="QE0017"/> astfel:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0018" REF.END="QE0018"/>Medicamentele obținute din sânge sau din plasmă sunt medicamente produse industrial, precum, de exemplu, medicamentele care conțin în special albumină și imunoglobulină de origine umană, care sunt produse în acest scop de entități profesionale specializate prin utilizarea componentelor sanguine obținute în conformitate cu normele care reglementează aprovizionarea cu sânge și cu produse din sânge și cu normele care reglementează medicamentele.<QUOT.END REF.START="QS0018" CODE="201D" ID="QE0018"/></P></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0020"><NO.P>20.</NO.P><TXT>Articolul 11 alineatul (6) din Legea privind medicamentele precizează domeniul de aplicare al acesteia, după cum urmează:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0019" REF.END="QE0019"/>Prevederile acestei legi nu se aplică […] sângelui, plasmei sau celulelor hematice, care sunt guvernate de normele privind aprovizionarea cu sânge, cu excepția plasmei preparate printr‑o metodă care implică un proces industrial și este folosită pentru producția de medicamente.<QUOT.END REF.START="QS0019" CODE="201D" ID="QE0019"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Legea privind aprovizionarea cu sânge</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0021"><NO.P>21.</NO.P><TXT>Zakon o preskrbi s krvjo (Legea privind aprovizionarea cu sânge) din <DATE ISO="20061005">5 octombrie 2006</DATE> (Uradni list RS, n<HT TYPE="SUP">o</HT> 104/2006) cuprinde, la articolul 3 punctele 11-13, 18 și 27, definițiile următoare:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="003.011"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0020" REF.END="QE0020"/>11.</NO.PARAG><ALINEA>sânge: sânge uman integral […];</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="003.012"><NO.PARAG>12.</NO.PARAG><ALINEA>componentă sanguină: componentă sanguină activă ([…] plasmă), care poate fi preparată din sânge în diverse moduri;</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="003.013"><NO.PARAG>13.</NO.PARAG><ALINEA>produs sanguin: orice produs terapeutic (componentă sau agent) derivat din sânge sau din plasmă umană;</ALINEA></PARAG><P>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="003.018"><NO.PARAG>18.</NO.PARAG><ALINEA>autosuficiența: principiu al aprovizionării cu sânge și cu produse sanguine potrivit căruia fiecare stat își satisface din resurse proprii nevoile de sânge și de produse sanguine;</ALINEA></PARAG><?PAGE NO="6"?><P>[…]</P><PARAG IDENTIFIER="003.027"><NO.PARAG>27.</NO.PARAG><ALINEA>medicamente pe bază de sânge: orice medicament produs din sânge sau din plasmă umană.<QUOT.END REF.START="QS0020" CODE="201D" ID="QE0020"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0022"><NO.P>22.</NO.P><TXT>Articolul 2 din legea menționată, referitor la aprovizionarea cu sânge, are următorul cuprins:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0021" REF.END="QE0021"/>Aprovizionarea cu sânge face parte din activitățile de transfuzie, în care sunt incluse planificarea, recoltarea, prelucrarea, testarea, depozitarea, distribuirea, tratarea și furnizarea constantă și suficientă către populație a sângelui și a produselor sanguine, precum și comercializarea acestora. Aceste activități se desfășoară în conformitate cu principiile autosuficienței naționale și donației de sânge voluntare și neremunerate, pentru a asigura un număr suficient de donatori și securitatea transfuziilor de sânge.<QUOT.END REF.START="QS0021" CODE="201D" ID="QE0021"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0023"><NO.P>23.</NO.P><TXT>Articolul 5 alineatul 1 din legea menționată, care privește în special recoltarea sângelui, prevede:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><ALINEA><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0022" REF.END="QE0022"/>Activitatea de recoltare și testare a sângelui uman și a componentelor sanguine, indiferent de utilizarea preconizată, precum și prelucrarea, depozitarea și distribuirea acestora, în măsura în care sunt destinate transfuziei, constituie un serviciu public. Acest serviciu este îndeplinit de institut sau de centrul de transfuzie desemnat de agenție și autorizat de aceasta.<QUOT.END REF.START="QS0022" CODE="201D" ID="QE0022"/></ALINEA></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0024"><NO.P>24.</NO.P><TXT>Articolul 10 din aceeași lege stabilește, la alineatele 1 și 2, funcția Zavod Republike Slovenije za transfuzijsko medicino (Institutul de Medicină Transfuzională din Republica Slovenia, denumit în continuare <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0023" REF.END="QE0023"/>ZTM<QUOT.END REF.START="QS0023" CODE="201D" ID="QE0023"/>) după cum urmează:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><PARAG IDENTIFIER="010.001"><NO.PARAG><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0024" REF.END="QE0024"/>1.</NO.PARAG><ALINEA>[ZTM] este un institut de transfuzie care răspunde la nivel național de furnizarea de sânge și de produse sanguine la nivel profesional și de integrarea medicinei transfuzionale în activitatea spitalicească.</ALINEA></PARAG><PARAG IDENTIFIER="010.002"><NO.PARAG>2.</NO.PARAG><ALINEA>[ZTM] coordonează toate activitățile referitoare la selecția donatorilor, la recoltarea, la testarea, la prelucrarea, la depozitarea și la distribuirea sângelui și a derivatelor sale, precum și la utilizarea clinică a sângelui.<QUOT.END REF.START="QS0024" CODE="201D" ID="QE0024"/></ALINEA></PARAG></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">III –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Litigiul principal și întrebarea preliminară</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0025"><NO.P>25.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20150114">14 ianuarie 2015</DATE>, Spitalul general din Murska Sobota a decis să organizeze o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice pentru achiziționarea de produse farmaceutice.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0026"><NO.P>26.</NO.P><TXT>Reiese din caietul de sarcini al cererii de ofertă că acest contract de achiziții publice privea medicamente cu următoarele caracteristici:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0025" REF.END="QE0025"/>albumină umană 200 mg/ml, soluție injectabilă, obținută din plasmă slovenă<QUOT.END REF.START="QS0025" CODE="201D" ID="QE0025"/>,</P></ITEM><ITEM><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0026" REF.END="QE0026"/>imunoglobulină umană pentru administrare pe cale intravenoasă, 50 mg/ml sau 100 mg/ml, obținută din plasmă slovenă<QUOT.END REF.START="QS0026" CODE="201D" ID="QE0026"/>.</P></ITEM></LIST></QUOT.S></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0027"><NO.P>27.</NO.P><TXT>Ca răspuns la o solicitare a unui operator economic în care era criticată cerința originii naționale, Spitalul general din Murska Sobota a susținut că această cerință este conformă cu principiul aprovizionării prioritare cu medicamente produse industrial din plasmă slovenă, astfel cum este prevăzut la articolul 6 punctul 71 din Legea privind medicamentele. Pe de altă parte, el a precizat că un alt anunț de participare fusese publicat împreună cu Ministerul sănătății, pentru albumină umană și imunoglobulină umană obținute din plasmă din străinătate.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="7"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0028"><NO.P>28.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20150225">25 februarie 2015</DATE>, societatea Medisanus, al cărei sediu este în Ljubljana (Slovenia), a formulat la autoritatea contractantă o cerere de reexaminare a caietului de sarcini. În susținerea acestei cereri, Medisanus a arătat că ZTM este singurul în măsură să îndeplinească cerința originii naționale ca urmare a dreptului său exclusiv în ceea ce privește sângele recoltat în Slovenia, din care ar rezulta că este singurul operator care poate furniza medicamente obținute din plasmă recoltată în Slovenia. Prin urmare, Medisanus consideră că o astfel de cerință în ceea ce privește medicamentele produse industrial este incompatibilă cu dreptul Uniunii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0029"><NO.P>29.</NO.P><TXT>La <DATE ISO="20150323">23 martie 2015</DATE>, Spitalul general din Murska Sobota a respins această cerere de reexaminare ca nefondată, pentru motivele următoare: mai întâi, cerința originii naționale decurge din legislația națională, apoi, această cerință este justificată din punct de vedere științific, în sfârșit, cerința menționată este conformă cu obiectivul autosuficienței promovat în cadrul Uniunii. În această ultimă privință, spitalul amintit a făcut trimitere la articolul 83 din Directiva 2001/83 și a subliniat că obiectivul urmărit nu era de a asigura o autosuficiență teritorială absolută, ci o utilizare adecvată, limitată la anumite medicamente, a părții din plasma recoltată în Slovenia care este disponibilă pentru producția de medicamente obținute din sânge. El a mai precizat că un anumit procent din nevoile sale era acoperit de o cerere de ofertă referitoare la achiziția de medicamente obținute din sânge provenind din alte state membre.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0030"><NO.P>30.</NO.P><TXT>În urma acestui refuz, Medisanus a sesizat Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice) cu o cerere de reexaminare. Această Comisie are îndoieli în ceea ce privește compatibilitatea cerinței originii naționale cu articolele 2 și 23 din Directiva 2004/18, întrucât din aceasta ar putea rezulta o încălcare a principiului egalității de tratament și al respectării concurenței între operatorii economici.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0031"><NO.P>31.</NO.P><TXT>Comisia amintită arată totuși că această cerință se întemeiază pe legislația slovenă. Astfel, pe de o parte, articolul 6 punctul 71 din Legea privind medicamentele impune o aprovizionare prioritară cu medicamente produse industrial din plasmă recoltată în Slovenia. Pe de altă parte, Legea privind aprovizionarea cu sânge prevede principiul autosuficienței, în temeiul căruia Republica Slovenia își satisface din resurse proprii nevoile de sânge. Această din urmă lege încredințează ZTM exercitarea serviciului public referitor la activitatea de recoltare și de testare a sângelui și a componentelor sanguine, indiferent de utilizarea preconizată, precum și prelucrarea, depozitarea și distribuirea acestora, în măsura în care sunt destinate transfuziei.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0032"><NO.P>32.</NO.P><TXT>În acest context, Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:</TXT><P><QUOT.S LEVEL="1"><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0027" REF.END="QE0027"/>Directiva [2004/18], în special articolul 23 alineatul (2), articolul 23 alineatul (8) și articolul 2 coroborate</P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>cu Directiva [2001/83], în special cu articolul 83,</P></ITEM><ITEM><P>cu Directiva [2002/98], în special cu articolul 4 alineatul (2),</P></ITEM><ITEM><P>cu TFUE, în special cu articolul 18,</P></ITEM></LIST><P>trebuie interpretată în sensul că se opune cerinței de medicamente <QUOT.START CODE="00AB" ID="QS0028" REF.END="QE0028"/>obținute din plasmă slovenă<QUOT.END REF.START="QS0028" CODE="00BB" ID="QE0028"/>, produse în mod industrial (cerință întemeiată pe legislația națională […])?<QUOT.END REF.START="QS0027" CODE="201D" ID="QE0027"/></P></QUOT.S></P></NP.ECR></GR.SEQ><?PAGE NO="8"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">IV –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Procedura în fața Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0033"><NO.P>33.</NO.P><TXT>Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată la grefa Curții la <DATE ISO="20150618">18 iunie 2015</DATE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0034"><NO.P>34.</NO.P><TXT>Au depus observații scrise Medisanus, guvernele sloven și spaniol, precum și Comisia Europeană.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0035"><NO.P>35.</NO.P><TXT>La ședință, care a avut loc la <DATE ISO="20160922">22 septembrie 2016</DATE>, s‑au prezentat pentru a formula observații orale Medisanus, guvernul sloven și Comisia.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">V –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Analiza întrebării preliminare</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0036"><NO.P>36.</NO.P><TXT>Considerăm necesară reformularea întrebării preliminare adresate de organul de trimitere, pentru motivele prezentate în continuare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0037"><NO.P>37.</NO.P><TXT>Mai întâi, întrebarea adresată face referire la principiul nediscriminării, astfel cum este prevăzut la articolul 18 TFUE. Reiese însă din textul acestei din urmă dispoziții că aceasta se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor speciale prevăzute de tratate. În consecință, astfel cum a explicat Curtea în repetate rânduri, dispoziția menționată nu are vocație de a se aplica în mod autonom decât în situațiile reglementate de dreptul Uniunii pentru care tratatul nu conține norme speciale de interzicere a discriminării<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0005"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19940714">14 iulie 1994</DATE>, <NAME.CASE>Peralta</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑379/92</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1994:296">EU:C:1994:296</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0018">18</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20071218">18 decembrie 2007</DATE>, <NAME.CASE>Laval un Partneri</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑341/05</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2007:809">EU:C:2007:809</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0055">55</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101216">16 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Josemans</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑137/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:774">EU:C:2010:774</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0051">51</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0052">52</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, precum și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0038"><NO.P>38.</NO.P><TXT>Or, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că articolul 34 TFUE reflectă în special obligația de respectare a principiului nediscriminării<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0006"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19970507">7 mai 1997</DATE>, <NAME.CASE>Pistre și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑321/94-C‑324/94</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1997:229">EU:C:1997:229</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0054">54</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101202">2 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Ker‑Optika</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑108/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:725">EU:C:2010:725</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20120426">26 aprilie 2012</DATE>, <NAME.CASE>ANETT</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑456/10</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:241">EU:C:2012:241</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Având în vedere că principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale intră sub incidența articolului 34 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0007"><P>A se vedea punctele 90-99 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, le vom examina în raport cu acest articol, astfel cum a sugerat Comisia.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0039"><NO.P>39.</NO.P><TXT>În continuare, întrebarea preliminară face referire la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98 și la articolul 83 din Directiva 2001/83. Pentru motivele pe care le vom prezenta la punctele 155-164 din prezentele concluzii, considerăm că aceste dispoziții nu sunt relevante în împrejurările din cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0040"><NO.P>40.</NO.P><TXT>În sfârșit, trebuie să se țină seama de domeniul de aplicare al Directivei 2004/18 și, respectiv, al articolului 34 TFUE, precum și de existența a două măsuri naționale în discuție în cauza principală:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>principiul aprovizionării prioritare și</P></ITEM><ITEM><P>cerința originii naționale.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0041"><NO.P>41.</NO.P><TXT>Pe de o parte, principiul aprovizionării prioritare nu poate fi apreciat ca atare în raport cu Directiva 2004/18, care nu are vocație să se aplice decât în contextul contractelor de achiziții publice. În schimb, acest principiu va trebui examinat în raport cu articolul 34 TFUE, care garantează libera circulație a mărfurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0008"><P>A se vedea punctele 91 și 92 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="9"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0042"><NO.P>42.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, cerința originii naționale intră atât în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18, cât și în cel al articolului 34 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0009"><P>A se vedea punctele 93 și 94 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0043"><NO.P>43.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, propunem reformularea întrebării preliminare în sensul că, prin intermediul întrebării preliminare, organul de trimitere solicită Curții să stabilească:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>dacă articolele 34 TFUE și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun principiului aprovizionării prioritare și</P></ITEM><ITEM><P>dacă articolul 2 și articolul 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18, precum și articolele 34 TFUE și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun cerinței originii naționale.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0044"><NO.P>44.</NO.P><TXT>Pentru motivele pe care le vom expune în continuare, considerăm că dispozițiile citate anterior trebuie interpretate în sensul că se opun atât principiului aprovizionării prioritare, cât și cerinței originii naționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0045"><NO.P>45.</NO.P><TXT>Înainte de a aborda aceste aspecte, trebuie însă verificată competența Curții de a răspunde la întrebarea adresată, examinând calitatea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0029" REF.END="QE0029"/>instanță<QUOT.END REF.START="QS0029" CODE="201D" ID="QE0029"/> în sensul articolului 267 TFUE a organului de trimitere. Vom prezenta apoi câteva considerații cu privire la contextul factual și juridic al cauzei principale.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>A –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la competența Curții</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0046"><NO.P>46.</NO.P><TXT>Reiese din articolul 267 TFUE că Curtea este competentă să răspundă numai la întrebările adresate de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0030" REF.END="QE0030"/>instanțe<QUOT.END REF.START="QS0030" CODE="201D" ID="QE0030"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0047"><NO.P>47.</NO.P><TXT>Potrivit unei jurisprudențe constante, pentru a aprecia calitatea de instanță în sensul articolului 267 TFUE, aspect care ține exclusiv de dreptul Uniunii, Curtea ia în considerare un ansamblu de elemente precum originea legală a acestui organ, caracterul său permanent, caracterul obligatoriu al competenței sale, natura contradictorie a procedurii, aplicarea de către organul amintit a normelor de drept, precum și independența acestuia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0010"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151006">6 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Consorci Sanitari del Maresme</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑203/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:664">EU:C:2015:664</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0017">17</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20160524">24 mai 2016</DATE>, <NAME.CASE>MT Højgaard și Züblin</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑396/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:347">EU:C:2016:347</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0023">23</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0048"><NO.P>48.</NO.P><TXT>Apreciem că reiese din elementele următoare, comunicate de organul de trimitere, că acesta deține efectiv calitatea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0031" REF.END="QE0031"/>instanță<QUOT.END REF.START="QS0031" CODE="201D" ID="QE0031"/> în sensul articolului 267 TFUE:</TXT><P><LIST TYPE="DASH"><ITEM><P>acest organ a fost creat de legislația națională privind contractele de achiziții publice;</P></ITEM><ITEM><P>are natură permanentă;</P></ITEM><ITEM><P>competența sa este obligatorie, având în vedere că, pe de o parte, competența sa nu depinde de acordul părților, iar, pe de altă parte, deciziile sale sunt obligatorii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0011"><P>A se vedea în această privință Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151006">6 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Consorci Sanitari del Maresme</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑203/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:664">EU:C:2015:664</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0023">23</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>;</P></ITEM><ITEM><P>procedura în fața organului menționat este contradictorie;</P></ITEM><ITEM><P>acesta aplică norme de drept și</P></ITEM><?PAGE NO="10"?><ITEM><P>garanțiile asociate independenței sale și celei a membrilor săi sunt analoage celor prevăzute pentru instanțele ordinare.</P></ITEM></LIST></P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0049"><NO.P>49.</NO.P><TXT>În plus, trebuie amintit că, în contextul aprecierii statutului juridic al instanțelor naționale de natură nejurisdicțională prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din Directiva 89/665/CEE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0012"><P>Directiva Consiliului din <DATE ISO="19891221">21 decembrie 1989</DATE> privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="395" PAGE.FIRST="33" DATE.PUB="1989">JO 1989, L 395, p. 33</REF.DOC.OJ>, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20140226">26 februarie 2014</DATE> (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="094" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="2014">JO 2014, L 94, p. 1</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>, responsabile de soluționarea căilor de atac în materia atribuirii contractelor de achiziții publice, Curtea a confirmat deja caracterul de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0032" REF.END="QE0032"/>instanță<QUOT.END REF.START="QS0032" CODE="201D" ID="QE0032"/> al mai multor alte organe naționale comparabile în esență cu organul de trimitere din prezenta cauză<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0013"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19970917">17 septembrie 1997</DATE>, <NAME.CASE>Dorsch Consult</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑54/96</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1997:413">EU:C:1997:413</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0022">22</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19990204">4 februarie 1999</DATE>, <NAME.CASE>Köllensperger și Atzwanger</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑103/97</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1999:52">EU:C:1999:52</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0016">16</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0025">25</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140918">18 septembrie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Bundesdruckerei</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑549/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2235">EU:C:2014:2235</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0020">20</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0023">23</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151006">6 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Consorci Sanitari del Maresme</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑203/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:664">EU:C:2015:664</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0017">17</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0050"><NO.P>50.</NO.P><TXT>În consecință, considerăm că Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice) deține calitatea de instanță în sensul articolului 267 TFUE și că, prin urmare, Curtea este competentă să răspundă la întrebarea adresată de aceasta.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>B –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Considerații cu privire la contextul factual și juridic al cauzei principale</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0051"><NO.P>51.</NO.P><TXT>Înainte de a răspunde la întrebarea adresată de organul de trimitere, considerăm important să furnizăm câteva precizări, extrase din observațiile prezentate Curții, cu privire la contextul juridic și factual al cauzei principale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0052"><NO.P>52.</NO.P><TXT>Amintim că cererea de ofertă în discuție în cauza principală nu privea achiziționarea de sânge sau de componente sanguine, ci de medicamente produse industrial din plasmă. Cerința originii naționale a fost impusă de autoritatea contractantă pentru a se conforma principiului aprovizionării prioritare prevăzut la articolul 6 punctul 71 din Legea privind medicamentele.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0053"><NO.P>53.</NO.P><TXT>În cadrul sistemului instituit de Legea privind aprovizionarea cu sânge și în special de articolul 10 din aceasta, ZTM răspunde la nivel național de aprovizionarea la nivel profesional cu sânge și cu produse sanguine și de coordonarea dintre medicina transfuzională și activitatea spitalicească.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0054"><NO.P>54.</NO.P><TXT>Potrivit observațiilor Medisanus, ale guvernului sloven și ale Comisiei, această lege conferă ZTM competență exclusivă în ceea ce privește recoltarea sângelui, precum și aprovizionarea cu sânge și cu produse sanguine pe teritoriul Republicii Slovenia. Rezultă din această competență exclusivă că numai ZTM are capacitatea de a furniza medicamente produse din plasmă slovenă, astfel încât ZTM era, în practică, singurul operator capabil să furnizeze medicamente conforme cu cerința originii naționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0055"><NO.P>55.</NO.P><TXT>Guvernul sloven a precizat că sângele colectat de ZTM este destinat în mod prioritar utilizării în scopul transfuziilor. Numai surplusul de sânge recoltat este destinat transformării în medicamente precum albumină umană sau imunoglobulină umană, care fac obiectul cererii de ofertă în discuție în cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0056"><NO.P>56.</NO.P><TXT>Reiese de asemenea din observațiile guvernului sloven și ale Comisiei că ZTM nu prelucrează el însuși sângele recoltat pe teritoriul sloven pentru a obține medicamente, ci transmite acest sânge unui operator privat care produce medicamentele potrivit unui procedeu industrial. ZTM selectează acest operator în cadrul unei proceduri deschise de achiziții publice în conformitate cu Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="11"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0057"><NO.P>57.</NO.P><TXT>Medicamentele astfel obținute sunt destinate exclusiv pieței slovene. ZTM distribuie aceste medicamente altor servicii de sănătate publică din Slovenia și în special spitalelor. În schimb, ZTM facturează doar costul de producție a medicamentelor, fără a obține profit.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0058"><NO.P>58.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, doar în cazul și în măsura în care cantitatea de medicamente produse din plasmă slovenă nu este suficientă pentru a satisface nevoile populației slovene sunt achiziționate medicamente produse din plasmă din străinătate, în cadrul unei proceduri deschise de achiziții publice în conformitate cu Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>C –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la încălcarea Directivei 2004/18</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0059"><NO.P>59.</NO.P><TXT>În cadrul acestei secțiuni, vom examina dacă articolul 2 și articolul 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18 trebuie interpretate în sensul că se opun cerinței originii naționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0060"><NO.P>60.</NO.P><TXT>În acest scop, este necesar să se aprecieze, pe de o parte, aplicabilitatea Directivei 2004/18 în împrejurările din cauza principală și, pe de altă parte, existența unei încălcări a dispozițiilor citate anterior.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Cu privire la aplicabilitatea Directivei 2004/18</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0061"><NO.P>61.</NO.P><TXT>În primul rând, reiese din observațiile guvernului sloven că Spitalul general din Murska Sobota este un organism public creat de Republica Slovenia. În acest temei, el trebuie considerat o <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0033" REF.END="QE0033"/>autoritate contractantă<QUOT.END REF.START="QS0033" CODE="201D" ID="QE0033"/> în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18, calitate care de altfel nu a fost contestată de niciuna dintre părțile care au prezentat observații Curții.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0062"><NO.P>62.</NO.P><TXT>În al doilea rând, nu ni se pare că poate fi contestat nici faptul că medicamentele în discuție în cauza principală constituie <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0034" REF.END="QE0034"/>produse<QUOT.END REF.START="QS0034" CODE="201D" ID="QE0034"/> în sensul articolului 1 alineatul (2) literele (a) și (c) din Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0063"><NO.P>63.</NO.P><TXT>Desigur, guvernul sloven a arătat că aceste medicamente nu au calitatea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0035" REF.END="QE0035"/>produse<QUOT.END REF.START="QS0035" CODE="201D" ID="QE0035"/> în sensul acestei directive și nici calitatea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0036" REF.END="QE0036"/>mărfuri<QUOT.END REF.START="QS0036" CODE="201D" ID="QE0036"/> în sensul articolului 34 TFUE, pentru motivul că ZTM și spitalele slovene asigură împreună un serviciu public de interes general constând în furnizarea de medicamente produse din plasmă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0064"><NO.P>64.</NO.P><TXT>În această privință, subliniem că Curtea a stabilit o definiție deosebit de largă a noțiunii <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0037" REF.END="QE0037"/>marfă<QUOT.END REF.START="QS0037" CODE="201D" ID="QE0037"/> în sensul dispozițiilor Tratatului FUE referitoare la libera circulație a mărfurilor, ca vizând orice produs evaluabil în bani și care poate face, ca atare, obiectul unor tranzacții comerciale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0014"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19681210">10 decembrie 1968</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>7/68</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1968:51">EU:C:1968:51</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>, p. 626). Această hotărâre privea o taxă impusă de Republica Italiană pentru exportul de obiecte de interes artistic sau istoric.</P></NOTE>. În lipsa unei alte definiții în cadrul Directivei 2004/18, ni se pare că această definiție poate fi transpusă în privința noțiunii <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0038" REF.END="QE0038"/>produs<QUOT.END REF.START="QS0038" CODE="201D" ID="QE0038"/> în sensul acestei directive.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0065"><NO.P>65.</NO.P><TXT>Or, nu există nicio îndoială, în opinia noastră, cu privire la faptul că medicamentele în discuție în cauza principală sunt produse evaluabile în bani și care pot face, ca atare, obiectul unor tranzacții comerciale. Faptul că furnizarea unor astfel de medicamente urmărește un obiectiv de interes general nu ni se pare susceptibil să repună în discuție calitatea de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0039" REF.END="QE0039"/>produse<QUOT.END REF.START="QS0039" CODE="201D" ID="QE0039"/> sau de <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0040" REF.END="QE0040"/>mărfuri<QUOT.END REF.START="QS0040" CODE="201D" ID="QE0040"/> a medicamentelor în litigiu, însă poate fi luat în considerare, dacă este cazul, în stadiul justificării.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="12"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0066"><NO.P>66.</NO.P><TXT>Convingerea noastră în această privință este confirmată de jurisprudența Curții în materie de liberă circulație a mărfurilor. Pe de o parte, Curtea a considerat în repetate rânduri că medicamentele fac parte din domeniul de aplicare al articolelor 34 TFUE și 36 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0015"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19760520">20 mai 1976</DATE>, <NAME.CASE>de Peijper</NAME.CASE> (<NO.CASE>104/75</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1976:67">EU:C:1976:67</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19840228">28 februarie 1984</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>247/81</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1984:79">EU:C:1984:79</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19940601">1 iunie 1994</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑317/92</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1994:212">EU:C:1994:212</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080911">11 septembrie 2008</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑141/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:492">EU:C:2008:492</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. Pe de altă parte, Curtea a statuat, în Hotărârea Humanplasma, că o interdicție de a importa și de a comercializa sânge și componente sanguine obținute din donații de sânge remunerate constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la import în sensul articolului 34 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0016"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0030">30</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0067"><NO.P>67.</NO.P><TXT>În al treilea rând, guvernul sloven a contestat caracterul oneros în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2004/18 al furnizării de medicamente produse din plasmă slovenă, întemeindu‑se pe interdicția impusă ZTM de a obține profit de pe urma acestei furnizări<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0017"><P>Amintim că, în practică, ZTM este singurul operator capabil să furnizeze medicamente conforme cu cerința originii naționale și, prin urmare, să participe la cererea de ofertă în discuție în litigiul principal. A se vedea punctul 54 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0068"><NO.P>68.</NO.P><TXT>Amintim în această privință că un contract nu poate ieși din sfera de aplicare a calificării drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0041" REF.END="QE0041"/>contract de achiziții publice<QUOT.END REF.START="QS0041" CODE="201D" ID="QE0041"/> pentru simplul fapt că remunerația prevăzută este limitată la rambursarea cheltuielilor suportate pentru furnizarea bunului sau pentru prestarea serviciului convenit<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0018"><P>A se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20121219">19 decembrie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Ordine degli Ingegneri della Provincia di Lecce și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑159/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:817">EU:C:2012:817</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0029">29</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20141211">11 decembrie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Azienda sanitaria locale n. 5</NAME.CASE> <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0042" REF.END="QE0042"/>Spezzino<QUOT.END REF.START="QS0042" CODE="201D" ID="QE0042"/> și alții (<NO.CASE>C‑113/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:2440">EU:C:2014:2440</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>. În speță, reiese din observațiile guvernului sloven că ZTM solicită în schimbul furnizării medicamentelor produse din plasmă slovenă rambursarea costurilor de producție a medicamentelor. Astfel fiind, acesta repercutează asupra cumpărătorilor cheltuielile suportate pentru prelucrarea de către un operator terț a surplusului de sânge recoltat pe teritoriul sloven. Prin urmare, furnizarea de medicamente produse din plasmă slovenă trebuie să fie calificată, în aceste condiții, drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0043" REF.END="QE0043"/>contract cu titlu oneros<QUOT.END REF.START="QS0043" CODE="201D" ID="QE0043"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0069"><NO.P>69.</NO.P><TXT>În al patrulea rând, în temeiul articolului 7 litera (b) prima liniuță din Directiva 2004/18, aplicabilitatea acesteia este subordonată și condiției ca valoarea estimată fără taxa pe valoare adăugată (TVA) a contractului de achiziții publice să fie egală sau mai mare decât suma de <FT TYPE="NUMBER">207000</FT> euro, prag prevăzut pentru contractele de achiziții publice de bunuri atribuite de autoritățile contractante, altele decât cele prevăzute în anexa IV, precum Spitalul general din Murska Sobota.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0070"><NO.P>70.</NO.P><TXT>În răspunsul la o cerere de lămuriri care i‑a fost adresată de Curte, organul de trimitere a indicat că valoarea estimată fără TVA a contractului de achiziții publice în discuție în cauza principală se ridica la <FT TYPE="NUMBER">791476</FT> de euro. Prin urmare, acest contract depășește pragul prevăzut la articolul 7 litera (b) prima liniuță din Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0071"><NO.P>71.</NO.P><TXT>În al cincilea rând, guvernul sloven a invocat și excepția stabilită de Curte în Hotărârea din <DATE ISO="20090609">9 iunie 2009</DATE>, Comisia/Germania<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0019"><P><REF.DOC.ECR><NO.CASE>C‑480/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:357">EU:C:2009:357</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>.</P></NOTE>, în ceea ce privește aplicabilitatea Directivei 2004/18. Totuși, nu ni se pare că această excepție este aplicabilă împrejurărilor din cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0072"><NO.P>72.</NO.P><TXT>Această hotărâre privea un contract încheiat pe o durată de 20 de ani între orașul Hamburg (Germania) și patru Landkreise, al cărui obiect era să instituie o cooperare pe termen lung între aceste colectivități locale în vederea asigurării caracterului reciproc al tratării deșeurilor acestora. Astfel, contractul menționat, care fusese încheiat fără a organiza o procedură de cerere de ofertă, constituia atât temeiul, cât și cadrul juridic pentru construirea și exploatarea viitoare a unei instalații destinate îndeplinirii unui serviciu public, și anume valorizarea termică a deșeurilor. Curtea a considerat că un astfel de contract nu trebuia să facă obiectul unei cereri de ofertă prealabile<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0020"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20090609">9 iunie 2009</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑480/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2009:357">EU:C:2009:357</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0005">5</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0006">6</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0031">31</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0037">37</REF.NP.ECR>, <REF.NP.ECR REF="NP0044">44</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0049">49</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="13"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0073"><NO.P>73.</NO.P><TXT>Desigur, împrejurările din cauza principală prezintă anumite similitudini cu cele din Hotărârea Comisia/Germania, în special statutul de drept public al cocontractanților, și anume Spitalul general din Murska Sobota și ZTM. În această hotărâre însă, Curtea nu a intenționat să excludă din disciplina achizițiilor publice toate contractele încheiate între entități publice<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0021"><P>Amintim că contractele dintre entități publice nu sunt excluse, în acest temei, din domeniul de aplicare al legislației Uniunii în materie de achiziții publice. A se vedea definiția noțiunii de operator economic prevăzută la articolul 1 alineatul (8) din Directiva 2004/18, precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151006">6 octombrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Consorci Sanitari del Maresme</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑203/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:664">EU:C:2015:664</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>, ci numai pe cele care constituie atât temeiul, cât și cadrul juridic al unei cooperări pe termen lung destinate îndeplinirii unui serviciu public. Or, nu aceasta este situația în ceea ce privește contractul în discuție în cauza principală, al cărui obiect este limitat la furnizarea punctuală de medicamente produse din plasmă umană.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0074"><NO.P>74.</NO.P><TXT>În consecință, considerăm că contractul în discuție în cauza principală nu intră sub incidența excepției stabilite de Curte în Hotărârea Comisia/Germania.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0075"><NO.P>75.</NO.P><TXT>Rezultă din ceea ce precedă că Directiva 2004/18 este aplicabilă în împrejurări precum cele din cauza principală.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Cu privire la existența unei încălcări a articolului 2 din Directiva 2004/18</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0076"><NO.P>76.</NO.P><TXT>Articolul 2 din Directiva 2004/18 impune autorităților contractante să trateze operatorii economici în mod egal și fără discriminare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0077"><NO.P>77.</NO.P><TXT>Potrivit jurisprudenței Curții, principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea termenilor ofertelor lor și implică, așadar, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți concurenții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0022"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150312">12 martie 2015</DATE>, <NAME.CASE>eVigilo</NAME.CASE> (<NO.CASE>C 538/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:166">EU:C:2015:166</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0078"><NO.P>78.</NO.P><TXT>În mod formal, cerința originii naționale nu face distincție între operatorii economici, ci între produse, excluzând medicamentele care nu sunt produse din plasmă slovenă.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0079"><NO.P>79.</NO.P><TXT>Rezultă însă dintr‑o jurisprudență constantă că principiul egalității de tratament, a cărui expresie particulară o constituie articolul 2 din Directiva 2004/18, interzice nu numai discriminările evidente, întemeiate pe cetățenie sau naționalitate, ci și orice forme disimulate de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc în fapt la același rezultat<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0023"><P>A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19891205">5 decembrie 1989</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑3/88</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1989:606">EU:C:1989:606</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0008">8</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20000926">26 septembrie 2000</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Franța</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑225/98</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2000:494">EU:C:2000:494</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0080">80</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080221">21 februarie 2008</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑412/04</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:102">EU:C:2008:102</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0066">66</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080717">17 iulie 2008</DATE>, <NAME.CASE>ASM Brescia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑347/06</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:416">EU:C:2008:416</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0060">60</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0080"><NO.P>80.</NO.P><TXT>Or, o clauză care impune ca un medicament să fie produs din plasmă recoltată pe teritoriul național riscă să opereze în principal în defavoarea operatorilor economici din alte state membre, în măsura în care aceștia vor avea un acces mai dificil la plasma recoltată pe acest teritoriu național decât operatorii economici din statul membru respectiv<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0024"><P>A se vedea, prin analogie cu criteriul reședinței pe teritoriul național, Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20030116">16 ianuarie 2003</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Italia</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑388/01</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2003:30">EU:C:2003:30</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0014">14</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0081"><NO.P>81.</NO.P><TXT>În împrejurările din cauza principală, efectele discriminatorii ale acestei cerințe a originii naționale sunt cu atât mai evidente cu cât ZTM, organism sloven, este în practică singurul operator economic care are capacitatea de a furniza medicamente produse din plasmă slovenă, ceea ce exclude ansamblul operatorilor din celelalte state membre.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="14"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0082"><NO.P>82.</NO.P><TXT>Tragem concluzia din ceea ce precedă că articolul 2 din Directiva 2004/18 trebuie interpretat în sensul că se opune cerinței originii naționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0025"><P>În ceea ce privește existența unei eventuale justificări, a se vedea punctele 105-164 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Cu privire la existența unei încălcări a articolului 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0083"><NO.P>83.</NO.P><TXT>Articolul 23 din Directiva 2004/18 impune mai multe obligații referitoare la specificațiile tehnice. Potrivit definiției acestora de la punctul 1 litera (b) din anexa VI la această directivă, prin noțiunea <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0044" REF.END="QE0044"/>specificație tehnică<QUOT.END REF.START="QS0044" CODE="201D" ID="QE0044"/> se înțelege în special orice specificație referitoare la <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0045" REF.END="QE0045"/>caracteristicile solicitate pentru un produs sau serviciu<QUOT.END REF.START="QS0045" CODE="201D" ID="QE0045"/>, inclusiv indicațiile aplicabile produsului în ceea ce privește <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0046" REF.END="QE0046"/>procesele și metodele de producție<QUOT.END REF.START="QS0046" CODE="201D" ID="QE0046"/>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0084"><NO.P>84.</NO.P><TXT>Având în vedere această definiție, nu ni se pare că poate fi contestat – și de altfel nici nu a fost contestat de părțile care au prezentat observații Curții – faptul că cerința originii naționale constituie o specificație tehnică în sensul articolului 23 din Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0085"><NO.P>85.</NO.P><TXT>Potrivit alineatului (2) al acestui articol, specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanților și să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenței în ceea ce privește lansarea procedurilor de achiziții publice. Pentru motivele expuse la punctele 79-81 din prezentele concluzii, apreciem că cerința originii naționale nu permite accesul egal al ofertanților în sensul acestei dispoziții.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0086"><NO.P>86.</NO.P><TXT>În plus, această cerință este contrară articolului 23 alineatul (8) din Directiva 2004/18 prin faptul că menționează o proveniență sau o origine determinată, și anume originea slovenă a plasmei, ceea ce are ca efect eliminarea medicamentelor produse din plasmă de origine străină.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0087"><NO.P>87.</NO.P><TXT>Tragem concluzia din ceea ce precedă că articolul 2 și articolul 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18 trebuie interpretate în sensul că se opun cerinței originii naționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0026"><P>În ceea ce privește existența unei eventuale justificări, a se vedea punctele 105-164 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>D –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la încălcarea articolului 34 TFUE</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0088"><NO.P>88.</NO.P><TXT>În cadrul acestei secțiuni, vom examina dacă articolul 34 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune principiului aprovizionării prioritare, precum și cerinței originii naționale<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0027"><P>Amintim că întrebarea preliminară adresată, care făcea referire la articolul 18 TFUE, a fost reformulată pentru motivele prezentate la punctele 36-43 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0089"><NO.P>89.</NO.P><TXT>În acest scop, este necesar să se aprecieze, pe de o parte, aplicabilitatea articolului 34 TFUE în împrejurările din cauza principală și, pe de altă parte, existența unei încălcări a acestui articol.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Cu privire la aplicabilitatea articolului 34 TFUE</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0090"><NO.P>90.</NO.P><TXT>Înainte de a concluziona în sensul aplicabilității articolului 34 TFUE, trebuie examinate mai multe aspecte.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0091"><NO.P>91.</NO.P><TXT>În primul rând, este necesar să se aprecieze dacă articolul 34 TFUE mai este aplicabil în împrejurările din cauza principală, având în vedere că s‑a constatat încălcarea articolului 2, precum și a articolului 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="15"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0092"><NO.P>92.</NO.P><TXT>Subliniem în această privință că domeniul de aplicare al principiului aprovizionării prioritare, astfel cum este prevăzut la articolul 6 punctul 71 din Legea privind medicamentele, nu este limitat la domeniul contractelor de achiziții publice. Prin urmare, este necesar să se aprecieze compatibilitatea acestui principiu cu articolul 34 TFUE în toate situațiile care nu intră sub incidența Directivei 2004/18.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0093"><NO.P>93.</NO.P><TXT>În plus, în ceea ce privește situațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18, este necesar să se aprecieze dacă această directivă realizează o armonizare exhaustivă, ceea ce ar împiedica aprecierea măsurilor naționale în discuție în raport cu dispozițiile dreptului primar<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0028"><P>Cu privire la noțiunea de armonizare exhaustivă, a se vedea printre altele Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20041214">14 decembrie 2004</DATE>, <NAME.CASE>Swedish Match</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑210/03</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2004:802">EU:C:2004:802</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0081">81</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150716">16 iulie 2015</DATE>, <NAME.CASE>UNIC și Uni.co.pel</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑95/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:492">EU:C:2015:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0033">33</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151112">12 noiembrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Visnapuu</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑198/14</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:751">EU:C:2015:751</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0040">40</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0094"><NO.P>94.</NO.P><TXT>Or, considerăm că Directiva 2004/18 nu realizează o armonizare exhaustivă a aspectelor privind libera circulație a mărfurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0029"><P>Considerăm că această interpretare este confirmată de considerentul (2) al Directivei 2004/18, potrivit căruia această directivă prevede dispoziții de coordonare care trebuie interpretate în conformitate cu principiul liberei circulații a mărfurilor.</P></NOTE>, astfel încât cerința originii naționale poate fi apreciată în raport cu articolul 34 TFUE<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0030"><P>Această abordare a fost adoptată de Curte în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19930622">22 iunie 1993</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Danemarca</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑243/89</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1993:257">EU:C:1993:257</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), în care a constatat încălcarea atât a legislației Uniunii în materie de achiziții publice, cât și a articolului 34 TFUE. În Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>), care privea de asemenea o cerere de ofertă pentru furnizarea de produse sanguine, Curtea a constatat existența unei încălcări a articolului 34 TFUE, fără a i se fi solicitat să se pronunțe cu privire la eventuala încălcare a legislației Uniunii în materie de achiziții publice.</P></NOTE>. Comisia a susținut în mod întemeiat, în această privință, că cerința amintită a fost impusă de un organism public, și anume Spitalul general din Murska Sobota<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0031"><P>A se vedea punctul 61 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, care este supus în acest temei obligațiilor care decurg din libera circulație a mărfurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0032"><P>Potrivit unei jurisprudențe constante, obligațiile care decurg din libera circulație a mărfurilor se aplică în egală măsură organismelor autonome create de stat. A se vedea în acest sens Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19750618">18 iunie 1975</DATE>, <NAME.CASE>IGAV</NAME.CASE> (<NO.CASE>94/74</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1975:81">EU:C:1975:81</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0011">11</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19831213">13 decembrie 1983</DATE>, <NAME.CASE>Apple and Pear Development Council</NAME.CASE> (<NO.CASE>222/82</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1983:370">EU:C:1983:370</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0017">17</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19901212">12 decembrie 1990</DATE>, <NAME.CASE>Hennen Olie</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑302/88</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1990:455">EU:C:1990:455</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0013">13</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0016">16</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20021105">5 noiembrie 2002</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑325/00</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2002:633">EU:C:2002:633</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0017">17</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0020">20</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0095"><NO.P>95.</NO.P><TXT>În al doilea rând, guvernul sloven a susținut că principiul aprovizionării prioritare face parte din competența exclusivă acordată statelor membre prin articolul 168 alineatul (7) TFUE în ceea ce privește alocarea, utilizarea, prelucrarea și distribuirea sângelui uman.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0096"><NO.P>96.</NO.P><TXT>În această privință, Curtea avut deja ocazia de a se pronunța în sensul că, potrivit articolului 168 alineatul (7) TFUE, dreptul Uniunii nu aduce atingere competenței statelor membre de a adopta dispoziții menite să reglementeze organizarea serviciilor de sănătate. Totuși, în exercitarea acestei competențe, statele membre trebuie să respecte dreptul Uniunii, în special dispozițiile Tratatului FUE referitoare la libera circulație a mărfurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0033"><P>A se vedea, în ceea ce privește libertatea de stabilire, Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20130926">26 septembrie 2013</DATE>, <NAME.CASE>Ottica New Line</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑539/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2013:591">EU:C:2013:591</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0024">24</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20120621">21 iunie 2012</DATE>, <NAME.CASE>Susisalo și alții</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑84/11</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2012:374">EU:C:2012:374</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0026">26</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0027">27</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> precum și jurisprudența citată). Această interpretare largă a domeniului de aplicare al libertăților de circulație nu este limitată la domeniile prevăzute la articolul 168 alineatul (7) TFUE. A se vedea în special Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20110127">27 ianuarie 2011</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Luxemburg</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑490/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2011:34">EU:C:2011:34</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20150204">4 februarie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Melchior</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑647/13</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:54">EU:C:2015:54</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0021">21</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Ordonanța din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20151117">17 noiembrie 2015</DATE>, <NAME.CASE>Plaza Bravo</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑137/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2015:771">EU:C:2015:771</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0019">19</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0097"><NO.P>97.</NO.P><TXT>Prin urmare, spre deosebire de ceea ce pare să susțină guvernul sloven, articolul 168 alineatul (7) TFUE nu acordă statelor membre vreo exceptare de la obligațiile care le revin în temeiul articolului 34 TFUE sau al altor dispoziții ale dreptului Uniunii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0098"><NO.P>98.</NO.P><TXT>În al treilea rând, amintim că, pentru motivele prezentate la punctele 62-66 din prezentele concluzii, medicamentele produse din sânge sau din componente sanguine constituie <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0047" REF.END="QE0047"/>mărfuri<QUOT.END REF.START="QS0047" CODE="201D" ID="QE0047"/> în sensul articolului 34 TFUE.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="16"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0099"><NO.P>99.</NO.P><TXT>În consecință, este necesar să se examineze dacă principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale stabilesc o diferență de tratament interzisă prin articolul 34 TFUE.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Cu privire la existența unei încălcări a articolului 34 TFUE</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0100"><NO.P>100.</NO.P><TXT>Reiese din observațiile guvernului sloven și din cele ale Comisiei că medicamentele din plasmă slovenă nu sunt produse pe teritoriul sloven, ci într‑un alt stat membru. Astfel, întrucât Republica Slovenia nu dispune de capacități de fracționare a plasmei pe teritoriul său, ZTM deleagă prelucrarea surplusului de sânge recoltat unui operator privat stabilit într‑un alt stat membru<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0034"><P>A se vedea punctul 56 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0101"><NO.P>101.</NO.P><TXT>Prin urmare, principiul aprovizionării prioritare nu face distincție între medicamentele produse în Republica Slovenia și cele importate din alte state membre, ci între medicamentele importate din alte state membre. Astfel, printre acestea din urmă, numai medicamentele produse din plasmă slovenă la cererea ZTM pot fi importate în mod liber, în timp ce celelalte medicamente, produse din plasmă străină, nu pot fi importate decât în cazul în care primele nu permit acoperirea nevoilor populației slovene.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0102"><NO.P>102.</NO.P><TXT>O asemenea diferență de tratament, care conduce la canalizarea importurilor în sensul că numai anumiți operatori economici pot desfășura astfel de activități, în timp ce alții sunt excluși, constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la import, așa cum a susținut Comisia<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0035"><P>A se vedea în această privință Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19740711">11 iulie 1974</DATE>, <NAME.CASE>Dassonville</NAME.CASE> (<NO.CASE>8/74</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1974:82">EU:C:1974:82</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0008">8</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0009">9</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), precum și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="19760520">20 mai 1976</DATE>, <NAME.CASE>de Peijper</NAME.CASE> (<NO.CASE>104/75</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:1976:67">EU:C:1976:67</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0013">13</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0103"><NO.P>103.</NO.P><TXT>Pentru aceleași motive, cerința originii naționale constituie deopotrivă o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la import, având în vedere că numai furnizorii de medicamente produse din plasmă slovenă sunt autorizați să participe la procedura de achiziții publice în discuție în cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0104"><NO.P>104.</NO.P><TXT>Concluzionăm din ceea ce precedă că articolul 34 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune principiului aprovizionării prioritare, precum și cerinței originii naționale.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="2"><TITLE><TI><NP><NO.P>E –</NO.P><TXT><HT TYPE="ITALIC">Cu privire la existența unei justificări în temeiul articolului 36 TFUE</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0105"><NO.P>105.</NO.P><TXT>După constatarea potrivit căreia articolul 2 și articolul 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18, precum și articolul 34 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun principiului aprovizionării prioritare și cerinței originii naționale, rămâne de verificat dacă aceste măsuri pot fi justificate de un obiectiv recunoscut ca fiind legitim de dreptul Uniunii.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0106"><NO.P>106.</NO.P><TXT>În ceea ce privește diferențele de tratament interzise de dispozițiile Directivei 2004/18, arătăm că această directivă nu realizează o armonizare exhaustivă a aspectelor referitoare la motivele de justificare, astfel încât aceste diferențe pot fi apreciate, în această privință, în raport cu dispozițiile relevante ale dreptului primar și cu jurisprudența aferentă a Curții<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0036"><P>A se vedea jurisprudența cu privire la noțiunea de armonizare exhaustivă citată la nota de subsol 28. Numai articolul 23 alineatul (8) din Directiva 2004/18 evocă posibilitatea unei justificări <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0048" REF.END="QE0048"/>[prin] obiectul contractului<QUOT.END REF.START="QS0048" CODE="201D" ID="QE0048"/>, care însă nu a fost invocată ca atare în observațiile prezentate Curții. Arătăm că Curtea a examinat motive de justificare întemeiate pe dispoziții ale dreptului primar în prezența unei măsuri naționale contrare legislației Uniunii privind achizițiile publice în Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20100429">29 aprilie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑160/08</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:230">EU:C:2010:230</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0073">73</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0086">86</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0125">125</REF.NP.ECR>-<REF.NP.ECR REF="NP0130">130</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0107"><NO.P>107.</NO.P><TXT>În Hotărârea Humanplasma<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0037"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE>, (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>, Curtea a amintit principiile care guvernează motivele de justificare întemeiate pe protecția sănătății și a vieții persoanelor, prevăzută la articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="17"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0108"><NO.P>108.</NO.P><TXT>Mai întâi, sănătatea publică ocupă primul loc printre bunurile sau interesele protejate prin articolul 36 TFUE, iar statele membre sunt cele care decid, în limitele impuse prin tratat, nivelul la care intenționează să asigure protecția sănătății publice și modul în care acest nivel trebuie atins. Întrucât nivelul menționat poate varia de la un stat membru la altul, este necesar să se recunoască statelor membre o marjă de apreciere<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0038"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0032">32</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>, precum și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080911">11 septembrie 2008</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑141/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:492">EU:C:2008:492</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0046">46</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0051">51</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>), și Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20161019">19 octombrie 2016</DATE>, <NAME.CASE>Deutsche Parkinson Vereinigung</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑148/15</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2016:776">EU:C:2016:776</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0030">30</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0109"><NO.P>109.</NO.P><TXT>Apoi, reiese din jurisprudență că o reglementare care este de natură să restrângă o libertate fundamentală garantată prin tratat, cum este libera circulație a mărfurilor, poate fi justificată în mod valabil numai dacă este de natură să garanteze realizarea obiectivului legitim urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0039"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0034">34</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080911">11 septembrie 2008</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑141/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:492">EU:C:2008:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0048">48</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0110"><NO.P>110.</NO.P><TXT>În sfârșit, în ceea ce privește, mai specific, aprecierea caracterului proporțional al reglementării în discuție, rezultă din jurisprudența Curții că, întrucât articolul 36 TFUE constituie o excepție, care este de strictă interpretare, de la regula liberei circulații a mărfurilor în interiorul Uniunii, autoritățile naționale sunt cele cărora le revine obligația de a demonstra că această reglementare este necesară pentru realizarea obiectivului invocat și că acesta nu ar putea fi atins prin interdicții sau prin limitări de o amploare mai redusă sau care să afecteze într‑o mai mică măsură comerțul dintre statele membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0040"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20101209">9 decembrie 2010</DATE>, <NAME.CASE>Humanplasma</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑421/09</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2010:760">EU:C:2010:760</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR> și jurisprudența citată). A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20080911">11 septembrie 2008</DATE>, <NAME.CASE>Comisia/Germania</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑141/07</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2008:492">EU:C:2008:492</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0050">50</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0111"><NO.P>111.</NO.P><TXT>În aplicarea acestei jurisprudențe, este necesar să se examineze legitimitatea obiectivelor avansate de guvernul sloven, precum și caracterul adecvat și necesar în raport cu aceste obiective al principiului aprovizionării prioritare și al cerinței originii naționale impuse în cererea de ofertă în discuție în litigiul principal.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0112"><NO.P>112.</NO.P><TXT>Guvernul sloven a invocat obiectivul încurajării donațiilor de sânge voluntare și neplătite pe teritoriul național, precum și obiectivul autosuficienței naționale de sânge și de produse sanguine, inclusiv medicamente produse din sânge. Comisia a examinat în esență aceleași motive de justificare, înscriindu‑le în obiectivul mai general al protecției sănătății și a vieții persoanelor vizat la articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0113"><NO.P>113.</NO.P><TXT>Subliniem că guvernul sloven nu a invocat ca motiv de justificare caracterul periculos al medicamentelor produse din altă plasmă decât cea slovenă. Arătăm de altfel în această privință că autoritățile competente importă astfel de medicamente atunci când medicamentele produse din plasmă slovenă sunt epuizate<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0041"><P>A se vedea punctul 58 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0114"><NO.P>114.</NO.P><TXT>Vom examina separat cele două obiective invocate de guvernul sloven în raport cu jurisprudența citată anterior.</TXT></NP.ECR><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>1.</NO.P><TXT>Obiectivul promovării donațiilor de sânge voluntare și neplătite</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0115"><NO.P>115.</NO.P><TXT>În primul rând, nu există nicio îndoială, în opinia noastră, cu privire la faptul că promovarea donațiilor de sânge voluntare și neplătite constituie un obiectiv legitim care se înscrie în obiectivul mai general al protecției sănătății și a vieții persoanelor.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="18"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0116"><NO.P>116.</NO.P><TXT>Subliniem că acest obiectiv a fost susținut în numeroase rânduri de Parlament, de Consiliu și de Comisie începând din anii '90<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0042"><P>A se vedea în special Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19930914">14 septembrie 1993</DATE> privind autosuficiența și securitatea aprovizionării cu sânge și cu produse derivate în Comunitatea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="268" PAGE.FIRST="29" DATE.PUB="1993">JO 1993, C 268, p. 29</REF.DOC.OJ>), Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19931118">18 noiembrie 1993</DATE> privind siguranța transfuziilor și a utilizării produselor derivate din sânge (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="329" PAGE.FIRST="268" DATE.PUB="1993">JO 1993, C 329, p. 268</REF.DOC.OJ>), Concluziile Consiliului din <DATE ISO="19931213">13 decembrie 1993</DATE> privind autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="015" PAGE.FIRST="6" DATE.PUB="1994">JO 1994, C 15, p. 6</REF.DOC.OJ>), Comunicarea Comisiei din <DATE ISO="19930525">25 mai 1993</DATE> privind autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană [COM(93) 198 final], Comunicarea Comisiei din <DATE ISO="19941221">21 decembrie 1994</DATE> privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană [COM(94) 652 final], Rezoluția Consiliului din <DATE ISO="19950602">2 iunie 1995</DATE> privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="164" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1995">JO 1995, C 164, p. 1</REF.DOC.OJ>), Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19950714">14 iulie 1995</DATE> privind securitatea sângelui în Uniunea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="249" PAGE.FIRST="231" DATE.PUB="1995">JO 1995, C 249, p. 231</REF.DOC.OJ>), Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19960417">17 aprilie 1996</DATE> cu privire la Comunicarea Comisiei privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="141" PAGE.FIRST="131" DATE.PUB="1996">JO 1996, C 141, p. 131</REF.DOC.OJ>), Rezoluția Consiliului din <DATE ISO="19961112">12 noiembrie 1996</DATE> privind o strategie în materie de securitate și autosuficiență a sângelui în Comunitatea Europeană (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="374" PAGE.FIRST="1" DATE.PUB="1996">JO 1996, C 374, p. 1</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>, în special în urma afacerii <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0049" REF.END="QE0049"/>sângelui contaminat<QUOT.END REF.START="QS0049" CODE="201D" ID="QE0049"/> din Franța<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0043"><P>Această afacere, care privea inocularea cu virusul SIDA cu ocazia transfuziilor sanguine care au avut loc în anii '80, a fost dezvăluită de presă în cursul anului 1991.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0117"><NO.P>117.</NO.P><TXT>Promovarea donațiilor de sânge este un obiectiv legitim, având în vedere importanța terapeutică considerabilă pe care o prezintă sângele și produsele sanguine. Într‑o Comunicare din <DATE ISO="19941221">21 decembrie 1994</DATE>, Comisia nota în această privință:</TXT><P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0050" REF.END="QE0050"/>Sângele și produsele derivate din sânge au devenit indispensabile în medicina modernă. Utilizarea lor a permis realizarea unor progrese spectaculoase în domeniul terapiei și al chirurgiei, salvarea unui număr incalculabil de vieți și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții și a longevității persoanelor atinse de hemopatologii precum hemofilia. Garantarea siguranței transfuzionale și aprovizionarea cu sânge și cu produse sanguine este, așadar, de o importanță vitală […]<QUOT.END REF.START="QS0050" CODE="201D" ID="QE0050"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0044"><P>Comunicarea Comisiei COM(94) 652 final, p. 2. A se vedea de asemenea Al doilea raport al Comisiei din <DATE ISO="20110323">23 martie 2011</DATE> privind donațiile voluntare și neplătite de sânge și componente sanguine [COM(2011) 138 final], p. 3.</P></NOTE>.</P></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0118"><NO.P>118.</NO.P><TXT>Or, astfel cum subliniază considerentul (2) al Directivei 2002/98, disponibilitatea sângelui și a componentelor sanguine folosite în scopuri terapeutice depinde în mare parte de cetățenii Comunității care sunt dispuși să doneze.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0119"><NO.P>119.</NO.P><TXT>În plus, caracterul voluntar și neplătit al acestor donații decurge din considerații etice și sanitare care au fost evidențiate de guvernul sloven. Mai întâi, principiul inalienabilității și al necomercializării corpului uman se opune cumpărării și vânzării sângelui<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0045"><P>A se vedea în special Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19930914">14 septembrie 1993</DATE> privind autosuficiența și securitatea aprovizionării cu sânge și cu produse derivate în Comunitatea Europeană, punctul F, Comunicarea COM(94) 652 final, p. 8, Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19960417">17 aprilie 1996</DATE> cu privire la Comunicarea Comisiei privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană, punctul 7.</P></NOTE>. Apoi, lipsa remunerării permite păstrarea sănătății donatorilor, evitând exploatarea acestora, în special printre categoriile cele mai vulnerabile ale populației<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0046"><P>A se vedea în special Comunicarea COM(93) 198 final, p. 4, și Comunicarea COM(94) 652 final, p. 8.</P></NOTE>. În sfârșit, lipsa remunerării permite protejarea sănătății primitorilor, eliminând riscul ca un donator să disimuleze anumite informații medicale relevante pentru a primi o remunerație<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0047"><P>A se vedea în special Comunicarea COM(93) 198 final, p. 4, și Raportul Comisiei din <DATE ISO="20160421">21 aprilie 2016</DATE> privind punerea în aplicare a Directivelor 2002/98/CE, 2004/33/CE, 2005/61/CE și 2005/62/CE privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru sângele uman și componentele sanguine [COM(2016) 224 final], p. 10.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0120"><NO.P>120.</NO.P><TXT>Această voință politică s‑a tradus printr‑o obligație juridică ce figurează în prezent la articolul 20 din Directiva 2002/98 și la articolul 110 din Directiva 2001/83, care impun statelor membre să ia măsurile necesare pentru a încuraja donațiile de sânge voluntare și neplătite de sânge și de componente sanguine<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0048"><P>A se vedea de asemenea considerentul (19) al Directivei 2001/83 și considerentul (23) al Directivei 2002/98.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0121"><NO.P>121.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, promovarea donațiilor de sânge voluntare și neplătite constituie un obiectiv legitim în raport cu articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="19"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0122"><NO.P>122.</NO.P><TXT>În ceea ce privește, în al doilea rând, caracterul adecvat al măsurilor în discuție în cauza principală, este necesar să se verifice dacă principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale sunt capabile să atingă acest obiectiv legitim al încurajării donațiilor de sânge voluntare și neplătite.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0123"><NO.P>123.</NO.P><TXT>Admitem că nutrim îndoieli serioase în această privință. Astfel, nu vedem o relație evidentă între, pe de o parte, aceste măsuri care vizează să orienteze <HT TYPE="ITALIC">cererea</HT> națională către produse din plasmă națională și, pe de altă parte, obiectivul promovării donațiilor voluntare și neplătite, care urmărește să sporească <HT TYPE="ITALIC">oferta</HT> de sânge și de componente sanguine pe teritoriul național.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0124"><NO.P>124.</NO.P><TXT>Mai precis, în ce mod obligarea Spitalului general din Murska Sobota la a se aproviziona cu medicamente produse din plasmă națională, cum este situația în cauza principală, permite încurajarea donatorilor potențiali să doneze în mod voluntar și neplătit sânge sau componente sanguine?</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0125"><NO.P>125.</NO.P><TXT>Guvernul sloven a susținut în această privință că este important să fie interzisă exploatarea comercială a sângelui și a componentelor sanguine recoltate, pentru a prezerva motivarea donatorilor potențiali.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0126"><NO.P>126.</NO.P><TXT>Din acest punct de vedere, ni se pare iarăși că principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale sunt incapabile să atingă obiectivul care le este atribuit, având în vedere că aceste măsuri nu interzic, în mod direct sau indirect, exploatarea comercială a sângelui recoltat pe teritoriul național. În plus, aceste măsuri nu trec testul necesității, întrucât este suficient în această privință să fie impusă o interdicție de exploatare comercială ZTM, precum și oricărei alte persoane implicate în recoltarea, în prelucrarea și în distribuirea sângelui recoltat.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0127"><NO.P>127.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, apreciem că principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale nu pot fi justificate de obiectivul încurajării donațiilor de sânge voluntare și neplătite.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>2.</NO.P><TXT>Obiectivul autosuficienței (sau al suficienței) naționale</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0128"><NO.P>128.</NO.P><TXT>Guvernul sloven a invocat și obiectivul autosuficienței naționale în ceea ce privește sângele și produsele sanguine pentru a justifica principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0129"><NO.P>129.</NO.P><TXT>În oglindă cu promovarea donațiilor voluntare și neplătite, obiectivul autosuficienței sângelui și a produselor sanguine a fost susținut în numeroase rânduri de Parlament, de Consiliu și de Comisie<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0049"><P>A se vedea documentele citate la nota de subsol 42.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0130"><NO.P>130.</NO.P><TXT>Această voință politică s‑a tradus deopotrivă printr‑o obligație juridică, prevăzută în prezent la articolul 110 din Directiva 2001/83<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0050"><P>Această dispoziție a fost introdusă pentru prima dată în ordinea juridică a Uniunii prin articolul 3 alineatul (4) din Directiva 89/381/CEE a Consiliului din <DATE ISO="19890614">14 iunie 1989</DATE> de extindere a domeniului de aplicare al Directivelor 65/65/CEE și 75/319/CEE de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind medicamentele brevetate și de stabilire a unor dispoziții speciale pentru medicamentele pe bază de sânge uman sau de plasmă umană (<REF.DOC.OJ COLL="L" NO.OJ="181" PAGE.FIRST="44" DATE.PUB="1989">JO 1989, L 181, p. 44</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>, potrivit căruia statele membre iau măsurile necesare pentru a promova autosuficiența sângelui uman și a plasmei umane în Uniune.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0131"><NO.P>131.</NO.P><TXT>Totuși, noțiunea de autosuficiență conține două ambiguități care influențează capacitatea acesteia de a justifica principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale. Subliniem în această privință că noțiunea amintită nu a fost definită de legiuitorul Uniunii nici în Directiva 2001/83, nici în Directiva 2002/98.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="20"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0132"><NO.P>132.</NO.P><TXT>Prima ambiguitate privește scara teritorială a obiectivului autosuficienței sângelui și a produselor sanguine. Astfel, acest obiectiv trebuie să fie urmărit la scara Uniunii sau poate fi urmărit la scară națională? Precizăm că această întrebare nu este nouă în cadrul Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0051"><P>A se vedea întrebarea scrisă E‑146/95 din <DATE ISO="19950208">8 februarie 1995</DATE> adresată de José Valverde Lopez (PPE) Comisiei cu privire la problemele legate de interpretarea autosuficienței sângelui (<REF.DOC.OJ COLL="C" NO.OJ="152" PAGE.FIRST="34" DATE.PUB="1995">JO 1995, C 152, p. 34</REF.DOC.OJ>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0133"><NO.P>133.</NO.P><TXT>Niciuna dintre părțile care au prezentat observații Curții nu a contestat faptul că autosuficiența sângelui și a produselor sanguine este un obiectiv legitim la scara Uniunii<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0052"><P>În ceea ce privește sângele și plasma umane, acest obiectiv reiese cu claritate din articolul 110 din Directiva 2001/83.</P></NOTE>. Totuși, deși obiectivul autosuficienței la nivelul Uniunii poate justifica restricții privind produsele importate din țări terțe<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0053"><P>A se vedea în special Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19950714">14 iulie 1995</DATE> privind securitatea sângelui în Uniunea Europeană, punctul 3.</P></NOTE>, acesta poate cu greu să justifice o restricție la import între statele membre precum cele în discuție în cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0134"><NO.P>134.</NO.P><TXT>Prin urmare, problema care se ridică în cadrul prezentei cauze este cea a legitimității obiectivului de autosuficiență urmărit <HT TYPE="ITALIC">la scară națională</HT>. Considerăm că acest obiectiv de autosuficiență națională este legitim, pentru motivele pe care le arătăm în continuare.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0135"><NO.P>135.</NO.P><TXT>În primul rând, amintim importanța terapeutică considerabilă pe care o prezintă utilizarea sângelui și a produselor sanguine<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0054"><P>A se vedea punctul 117 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. În raport cu obiectivul protecției sănătății și a vieții persoanelor, prevăzut la articolul 36 TFUE, este, așadar, legitim ca un stat să se asigure că serviciile de sănătate prezente pe teritoriul său dispun de cantități suficiente de sânge și de produse sanguine, fără a depinde în această privință de eventuale importuri provenind din alte state membre.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0136"><NO.P>136.</NO.P><TXT>În al doilea rând, reiese din observațiile Comisiei că statele slab populate, precum Republica Slovenia, se pot confrunta cu dificultăți de aprovizionare pe piețele internaționale. Astfel, potrivit Comisiei, tendința pe aceste piețe, care se caracterizează printr‑o cerere de medicamente derivate din plasmă superioară ofertei de plasmă, incită întreprinderile să vândă produsul final preferabil în țările care pot plăti un preț mai ridicat sau care cumpără cantități mai mari. Prin urmare, este legitim ca un stat slab populat să ia măsuri care vizează garantarea autosuficienței sale în ceea ce privește sângele și produsele sanguine.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0137"><NO.P>137.</NO.P><TXT>În al treilea rând, astfel cum a arătat Comisia, în lipsa armonizării la scara Uniunii, obiectivul autosuficienței urmărit la nivelul fiecărui stat membru contribuie în mod indirect la autosuficiența sângelui și a produselor sanguine în Uniune, obiectiv a cărui legitimitate nu este contestată.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0138"><NO.P>138.</NO.P><TXT>În al patrulea rând, observăm că mai multe documente provenind de la instituțiile Uniunii aprobă obiectivul autosuficienței sângelui și a produselor sanguine urmărit la scara statelor membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0055"><P>A se vedea în special Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19930914">14 septembrie 1993</DATE> privind autosuficiența și securitatea aprovizionării cu sânge și cu produse derivate în Comunitatea Europeană, punctele D și 2, Comunicarea COM(93) 198 final, p. 8, Concluziile Consiliului din <DATE ISO="19931213">13 decembrie 1993</DATE> privind autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană și Rezoluția Consiliului din <DATE ISO="19950602">2 iunie 1995</DATE> privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0139"><NO.P>139.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, considerăm că autosuficiența națională în ceea ce privește sângele și produsele sanguine constituie un obiectiv legitim în raport cu articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0140"><NO.P>140.</NO.P><TXT>O a doua ambiguitate privește domeniul de aplicare material al noțiunii de autosuficiență, care poate fi interpretat în două moduri semnificativ diferite. Potrivit unei prime abordări, mai moderate, obiectivul autosuficienței naționale constă în promovarea capacității populației unui stat membru de a‑și satisface nevoile, fie prin intermediul resurselor proprii, fie prin intermediul importurilor.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="21"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0141"><NO.P>141.</NO.P><TXT>Potrivit unei a doua abordări, mai radicale, acest obiectiv implică satisfacerea nevoilor populației unui stat membru numai prin intermediul resurselor proprii, cu excluderea oricărui import. Această a doua abordare a autosuficienței naționale promovează astfel un obiectiv de autarhie, și anume satisfacerea în circuit închis a cererii naționale prin oferta națională<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0056"><P>Republica Slovenia a adoptat această a doua abordare în definiția noțiunii de autosuficiență prevăzută la articolul 3 alineatul (18) din Legea privind aprovizionarea cu sânge.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0142"><NO.P>142.</NO.P><TXT>Subliniem că, într‑un document de lucru recent al serviciilor Comisiei<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0057"><P>Staff working document al Comisiei din <DATE ISO="20160421">21 aprilie 2016</DATE> on the implementation of the principle of voluntary and unpaid donation for human blood and blood components as foreseen in Directive 2002/98/EC on setting standards of quality and safety for the collection, testing, processing, storage and distribution of human blood and blood components and amending Directive 2001/83/EC [SWD(2016) 130 final].</P></NOTE>, aceste două abordări au fost desemnate prin termenii <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0051" REF.END="QE0051"/>suficiență națională<QUOT.END REF.START="QS0051" CODE="201D" ID="QE0051"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0058"><P><HT TYPE="ITALIC">Idem</HT>, p. 4: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0052" REF.END="QE0052"/>National sufficiency means fulfilling the needs of blood, blood components and plasma derivatives for medical application of the resident population by accessing resources from within the country and through regional/international cooperation<QUOT.END REF.START="QS0052" CODE="201D" ID="QE0052"/>. A se vedea și răspunsul la întrebarea scrisă E‑146/95 din <DATE ISO="19950208">8 februarie 1995</DATE> adresată de José Valverde Lopez (PPE) Comisiei cu privire la problemele legate de interpretarea autosuficienței sângelui: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0053" REF.END="QE0053"/>Conceptul autosuficienței comunitare implică faptul că pacienții trebuie să aibă acces permanent la produsele farmaceutice de care au nevoie<QUOT.END REF.START="QS0053" CODE="201D" ID="QE0053"/>.</P></NOTE> și <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0054" REF.END="QE0054"/>autosuficiență națională<QUOT.END REF.START="QS0054" CODE="201D" ID="QE0054"/><NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0059"><P><HT TYPE="ITALIC">Ibidem</HT>: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0055" REF.END="QE0055"/>National self‑sufficiency means fulfilling the needs of human blood, blood components and plasma derivatives for medical application of the resident population by accessing resources from within the country's population<QUOT.END REF.START="QS0055" CODE="201D" ID="QE0055"/>. A se vedea de asemenea Comunicarea COM(93) 198 final, p. 7: <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0056" REF.END="QE0056"/>Autosuficiență: aprovizionarea cu sânge și cu produse sanguine umane care provin de la o populație pentru a răspunde necesităților clinice ale acestei populații<QUOT.END REF.START="QS0056" CODE="201D" ID="QE0056"/>.</P></NOTE>, termeni pe care îi vom utiliza în continuare din motive de claritate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0143"><NO.P>143.</NO.P><TXT>Dorim să subliniem cu putere că obiectivul autosuficienței naționale, întemeiat pe ideea de autarhie, reprezintă negarea pură și simplă a libertăților de circulație și a pieței interne. Având în vedere obligația de interpretare strictă a excepțiilor de la libera circulație a mărfurilor<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0060"><P>A se vedea punctul 110 din prezentele concluzii.</P></NOTE>, nu ni se pare posibilă calificarea acestui obiectiv drept <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0057" REF.END="QE0057"/>legitim<QUOT.END REF.START="QS0057" CODE="201D" ID="QE0057"/> în raport cu articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0144"><NO.P>144.</NO.P><TXT>Desigur, nu putem exclude faptul că articolul 4 alineatul (2) a doua teză din Directiva 2002/98 permite statelor membre să urmărească un astfel de obiectiv prin interzicerea importurilor de sânge. Această dispoziție privește însă sângele și componentele sanguine, <HT TYPE="ITALIC">cu excluderea</HT> medicamentelor produse industrial din plasmă, precum cele în discuție în cauza principală<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0061"><P>A se vedea punctele 157-159 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0145"><NO.P>145.</NO.P><TXT>Amintim, în plus, că asemenea medicamente intră în domeniul de aplicare al Directivei 2001/83 și, prin urmare, al regimului liberei circulații întemeiat pe recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de introducere pe piață, astfel cum este prevăzut la articolele 28-39 din această directivă<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0062"><P>A se vedea punctul 160 din prezentele concluzii.</P></NOTE>. Or, includerea acestor medicamente în regimul amintit de liberă circulație arată că legiuitorul Uniunii nu avea intenția de a permite statelor membre să urmărească un obiectiv de autarhie în privința acestora.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0146"><NO.P>146.</NO.P><TXT>În consecință, este exclus, în opinia noastră, ca obiectivul autosuficienței naționale, întemeiat pe ideea de autarhie, să poată constitui un obiectiv legitim în ceea ce privește medicamentele produse industrial din plasmă precum cele în discuție în cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0147"><NO.P>147.</NO.P><TXT>În schimb, considerăm că obiectivul suficienței naționale, conceput ca promovarea capacității populației unui stat membru de a‑și satisface nevoile, fie prin intermediul resurselor proprii, fie prin intermediul importurilor, reprezintă un astfel de obiectiv legitim, pentru motivele evocate la punctele 135-138 din prezentele concluzii.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="22"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0148"><NO.P>148.</NO.P><TXT>În plus, ni se pare că această abordare este conformă cu obiectivul ultim al politicii Uniunii și a statelor membre privind sângele, care este de a garanta disponibilitatea produselor sanguine. Astfel, autorizarea importurilor de produse sanguine permite să se contracareze, într‑o anumită măsură, riscurile care afectează recoltarea sângelui pe teritoriul național. Cu alte cuvinte, ni se pare că disponibilitatea sângelui și a produselor sanguine este mai bine asigurată în prezența a două canale de aprovizionare, și anume oferta națională și importurile care provin din celelalte state membre<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0063"><P>Cu privire la efectul pozitiv al schimburilor dintre statele membre asupra securității aprovizionării cu sânge și cu produse sanguine, a se vedea în special Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19930914">14 septembrie 1993</DATE> privind autosuficiența și securitatea aprovizionării cu sânge și cu produse derivate în Comunitatea Europeană, litera B și punctul 3 litera (i), Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19950714">14 iulie 1995</DATE> privind securitatea sângelui în Uniunea Europeană, punctul 1, și Rezoluția Parlamentului din <DATE ISO="19960417">17 aprilie 1996</DATE> cu privire la Comunicarea Comisiei privind securitatea transfuzională și autosuficiența sângelui în Comunitatea Europeană, punctul 1.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0149"><NO.P>149.</NO.P><TXT>Rămâne totuși de verificat dacă acest obiectiv al suficienței naționale, definită ca promovarea capacității populației unui stat membru de a‑și satisface nevoile, fie prin intermediul resurselor proprii, fie prin intermediul importurilor poate justifica principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0150"><NO.P>150.</NO.P><TXT>Or, ni se pare că aceste măsuri nu sunt adecvate urmăririi acestui obiectiv.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0151"><NO.P>151.</NO.P><TXT>Astfel, pe de o parte, principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale au ca efect restrângerea importurilor de medicamente produse din plasmă recoltată dintr‑un alt stat membru. Or, prin limitarea potențialului acestui prim canal de aprovizionare cu produse sanguine, aceste măsuri reduc capacitatea populației naționale de a‑și satisface nevoile.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0152"><NO.P>152.</NO.P><TXT>Pe de altă parte, principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale nu au o influență pozitivă asupra celui de al doilea canal de aprovizionare cu produse sanguine, și anume oferta națională. Astfel, am expus deja motivele pentru care nu ni se pare că aceste măsuri, care vizează să orienteze cererea națională către produse din plasmă națională, sunt capabile să promoveze recoltarea de sânge pe teritoriul național<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0064"><P>A se vedea punctele 122-127 din prezentele concluzii.</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0153"><NO.P>153.</NO.P><TXT>În consecință, apreciem că principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale nu pot fi justificate de obiectivul autosuficienței naționale în ceea ce privește produsele sanguine.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0154"><NO.P>154.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, considerăm că încălcările articolului 2 și ale articolului 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18, precum și ale articolului 34 TFUE care rezultă din aceste măsuri nu sunt justificate în raport cu obiectivul protecției sănătății și a vieții persoanelor prevăzut la articolul 36 TFUE.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ><GR.SEQ LEVEL="3"><TITLE><TI><NP><NO.P>3.</NO.P><TXT>Cu privire la lipsa de pertinență a articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98 și a articolului 83 din Directiva 2001/83</TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0155"><NO.P>155.</NO.P><TXT>Întrebarea preliminară menționează explicit articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98 și articolul 83 din Directiva 2001/83. Aceste dispoziții prevăd, ambele, posibilitatea statelor membre de a introduce cerințe sau măsuri mai stricte decât cele impuse prin directivele menționate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0156"><NO.P>156.</NO.P><TXT>Din considerente de exhaustivitate, mai dorim să prezentăm pe scurt motivele pentru care aceste dispoziții nu sunt pertinente în împrejurările din cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0157"><NO.P>157.</NO.P><TXT>În ceea ce privește Directiva 2002/98, rezultă din articolul 2 alineatul (1) din aceasta că distribuirea medicamentelor produse industrial din plasmă precum cele în discuție în cauza principală nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive.</TXT></NP.ECR><?PAGE NO="23"?><NP.ECR IDENTIFIER="NP0158"><NO.P>158.</NO.P><TXT>Astfel cum a explicat Curtea în Hotărârea Octapharma France<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0065"><P>Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140313">13 martie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Octapharma France,</NAME.CASE> (<NO.CASE>C‑512/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:149">EU:C:2014:149</NO.ECLI>, punctul <REF.NP.ECR REF="NP0040">40</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>): <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0058" REF.END="QE0058"/>[P]lasma destinată transfuziei, rezultată din sânge integral și care se prepară printr‑o metodă care implică un proces industrial, intră, în temeiul articolului 109 din Directiva 2001/83, în domeniul de aplicare al Directivei 2002/98 în ceea ce privește recoltarea și testarea sa și în cel al Directivei 2001/83, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/27, în ceea ce privește prelucrarea, stocarea și distribuirea sa, cu condiția să îi fie aplicabilă definiția medicamentului conform articolului 1 punctul 2 din această directivă<QUOT.END REF.START="QS0058" CODE="201D" ID="QE0058"/>.</P></NOTE>, recoltarea și testarea plasmei intră în domeniul de aplicare al Directivei 2002/98 chiar și în cazul în care intervine un proces industrial, fapt confirmat de articolul 109 din Directiva 2001/83. În schimb, intervenția unui proces industrial exclude prelucrarea, stocarea și distribuirea plasmei din domeniul de aplicare al Directivei 2002/98.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0159"><NO.P>159.</NO.P><TXT>În consecință, articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98 nu este aplicabil în împrejurările din cauza principală, astfel cum au susținut Medisanus, guvernul spaniol și Comisia. Considerăm că această interpretare este confirmată de textul articolului 4 alineatul (2) a doua teză din Directiva 2002/98, potrivit căruia un stat membru poate interzice sau restrânge <QUOT.START CODE="201E" ID="QS0059" REF.END="QE0059"/>importuril[e] de sânge sau de componente sanguine<QUOT.END REF.START="QS0059" CODE="201D" ID="QE0059"/>. Astfel, această dispoziție nu poate fi interpretată în sensul că vizează importul de medicamente produse industrial din plasmă, precum cele în discuție în cauza principală.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0160"><NO.P>160.</NO.P><TXT>În ceea ce privește Directiva 2001/83, nu poate fi contestat faptul că medicamentele în discuție în cauza principală intră în domeniul de aplicare al acesteia în măsura în care constituie medicamente pe bază de sânge uman sau plasmă umană preparate la scară industrială. Această soluție decurge din articolul 2 alineatul (1) din această directivă, care definește domeniul de aplicare al acesteia, precum și din definițiile care figurează la articolul 1 punctele 1 și 10 din directiva menționată<NOTE TYPE="FOOTNOTE" NUMBERING="ARAB" NUMBERING.CONTINUED="YES" NOTE.ID="E0066"><P>A se vedea de asemenea Hotărârea din <REF.DOC.ECR><DATE ISO="20140313">13 martie 2014</DATE>, <NAME.CASE>Octapharma France</NAME.CASE>, (<NO.CASE>C‑512/12</NO.CASE>, <NO.ECLI ECLI="ECLI:EU:C:2014:149">EU:C:2014:149</NO.ECLI>, punctele <REF.NP.ECR REF="NP0038">38</REF.NP.ECR> și <REF.NP.ECR REF="NP0039">39</REF.NP.ECR></REF.DOC.ECR>).</P></NOTE>.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0161"><NO.P>161.</NO.P><TXT>Articolul 83 din Directiva 2001/83 figurează în cadrul titlului VII din această directivă, care stabilește anumite cerințe care trebuie respectate în vederea exercitării activităților de distribuție angro a medicamentelor și de intermediere. În special, articolul 77 impune statelor membre să supună distribuția angro unei cerințe de autorizare, ale cărei condiții de acordare sunt definite la articolele 79 și 80.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0162"><NO.P>162.</NO.P><TXT>Acesta este contextul în care trebuie interpretat articolul 83 din Directiva 2001/83, care oferă statelor membre posibilitatea de a impune cerințe mai stricte în ceea ce privește activitatea de distribuție angro a anumitor medicamente, printre care medicamentele derivate din sânge. Astfel, acest articol privește doar condițiile de exercitare a activității de distribuție angro, așa cum rezultă acestea din dispozițiile titlului VII din directiva amintită, care pot fi completate cu alte obligații stabilite de statele membre, după cum confirmă considerentul (38) al directivei menționate.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0163"><NO.P>163.</NO.P><TXT>Or, principiul aprovizionării prioritare și cerința originii naționale nu privesc condițiile de exercitare a activității de distribuție angro de medicamente derivate din sânge, ci condițiile în care asemenea medicamente pot fi importate dintr‑un alt stat membru. În consecință, articolul 83 din Directiva 2001/83 nu este pertinent în împrejurările din cauza principală, astfel cum au susținut în mod întemeiat Medisanus, guvernele sloven și spaniol, precum și Comisia.</TXT></NP.ECR><NP.ECR IDENTIFIER="NP0164"><NO.P>164.</NO.P><TXT>Rezultă din ceea ce precedă că nici articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2002/98, nici articolul 83 din Directiva 2001/83 nu sunt pertinente în împrejurările din cauza principală.</TXT></NP.ECR></GR.SEQ></GR.SEQ></GR.SEQ><?PAGE NO="24"?><GR.SEQ LEVEL="1"><TITLE><TI><NP><NO.P><HT TYPE="BOLD">VI –</HT></NO.P><TXT><HT TYPE="BOLD">Concluzie</HT></TXT></NP></TI></TITLE><NP.ECR IDENTIFIER="NP0165"><NO.P>165.</NO.P><TXT>Având în vedere ceea ce precedă, propunem Curții să răspundă la întrebarea preliminară adresată de Državna revizijska komisija za revizijo postopkov oddaje javnih naročil (Comisia națională de reexaminare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, Slovenia) după cum urmează:</TXT><P><LIST TYPE="OTHER"><ITEM><NP><NO.P><QUOT.START CODE="201E" ID="QS0060" REF.END="QE0060"/>–</NO.P><TXT>Articolele 34 TFUE și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care nu autorizează importul de medicamente produse din plasmă recoltată dintr‑un alt stat membru decât în cazul în care medicamentele produse din plasmă colectată pe teritoriul național nu permit acoperirea nevoilor populației naționale și</TXT></NP></ITEM><ITEM><NP><NO.P>–</NO.P><TXT>Articolul 2 și articolul 23 alineatele (2) și (8) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din <DATE ISO="20040331">31 martie 2004</DATE> privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, precum și articolele 34 TFUE și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei clauze care impune, în conformitate cu această reglementare națională, ca medicamentele care fac obiectul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice de bunuri să fie produse din plasmă recoltată pe teritoriul național.<QUOT.END REF.START="QS0060" CODE="201D" ID="QE0060"/></TXT></NP></ITEM></LIST></P></NP.ECR></GR.SEQ></CONTENTS.CONCLUSION></CONCLUSION>